Studiu de caz

Cazul copilului P. D. A. născut în 13.10.1998 în Turda, este fiul lui Popa Simona,
domiciliat în Câmpia Turzii, str. Păcii nr.7 și a intrat în atenţia Centrul Judeţean de Intervenţie
pentru Copilul Abuzat în urma unei sesizări telefonice, din partea învăţătoarei copilului, doamna
Aurora Ceclan. În sesizare se face referire la faptul că elevul Popa Doru Adrian vine la şcoală cu
vânătăi pe care le are în urma bătăilor primite în mod frecvent de la tatăl său.
Din discuţiile purtate cu elevul, am reţinut faptul că mama acestuia e plecată în Spania iar
Adrian locuieşte împreună cu domnul Popa Florin căruia îi spune “tată” şi cu domnul Popa
Pompiliu pe care îl numeşte “bunic”. Copilul a relatat că tata îl bate frecvent pentru diferite
motive, cum ar fi: că a mâncat toată mâncarea, că a refuzat să se spele cu apă rece, pentru că a
rămas corigent şi de cele mai multe ori fără motiv doar pentru că tata este beat. Copilul spune că
seara merge prin baruri să-l caute pe tata şi să-l aducă acasă iar când ajung acasă tata îl bate.
Conform certificatului de naştere reiese faptul că P. A. are doar mamă, pe doamna P. S.
care a plecat de acasă de aproximativ trei ani şi nu s-a mai interesat de copil.
În caracterizarea întocmită de învățătoarea lui P.D.A dna A.C. se menţionează faptul că
elevul P.A. repetă clasa a II-a. Din acest an şcolar, de când este în clasa doamnei A.C., aceasta a
stabilit o relaţie foarte bună cu elevul care i-a mărturisit că îl bate şi tata şi bunicul, şi că tata îl
bate şi pe bunic.
În luna noiembrie 2008 a lipsit de la şcoală timp de două săptămâni perioadă în care
copilul a plecat cu nişte rommi prin Turda şi a dormit prin subsolurile blocurilor. Acest grup de
rommi îl folosesc “pe post de clown, cerşeşte sau se adăposteşte prin prin subsolurile blocurilor”.
A fost văzut de o altă doamnă învăţătoare pe la containerele de gunoi.
Deseori acuză dureri ale mîinilor, ale spatelui şi se plânge că tatăl îl bate frecvent cu
pumnii, cu picioarele, cu furtunul, cu ce îi vine la îndemână. De asemenea lipsa mamei îl
marchează. Loveşte copii care vorbesc despre mama lui pe care el o tot aşteaptă să se întoarcă
acasă. Domnul P îl acuză în mod frecvent că din cauza lui a plecat mama şi atunci îl bate din
nou.
A. ne-a relatat că într-o seară “tata” a venit acasă împreună cu un domn şi o doamnă. Ei s-
au culcat în pat şi copilul s-a culcat pe jos.
 Domnul P.F. şi P. P., cu care copilul locuieşte, nu îl hrănesc suficient, hainele îi sunt tot
timpul murdare. Abia în luna mai i-au cumpărat o pereche de pantofi de sport. Până în mai venea
la şcoală cu o pereche de pantofi rupţi, foarte vechi. În iarnă i-a cumpărat “bunicul” o pereche de
pantofi noi însă aceştia îi erau mici şi elevul era nevoit să meargă cu degetele adunate.
Copilul a declarat că “ de aceea fugeam de acasă, pentru că amândoi mă bat, mă
înjură, eu nu am mamă care să mă înveţe cum să mă port. Îmi vine să nu mai merg acasă”.
Într-o seară “tata” l-a lovit cu pumnii, s-a urcat pe el cu picioarele, şi l-a ştrangulat cu cureaua
pentru că fuge de la ore.
Sunt zile în care vine la şcoală lovit şi spune că nu poate scrie, pentru că îl doare spatele
sau mâna. Alteori este extrem de trist, stă în bancă, încreţeşte fruntea şi se uită într-un punct fix,
îndepărtat.
La începutul anului şcolar dorea doar să deseneze câte o oră maxim două după care stătea
nemişcat pe scaun. În timpul pauzelor a încercat să se apropie de colegi dar jocurile lui fiind
violente (lovea, înjura, şi scuipa) colegii au început să-l evite. Nici în bancă nu stăteau lângă el
pentru că avea hainele murdare şi mirosea urât.
În semestrul al doilea nu a mai scuipat şi i-a lovit foarte rar pe colegi. Dacă intră în
conflict cu cineva nu îşi mai rezolvă singur problema, apelează la doamnă învăţătoare în care are
încredere.
Rezultatele la învăţătură sunt sub nivelul posibilităţilor lui intelectuale şi sunt efectul
lipsei stimulărilor, a dragostei materne, a absenţelor numeroase de la cursuri. Nu primeşte sprijin
acasă la efectuarea temelor acestea fiind esenţiale în cazul lui pentru depăşirea dificultăţilor de
învăţare pe care le are.
Copilul a discutat de mai multe ori cu doamna învăţătoare despre situaţia lui iar în acest
moment A. este cel care a rugat-o să-l ajute pentru că nu mai suportă situaţia iar domnul Popa
Florin a ameninţat că îl omoară dacă rămâne din nou repetent.
Asistenții sociali din cadrul centrului au încercat să îl contacteze pe domnul P.F., însă
acesta nu a fost de găsit și nici nu a dat curs citaţiei lasate.
Bunica maternă a copilului este doamna C.A., cu domiciliul în comuna Ciurila, sat
Sălişte. Bunica locuieşte împreună cu concubinul acesteia, domnul T.I.
Din ancheta socială primită din partea Primăriei Ciurila, reiese că bunica maternă,
doamna C. A., refuză plasamentul copilului datorită faptului că domnul P. F. este foarte agresiv
şi violent şi nu doreşte să aibă de-a face cu el: „îl cunosc şi ştiu de ce este în stare să facă şi pur şi
simplu îmi este frică de el”. Doamna a declarat că acum patru ani fiica ei Popa Simona a plecat
în Spania iar în ultimii doi ani nu a mai primit veşti de la ea.
Doamna F. E. este rudă cu copilul, care îi este strănepot (doamna este soră cu „bunica”
paternă a copilului), şi locuieşte practic în aceeaşi curte cu P.D.A.
Din discuţia pe care am purtat-o cu doamna Ferdean Ecaterina am reţinut următoarele
aspecte:
- copilul provine din relaţia de concubinaj dintre P. F. şi P. S.;
- cumnatul ei, domnul P. P., consumă alcool, pensia nu-i ajunge decât o zi două după care
caută fier vechi pentru a-l vinde; spune despre P. A. că nu este nepotul lui şi că fiul său e
un prost că îl creşte;
- nepotul doamnei, P. F. primeşte 700 de lei salar (bani şi bonuri de masă) dar şi el
consumă alcool şi nu îi ajung banii;
- doamna este bolnavă, soţul dânsei este paralizat, are probleme cu propriul copil şi nu îşi
poate asuma responsabilitatea de a se ocupa de A.;
- ştie că pe A. îl bate tata şi bunicul dar acest lucru se întâmplă pentru că „merge cu nişte
ţigani, şi caută pe la gunoaie”, „că nu prea merge pe la şcoală şi că a rămas repetent”;
- un alt aspect ar fi şi acela că A. mai stă pe la ea dar când vine tata sau bunicul acasă
pleacă şi el la ei;
- dacă copilul i-ar fi încredinţat ei îi este frică de reacţia cumnatului şi a nepotului care i-
ar sparge gemurile şi ar face scandal de câte ori s-ar îmbăta;
- doamna F. s-a bucurat că „în sfârşit cineva o să aibă grijă şi de copilul ăsta”, ne-a rugat
să-l luăm că nimeni nu are grijă de el;
- de mult a vrut ea să ne anunţe dar i-a fost frică de cumnatul şi de nepotul său (bunicul şi
tatăl copilului).
Având în vedere cele prezentate, Centrul Judeţean de Intervenţie pentru Copilul Abuzat a
apreciat că dezvoltatea fizică şi psihică a copilului este periclitată prin faptul că a fost abandonat
de către mama iar domnul P.F. şi P. P., cei cu care copilul locuieşte efectiv, îl bat în mod
frecvent şi nu-i asigură condiţiile minime pentru supravieţuire.
 Astfel luându-se în considerare toate aspectele menţionate anterior s-a propus stabilirea
unei măsuri de protecţie specială pentru minorul P.D.A. si plasarea lui intr-un centru de
plasament.
DECLARATIA MINORULUI

Subsemnatul, P. D. A., elev în clasa a II-a, în prezent mă aflu în plasament la Centrul

C.P. din Cluj Napoca.
În prezenţa doamnei psiholog , de la CJICA declar următoarele:
- În familia noastră când şi mama era acasă aceasta se certa cu tatăl meu de multe
ori dar nu cunosc din ce cauze.
- După plecarea de acasă a mamei mele, tata se ocupa de pregătirea mâncării şi de
spălatul hainelor, dar tata era mai mult plecat de acasă fiind la lucru. Când veneam de la şcoală şi
tata era acasă îmi dădea de mâncare dar când venind acasă nu-l găseam pe tata îmi luam eu
mâncarea din frigider sau din cămară iar uneori îmi pregăteam eu ochiuri şi cartofi.
- Tata cam rar a stat cu mine să mă ajute la lecţii, eu eram mai tot timpul singur pe
acasă şi m-am împrietenit cu nişte băieţi şi o fată pe care i-am întâlnit la Cofetăria X unde aceştia
cerşeau
- Dupa un timp prietenul meu “STROPI” a început să vină la mine acasă şi plecam
împreună cu acesta să ne întâlnim cu ANA MARIA şi încă un băiat VALENTIN cu care
mergeam la cerşit.
- Am început să lipsesc de la şcoală şi de la domiciliu uneori mai multe zile, fapt
pentru care am rămas şi repetent pe clasa a II-a.
- STROPI m-a dus de acasă la cerşit uneori ameninţându-mă cu bătaia dacă nu mă
duc iar alte ori îmi promitea că o să-mi dea bani din ceea ce cerşim. Pe timpul în care m-am aflat
împreună cu STROPI acesta de mai multe ori m-a bătut cu pumnii şi picioarele şi nu mi-a dat
banii promişi.
- Am fost găsit de mai multe ori peste noapte de către patrule de poliţie şi de
jandarmi care m-au adus acasa. Tatăl meu în acea perioadă mai şi bea mai mult şi penru că nu-l
ascultam şi pentru că plecam de acasă fără ştirea lui pentru mai multe zile mă bătea. Mă bătea şi
pentru că nu aveam rezultate bune la şcoală dar el nu mă ajuta la lecţii sau la făcutul temelor.
 - De câte ori ceream tatălui meu bani între suma de 1 leu şi 5 lei, uneori chiar şi 10
lei, acesta îmi dădea să-mi cumpăr ce doream mai ales dacă-i spuneam că îmi iau de mâncare la
şcoala.
- Bunicul meu este puţin surd, mă înţelegeam destul de bine cu el dar câte o dată m-
a mai bătut pentru ca am dat cu pietre după el şi dacă nu-l ascultam.
- În încheierea declaraţiei mele arăt faptul că eu ţin la tata şi la bunicul meu la care
vreau să mă întorc chiar daca aceştia m-au bătatut când nu i-am ascultat şi când am plecat de
acasă.
- Atât declar, susţin şi semnez, după ce declaraţia mi-a fost citită rând cu rând de
doamna psiholog şi cele consemnate corespund întocmai cu cele declarate de mine.