Comparatia (lat.

comparatio = asemanare, stabilire)

Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe
celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara.
Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod.
Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni concreti: "Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi " (Iarna de Vasile
Alecsandri).

• Enumeratia (lat. enumeratio)

Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.
Ex: "Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava
domnului".

• Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile
lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care
l-au impresionat pe scriitor.
Dupa numarul de termeni pot fi:
-simple: "pasare cernita" (Greuceanu – basm popular);
"rautate draceasca" (Greuceanu – basm popular);
"turbare furtunoasa" (Scrisoarea III de Mihai
Eminescu);
-duble: "fiinta furtunoasa" (Greuceanu – basm popular);
"somnoros si lin se bate" (Calin (file din poveste) de
Mihai Eminescu);
-triple: "intinderea pustie, fara urme, fara drum" (Iarna de
Vasile Alecsandri).
Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:
-cromatice: "codri de arama";"(glasuirea) padurii de argint"
(Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-cu rol personificator: "Precum asteapta zimbrul de lupi
incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe
campul spaimantat" (Dan, capitan de plai de
Vasile Alecsandri).

• Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca)

Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile, numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a
mari expresivitatea.
Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe
neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete ("salbatecul", "crunte",
"gigantica").

• Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a
sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor.
Ex: "Priveam fara de tinta-n sus
Intr-o salbatica splendoare".

• Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga)

Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar.
Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes – simbol al spiritului justitiar.

• Interogatia retorica (lat. interrogatio)

Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe intrebari, de la care nu se asteapta raspuns.
Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca domnitorul unei
tarisoare indrazneste sa-l infrunte.

• Personificarea (fr. personnification )

Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor, lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti.
Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui Calin.
• Repetitia (fr. repetition = a repeta)
Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente,
idei, impresii, insusiri.

Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia "vas de vas" releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394
pentru ai ataca pe romani la Rovine.

Mesajul
1 formularea mesajului prin identificarea a 2-3 motive si respectiv comentindule
2 comentarea a 2-3 figuri de stil
3 legatura cu titlul
4 similitudine
5 atitudinea personala fata de cele spuse in mesaj

1. DEFINITIE : Genul liric cuprinde totalitatea operelor lirice, care au trasaturi comune, sunt scrise intotdeauna in versuri, vocea
poetului din text este eul liric care exprima stari si sentimente la persoana I singular, cu ajutorilor figurilo de stil si imaginilor
poetice. Speciile genului liric sunt pastelul, idila, doina si imnul.

2. IPOTEZA: Textul “…” de … apartine genului liric, avand toate trasaturile acestuia.

3. In primul rand, textul este liric din prezenta eului liric, ale carui marci apar in text, verbele si pronumele la persoana I singular,
dintre care se evidentiaza ..( de dat exemplu din TEXT!)

4. In al doilea rand, poezia transmite in mod direct starile si sentimentele e melancolie/tristete/bucurie/etc ale eului liric, prin
intermediul unui limbaj figurat. ( de dat cateva exemple de figuri de stil sau imagini artistice + de comentat!)

5. In al treilea rand, planurile poeziei sunt ( de scris)

6. De asemenea, titlul este foarte sugestiv ( de comentat putin titlul, aveti la semnificatia titlului un model)

7. In concluzie, textul dat apartine genului liric.