Sunteți pe pagina 1din 27

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCUREŞTI

ANALIZA CALITĂŢII SENZORIALE ALE


BERII

Facultatea de Comerţ, anul II, seria B, grupa 326

2010
CUPRINS
Introducere

1. Caracterizarea generală produsului

1.1 Clasificarea berii

1.2 Caracteristici de calitate ale berii

2. Selectarea şi descrierea caracteristicilor senzoriale ale berii

2.1 Alegerea a două mărci şi prezentarea unor date reprezentative

despre acestea

2.2 Selctarea a cinci caracteristici senzoriale reprezentative ale berii

2.3 Descrierea observaţiilor personale

3. Analiza calităţii senzoriale a produsului prin metoda punctajului

3.1 Schema de analiză prin punctaj

3.2 Fişe individuale de analiză pentru fiecare marcă

3.3 completarea fişei centralizatoare

Concluzii

Bibliografie
Introducere
Probabil că toţi am savurat cel puţin o dată în viaţă gustul berii.
Descoperită cu mii de ani în urmă, berea a devenit în ziua de astăzi un
aliment foarte des consumat pentru gustul său plăcut şi răcoritor, dar
mai ales ca motiv de interacţiune socială, de întalnire cu prietenii,
deconectare, relaxare.

Berea a apărut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de
la pâine care s-a udat şi a început să fermenteze, de unde a apărut
procesul de fermentare.
Chiar şi faimosul scriitor grec Sofocle încuraja cumpătarea, şi
sugera o dietă compusă din “pâine, carne, legume verzi şi zythos
(bere)”. Alţi scriitori greci timpurii ca Herodot şi Xenofon,
menţionează berea deasemenea în scrierile lor.

Obiectivul principal pe care am vrut să-l atingem prin realizarea acestei


lucrări a fost efectuarea analizei senzoriale a berii. Pentru a realiza acest lucru,
echipa noastră a ales metoda punctajului, pentru două mărci diferite de bere,
respectiv Ursus şi Silva.

Pe parcursul acestei lucrări vom puncta aspecte care privesc


caracterizarea generală a berii (clasificare, caracteristici de calitate ), selectarea
şi descrierea caracteristicilor senzoriale ale berii (pentru cele două mărci de bere
alese am prezentat cinci caracteristici reprezentative senzoriale pentru a putea
efectua analiza, respectiv am prezentat părerile personale) .

Am ales acest produs pentru ai efectua analiza senzorială deoare este o


băutură alcoolică consumata de majoritatea persoanelor, consideram ca fiecare a
savurat cel puţin o dată in viaţă gustul berii.
Berea este o băutură slab alcoolică, nedistilată, obţinută prin fermentare, cu ajutorul drojdiei, a unui
must fabricat din malţ, apă şi hamei, malţul putând fi înlocuit parţial cu cereale nemalţificate (porumb, brizură
de orez, orz) şi eventual enzime.
Calităţile organoleptice/gustative ale berii conferă acestui produs o largă adresabilitate la mai
multe categorii de consumatori, este un produs de masă, se consumă indiferent de momentul
zilei, indiferent de starea sufletească

1. Caracterizarea generală a produsului


1.1 Clasificarea produsului
a) Din punct de vedere al conţinutului de alcool, berea se clasifică în:
 fară alcool;
 slab alcoolizată: 0,5-1,5% vol;
 obişnuită: 3, 4, 5% vol;
 bere cu peste 4,5% vol
b) Din punct de vedere al fermentaţiei-- Tipuri de bere:
 ALE: fermentate la peste 10 grade celsius până la 20 chiar
 LAGER: fermentate la temperaturi scăzute, în medie de la 5 grade celsius până
la 9

Ale:

- Dubbel: este un stil de bere belgiană de fermantaţie înaltă (ale). În 1856 călugării
trappisiti de la Abatia Westmalle au fabricat o bere de culoare roşiatic-maronie
întunecat, cu gust dulceag şi arome de ierburi şi fructe, cu o concentraţie ridicată de
alcool şi cu o cantitate dublă de malţ pe care au numit-o dubbel.

- „Bitter” (Amară) Din acest grup fac parte câteva tipuri de bere, având culori de la
galben deschis până la maro deschis. Toate tipurile sunt seci, cu un gust amar bine
pronunţat. Sunt cunoscute ca sorturi de bere îmbuteliate în sticlă. Pentru pregătirea lor
se foloseşte orzul cel mai deschis la culoare şi cel mai bine curăţat, din care se obţine
malţ deschis la culoare, şi o cantitate mare de hamei, ceea ce conferă băuturii un gust
specific de hamei. „Light ale” – este un tip de bere uşoară, seacă, perfect transparentă
şi cu o spuma consistentă. Dintre toate tipurile de bere „bitter”, aceasta este cea mai
deschisă la culoare. „Pale ale” – este o bere mai densă şi mai tare. Are un gust mai
specific de hamei şi o culoare galbenă intensă. „Indian pale ale” este o varietate a
tipului „pale ale” care se prepara în sec. XIX pentru trupele britanice din India. „Mild
ale” – este un tip de bere mai slab decât cele precedente (3-3.5% alcool) şi poate avea
chiar şi nuanţă maro închis.

- „Barley Wine” (Vin de orz) Este un sort de bere absolut deosebit, cu un conţinut
foarte înalt de alcool. Este de o culoare purpuriu de rodie închis şi are gust de vin.
- „Porter” La începutul sec. XVIII, în „casele de ale” londoneze (ale-house), există
obiceiul de a servi „three threads”, ceea ce înseamnă un mix de trei tipuri de bere –
ale, bere şi two penny (bere tare ce costa 2 pensete pentru o ocă). În jurul anului 1720,
berarului Harwood îi veni ideea de a fabrica o bere care ar avea un gust similar cu cel
al mixului din aceste trei băuturi. El şi-a numit berea „entire”. În câţiva ani, berea
deveni cunoscută ca „porter” (de la „porter’s ale” – berea „ale” a cărăuşilor), deoarece
era populară printre cărăuşii londonezi. Porter reprezintă o bere tare şi un gust profund
de hamei.

- „Stout” Este grupul celor mai brune sorturi de bere. Se prepară dintr-un amestec de
malţ obişnuit şi prăjit, şi are un gust intens de hamei. Berea „stout” este o băutură cu
precădere engleză şi, în general, nu se prea vinde în alte părţi. Cea mai brună bere din
grupul „stout” este berea „extra stout”, categorie din care, de altfel, face parte
renumita marcă „Guinness”.

- „Lambic” Este un tip de bere „ale” ce se fabrică în unele regiuni din Belgia. Infuzia
de malţ se lasă la aer liber, iar procesul de fermentare se produce cu ajutorul drojdiilor
„sălbatice” din aer. Pentru rafinarea gustului, de obicei, se adaugă arome de fructe.

Lager

- Bockbier sau simplu Bock este o bere cu o concentraţie ridicată de alcool de tip
lager. Prima dată a fost fabricată în oraşul hanseatic Einbeck din Germania de unde
îşi trage şi numele (evolutia “Einbeck” / “Einbock”) Bock iniţial doar la anumite
sărbători cum ar fi de Paşte sau de Crăciun. Între timp acest stil de bere s-a răspândit
fiind întâlnit la mai multe state europene pe lângă Germania. Aici se remarcă Austria,
Belgia, Canada, Olanda, Norvegia, S.U.A.

Mai jos sunt enumerate principalele tipuri de bere si volumul de alcool conţinut:

* Lager 4 – 5% Alcool

* Pilsner Lager 3 – 6% Alcool

* Wheat (Weissbier) 4 – 5% Alcool

* Porter 4 – 5% Alcool

* Bitter (ESB) 3 – 7% Alcool

* IPA (India Pale Ale) 5 – 7% Alcool

* Stout 5 – 10% Alcool

* Double (Dubbel) 6.5 – 9% Alcool

* Tripel (Trippel, Triple) 7.5 – 9.5% Alcool


* Barleywine 8 – 12% Alcool

1.2 Caracteristici de calitate ale berii

Organoleptice

Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice,


băuturile alcoolice trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate precizate în standardul
de produs. Exemplificăm acest aspect cu privire la proprietăţile organoleptice ale berii (SR
nr. 4230+A1/1997).

Proprietăţi ornganoleptice Bere blondă


Apect Lichid limpede, cu luciu caracteristic, fără sediment sau
impurităţi, spumă albă şi perlaj de dioxid de carbon
Culoare Galben-pai până lagalben
Miros Caracteristic fiecărui tip, plăcut, fără miros străin (de
mucegai, de acru),
cu aromă de hamei şi malţ

Gust Caracteristic fiecărui tip, amărui, plăcut, care atestă prezenţa


de dioxid
de carbon, fără gust străin
Spumă Albă, densă, cu grosimea de 30 mm...40 mm, persistentă
timp de 3 min,
însoţită de perlaj constant. După dispariţie, lasă pe pahar o
urmă albă,
dantelată.

Proprietăţile organoleptice ale berii se examinează în următoarea ordine:

• Aspectul se observă prin tansparenţă la lumină naturală a zilei, berea fiind turnată într-un
pahar de 500 ml, la 10-120C. Se apreciază limpiditatea, prezenţa impurităţilor sau
sedimentului precum şi impregnarea cu dioxid de carbon (perlj continuu, de durată cu bule
fine).
• Culoarea se examinează la fiecare sortiment în parte, astfel la berea blondă variază de la
galben-pai la galben, la berea brună de la brun la rubiniu deschis, iar la berea specialitate este
galben sau brun, specifică fiecărui sortiment.

• Mirosul se apreciază imediat după deschiderea ambalajului în care se află berea observând
dacă este plăcut, cu aromă de hamei şi malţ, caracteristic sortimentului sau este neplăcut, acru
sau cu nuanţă de mucegai.

• Gustul se examinează prin degustare, observând dacă este uşor amărui, caracteristic
fiecărui sortiment sau dacă prezintă gust străin, neplăcut, de acru etc.

• Aspectul şi persistenţa spumei se examinează turnându-se imediat după decapsulare, de la


o înălţime de 30 mm, într-un pahar special, ţinut înclinat, apreciindu-se volumul,
compactitatea şi persistenţa dar şi urma lăsată pe pahar după dispariţie (o urmă albă,
dantelată).

Fizice

Berea este o băutură alcoolică, nedistilată, spumantă, saturată natural cu CO2, cu gust
şi arome caracteristici.

Caracteristicile fizice ale berii

Caracteristica UM Valoarea

Masa specifică 1,01 – 1,02

Vâscozitatea cP 1,5 – 2,2

Tensiunea superficială Din/cm 42 – 48

Limpiditatea Unităţi EBC 0,2 – 1,0

Culoarea Unităţi EBC 3–8

Ph-ul 4,6 – 4,8

Chimice

Berea din punct de vedere chimic este un sistem coloidal. Cantitativ, principalele
componente ale berii sunt: apa, extractul şi alcoolul etilic, alături de o mare varietate de
compuşi chimici care contribuie la însuşirile şi valoarea nutritivă a berii .
Alcoolul etilic rezultă din fermentarea alcoolică şi reprezintă circa 1/3 faţă de extractul
primitiv sau chiar mai mult la berile cu grad mare de fermentare

Compoziţia extractului de bere.

Componentul UM Valoarea
Hidraţi de carbon % 80
Proteine % 6 – 10
Substanţe minerale % 1–2
Glicerină % 3–5
Substanţe amare % 2–3
Substanţe tanate % 0,5 – 1
Acizi organici % 0,7 – 1
Vitamine % 0,01 – 0,02

Speciale

Din categoria proprietăţilor speciale ale berii cele mai importante sunt
proprietăţile psihologice şi cele fiziologice.
Proprietăţi psihologice

Din categoria proprietăţilor psihologice fac parte : plinătatea, perlarea,


aroma, calitatea amărelii şi culoarea. Aceşti indicatori, prin acţiunea lor asupra
organelor de simţ, la începutul băutului, în timpul băutului şi după aceea,
formează la consumatorul de rând imaginea de calitate a berii.

La formarea acestei imagini contribuie temperatura, concentraţia în CO 2


precum şi dispoziţia personală a consumatorului.

Astăzi se acordă o mare importanţă acestor proprietăţi, care pot fi


influenţate tehnologic prin grija şi priceperea producătorilor de bere.

Proprietăţi fiziologice
Din categoria proprietăţilor fiziologice fac parte: capacitatea de a potoli
setea-datorită conţinutului în săruri, capacitatea răcoritoare (datorită
conţinutului de CO2), capacitatea de a destinde omul ( datorită conţinutului de
substanţe amare şi alcool ), valoarea dietetică (determinată de raportul
sărurilor de K şi Na ) şi valoarea nutritivă.
2. Selectarea şi descrierea caracteristicilor senzoriale ale
berii
2.1 Silva VS Ursus

Silva

Marca Silva se poziţionează în segmentul Premium şi îşi trage seva din valorile
autentice romaneşti. Este o marcă romanească cu tradiţie, care inspiră elegantă. Numele ei
aminteşte de latinescul « silva » care împrumută mărcii atribute ce ţin de simbolistica pădurii
- puritate, naturaleţe, durată. De aceea Silva înseamnă, înainte de toate, valori adevarate care
se moştenesc şi se transmit: rafinament, eleganţa, armonie.

Silva are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie, gust aromat,
datorită concentraţiei mai ridicate de hamei, claritate, spumă bogată şi prospeţime de lungă
durată datorită unei impregnări mai intense de dioxid de carbon. Toate acestea fac din Silva o
bere deosebită, de tip Pils, a cărei calitate este garantată de selecţia atentă a tuturor
ingredintelor care o compun.

Silva se produce în două sortimente: Silva Original Pils - bere blondă, cu o


concentraţie de alcool de 5.1%, cu un extract primar de 11,8° P şi Silva Strong Dark Beer -
bere brună, cu o concentraţie de alcool de 7%, cu un extract primar de 16° P.

Canalele de distribuţie ale berii „Silva” sunt: Retail, Key Accounts şi Horeca

Ambalaje Silva Original Pils:


- Sticlă 0,5l
- Doză 0.5l
- 6 pack doze 0,5l

Berea Silva răsplăteşte consumatorii rafinaţi şi pretenţioşi cu un gust şi o aroma pe


măsura aşteptărilor. Cei cărora le este adresată Silva sunt oameni care stiu să recunoască
adevăratele valori pentru că au maturitatea şi experienţa să poată distinge cu uşurinţă lucrurile
care contează şi valorile care rămăn. Sunt persoane care beau « bere de plăcere », sunt
mândre de realizările lor, gândesc matur, privesc viitorul cu optimism şi sunt conştienţi de
faptul că alegerile pe care le fac sunt cele mai bune.

Producătorul berii „Silva” este compania Heineken România.


Compania Heineken are o experienţă de peste 140 de ani în fabricarea berii,
principiile succesului rămânând neschimbate: ingrediente de calitate, un procedeu de
fabricare a berii perfect controlat şi oameni potriviţi care să pună pasiune în munca lor.
Acesta este modul prin se poate oferi consumatorilor o bere de calitate superioară, pe care o
pot savura în orice ocazie.

Ursus

Ursus Breweries este un nou nume dat operațiilor SABMiller în România. Au fost
unite sub acest nume 4 dintre cele mai consumate mărci de bere din România plus o marcă de
bere nou introdusă în țară. Este cel mai important producător de bere din țară, având ca și
mărci de bere: Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Stejar, Azuga, Peroni Nastro Azzurro, Miller și
brandurile firmei Pilsner Urquell

Marca de bere Ursus este produsă în prezent sub sloganul Regele berii în România

Producătorul de bere Ursus Breweries, filiala locală a SABMiller, a devenit lider pe


piaţa internă, în funcţie de volumul de bere vândută, cu o cotă de 30,6%, pe fondul scăderii
pieţei cu circa 9% în primele şase luni, potrivit oficialilor companiei, care citează date
MEMRB Retail Audit pentru perioada aprilie-iunie 2009. Ursus devansează astfel Heineken,
care avea la sfârşitul anului trecut o cotă de 29% şi care a ocupat prima poziţie timp de mai
mulţi ani.

2.2 Cinci caracteristici senzoriale

Aspectul se observă prin tansparenţă la lumină naturală a zilei, berea fiind turnată
într-un pahar de 500 ml, la 10-120C. Se apreciază limpiditatea, prezenţa impurităţilor sau
sedimentului precum şi impregnarea cu dioxid de carbon (perlj continuu, de durată cu bule
fine).

Culoarea se examinează la fiecare sortiment în parte, astfel la berea blondă variază de


la galben-pai la galben, la berea brună de la brun la rubiniu deschis, iar la berea specialitate
este galben sau brun, specifică fiecărui sortiment.

Mirosul se apreciază imediat după deschiderea ambalajului în care se află berea


observând dacă este plăcut, cu aromă de hamei şi malţ, caracteristic sortimentului sau este
neplăcut, acru sau cu nuanţă de mucegai.

Gustul se examinează prin degustare, observând dacă este uşor amărui, caracteristic
fiecărui sortiment sau dacă prezintă gust străin, neplăcut, de acru etc.
Aspectul şi persistenţa spumei se examinează turnându-se imediat după decapsulare,
de la o înălţime de 30 mm, într-un pahar special, ţinut înclinat, apreciindu-se volumul,
compactitatea şi persistenţa dar şi urma lăsată pe pahar după dispariţie (o urmă albă,
dantelată).

2.3 Observaţii personale

Bere Silva

E1 a observat că la turnarea berii în paharul înclinat spuma se face cam de 3 degete, este
consistentă şi cu bule mici de CO2 şi a durat aproximativ 4 minute lăsând o urmă albă pe
pahar. Culoarea berii este galben aurie cu un miros pregnant corespunzător sortimentului.
Gustul este unul plăcut şi aromat. Din punct de vedere al aspectului berea este limpede, fără
impurităţi şi putem observa prezenţa bulelor fine de CO2 care persistă.

E2 a observat că spuma este de aproximativ 3 degete, densă şi după dispariţie lasă o urmă
albă pe pahar, miros puternic, gust amar şi un aspect clar cu bule de CO2.

E3 a observat că atunci când berea este turnată în paharul înclinat spuma care se formează
este de 2 degete, albă, densă care durează aproximativ 3 minute. Culoarea este galben aurie
cu un miros caracteristic şi uşor, gustul este unul amar care nu persistă mult. Berea este
limpede şi fără impurităţi.

E4 a observat că la turnare spuma este de aproximativ 2 degete cu bule mici care formează o
urma albă pe pahar. Culorea este una galben aurie, mirosul fiind unul puternic, corespunzător
sortimentului. Berea este aromată, cu un gust uşor amărui. Aspectul este unul fără impurităţi,
clar şi cu bule de CO2.

Bere Ursus

E1 a observat că la turnarea berii în paharul înclinat spuma se face cam de 1 deget, se duce
repede, observă prezenţa unor bule mari lăsând urmă albă pe pahar. Berea este clară cu bule
mare care se ridică. Culoarea este galben aurie, având un miros plăcut specific berii. Gustul
este unul amar şi persistă.

E2 a observat că spuma este de 2 degete, se duce repede, cu bule mari de CO 2. Aspectul este
clar, culoarea fiind de un galben pai. Mirosul este plăcut şi gustul amărui care nu persistă.
E3 a observat că spuma este de 1 deget, nu persistă mult timp şi lasă pe pahar o urmă albă
dantelată. Aspectul este limpede, mirosul este plăcut, dar mai puternic. Gustul este mai puţin
amărui.

E4 a observat că berea turnată in pahar face o spumă de 1 deget, cu prezenţa unor bule mari
de CO2. Aspectul este unul clar, bulele de CO 2 se ridică într-un ritm alert. Culoarea este de un
galben auriu, cu miros plăcut, puternic şi specific sortimentului. Gustul este mai puţin amărui,
nespecific berii.
3. Analiza calităţii senzoriale a produsului prin metoda punctajului
3.1 Stabilirea schemei de analiza prin punctaj pentru bere

Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a berii

Caracteristica Scara de punctaj Descrierea caracteristicilor Pct


0-4 Excelent, foarte limpede,luciu 1
Aspect caracteristic

Satisfacator de limpede luciu 4


caracteristic

Limpede fara sedimente si 3


impuritati

Fara sedimente si luciu 0

Cu impuritati si sedimente 0
0-4 Cremoasa si ferma, 2-3 cm, 0
Spuma bule uniforme, min3-4 min

Usor cremoasa, bule 3


uniforme, min 2-3 min

Usor ferma max 1 cm, bule 2


neuniforme

F putina spuma 3
Inexistenta spumei 0
0-4 Aurie 4
Culoare
Galben pai 0

Galben 4

Galbui 0

Alta culoare 0
0-4 Excelenta, foarte bine 0
Aroma pronuntata, tipica
sortimentului

Bine pronuntata, tipica 3


sortimentului
Corespunzatoare 4
sortimentului

Miros slab corespunzator 1


sortimentului

Insesizabil 0
0-8 1
Gust Foarte aromat, gust fin
amarui
4
Aromata, gust amarui
3
Usor amarui
0
Slab pronuntat, fara nunate
straine

Necorespunzator, alterat, greu 0


perceptibil

3.2 Completarea fişelor individuale de analiză senzorială


Fişa individuală de analiză senzorială

Denumire produs: Bere Silva

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 4

Spumă 3

Culoare 4
Aroma 4

Gust 7

Denumirea produsului:Bere Silva

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 3

Spuma 3

Culoare 3

Aroma 3

Gust 6
Denumire produs: Bere Silva

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 3

Spuma 2

Culoare 3

Aroma 2

Gust 5
Denumire produs: Bere Silva

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 3

Spuma 3

Culoare 2

Aroma 4

Gust 7
Denumire produs: Bere Ursus

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 3

Spumă 2

Culoare 3

Aroma 2

Gust 3
Denumirea produsului:Bere Ursus

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 4

Spuma 2

Culoare 3

Aroma 4

Gust 7
Denumire produs: Bere Ursus

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 4

Spuma 3

Culoare 4

Aroma 3

Gust 7
Denumire produs: Bere Ursus

Nume evaluator:

Data: 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Observatii


senzoriale acordat
Aspect exterior 4

Spuma 3

Culoare 3

Aroma 4

Gust 7
3.3 Completarea fisei centralizatoare de analiza senzoriala

Fisa centralizata de analiza senzoriala

Denumire produs: Bere Silva


Data : 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Total


senzoriale E1 E2 E3 E4
Aspect 4 3 3 3 3.25
exterior
Spuma 3 3 2 3 2.75
Culoare 4 3 3 2 3
Aroma 4 3 2 4 3.25
Gust 7 6 5 7 6.25
Total 4.4 3.6 3 3.8

Denumire produs: Bere Ursus


Data : 15.12.2010

Caracteristici Punctaj individual Total


senzoriale E1 E2 E3 E4
Aspect 3 4 4 4 4
exterior
Spuma 2 2 3 3 2.5
Culoare 3 3 4 3 3.25
Aroma 2 4 3 4 3.25
Gust 3 7 7 7 6
Total 2.6 4 4.2 4.2

Concluzii

În concluzie putem spune că berea care a obţinut


puncatjul cel mai mare la analiza caracteristicilor senzoriale
este berea Silva.
Aceasta o bere premium, adresată consumatorilor cu
venituri medii spre mari, care apreciază gustul adevărat al
berii, iar Silva din acest punct de vedere îndeplinşte cerinţele
şi dorinţele consumatorilor.
Ştiaţi că?....

 În medie, 500ml de bere conţin cam 200-300 Kcal, cu foarte puţin peste
aceeaşi cantitate de cola.
 Consumul a 8 litri de bere pe zi previne apariţia cancerului de prostată?
Hameiul conţine xanthohumol, substanţa ce previne apariţia cancerului la
prostată.
 Conform Guinness Book, cea mai mare halbă o găsiţi la Kuala Lumpur ,
Malaezia, în vecinătatea Turnurilor Petronaş. Halba are înălţimea de 1,987
metri, greutatea de 1557 kilograme şi o capacitate de 2796 litri.
 Există cosmetice cu bere. Berea este o sursă unică de vitamina B, elemente
chimice şi minerale care ajută la regenerarea pielii şi întăreşte rezistenţa
acesteia împotriva efectelor nocive ale mediului. Hameiul curăţă, calmează şi
catifelează pielea.Aceste proprietăţi au inspirat MANUFAKTURA să producă
o gamă originală de produse cosmetice pe bază de bere. Toate aceste produse
conţin berea cehească cea mai pură şi au o aromă dulce amăruie delicioasă.
 Există bere cu lapte. O bere produsă şi comercializată de compania japoneză
Abashi Beer. Berea se numeşte sugestiv BILK şi conţine 30% lapte.
 Berea reduce stresul.
 Berea este bună pentru inimă. Studii realizate între anii 1982 şi 1992 au
demonstrat că persoanele care consumă regulat o bere pe zi sunt cu 20-50%
mai puţin predispuşi unui infarct.
 Berea îmbunătăţeşte circulaţia sângelui. Conţinutul de lipoproteine de
densitate ridicată (decolesterol “bun”) reduc apariţia şi formarea cheagurilor
de sânge în organism.
 Berea este bună pentru digestie deoarece conţine fibre. Un litru de bere poate
acoperi cam 60% din necesarul zilnic de fibre.
 Berea contine vitamine si minerale: magneziu, seleniu, potasiu, fosfor,
biotina, acid folic, vitaminele B1, B3, B6, B7 şi B12.
 Berea previne pierderile de memorie deoarece subţiază sângele îmbunătăţind
circulaţia asigurând oxigenarea creierului.
 Berea menţine creierul tânăr. Consumul mediu de bere scade cu 40% riscul
apariţiei pierderilor de memorie la bătrâneţe.
 Berea tratează insomnia. Hameiul este un sedativ natural ce alături de
vitaminele B2 şi B3 ajută la un somn liniştit.
 Berea este bună pentru rinichi pentru că împiedică apariţia pietrelor şi ajută la
eliminarea acestora în cazul în care sunt în formare.
 Drojdia de bere este medicament? 100 grame de drojdie de bere conţin:
- de 10 ori mai multă vitamina B1 decât pâinea integrală;
- de două ori mai multă vitamina B2 decât ficatul;
- de 10-20 de ori mai multă vitamina PP numită şi vitamina B3;
- de 10 ori mai multă vitamina B6 decât carnea;
- de 5 – 10 ori mai mult acid pantotenic decât cerealele;
- de 20 de ori mai mult acid folic decât tărâţele de grâu.
 Cea mai alcoolizată bere comercializată este Sam Adams Utopias MMII
produsă de Samuel Adams. Acest sortiment de bere are o tărie de 24%
alcool.
 Ţara cu cele mai multe sortimente de bere este Belgia? Belgienii se laudă cu
400 de feluri de bere, 2000 de mărci de bere, 200 de berării, din care aproape
80 artizanale.
 Există bere ECO? O bere este ECO atunci când cel puţin 95% din
ingredientele folosite în fabricare provin din ferme care practică agricultura
ecologică, fără a folosi plante modificate genetic sau insecticide, ierbicide,
fungicide şi alţi fertilizanţi chimici toxici pentru organism. În vestul Europei,
dar şi în nordul Americii este la mare căutare Berea ECO sau BIO.
 Berea - un deliciu gastronomic. Folosită ca bază pentru sosul marinat,
frăgezeşte carnea de pui, peştele sau fructele de mare. În timpul gătitului,
alcoolul se evapora, lăsând o aromă fină în sosuri. Ca ingredient în aluaturi,
berea dă un gust delicat clătitelor şi produselor de patiserie, făcându-le mai
pufoase.
 Siliciul din bere (provenit din orz) are o bună biodisponibilitate, asigură
densitatea osoasă optimă şi este studiat pentru posibilul rol anti-Alzheimer.
 Există un campionat mondial la jocuri cu bere. Aceste jocuri se desfăşoară
sub titulatura de World Beer Games.
 Consumată moderat berea prelungeşte viaţa.