Cardul - Instrument Modern de Plata in Decontarile Interne Si Internationale

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI
INTERNATIONALE
Bucuresti, Decembrie 2001
_______________________
1.CARDUL.......................................................................................................................................................2
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN.....................................................................................................2
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE....................................................................................2
2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR.........................................................................................8
3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI......................................................................................................12
3.1.CARDUL BCR MAESTRO..............................................................................................................14
3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC.........................................................................................................17
3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL......................................................................................20
3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS.....................................................................................................23
3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS.......................................................................................26
BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS.....................................................................................27
4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24...........................32
5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI.........................................33
6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA.......................36
Piata cardurilor in 2002..............................................................................................................................37
Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti............................................................................41
Marketing educational................................................................................................................................53
INTRODUCERE............................................................................................................................................56
1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR................................................................................................................57
1.1 Introducere:..........................................................................................................................................57
1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura..........................................................................57
Componenta pentru banca-MCB:...........................................................................................................58
Componenta pentru client (MCC)..........................................................................................................59
Modulul plati romanesti.........................................................................................................................60
Bazele de date ale aplicatiei:..................................................................................................................61
1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii, informatii diverse.........................63
Interfata cu sistemul informatic al bancii...............................................................................................64
A.Interfata MIB......................................................................................................................................65
B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:...........................................................................................68
1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash..............................................................................................69
1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice...............................................................................72
Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti...............................................................73
Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR.................................................................................74
2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale............................................................................75
2.1.Sisteme de plăţi electronice..................................................................................................................77
2.2. Banii în comerţul electronic................................................................................................................79
Transferul electronic de fonduri.............................................................................................................79
Banii electronici......................................................................................................................................80
Ecash.......................................................................................................................................................81
2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăţi..........................................................................82
Portofelul electronic (Electronic Wallet)................................................................................................82
Punctul de vânzare (POS- Point of Sale)................................................................................................83
Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser)..........................................................84
2.3. Mecanisme de securitate.....................................................................................................................84
2.4.Plãţi online în România........................................................................................................................90
Cardul Kappa..........................................................................................................................................90
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................92
BILBIOGRAFIE............................................................................................................................................93
1.CARDUL
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN
Pagina 1
INTERNATIONALE
_______________________
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE
Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de

forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul
timpului.
Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura
dezvoltarii societatii moderne, a pierdut din aria sa de folosire. Prin
numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.
Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de
depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare.
In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului
a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si
instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile.
Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta,
in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit.
Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si
acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului
inflationist.
Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara
indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra
optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de
calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a
comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real,
accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in
viata oamenilor din intreaga lume.
Pagina 2
INTERNATIONALE
_______________________
Cardul bancar , larg utilizat în SUA ( încã din anii 50 ) a cucerit şi
Europa , mai ales în cepând cu anii 80 .Se prezintã sub forma unei cartele
din plastic , dimensionatã dupã formatul unei cãrţi de vizitã 1 .

Cardul are înscris pe el :
- denumirea şi emblema emitentului( o bancã ) ;
- datele de identificare ale titularului .
Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si

miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul
SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand
inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele
de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi
conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni
curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care
beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe
scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile
cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor.
Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari
sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri
emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o
retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000
ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord
american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu
carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA
s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General
Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati
1 Ioan Popa - Tranzacţii Comerciale Internaţionale , Editura Economicã , Bucureşti , 1997,p.214.
Pagina 3
INTERNATIONALE
_______________________
proprii si cativa clienti agreati. Astazi,in SUA, cartile de credit au devenit
aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1,2 miliarde de carduri
emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. De remarcat
ca, din cei peste 6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari
companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul
creditului. Numai sub marcile VISA, MASTERCARD, AMEIRCAN
EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri,
CITIBANK, de exemplu, detine 15% din piata SUA si 10% din piata
mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a
tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari.
Dupa anul 1989, pe masura evolutiei economiei romanesti, s-a simtit
necesitatea inlocuirii vechilor instrumente de decontare specifice economiei
centralizate, instrumente greoaie si rigide, cu noi instrumente moderne
folosite pe plan international.
Astfel incepand cu anul 1995, prin reglementari noi ale Bancii
Nationale a Romaniei,avand la baza Legea cecului, a cambiei si a biletului la
ordin, s-a statutat folosirea instrumentelor de plata prevazute de aceste
legi.In plus, s-a introdus Ordinul de plata pe suport de hartie (OPH), cel mai
folosit instrument si in prezent in decontarile interne.
Sistemul bancar romanesc nu putea ramane indiferent la aceasta
veritabila provocare. Prin aderarea BCR, Banc Post, BRD, BASA si BCIT la
reteaua VISA si infintarea ROMCARD SA ca societate comuna de
procesare, cele cinci banci au semnat practic in anul 1994 certificatul de
nastere al acestui sistem de plata in Romania.
Alegerea marcii VISA a fost recomandata de cartea de vizita a acestei
prestigioase institutii :peste 19.000 de membri (banci si alte institutii), 10
Pagina 4
INTERNATIONALE
_______________________
milioane de comercianti inclusi in reteaua de acceptare, mai mult de 300
milioane de detinatori de card si un volum de tranzactii de aproape 600
miliarde dolari annual.
Implicarea BCR in introducerea acestui sistem de plata a insemnat un
moment determinant in extinderea decontarii electronice a operatiunilor
necomerciale din tara noastra:
-BCR a avut o contributie decisiva la infintarea ROMCARD SA, la
proiectarea sistemului informatic al acesteia si la elaborarea normelor si
ghidurilor de proceduri specifice;
-BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea
cardurilor VISA si, o buna perioada de timp,singura care a acceptat carduri
EUROPAY;
-BCR a creat prima retea de automate bancare ATM din Romania, cea
mai dezvoltata si la aceasta data.
Banca Comerciala Romana a lansat primul card, VISA BUSSINESS,
la data de 21.12.1995, pentru ca numai la o luna de zile, la data de
30.01.1996 sa lanseze cardul Maestro, care a devenit cel mai popular card
B.C.R. Au urmat, apoi, in decembrie 1996 cardul Visa International, in iulie
1997 Visa Clasic si in februarie 1998 Eurocard Business. Aceste carduri se
adreseaza persoanelor fizice sau juridice si sunt destinate retragerii de
numerar de la ATM-uri sau ghisee si/sau efectuarii de plati pentru marfuri
sau servicii.
Privind retrospectiv de la debutul operatiunilor B.C.R. cu carduri,
numarul acestora a crescut constant (tabelul nr 1).
Tabelul nr.1
Pagina 5
INTERNATIONALE
_______________________
Numar % fata de Valoare
Mii USD Mil. lei
tranzactii anul de baza
1995 13.190 - 3.322,1 -
1996 28.602 216,85 7.243,4 -
1997 43.402 329,05 10.127,3 2.446,3
1998 91.332 183,38 17.238 24.448
1999 111.532 183,38 24.693 75.556
2000 206.825 183,38 45.996 125.693
Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o

structura dince in ce mai complexa. De la aparitia societatii ROMCARD, pe
piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International,
operatori care cuprind banci comerciale romanesti, sucursale in Romania ale
unor banci straine de prestigiu si chiar banca centrala. De asemenea, s-au
lansat multe noi tipuri de carduri, accenuandu-se concurenta intre banci in
acest domeniu. Cele mai recente evenimente care au avut loc pe aceasta
piata includ:
Pagina 6
INTERNATIONALE
_______________________
 CITIBANK Romania a devenit membru VISA International, astfel
ca numarul acestora in Romania este acum de 11(B.N.R., B.C.R., B.C.I.T.,
B.A., BANCOREX, B.R.D., BancPost, Societe Generale-Bucuresti, Banca
Transilvania, C.E.C. si CITIBANK Romania).
 CEC a devenit si membru Europay, atfel ca numarul acestora in
Romania este acum de 7 (B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A., BANCOREX,
BancPost si CEC).
 A devenit operationala reteaua de ATM-uri a Bancii Agricole. La
sfarsitul Trimestrului III, au achizitionat 5 aparate.
 S-au lansat pe piata noi tipuri de carduri (B.A., Banc Post, BRD).
faptul ca evenimentele de acest gen au inceput sa devina o obisnuinta
pentru piata Romaneasca inseamna in primul rand ca operatiunile cu carduri
si-au capatat locul lor bine definit in randul operatiunilor unei banci. In al
doilea rand, interesul unor banci, dintre care unele reprezentante ale unor
banci cu o solida experienta in domeniu, de a deveni membre ale celor doua
organizatii internationale este un semnal ca, in acest domeniu, potentialul
pietei romanesti este departe de a fi exploatat in intreaga capacitate. In al
treilea rand si poate cel mai important pentru noi, aparitia de noi operatori pe
aceasta piata inseamna sporirea concurentei, cu consecintele ei de rigoare.
In aceasta ordine de idei, trebuie sa precizam de la inceput ca intreaga
activitate in domeniul afacerilor cu carduri a urmarit consolidarea pozitiei
B.C.R. pe piata romaneasca prin:
Cresterea numarului de carduri emise;
Extinderea retelei de ATM-uri si POS-uri;
Dezvoltarea retelei de comercianti acceptatori de carduri;
Pagina 7
INTERNATIONALE
_______________________
Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata
pe patru categorii, respectiv:
 Acceptarea la plata a cardurilor;
 Emiterea propriilor carduri;
 Mentinerea si extinderea retelei de ATM-uri;
 Mentinerea si extinderea retelei de POS-uri.
2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR
In prezent, In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA

si Europay emise atat de bancile straine cat si de catre bancile romanesti.
Banca Comerciala Romana ofera detinatorilor de carduri mai multe
posibilitati de utilizare a lor:
 La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie,

pentru cumpararea de bunuri / servicii: comerciantii pot utiliza
POS-urile pentru autorizarea tranzactiilor si transmiterea lor spre
decontera acestora;
 La ghiseele proprii pentru obtinerea de numerar;
 La ATM-urile din reteaua B.C.R. Bancomat 24 pentru obtinerea de
numerar.
La 30 iunie 1998, erau incheiate un numar de 596 contracte, cu 1062

puncte de vanzare, ponderea cea mai mare revenind magazinelor (392),
hotelurilor (216) si restaurantelor (135). Sucursalele care au incheiat cele
Pagina 8
INTERNATIONALE
_______________________
mai multe contracte sunt: Sucursala Sector 1 (54), SMB (37), Constanta
(33), Galati (26) si Satu Mare (24). Pentru ca imaginea retelei BCR de
acceptare carduri sa fie cat mai corecta trebuie sa mai adaugam si cele 111
unitati teritoriale instruite pentru eliberarea de numerar.
Pe aceasta piata de acceptare a cardurilor, Banca Comerciala Romana
ocupa o pozitie buna. Conform datelor publicate de ROMCARD, cu cele
1396 de contracte incheiate, Banca Comerciala Romana detine 19,4% din
totalul punctelor de vanzare.
Numarul comerciantilor cu care o banca are incheiate contracte de
acceptare este util pentru aprecierea eforturilor facute de banca respectiva in
domeniul extinderii retelei. Pentru analiza in sine, este semnificativ de
precizat cate dintre aceste contracte sunt active (au inregistrat operatiuni) si,
pe cat posibil, structura realizarilor. In cazul BCR, din cele 1396 de
contracte incheiate pana la sfarsitul semestrului 1 2001 29,3% sunt active.
Dintre acesti 175 comercianti activi din reteaua BCR, circa 54% din volumul
operatiilor in valuta este realizat de primii 5 comercianti (Hotel Minerva,
Hotel Bucuresti, TAROM, Casino Bucur, Hotel Helvetia). In cazul
tranzactiilor in lei circa 27% din volumul acestora este realizat de primii 3
comercianti.
In ceea ce priveste numarul tranzactiilor inregistrate in reteaua proprie
a Bancii Comerciale Romane de acceptare, acesta se prezinta in tabelul
urmator:
Tabelul nr 2
Pagina 9
INTERNATIONALE
_______________________
Numar tranzactii Valoarea
tranzactiilor
Total Usd Lei Usd Lei
(mii) (mil)
Tranzactii reprezentand 22119 16434 5685 14885 11640,
vanz. de marfuri/servicii 5
% din total ROMCARD 22.8 31,9 7,6 23 8
Tranzactii reprezentand 22030 4083 17947 197,2 16802,

eliberare de numerar 1
% din total ROMCARD 12,2 0,8 38,3 1,2 43,1
Total 44149 20517 23632 15082, 43807.

2 4
% din total ROMCARD 21,2 23,8 13,3 16,5 23,3
Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala

majoritatea tranzactiilor se fac tot cu carduri internationale, ne permite sa
apreciem ca, deocamdata, aceasta activitate este dependenta de traficul
international. Dezvoltarea unei piete a cardurilor interne este lenta, existand
inca mari rezerve in acest sens.
Activitatea de acceptare a cardurilor prin reteaua de ATM-uri a
continuat sa se dezvolte si in primul semestru, banca inregistrand rezultate
bune, dupa cum se poate remarca si din tabelul nr 3:
Tabelul nr 3
Pagina 10
INTERNATIONALE
_______________________
Numar Valoare
tranzactii (mld. lei)
TOTAL, din care: 331.444 156,37
-carduri VISA 56.611 28,14
-carduri Europay 45.825 25,56
Carduri BCR Maestro 200.020 89,14
-carduri BCR Visa Clasic 28.485 12,86
-carduri BCR Eurocard Business 503 0,67
Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un

numar de 62 tranzactii nu au fost recunoscute de detinatori, fiind returnate ca
atare de bancile straine (chargeback)Valoarea totala a acestor tranzactii a
fost de 18.314,7 USD, dar toate litigiile au fost solutionate, Banca
Comerciala Romana neinregistrand pierderi.
Desi banca considera multumitoare activitatea derulata in acest sector
al afacerilor cu carduri, este destul de mare numarul de contracte inactive.
Analizand aceasta problema cu unele dintre unitatile teritoriale, s-a ajuns la
concluzia ca unul din motivele acestui numar destul de ridicat de il
constituie reticienta comerciantilor de a utiliza acest instrument de plata.
Este adevarat, pe de alta parte, ca marea majoritate a lucrarilor de la
serviciile valutare din sucursalele care au atributii in domeniul cardurilor
reclama lipsa de timp necesar pentru a vizita clientii si a cunoaste la fata
Pagina 11
INTERNATIONALE
_______________________
locului problemele cu care se confrunta acestia. In acest scop una dintre
recentele masuri adoptate de banca vizeaza atribuirea de responsabilitati
clare in acest domeniu ofiterului de marketing, pentru a stimula dezvoltarea
si mai accentuata a acestei activitati.
3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI
Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare

semnificativa. Printre principalii factori care au determinat cresterea
numarului de carduri emise se numara:
 Extinderea retelei de ATM-uri;
 Dezvoltarea retelelor de comercianti, corelata cu generalizarea
fenomenului de acceptare a cardurilor, indiferent de banca emtenta;
 Extinderea sistemului de plata a salariilor si burselor prin
conturi de carduri;
 Actiunile publicitare intreprinse de Directia de Marketing din
banca;
 Revizuirea periodica a conditiilor de emiter si utilizare a
cardurilor, in functie de semnalele pietei.
La sfarsitul semestrului 1 2001,situatia cardurilor emise de Banca

Comerciala Romana se prezinta in tabelul numarul 4:
Tabelul nr.4
Pagina 12
INTERNATIONALE
_______________________
Tip card Numar Numar Solduri totale
conturi
carduri Mil. lei Mii USD
deschise
emise
Maestro 61.616 55.448 29.850, -
5
Visa Clasic 14.078 13.764 24.955, -
4
Eurocard Business 1196 359 1599,4 -
Visa Business 1548 765 - 3.474,6
Visa International 1457 1125 - 3.314,7
TOTAL 79.895 71.461 65.445, 6.789,3

3
Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai

mare de dezvoltare, dar unitatile teritoriale acuza lipsa de timp, personal si
experienta pentru promovarea acestor produse si atragerea de noi clienti.
Banca a luat masuri in sensul stimularii activitatii prin implicarea
ofiterului de marketing si stabilirea unor plafoane minimale pentru emiterea
de carduri pentru unitatile teritoriale dotate cu ATM-uri. Dar, in dorinta de a
impulsiona si mai mult aceasta activitate, banca va lua in considerare
desemnarea unei persoane care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate,
degrevand-o de alte sarcini.
Activitatea de emitere carduri a adus bancii in primul semestru al
acestui an un venit net de 1948,4 mil. lei. Acest rezultat il consideram
satisfacator, mai ales tinand cont de faptul ca ponderea veniturilor din
emiterea de carduri in total venituri relizate din operatiunile cu carduri a
Pagina 13
INTERNATIONALE
_______________________
crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul
semestrului 1, anul acesta.
3.1.CARDUL BCR MAESTRO
Instrument de plata in LEI, sub sigla Europay International, destinat

persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri si plata de
bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla edc/Maestro.
CARACTERISTICI
*0 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita
disponibilului din contul de card), fara embosaj (datele de identificare a
clientului sunt stocate pe banda magnetica de pe verso-ul cardului), fapt care
permite utilizarea acestuia numai in mediul electronic.
*1 fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se
comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru
validarea efectuarii fiecarei tranzactii.
CONDITII DE UTILIZARE
*2 termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
*3 la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata
DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE

*4 pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda
aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice
Pagina 14
INTERNATIONALE
_______________________
AVANTAJE
*5 utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;
*6 eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de
manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
Taxe initiale si curente (lei)
Reinnoire
Interogare sold
Emitere Anuala (de Extras de cont (inlocuire) Plati furnizori
card* utilizare) (lunar) ATM/POS GSM card la servicii
expirare
0
0 105.000/card 25.000/solicitant 1.500/operatiune - 0 -
- la cerere
* inclusiv pentru fiecare card suplimentar emis
Taxe pentru servicii speciale (lei)

Regim de urgenta
Regenerare PIN Blocare card
Inlocuire card* Eliberare numerar**
1 USD
(echivalent lei, la
50.000 25.000 0
cursul din ziua
efectuarii platii)
* in cazul in care cardul a fost pierdut, furat sau demagnetizat
** numai pentru salariatii institutiilor bugetare, la ghiseele BCR
Comisionul pentru recuperarea cardului este de 50.000 lei, daca a fost retinut de alte
banci, si de 30.000 lei, daca a fost retinut de BCR.
Comisioane per tranzactie (%)

Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar
cont comerciant La ghiseul bancii La ATM-ul

altei altei banci

propriu* banci din

Acceptatoare romanesti strainatate
Emitente

Intern Extern
0 - la 0
2.000 lei 0,5% + nepermis
Pagina 15
INTERNATIONALE
_______________________
ordinul
clientilor
BCR si
pentru
institutiile
bugetare
0,5% +
10.000 25.000
25.000 nepermis
lei/cont de 0,5 % Lei
lei
card - la
ordinul
agentilor
economici
care nu sunt
clienti BCR
*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN
Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 150.000 lei
in vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si
150.000 lei, in cazul unui transfer in contul altui client BCR.
Dobanzi bonificate/retinute (%)

La sold creditor Sold debitor (pentru iesiri in descoperit)
autorizate* neautorizate
6% 200% fata de dobanda
43%
pietei
*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un
credit lunar de pana la 75% din salariul net.
Depunere initiala minima si sold intangibil (lei)

Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil
50.000 Lei 50.000 Lei
Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei)

Eliberari de numerar (valori maxime)
zilnice pe operatiune
1,5 mil. in cupiura de 50 000 Lei
30 000 000 Lei
3 mil. in cupiura de 100 000 Lei
Grad de utilizare:
Pagina 16
INTERNATIONALE
_______________________
Mediu electronic Mediu manual
Interna Externa
(on line) (off line)
X X
Cardul are o valabilitate de doi ani si se reinnoieste in mod automat, fara o cerere
suplimentara din partea dumneavoastra si fara alte costuri.
Va puteti ridica noul card de la aceeasi unitate BCR, dupa data de 20 ale lunii expirarii.
Sursa BCR-Directia marketing
Ultima actualizare: 18 martie 2001
3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC

Instrument de plata emis in LEI, sub sigla VISA, destinat persoanelor
fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si
plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA.
CARACTERISTICI

disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului
- numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata
cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea
acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la
comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a
tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate
imprintere);
Pagina 17
INTERNATIONALE
_______________________
*9 se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei

aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice
AVANTAJE
Anuala Extras de Interogare sold Reinnoire
Emitere Plati furnizori
(de cont* (inlocuire) card
card ATM/POS GSM servicii
utilizare) (lunar) la expirare
0 105.000 0 2.000 - 0** -
*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 25 000 lei.
**In cazul deteriorarii sau furtului/pierderii cardului, comisionul de emitere este de 2
USD echivalent lei.

Regim de urgenta
Inlocuire card Eliberare numerar
1 USD
50 000 - -
(echivalent lei)
Pagina 18
INTERNATIONALE
_______________________
Alimentare
cont

Eliberare de numerar

La ghiseul bancii
La ATM-ul
0 - la Tranzactii la
ordinul comerciant altei banci
altei banci
clientilor propriu* din
Acceptatoare romanesti
BCR si strainatate
Emitente
pentru Intern Extern

institutiile

bugetare 0,5% + 0,5% +
10.000 0 25.000 nepermis 2.000 25.000 nepermis
lei/cont de 0,5 Lei
lei
card - la
ordinul
agentilor
economici
care nu sunt
clienti BCR
*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN

autorizate* neautorizate
6% 200% fata de
43%
dobanda pietei
*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un
credit lunar de pana la 75% din salariul net.

1.000.000 100.000

Pagina 19
INTERNATIONALE
_______________________
1,5 mil. Lei in cupiura de 50 000 Lei

30.000.000 Lei
3 mil. in cupiura de 100 000 Lei
Grad de utilizare:
Interna Externa
X X X
Sursa: BCR-Directia marketing

3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL
Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL

, destinat opersoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes
personal, in scopul obtinerii de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor
si plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA .
CARACTERISTICI

Pagina 20
INTERNATIONALE
_______________________
imprintere);
*18 pentru depozite la termen constituite, banca calculeaza lunar dobanda
icepand cu ziua dschiderii contului si o bonifica in contul de depozit la
vedere

aferenta conturilor la vedere in USD ale persoanelor fizice
AVANTAJE
*20 un instrument de plata modern, resential pe parcursul deplasarilor in
strainatate, sigla VISA fiind acceptata de catre comerciantii de pe tot
cuprinsul globului(societatea VISA INTERNATIONAL are ca membri
peste 22000 de banci din intrega lume)
BCR VISA INTERNATIONAL (USD)
Taxe initiale si curente (USD)
utilizare) (lunar) la expirare**
5 10 0 1.500 lei - 0 -
*Comisionul pentru eliberarea extrasului de cont la cerere este de 2 USD.
Pagina 21
INTERNATIONALE
_______________________
**In cazul in care cardul este pierdut/furat/deteriorat/demagnetizat, taxa de inlocuire este
de 5 USD.
Taxe pentru servicii speciale (USD)

Regim de urgenta
Regenerare PIN Blocare card*
1 5 USD - -
* comisionul de recuperare a cardului este de 4 USD pentru card retinut de alte banci, si
de 1 USD pentru card retinut de BCR.

Tranzacti Tranzactii La ghiseul bancii
La ATM-ul
i comercia
Alimentar
comercia nt altei altei
e cont
nt strainatat propriu banci banci din
Acceptatoare
Romania e Emitent * romanes strainatat

e Intern Extern ti e

1,75%

0 nepermi minimu nepermi nepermi 1,75%
nepermi s m5 minimu
s s
nepermis 0 s USD m 5 USD
*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si patru incercari de PIN

Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 25 USD in
vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si de 10
USD, in cazul unui transfer in contul altui client.

autorizate neautorizate
0,75%
- -
Depunere initiala minima si sold intangibil (USD)

1.500 500
Pagina 22
INTERNATIONALE
_______________________

in tara: nepermis
La ATM in tara: nepermis
in strainatate: 500 USD
*Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este data de banca emitenta ci de
respectivul ATM.
Grad de utilizare:
Interna Externa
X X X
Sursa: BCR-Directia marketing

3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS
Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International ,

destinat clientilor persoane juridice, ai caror reprezentanti calatoresc in
strainatate, pentru plata bunurilor si seviciilor oriunde este afisata sigla
VISA, precum si obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare.
CARACTERISTICI

Pagina 23
INTERNATIONALE
_______________________
imprintere);

aferenta contului de disponibilitati in valuta
AVANTAJE
BCR VISA BUSINESS (USD)
Taxe initiale si curente

utilizare) (lunar) la expirare
10 USD 30 USD 0 - - 10 USD -
*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 2 USD.
Pagina 24
INTERNATIONALE
_______________________
Regim de urgenta
1 10 - -

La ghiseul bancii
Alimentare
Tranzactii la
cont La ATM-ul
comerciant
Acceptatoare
altei banci din
propriu
Emitente Intern Extern strainatate

1,75% minimum 5
-
0 1,75% USD
0
- - minimum
5 USD

2,5
- -

3 000 USD 1 000 USD
Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD)

zilnice pe operatiune*
500 USD Suma maxima pe operatiune in strainatate
nu este reglementata de banca emitenta ci
Pagina 25
INTERNATIONALE
_______________________
de respectivul ATM.
*Sunt permise 6 operatiuni pe zi.
Grad de utilizare:
Interna Externa
X X X
Sursa BCR-Directia marketing

Ultima actualizare 3 iulie 2001
3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS
Instrument de plata emis in lei sub sigla

EUROCARD/MASTERCARD, destinat clientilor persoane juridice, ai
caror angajati efectueaza diverse plati in interes de afaceri, pe teritoriul
Romaniei.
CARACTERISTICI

imprintere);
Pagina 26
INTERNATIONALE
_______________________

aferenta disponibilitatilor in lei din contul de card.
AVANTAJE
BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS
Este un card de credit in valuta, embosat, destinat societatilor comerciale ai

caror angajati calatoresc in mod frecvent peste hotare pentru afaceri.
Posesorii pot beneficia de plafoane de credit intre 2 000 si 50 000 USD,
calculate in functie de posibilitatile financiare de rambursate ale firmei.
Taxe initiale si curente (USD)

Anuala Reinnoire
Emitere Extras de Interogare sold Plati furnizori
(de (inlocuire) card
card* cont ATM/POS GSM** servicii
utilizare) la expirare
1
lunar 0
(comision
17/card la cerere - 0,12/SMS 5 -
deschidere
2
cont card)
*Pentru fiecare card suplimentar se percep 5 USD.
**Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea
abonamentului fiind de 12 USD pe an.
Pagina 27
INTERNATIONALE
_______________________
Regim de urgenta
1 2 - -

La ghiseul bancii
Alimentare Tranzactii la
La ATM-ul
cont comerciant
propriu altei banci
Acceptatoare (extern)
Emitente
Intern Extern

0 0 - 6
- - 6

Comisionul pentru
depasirea limitei de
0 credit autorizate este
10 de 5% aplicat la
excedent (suma care
depaseste aceasta
limita).

In functie de bonitatea clientului, acesta
poate obtine un plafon de credit intre 2 000 -
si 50 000 USD.
Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD)
Pagina 28
INTERNATIONALE
_______________________
- -
Grad de utilizare:
Interna Externa
X X X
Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15

zile de la data extrasului.
Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din
valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor.
Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de
5% din suma minima de plata.
Ultima actualizare: 17 septembrie 2001 ; Sursa: BCR.
BCR EUROCARD/MASTERCARD (LEI)
In cazul unui astfel de card toate tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon de creditare acordat
clientului de catre banca. Creditul se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre
unitatea BCR la care acesta s-a adresat. Odata aprobata cererea de creditare, se incheie un contract pentru o
perioada de un an intre banca si client. Contractul se poate prelungi printr-un act aditional.

Emitere Anuala Extras de Interogare sold Reinnoire Plati furnizori
ATM/POS GSM**
Pagina 29
INTERNATIONALE
_______________________
(de (inlocuire) card
card* cont servicii
utilizare) la expirare
125 000
+ 25 000
Lunar - 0
(comision 250 000
La cerere - 0,12/SMS 125 000 -
deschidere pe card
- 25 000
cont de
card)
*Pentru fiecare card suplimentar comisionul de emitere este de 125 000.
**Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea
abonamentului fiind de 12 USD pe an.

Regim de urgenta
Inlocuire card
Regenerare PIN Blocare card*
(pierdere, deteriorare, Eliberare numerar
furt)
25 000 50 000 125 000 -

*Pierdut sau furat.

La ghiseul bancii
Alimentare Tranzactii la La ATM-ul
cont comerciant
propriu altei banci

Acceptatoare
Emitente

Intern Extern

0,5% + 25.000
0 0 2
2 2 - lei

La sold creditor Sold debitor
0 autorizate neautorizate
38%/an Comisionul pentru
depasirea limitei de
credit autorizate este
Pagina 30
INTERNATIONALE
_______________________
de 5% aplicat la
excedent (suma care
depaseste aceasta
limita).

In functie de bonitatea clientului, acesta
poate obtine un plafon de credit intre 5 si 30 -
milioane lei.

30 000 000 (10 tranzactii) Valoarea soldului
Grad de utilizare:
Interna Externa
X X X
Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de la data extrasului.
Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din valoarea aferenta dobanzilor si
comisioanelor.
Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de 5% din suma minima de plata.
DOCUMENTELE SOLICITATE DE BANCA

pentru acordarea creditului
-Buletin/carte de identitate (original + copie);

-Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste veniturile declarate;
-Acte de proprietate: locuinta, teren, autoturism, etc (original + copie)
Perioada necesara bancii pentru emitere este de maximum doua saptamani dupa
aprobarea cererii de credit si semnarea contractului.
Ultima actualizare: 20 mai 2002

Sursa: BCR.
Pagina 31
INTERNATIONALE
_______________________
4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA

RETELEI BCR BANCOMAT24
Ea s t
Reteaua Bancomat 24 a fost lansata de BCR la inceputul anului 1996

We s t
100
si de atunci pana in prezent numarul lor a ajuns la 487 aparate. Fiecare

50
0
1 s t Q tr
North
sucursala judeteana are instalat un aparat si deja s-au instalat aparate si la

3 -D
Colum n 4
alte sucursale sau agentii (in special din Bucuresti).

3 -D
Colum n 5
Extinderea retelei de automate a condus la cresterea semnificativa a

sumelor eliberate prin ATM-uri. Daca la sfarsitul anului 2000 aceste sume se
ridicau la 395,8 mild. lei, la sfarsitul semestrului 1 sumele se ridicau deja la
156,4 mild. lei.
La ora actuala, in afara de Banca Comerciala Romana sunt prezente
pe piata cu retele de ATM-uri si BancPost, BRD, Ion Tiriac si Banca
Agricola. In toate aceste retele s-au eliminat restrictiile de acceptare a
diferitelor tipuri de carduri indiferent de banca emitenta. Aparitia si a altor
operatori pe aceasta piata o putem considera avantajoasa pentru toti,
deoarece efortul investitional pe care-l presupune mentinerea si dezvoltarea
unei retele de automate la nivelul intregii tari nu poate fi suportat de catre o
singura banca.
Datorita schimbarii protocolului de comunicatie la marea majoritate a
ATM-urilor (de la SDLC la X25), nu s-au mai inregistrat incidente majore in
functionarea retelei.
Pagina 32
INTERNATIONALE
_______________________
5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA

RETELEI DE POS-URI
Dezvoltarea retelei de POS-uri reprezinta pentru activitatea cu carduri

o prioritate. Pana in prezent, s-au instalat pe intreg teritoriul tarii 481 de
aparate.Aceasta instalare este considerata de BCR un succes. Practic se pot
instala POS-uri in orice localitate in tara. Singura conditie este ca la punctul
de lucru la care se instaleaza aparatul sa existe telefon. In acelasi timp, banca
a avut in vedere ca la fiecare unitate teritoriala in raza careia au fost instalate
POS-uri sa existe un salariat instruit pentru interventii in situatii critice.
Pentru fiecare aparat instalat, banca incaseaza o taxa de prestare de
servicii (intre 15$ si 20$ pentru fiecare aparat), astfel generandu-se venituri
atat din comisionul per tranzactie perceput comerciantului, cat si prin aceasta
taxa. Practic, la 50 aparate instalate in fiecare luna, banca recupereaza
contravaloarea unui aparat.
Banca Comerciala Romana este preocupata in permaneta de semnalele
pietei, astfel incat nu este exclusa posibilitatea ca, la un moment dat, sa se
reduca aceasta taxa de servicii, sau chiar, pentru unii comercianti importanti
sa fie anulata complet.
La ora actuala, Banca Comerciala Romana actioneaza impreuna cu
specialistii de la GlobalOne in vederea implementarii unei solutii tehnice
care sa permita terminalelor instalate in teritori sa acceseze un numar de
telefon local (si nu interurban). Aceasta posibilitate devine un argument in
Pagina 33
INTERNATIONALE
_______________________
favoarea bancii, atunci cand prezinta serviciile unui POS potentialilor
utilizatori.
Activitatea cu carduri este o activitate importanta care, in viitor, va lua
o amploare deosebita si care va aduce bancii venituri importante. BCR se
loveste in prezent de o serie de probleme a caror solutionare va permite
extinderea mult mai rapida in viitor a acestei activitati.
Principala problema o reprezinta echipamentele de care dispune banca
pentru gestionarea operatiunilor. Capacitatea de procesare a calculatorului
AS 400 care controleaza intreaga activitate a ajuns la un nivel care reclama
in mod obligatoriu marirea acesteia prin upgradarea calculatorului. Se
impune, de asemenea, asigurarea unui backup al sistemului pentru a evita
pierderile ce pot aparea in urma intreruperii accidentale a functionarii
calculatorului de baza si, totodata, schimbarea calculatoarelor PC pe care se
ruleaza programele suplimentare.
O alta problema care solicita atentia este faptul ca nu este asigurata
permanenta 24 ore din 24, cum cer normele organizatiilor internationale.
Practic, la ora actuala in zilele de lucru este acoperita perioada intre orele 09
si 08 dimineata a doua zi.
Este de asemenea, necesara o implicare mai mare a conducerii

unitatilor teritoriale in afacerile cu carduri. Atragerea unui comerciant
semnificativ presupune ca acesta sa fie informa asupra tuturor serviciilor pe
care Banca Comerciala Romana poate sa i le ofere, inclusiv asupra unor
facilitati in functie de operatiunile derulate. De aceea, este important nivelul
de repesentare. In acelasi mod se pune problema in situatia in care se doreste
atragerea unor societati in sistemul platii salariilor prin carduri.
Pagina 34
INTERNATIONALE
_______________________
Din vizitele efectuate in teritoriu si din discutiile purtate cu salariatii
care au atributii legate de carduri a reiesit o alta problema pe care banca o va
avea in vedere si anume faptul ca acesti salariati au si alte atributii si sarcini
curente, cu termene scadente (licitatii, DPVE-uri si DIV-uri) care nu le
permit o implicare mai activa si mai eficienta in activitatea cu carduri.
Avand in vedere aceste probleme, prezentate mai sus, Banca

Comerciala Romana intentioneaza sa infinteze, cel putin in schema
sucursalelor judetene, a unui post cu sarcini exclusiv in domeniul cardurilor,
respectiv:
 Contactarea potentialilor clienti (comercianti sau societati
care doresc plata salariilor prin card);
 Instruirea comerciantilor si vizitarea lor periodica pentru a fi
la curent cu problemele acestora;
 Vizitarea periodica si instruirea colegilor de la
unitatileteritoriale subordonate sucursalei judetene;
 Asigurarea evidentei tehnic-operative la nivelul sucursalei si
instruirea in acest sens si a personalului desemnat din unitatile subordonate.
In aceasta ordine de idei, in perioada imediat urmatoare, la nivelul

Directiei de Decontari Necomerciale se va actiona in principal pentru:
 Realizarea actiunilor de upgradare a calculatorului AS 400 si

asigurarea unui backup al operatiunilor;
 Instalarea tuturor celor 100 ATM-uri achizitionate;
Pagina 35
INTERNATIONALE
_______________________
 Continuarea dezvoltarii retelei de POS-uri;
 Continuarea actiunilor de instruire zonala a colaboratorilor
din teritoriu;
 Perfectionarea procedurilor de lucru, a tarifului de
comisionare si a conditiilor de emitere pentru a imbunatati calitatea
serviciilor oferite detinatorilor de carduri;
 Cresterea continua a numarului de carduri emise.
6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A

CARDURILOR IN ROMANIA
In ianuarie 2002, pe piata romaneasca se inregistrau 15 emitenti de carduri

(ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Agricola-Raiffeisen, Banca
Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale,
Banca Transilvania, Citibank, Grupul BCR, HVB Austria, ING Bank
Romania, Piraeus Bank, Romanian International Bank si Volksbank) care au
emis 64 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 37 emise sub licenta
VISA, 21 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN
EXPRESS. Cu exceptia cardurilor BRD VISA Clasic (lei), BCR
Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post (Briliant) si RIB Eurocard/Mastercard
(lei si USD), - toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit iar
statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al acestora este intr-o
proportie de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. Cu
Pagina 36
INTERNATIONALE
_______________________
cele peste 2,1 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.12.2001 carora le
corespunde o valoare a tranzactiilor de aproximativ 35.000 miliarde lei, se
poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa.
Cu toate acestea, la sase ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului
este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la
comercianti detinand o pondere de maximum 5% din valoarea tranzactiilor.
Piata cardurilor in 2002
Valoarea tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost anul trecut de

aproximativ 35.000 miliarde lei potrivit primelor estimari ale emitentilor. Au
intrat in piata cardurilor cinci noi banci emitente, astfel ca din cele 40 de
banci din sistem, 14 sunt emitenti activi de carduri. Numarul cardurilor puse
in circulatie, din decembrie 1995, a depasit 2,1 milioane de bucati, peste un
milion fiind emise numai in 2001. Luand in considerare faptul ca un
detinator poate avea mai multe carduri, nu neaparat toate active, iar 90% din
cardurile emise sunt carduri de salarii, se estimeaza ca in jur de 1,7 milioane
de romani sunt detinatori de card.
Ce va aduce 2002?
In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card,
sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati. In
Romania inca nu putem vorbi de un sistem de plati prin carduri ci, mai
degraba, de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri. Iar cand nu
sunt suficiente bancomate, sau cand acestea nu fac fata solicitarilor, se
manifesta riscul de a compromite ideea de card. Bancherii sunt constienti ca
Pagina 37
INTERNATIONALE
_______________________
pentru a nu se ajunge aici trebuie sa ofere detinatorilor de card si alte servicii
decat cele de eliberare de numerar.
In acest an vor deveni mult mai vizibile cele doua tendinte care s-au conturat
in 2001. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card
si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de
card in vederea efectuarii de plati.
In prezent, BRD, BCR si Banc Post au in oferta lor de produse bancare
carduri de credit. Au fost deja emise aproximativ 150.000 de carduri de
credit iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de
milion. Prin politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute
incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de
numerar. De aceea, credem ca in 2002 va spori apetitul romanilor pentru
cumparaturi pe card ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si,
implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Este foarte posibil sa
asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la
emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac-Metro.
Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar
datorita cererii, in crestere, din partea populatiei ci si ca urmare a faptului ca,
in acest an, se va infiinta primul Birou de credit. O asemenea institutie va
monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane fizice, si
creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing
si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va
permite bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana careia
intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil
procesul de evaluare.
In afara acestor doua tendinte, piata cardului in 2002, dar si in anii urmatori,
Pagina 38
INTERNATIONALE
_______________________
va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze
la trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin
extinderea serviciilor la ATM si acceptarea smart cardului.
Din perspectiva eliminarii vizelor, in 2002 vom asista la cresterea numarului
detinatorilor de carduri in valuta. Acest lucru nu va influenta insa sensibil
piata cardului. Sunt banci mari care, in prezent, la 500 de carduri emise au
doar unul singur in valuta. Chiar si intr-un scenariu optimist, cand rata ar
deveni 5 din 500, cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Decisiva ar fi
luarea deciziei, de catre autoritati, ca romanul sa poata face dovada detinerii
sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala, precum Visa
Electron sau Maestro, produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter
de masa. In acest sens, inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de
verificare in vama a soldului din contul de card, Ministerul de Interne va
trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Altfel, daca
se va mentine situatia actuala, romanul va prefera sa iasa din tara tot cu
numerar in buzunar, sau cecuri de calatorie in cel mai fericit caz.
Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ca - pentru
a nu inhiba piata - bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de
exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si
comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card
facilitati suplimentare. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam la schimbarea
rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. O
serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa
efectueze plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM.
Cat priveste acceptarea smart cardului, VISA a recomandat bancilor membre
ca dupa octombrie a.c. toate echipamentele ce vor fi achizitionate sa permita
Pagina 39
INTERNATIONALE
_______________________
acest lucru. Intr-o foarte mare masura bancile au tinut cont de aceasta si pana
acum astfel incat ele vor putea sa accepte, efectiv, smart cardul in reteaua de
bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Principalul efect l-ar
putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.
Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va fi inceperea
activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC, conducerea institutiei
anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. Institutia are
cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu, o cota de 35% (noiembrie
2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14,4 milioane
de conturi active, din care 57.000 sunt detinute de persoane juridice. In
aceste conditii, chiar daca principalul client al CEC este, in general,
pensionarul, se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare
- prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar - cat si a
numarului de utilizatori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu
cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de
economisire, prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din
contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen.
Asadar, din perspectiva cardurilor, avem suficiente motive sa fim optimisti
pentru 2002. Un ultim argument in acest sens il reprezinta raspunsurile
oferite on-line de vizitatorii site-ului www.no-cash.ro. Astfel, marea
majoritate a acestora, desi poseda cel putin doua carti de plata, isi va
deschide un nou cont de card in 2002. Detinatorii de card isi doresc
efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM, servicii adiacente de
asigurare, internet si electronic banking. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid
aceste nevoi, cu atat cardul va face intr-adevar viata mai usoara si va intra in
cotidian, la modul real.
Pagina 40
INTERNATIONALE
_______________________
Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti
In a doua jumatate anului trecut a crescut interesul pentru o parte dintre societatile listate la Bursa de Valori
Bucuresti (BVB), fapt ce s-a reflectat in cresterea lichiditatii si a preturilor de tranzactionare. Emitentii cei
mai interesanti pentru investitori s-au dovedit cei ce opereaza in sectorul financiar (Banca Transilvania,
Banca Romana pentru Dezvoltare, cele cinci societati de investitii financiare). De asemenea, brokerii au
remarcat faptul ca evolutia preturilor de tranzactionare este tot mai influentata de rezultatele financiare ale
societatilor, corelatia fiind evident mai puternica in cazul titlurilor importante ce sunt monitorizate de
majoritatea investitorilor si analistilor.
Banca Transilvania (simbol TLV) a fost anul trecut unul dintre cele mai atractive titluri listate la BVB si nu
sunt motive ca in 2002 lucrurile sa stea altfel. Atractivitatea Bancii Transilvania este justificata de
lichiditatea tranzactiilor, transparenta activitatii, ritmul de dezvoltare si rezultatele financiare. In plus, 85%
din actiuni sunt in posesia actionarilor care detin mai putin de 5% din actiuni. Investitorii mai au insa un
argument foarte important pentru a urmari titlurile TLV: castigurile obtinute de cei care in trecut au investit
in aceste titluri. Managementul bancii a optat pentru o strategie foarte stimulativa de remunerare a
actionarilor prin distribuirea de actiuni gratuite in urma majorarilor de capital social anuale ca efect a
deciziilor de reinvestire a profiturilor. Astfel, Banca Transilvania a realizat in mai 2001 o majorare a
capitalului social de la 173,7 miliarde lei, la 336,7 miliarde lei, dupa care la sfarsitul anului a urmat o
majorare de capital social prin plasament privat la 396,2 miliarde lei, in urma careia BERD a preluat 15%
din capitalul social. Intrarea BERD in structura actionariatului este de natura sa sporeasca pe termen lung
interesul investitorilor de portofoliu pentru titlurile TLV. Evolutia indicatorului "Price to Earnings Ratio"
(vezi tabel 2) demonstreaza ca in ultimii ani investitorii au fost motivati sa plateasca tot mai mult pentru
titlurile TLV. In prezent brokerii apreciaza ca pana la data de referinta pentru organizarea AGA, cotatiile
TLV se vor mentine in jurul a 3.000 lei/actiune, ulterior estimandu-se o scadere pana la 1.500 lei/actiune.
Dupa data de referinta atat investitorii pe termen mediu si lung, cat si speculatorii vor cauta din nou sa
aleaga cel mai bun moment de cumparare de titluri.
Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) este o societate ce nu are un istoric relevant la BVB (un an de zile
de la listare) si, fie numai din acest punct de vedere, titlurile BRD sunt mult mai imprevizibile pentru
investitori decat titlurile TLV. Desi in cazul BRD free-float-ul este de circa 17%, de titlurile BRD sunt
interesati investitori cu resurse financiare mai importante decat in cazul Bancii Transilvania. Brokerii
afirma, de exemplu, ca un investitor care ar avea la dispozitie un milion de dolari pentru a-i plasa pe piata
romaneasca, ar prefera BRD. Observatorii Bursei de Valori se intreaba daca banca va decide includerea
diferentelor din reevaluare in capitalul social. Investitorii sunt foarte sensibili la un astfel de eveniment, si
Pagina 41
INTERNATIONALE
_______________________
tranzactiile ar fi serios influentate. De asemenea brokerii asteapta comunicarea rezultatelor BRD la 12 luni
(dupa unele calcule se asteapta un profit net in jur de 64 milioane dolari) si incearca sa estimeze nivelul
dividendelor pentru exercitiul financiar 2001. Potrivit unor operatori, dividendele se vor situa intre 2.000-
3.000 lei/actiune. Unii brokeri apreciaza ca in jurul datei de referinta pentru organizarea Adunarii Generale
a Actionarilor (AGA), cotatiile ar putea ajunge pana la 25.000 lei/actiune, insa atrag atentia ca in cazul
BRD este riscanta lansarea unor previziuni asupra viitoarelor evolutii ale preturilor de tranzactionare.
Tabel 1 - Evolutia in 2001 a celor doua banci la BVB
Pret Pret
Valoare inchidere inchidere
Volum actiuni Numar
Titlu tranzactii(mld. prima ultima
tranzactionate tranzactii
lei) sedinta sedinta
2001 2001
TLV 130.822.250 297,4 17.701 2.800 3.100
BRD 11.140.489 216,1 11.612 31.500 22.800
Total
- 3,812,8 - - -
BVB*
*) Nota: Din valoarea totala a tranzactiilor la BVB, ofertele publice
reprezinta 440,4 miliarde lei iar valoarea tranzactiilor pe piata valorilor
mobiliare necotate este de 30,8 miliarde lei.
Sursa : SVM Intercapital Invest
Tabel 2 - Gradul de atractivitate al actiunilor

PER* Profit net /actiune*
1999 2000 Sep.01 1999 2000 Sep.01
TLV 2.15 2.62 2.96 1.278 1.029 878
BRD N/A N/A 5,54 2.200 3.888 3.883
*) indicatori valabili la sfarsitul exercitiului financiar 1999 si 2000
Sursa : SVM Intercapital Invest
PER ("Price -to- Earnings Ratio" sau P/E) arata cat de mult sunt dispusi
investitorii sa plateasca pentru o unitate de profit raportata. Acest indicator
se calculeaza impartind cursul bursier al actiunii la profitul pe actiune.
Teoretic, ratele P/E sunt cu atat mai mari cu cat investitorii apreciaza ca
societatile respective au perspective mai bune de dezvoltare, afaceri cu grad
de risc mai scazut, profituri viitoare mai mari, etc.
Pagina 42
INTERNATIONALE
_______________________
CERCETARE DE PIATA
METODOLOGIE:
No-Cash si Institutul de Marketing MIA au efectuat în perioada 6 - 9 iulie

2001 un sondaj în rândul comerciantilor din municipiul Bucuresti pentru a
cunoaste unele opinii privitoare la diferitele modalitati si instrumente de
plata.
Esantionul: a cuprins 80 de unitati comerciale cu diferite profile de

activitate.
Culegerea informatiilor: s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-to-

face, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de
efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata.
Rezultatele obtinute vor fi prezentate pe total esantion si la nivelul fiecarui

tip de magazin.
LISTA COMERCIANTI
SUPERMARKETURI = 16
Bila - 2,
La Fourmi - 3,
Nic - 2,
Gima - 2,
Megaimage - 3,
Metro - 3,
Carrefour =1
RESTAURANTE / PIZZERII = 9
Mc Donalds - 4,
Pizza Hut - 3,
KFC - 1,
Pagina 43
INTERNATIONALE
_______________________
Caru cu Bere - 1,
AGENTII DE TURISM = 2
BTT, Paralela 45,
BENZINARII = 6
Shell - 3,
OMW - 3,
ÎMBRACAMINTE / ÎNCALTAMINTE = 18
Eva, Adam, Steilman - 3,
Privilege, Modexim, Cavaliere, Conly, Sax International, Fashion, Celini,
Yves Roucher, La Madonette, Princes, L.C. Wakiki, Tina R - 2,
ELECTRICE / ELECTRONICE / ELECTROCASNICE = 14 Panasonic,

Muzica, Flamingo Computers, Best Computers, Conex electronic, Dialog,
Romsta,l Idea Studio, Turbo / Photo, Zepter, Cosmorom, Altex, Sonz,
Mondial,
BARURI = 4
Club A, Salsa, Laptaria lui Enache, Back Stage,
DIVERSE = 11
Nufarul - 2,
Sensiblu - 2,
Casa de schimb valutar - 2,
Galerii de arta - 2,
Decora , Tomy (jucarii), RTC- 1
REZULTATE CENTRALIZATE PE TOTAL ESANTION
Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.

Tipuri de carduri Nr. magazine (80) %
VISA 31 38,8
AMEX 17 21,2
MAESTRO 6 7,5
Pagina 44
INTERNATIONALE
_______________________
EC/MC 33 41,3
DINNERS CLUB - -
JCB - -
Altele* 5 6,3
*Cardul OMW, Cardul Euroshell, PRIMA, CYRUS, PLUS.
Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica în

unitatea dvs.?
Modalitati de plata Nr. magazine (80) %
Card bancar 43 53,8
Cec de calatorie - -
Cec bancar - -
Bonuri de masa 17 21,3
Numerar 80 100,0
Altele* 6 7,5
*Cardul Euroshell.
Care sunt avantajele modalitatilor de plata pe care le practicati?

Numar
Total Durata
Siguranta Simplitate
magazine încasarii
Card bancar 43 33 2 13
Cec de
- - - -
calatorie
Cec bancar - - - -
Bonuri de
17 8 9 12
masa
Numerar 80 69 10 34
Alta forma 6 5 - 2
În acest an, cât de mult au contribuit modalitatile de plata pe care le

practicati la realizarea volumului vânzarilor din unitatea dvs.?
Numar
Total Foarte mult Mult Putin Foarte putin Deloc
bancar 43 - - 22 19 2
Pagina 45
INTERNATIONALE
_______________________
Cec de
- - - - - -
calatorie
Cec bancar - - - - - -
Bonuri de
17 4 11 2 - -
masa
Numerar 80 79 1 - - -
Alta forma 6 2 4 - - -
De cât timp acceptati la plata cardul bancar?

Total magazine 43 %
Sub 1 an 16 37,2
De 1-2 ani 19 44,2
De 2-3 ani 8 18,6
De 3-4 ani - -
De 4-5 ani -
De peste 5 ani - -
Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vânzarilor prin card bancar?
Total magazine 80 %
Sa reduca comisioanele 18 22,5
Sa ofere noi echipamente 40 50,0
Sa promoveze cardul în
60 75,0
mass-media
Sa accepte decontarea în
3 3,8
valuta
Altceva - -
Rezultate centralizate pe tipuri de magazine

Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.
-numar-
Tipuri de Agentii Electrice /
Restaurant Imbracaminte
carduri / Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri Diverse
/ Pizzerie / incaltaminte
Comercianti turism electrocasnice
Total 16 9 2 6 18 14 4 11
VISA 8 4 1 3 1 8 - 6
Pagina 46
INTERNATIONALE
_______________________
AMEX 4 5 1 - 5 1 - 1
MAESTRO - - 1 3 - 1 - 1
EC /MC 6 4 - - 10 7 - 6
DINERS
- - - - - - - -
CLUB
JCB - - - - - - - -
Altele - - - 6* 3** 2*** - -
*Cardul OMV, cardul Euroshell
**Cardul PRIMA
***CYRUS, PLUS.
Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica in

unitatea dumneavoastra?
-numar-
Agentii Electrice /
Modalitati Restaurant Imbracaminte
Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri Diverse
de plata / Pizzerie / incaltaminte
turism electrocasnice
Total 16 9 2 6 18 14 4 11
Card
8 5 1 3 11 8 - 7
bancar
Cec de
- - - - - - - -
calatorie
Cec
- - - - - - - -
bancar
Tichete de
9 8 - - - - - -
masa
Numerar 16 9 2 6 18 14 4 11
Altele - - - 6* - - - -
*Cardul OMV, cardul EUROSHELL.
De cat timp acceptati la plata cardul bancar?

-numar-
Agentii Electrice /
Durata / Restaurant Imbracaminte
comerciant / Pizzerie / incaltaminte
Total (43) 8 5 1 3 11 8 - 7
Sub un an
1 3 - 3 3 3 - 3
(16)
De 1-2 ani
1 2 1 - 8 5 - 2
(19)
De 2-3 ani
6 - - - - - - 2
(8)
De 3-4 ani - - - - - - - -
De 4-5 ani - - - - - - - -
Pagina 47
INTERNATIONALE
_______________________
De peste 5
- - - 3 - - - -
ani (3)
In acest an, care afost volumul mediu lunar al vanzarilor?

-numar-
Agentii Electrice /
Suma / Restaurant Imbracaminte
Total (80) 16 9 2 6 18 14 4 11
Sub 50 mil. - - - - - - - -
Intre 50-
- - - - - - - 1
100 mil.
Intre 100-
- - - - - - - -
500 mil.
Peste 500
- - - - - - - -
mil.
Nu stiu /
16 9 2 6 18 14 4 10
refuza
Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vanzarilor prin card

bancar?
-numar-
Agentii Electrice /
Sugestie / Restaurant Imbracaminte
Sa reduca
2 3 1 - 3 5 1 2
comisioanele
Sa ofere noi
7 5 2 - 6 9 3 7
echipamente
Sa
promoveze
12 6 1 3 17 8 2 9
cardul in
mass-media
Sa accepte
decontarea in - - - - 1 - - 1
valuta*
Altceva....... - - - - - - - -
*Pentru cardurile emise in strainatate.
La finele primului semestru din acest an, dintr-un total de peste 7.000
de comercianti care accepta la plata cardul, mai mult de 1.000 erau numai in
Bucuresti. Practic, capitala este de departe orasul cu cea mai mare penetrare
Pagina 48
INTERNATIONALE
_______________________
a cardului la comerciant. Tocmai de aceea, un studiu care sa surprinda
perceptia comerciantilor bucuresteni privind diversele modalitati de plata
poate constitui cea mai buna verificare a mentalitatii in piata.
De cat timp accepta cardul Nr. %

Total 43 100
Sub 1 an 16 37,2
De 1-2 ani 19 44,2
De 2-3 ani 8 18,6
De 3-4 ani - -
De 4-5 ani - -
De peste 5 ani - -
Specialistii directiilor de carduri dar si reprezentantii organizatiilor
internationale de profil apreciaza ca potentialul retelei de comercianti este de
cel putin 40.000. Dat fiind numarul actual de unitati unde se poate plati prin
card, se poate spune ca gradul de acoperire al pietei nationale este de numai
15-20%. In aceste conditii, procentul acceptarii cardului in Bucuresti -de
53,7% - apare ca fiind foarte ridicat. Nu trebuie uitat insa ca sondajul s-a
efectuat, in principal, in zonele centrale ale Bucurestiului, foarte
solicitate/active din perspectiva cumparaturilor. Deplasarea catre periferie ar
fi dus acest procent al comerciantilor acceptatori de card undeva intre 0 si
cel mult 5%. Principala arie de acoperire a sondajului a coincis cu cea mai
importanta zona din punct de vedere al dotarii cu automate bancare. Bancile
au amplasat aceste ATM-uri tocmai pentru ca au considerat ca astfel de
locuri sunt frecventate de catre detinatorii de carduri. Cu toate acestea,
comerciantii spun ca vanzarile nu au fost influentate decat intr-o foarte mica
masura de acceptarea la plata a cardului. O prima concluzie este ca posesorul
unui card, dintr-un motiv sau altul, a preferat sa scoata bani de la un automat
Pagina 49
INTERNATIONALE
_______________________
dupa care sa intre in magazin pentru a face cumparaturi. O astfel de
concluzie poate fi verificata usor de catre Directiile de carduri ale bancilor
prin urmarirea numarului si valorii tranzactiilor generate la fiecare ATM, in
special cele din vecinatatea imediata a unor supermarket-uri sau centre
comerciale.
Din comerciantii acceptatori chestionati, peste 37% accepta la plata

cardul de cel mult un an in vreme ce restul esantionului se incadreaza in
intervalul 1-3 ani.
Chiar daca piata comerciantilor este inca intr-un plin proces de
formare, surprinde totusi inexistenta comerciantilor acceptatori in randul
barurilor si discotecilor, cel putin in randul celor chestionati
Noul regulament privind platile cu carduri - publicat in MO 503/12 iulie

2002:
Ceea ce se merita supuse atentiei sunt 2 articole si anume:
Art.25
"Detinatorul unui instrument de plata electronica are urmatoarele obligatii:
... C) sa instiinteze emitentul sau persoana indicata de acesta imediat ce
constata:
. pierderea, furtul, distrugerea sau blocarea instrumentului de plata
electronica;
. inregistrarea in contul personal a unor tranzactii neautorizate de detinator;
. orice eroare sau neregula aparuta in urma gestionarii contului de catre
emitent;
Pagina 50
INTERNATIONALE
_______________________
. elementele ce creeaza suspiciuni cu privire la posibilitatea copierii
cardului/instrumentului de plata de tip moneda electronica sau cunoasterea
PIN-ului/codului de identificare/parolei de catre persoane neautorizate;
. disfunctionalitati ale instrumentului de plata electronica sau codurile de
acces primite sunt incorecte.
Art. 26
„Pana la momentul comunicarii evenimentului prevazut la art.25 pct.c)
emitentului sau persoanei indicata de acesta, detinatorul este raspunzator
pentru toate operatiunile executate, urmand sa suporte toate pierderile
aferente acestor operatiuni pana la limita echivalentului in lei al sumei de
150 Euro, la cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua
efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.
Raspunderea detinatorului privind acoperirea pierderilor este integrala in
cazul in care se dovedeste ca acesta a actionat cu neglijenta, in contradictie
cu prevederile art.25, sau in mod fraudulos.
De indata ce a instiintat emitentul detinatorul nu este raspunzator pentru
pierderile aparute ca urmare a evenimentului descris la art.25, cu exceptia
cazului in care detinatorul insusi actioneaza fraudulos".
"Prevederile art. 26 intra in vigoare in termen de un an de la data intrarii in

vigoare a prezentului regulament".
Marketing educational
Pagina 51
INTERNATIONALE
_______________________
De la emiterea primului card in Romania, in mass-media au fost desfasurate
trei campanii de promovare a cardului. BCR in '95 cu VISA Clasic si de
doua ori VISA International: prima oara in vara lui 2000 cu ocazia jocurilor
olimpice de la Sydney si cea de-a doua incheiata recent cu produsul Visa
Electron. Desi campania s-a realizat prin patru banci, inclusiv BCR, banca a
desfasurat in aceeasi perioada propria campanie de promovare a acestui
produs.
De retinut insa ca toate aceste campanii au fost concentrate pe activitatea de
emitere, ignorandu-se complet activitatea de acceptare. Rezultatele se vad: in
vreme ce bancile emitente au reusit sa ajunga la un ritm de 100.000 de noi
carduri pe luna, reteaua de comercianti a scazut cu 1.500 in primul semestru
din acest an. Mai mult, inexistenta unui contact permanent intre banca si
acceptator a facut sa se piarda o buna parte din "know-how"-ul pe care
comerciantul l-a obtinut odata cu semnarea contractului. Numai astfel se
poate explica perceptia falsa a cardului comparativ cu tichetul de masa si
maniera deficitara in care a fost asimilata procedura de lucru cu cardul.
Exista inca prea multe magazine unde daca vrei sa platesti prin card primesti
niste raspunsuri care tradeaza un neprofesionalism dezarmant. "Nu nu este
patronul aici", "nu stiu sa lucrez cu aparatul", "noi acceptam numai carduri
internationale" etc. sunt doar cateva dintre raspunsurile prin care unii
comercianti isi justifica neacceptarea cardului.
Devine evident ca trebuie luat totul de la capat in privinta abordarii
comerciantului: de la explicarea modului de lucru si pana la convingerea lui
de avantajele pe care le obtine prin acceptarea la plata a cardului bancar.
Primul pas este afisajul din vitrine. Operatorii de teren au constatat ca la
unele magazine era present "sticker"-ul VISA dar lipsea cel al
Pagina 52
INTERNATIONALE
_______________________
Eurocard/Mastercard sau invers. Un astfel de afisaj exprima faptul ca
respectivul comerciant accepta numai un anumit tip de marca. Ceea ce este
fals pentru ca principalele banci emitente, care au contribuit la formarea
retelei de comercianti, emit carduri sub ambele marci internationale (sus
numite). Lipsa "sticker"-ului din vitrina are doua explicatii:
. deteriorare, fara a mai fi inlocuit ulterior;
. neprimire - dupa ce si-au extins oferta de carduri bancile nu au mai trecut
sa ofere si insemnele pentru noile carduri. Oricare ar fi raspunsul, cert este
ca ambele explicatii posibile denota o pasivitate din partea unor banci care
este de neinteles. Acelasi lucru este valabil si pentru comercianti, unde am
intalnit insemnele Prima, card retras din piata inca de acum doi ani.
Urmeaza apoi dotarea comerciantului cu un EPOS si instructajul necesar
pentru folosirea echipamentului. Bancile trebuie sa se asigure ca toti
angajatii respectivului comerciant - care se ocupa de vanzari - stiu cum sa
foloseasca echipamentul din dotare astfel incat sa nu mai apara probleme de
necunoastere la acceptare.
In fine, dar nu in cele din urma, banca trebuie sa se puna in pielea clientului
si sa gandeasca argumente viabile care sa il faca pe comerciant sa accepte
cardul, sa-l convinga ca astfel isi va spori vanzarile. Mentalitatea oricarui
comerciant este aceeasi, indiferent de tipul sau marimea lui: el pune in
rafturi un produs cunoscut care stie ca se vinde. Cardul este si el tot un
produs - prin care se pot cumpara alte produse - insa romanul nu il vede la
televizor asa cum se intalneste cu reclamele la detergenti, de exemplu.
Faptul ca 75% dintre comercianti au declarat ca ceea ce trebuie sa faca
bancile este promovarea cardului in mass-media nu este intamplator.
Pagina 53
INTERNATIONALE
_______________________
INTRODUCERE
Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura.

A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia
presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la
diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare
intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca
intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor
este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o
certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o
insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu
presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).
Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume
existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie
ca sunt „unitati” electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul
ideal de circulatie a acestora.
In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata
„electronice”, si anume produsul „MultiCash” si plata in sistem e-comerce.
Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, e-
comerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si
suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit
pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de
Pagina 54
INTERNATIONALE
_______________________
informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor
electronici.
1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR
1.1 Introducere:
MultiCash este un produs software din categoria “Electronic Banking”

care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica
de informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCash
este firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catre
Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din
Europa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru
realizarea pe cale electronica a platilor si “cash management”.
Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea
ce priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare.
Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip “proprietar” si
nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsului
este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce
priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceasta
permite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat
din tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client este
distribuita de catre banca acestora ceea ce permite integrarea produsului in
strategia de marketing si servicii financiare.
1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura
Pagina 55
INTERNATIONALE
_______________________
Produsul MultiCash-BCR rezolva intregul lant de comunicatie dintre
client si banca cerut de un produs de “electronic banking” fiind format din
trei componente distincte: componenta pentru banca (MCB), componenta
pentru client (MCC) si interfata cu sistemul informatic al bancii (MIB)
realizata in cadrul Directiei de Informatica.
Componenta pentru banca-MCB:
Aceasta componenta este structurata pe trei nivele:

-nivelul de comunicatie, gestioneaza comunicatiile cu clientii,
controleaza procesele de comunicatii si valideaza utilizatorii in raport cu
drepturile de acces si semnaturile electronice;
-nivelul de administrare, gestioneaza conectarea cu sistemul
informatic al bancii, definirea conturilor clientilor si a parametrilor specifici
fiecarui client;
-nivelul server gestioneaza schimbul de informatii dintre client si
banca.
Aceasta structura este flexibila in ceea ce priveste configuratia de
echipamente necesara in raport cu numarul de clienti conectati la o unitate
bancara, fiind posibila utilizarea unui singur calculator pentru toate nivelele
mentionate anterior in cazul in care numarul de clienti este mai mic de 100
pe unitate, sau cate un calculator pentru fiecare nivel in cazul unui numar
mare de clienti/unitate.
MultiCash accepta 4 tipuri de comunicatii intre client si banca: X25,
ISDN, modem, TCP/IP. Avand in vedere reteaua de comunicatii utilizata de
Pagina 56
INTERNATIONALE
_______________________
BCR pentru conectarea clientilor se va utiliza comunicarea prin modem sau
X25 in functie de numarul de clienti/unitate.
Ca protocoale de schimb de informatii sunt utilizate protocolul FTAM
si OSI (Organizatia Inernationala de Standardizare) si EPFT (Transfer de
Fisiere de Plati Electronice), standard national aceptat si in Germania si
extins la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania. Pentru formatul
mesajelor dintre client si banca este utilizat standardul SWIFT (MT100,
MT940, MT942).
Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele
care insotesc produsul, realizate de catre furnizorul solutiei.
Componenta pentru client (MCC)
Componenta pentru client este structurata pe doua nivele:

-nivelul de comunicatie, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la
client si toate bancile clientului
-nivelul de aplicatii, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client
cum sunt: Cash Management, Plati domestice si Informatii privind conturile
si tranzactiile.
Componenta pentru client (MCC) permite colectarea ordinelor de
plata generate in mod automat in cadrul aplicatiilor informatice ale clientilor
Pagina 57
INTERNATIONALE
_______________________
cu conditia ca acestea sa respecte formatul SWIFT MT100 care va fi validat
in momentul colectari.
Componenta client poate fi instalata pe un calculator de sine statator
sau in cadrul unei retele.
Componenta pentru client este disponibila in diferite limbi printre care
si romana. Pentru BCR vor fi livrate versiunile in limba engleza si limba
romana.
Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele
ce insotesc produsul. Pentru a avea o imagine a activitatilor pe care le
realizeaza clientul pentru conectarea la banca utilizand produsul MultiCash
prezint in continuare secventa acestor activitati:
1.Conectarea utilizatorului se realizeaza prin introducerea numelui si a

parolei. Alegerea parolei este la latitudinea utilizatorului si poate fi
modificata in orice moment. In functie de drepturile de acces ale
utilizatorului sunt puse la dispozitie numai functiunile atribuite de
responsabilul aplicatiei.
2.Utilizatorul poate sa schimbe parola, iar responsabilul aplicatiei sa
defineasca parametrii si drepturi de acces la functiile aplicatiei pentru
utilizatori.
3.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de
responsabilul aplicatiei poate avea acces la informatii privind conturile,
soldurile, tranzactiile precum si reconcilierea dintre operatiile transmise la
banca si cele contabilizate.
Pagina 58
INTERNATIONALE
_______________________
Modulul plati romanesti
4.In cadrul modulului de plati romanesti, la instalarea aplicatiei la

client se incarca bazele de date privind codurile bancilor utilizate in cadrul
sistemului BCR (banci), conturile clientului deschise la fiecare banca
precum si beneficiarii sumelor transferate. In ecranelor urmatoare se vor
prezenta in detaliu informatiile necesare pentru aceste baze de date.
Avantajul acestui mod de lucru este acela ca o informatie introdusa intr-o
baza de date este preluata in mod automat pentru fiecare ordin de plata,
nemaifiind necesara introducerea ei de la tastatura calculatorului. Deoarece
ordinele de plata transmise la banca sunt prelucrate in mod automat de
sistemul bancii se diminueaza considerabil riscul preluarii unor date eronate
in cadrul ordinelor de plata.
5.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de
responsabilul aplicatiei poate sa introduca ordine de plata, sa valideze
ordinele introduse (de regula persoana care valideaza este diferita de cea
care introduce), sa vizualizeze ordinele de plata scadente definite anterior
zilei curente, sa creeze fisierul de plati ce va fi transmis bancii, sa colecteze
ordine de plata generate in mod automat in sistemul informatic al clientului.
Bazele de date ale aplicatiei:
6.Baza de date “beneficiari” contine toate informatiile necesare bancii

pentru transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata ordonate de client
cum sunt:denumirea beneficiarului, adresa, codul si denumirea unitatii
Pagina 59
INTERNATIONALE
_______________________
bancare unde are contul, contul in care sunt virate sumele ordonate. Aceste
informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinelor de plata odata cu
selectarea beneficiarului.
7.Baza de date “conturi” contine toate informatiile necesare
referitoare la conturile clientului si anume: numarul contului, descrierea
contului codul si denumirea unitatii bancare.Aceste informatii sunt preluate
in mod automat in cadrul ordinului de plata odata cu selectarea contului din
care se face plata.
8.clientul poate sa defineasca pe langa ordinele de plata simple pe care
le transmite zilnic la banca si ordine de plata periodice (cu valoare fixa sau
cu valoare variabila) care in functie de perioada de aparitie (saptamanal,
lunar, trimestrial, etc.) vor fi generate in mod automat si vor fi incluse, dupa
validare, in fisierul de plati al zilei.
9.Pentru fiecare ordin de plata clientul selecteaza din bazele de date

create anterior contul platitorului, beneficiarul sumei, valoarea OP si
descrirea operatiei sau scopul platii. Restul informatiilor (codul fiscal al
platitorului, banca platitorului, codul si banca beneficarului, descrierea
beneficiarului) sunt preluate in mod automat din bazele de date create
anterior.
10.Ordinele de plata introduse nu pot fi transmise la banca decat daca
sunt aprobate. La instalarea aplicatiei se stabileste numarul de aprobari
necesar pentru o plata, iar pentru a doua aprobare se poate stabili valoarea de
la care este necesara. Aprobarea se poate face ordin cu ordin, sau pentru
toate ordinele de plata introduse pe baza listei care este afisata pe ecran.
Dreptul de aprobare a ordinelor de plata este stabilit de catre administratorul
Pagina 60
INTERNATIONALE
_______________________
aplicatiei pentru persoanele care au specimene de semnatura de la banca. De
regula persoana care aproba trebuie sa fie diferita de cea care introduce
ordinul de plata.
11.Ordinele de plata aprobate sunt grupate in fisiere ce se transmit
bancii pentru prelucrare. La crearea acestor fisiere se specifica platitorul si
banca platitorului.
12.Pentru realizarea legaturii cu banca se apeleaza functia ROI-
transmitere plati interne, din cadrul modulului de comunicatii rapide.
13.Apelarea acestei functii inseamna introducerea parolei de
comunicatie (diferita de parola utilizator) si a dischetei furnizata de banca la
instalare care contine cheile de acces la serverul bancii.
14.Dupa acceptarea procedurilor de acces se realizeaza conectarea
telefonica la serverul bancii.Starea conectarii este afisata in mod sugestiv pe
ecran. In acelasi timp sunt afisate mesaje care comunica utilizatorului modul
in care s-a realizat conectarea si rezultatul transmiterii fisierului care contine
ordine de plata.
1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii,

informatii diverse
In cadrul modulului de comunicare rapida eexista functia STA care

permite transferarea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia
clientului. Aceste informatii sunt creeate in cadrul componentei MIB care
Pagina 61
INTERNATIONALE
_______________________
extrage informatiile realizate in cadrul sistemului SIBCOR si le transforma
in mesaje SWIFT recunoscute de MultiCash. Dupa transferarea acestor
informatii, clientul are posibilitatea sa le selecteze dupa diferite criterii, sa le
vizualizeze pe ecran sau sa le imprime (la imprimanta calculatorului
propriu).
Exista o varietate mare a ecranelor si listelor ce pot fi obtinute clientul
avand diferite optiuni:
15.Clientul poate vizualiza simbolul, deviza si soldurile conturilor
deschise la o unitate bancara. Pentru fiecare cont poate vizualiza extrasul de
cont zilnic al contului respectiv.
16.Pentru fiecare pozitie din extras pot fi obtinute detalii
suplimentare.
17.Clientul poate vizualiza toate tranzactiile realizate intr-o zi, pentru
toate conturile sale. Are la dispozitie functii de selectare dupa diferite criterii
a tranzactiilor dorite.
Interfata cu sistemul informatic al bancii
Produsul MultiCash, in varianta standard livrata de firma OMIKRON

faciliteaza transferul de informatii pe cale electronica dintre client si banca
utilizand formate standard SWIFT pentru schimbul de informatii. Pentru
prelucrarea ordinelor de plata transmise de clienti in format SWIFT MT100
si pentru transpunerea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia
clientului in format SWIFT MT940 a fost necesara realizarea unei interfete
specifice sistemului informatic al BCR, SIBCOR precum si definirea unui
Pagina 62
INTERNATIONALE
_______________________
cadru metodologic care sa descrie fluxul si controlul platilor electronice in
interiorul bancii.
A.Interfata MIB
Interfata este constituita dintr-un set de programe care realizeaza doua

functionalitati distincte si anume:
A1.Transformarea platilor electronice din formatul SWIFT MT100 in
formatul standard al Ordinului de Plata pe suport hartie si crearea fisierelor
cu tranzactii in formatul recunoscut de sistemul SIBCOR. Aceasta activitate
se realizeaza prin urmatoarele programe:
Programul MEGHI prin care se realizeaza urmatoarele functiuni:

-cautarea pe serverul MultiCash a platilor in format SWIFT;
-transformarea formatului SWIFT in formatul intern al
sistemului SIBCOR;
-crearea formatului de imprimare a ordinelor de plata;
-crearea jurnalelor pe zile ale operatiunilor efectuate;
-crearea fisierului cu platile zilnice transmise de clienti pentru a
fi prelucrate in sistemul SIBCOR.
Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash SIBCOR se
lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza functia de colectare a
ordinelor de plata executata de calculator la un interval de timp prestabilit
(de regula intre 5 si 15 minute).
Pagina 63
INTERNATIONALE
_______________________
Programul IMPOP prin care se realizeaza imprimarea la imprimanta

serverului MultiCash a ordinelor de plata, in formatul standard cerut de
Banca Nationala a Romaniei. Pentru diminuarea timpului de imprimare si
reducerea costurilor pentru materiale consumabile (cap de imprimare, ribon)
SWIFT-a ales solutia utilizarii hartiei de imprimanta pretiparita. In felul
acesta sunt tiparite pe hartie numai informatiile specifice fiecarui ordin de
plata (platitor, suma in cifre si litere, beneficiar, conturi, banca destinatara,
etc...) fara a fi tiparit formatul ordinului de plata care este preimprimat.
Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash si se lanseaza
in mod automat dupa ce se realizeaza programul MEGHI. In felul acesta, pe
parcursul programului de lucru sunt transpuse pe hartie ordinele de plata
dispuse de clienti pe cale electronica si sunt transmise administratorilor de
cont pentru analizarea si acceptarea lor la plata. Se elimina astfel
aglomerarea care ar aparea daca imprimarea ordinelor de plata SWIFT-ar
realiza o singura data pe zi, la sfarsitul programului cu clientii.
Programul HomeBanking, realizeaza verificarea si completarea

fisierului de plati creat de programul MEGHI pentru a fi preluat de SIBCOR
prin urmatoarele functii:
a)Constituire fisier de operatiuni transmise electronic prin MultiCash
prin intermediul careia se realizeaza:
-verificarea concordantei dintre inregistrarea total si
inregistrarile grupate intr-un fisier de plati;
Pagina 64
INTERNATIONALE
_______________________
-analizarea conturilor platitorului si beneficiarului in vederea
determinarii tipului de tranzactie (locala, intrabancara, interbancara, cu
trezoreria statului, etc...);
-crearea fisierului MEGHI pentru platile electronice, in format
identic cu fisierele similare realizate prin introducerea datelor de catre
administratorii de cont la fiecare post de lucru.
In felul acesta platile realizate in mod electronic sunt pregatite pentru
a fi contabilizate dupa ce sunt realizate toate procedurile de control pe care
le are la indemana administratorul de cont in momentul introducerii unui
ordinelor de plata prezentat la ghiseu, fara a mai fi necesara reintroducerea
informatiilor.
Validarea operatiunilor transmise electronic prin MultiCash permite:

-vizualizarea operatiunilor transmise electronic pentru
confruntarea cu documente tiparite pe hartie;
-operarea refuzurilor stabilite de administratorii de cont;
-editarea jurnalului cu operatiuni grupate pe clienti.
Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe statia de lucru a
sefului de serviciu conturi si viramente.
Programul PregMT 940, pregateste datele in format SWIFT pentru
extrasele de cont prin:
-extragerea informatiilor privind soldurile si tranzactiile
conturilor gestionate de MultiCash;
-interpretarea acestor informatii si transpunerea lor in formatul
mesajului MT940;
-crearea fisierului de extrase.
Pagina 65
INTERNATIONALE
_______________________
Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe serverul SIBCOR

in cadrul compartimentului de informatica.
B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:
Pentru ca operatiunile transmise de clientul platitor beneficiar al

produsului MultiCash sa fie operate inaceeasi zi, transmiterea informatiilor
se va efctua, de catre acesta, pana la ora 14:30. Operatiunile transmise dupa
aceasta ora vor fi prelucrate a doua zi. In prima faza de exploatare a
produsului, nu se vor executa, de catre banca, operatiuni de remitere a
informatiilor transmise de clientul platitor prin telex.Informatiile primite se
prelucreaza in conformitate cu normele de lucru in vigoare si se remit la
destinatie in functie de programul Bancii Comerciale Romane si de
reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.
Raspunderea informatiilor transmise de banca revine clientului ce
executa prelucrarea datelor pe baza documentelor interne.
Persoana din cadrul compartimentului de informatica care are ca
sarcina receptionarea informatiilor clientului va preda ordinele de plata
realizate de componenta MIB a produsului MultiCash administratorilor care
au in gestune conturile clientilor respectivi. Administratorii de cont vor
efectua aceleasi operatiuni de verificare ca pentru orice document depus la
ghiseul bancii:
-disponibilul contului;
-incadrarea in reglementarile legale.
Pagina 66
INTERNATIONALE
_______________________
Dupa efectuarea controlului de forma si fond, referentul semneaza si
stampileaza cele 3 exemplare ale ordinelor de plata. Exemplarele roz vor fi
remise grupei de decontari intra si interbancare pentru a fi sortate in functie
de destinatie, exemplarele negre vor fi transmise sefului de serviciu conturi
si viramente pentru verificare, iar exemplarele verzi vor fi atasate extrasului
de cont emis de banca. Ordinele de plata refuzate vor fi anulate si transmise
sefului de serviciu conturi si viramente, in 3 exemplare.
Seful de serviciu conturi si viramente verifica ordinele de plata
refuzate la plata de catre administratorii de cont si valideaza operatiunile
transmise pana la ora 14:30 pe baza exemplarelor negre si a “Borderoului
ordinelor de plata transmise electronic in ziua de ...”.
Dupa validare Seful de serviciu conturi si viramente semneaza

“Borderoul ordinelor de plata transmise electronic in ziua de ...” si il preda
impreuna cu exemplarele negre ale ordinelor de plata pentru arhivare.
1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash
In functie de obiectul de activitate si dimensiunile companiei client,

MultiCash poate fi configurat sa lucreze cu urmatoarele module:
1. Modulul principal cu facilitati de:

obtinere a informatiilor, la zi, despre conturile deschise la diferite
banci si transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata in lei si valuta:
reconciliere automata a platilor ordonate cu extrasele de cont;
planificare a lichiditatilor;
Pagina 67
INTERNATIONALE
_______________________
optimizari cash
obtinerea de informatii generale privind:
-cursuri practicate la Casele de Schimb ale bancii
-paritati USD/alte valute, diferentiate in doua categorii: pentru
valute de cont si pentru bancnote;
-dobanzi diferentiate in functie de natura conturilor;
-cont curent;
-depozite la termen;
-plafoane minime pentru deschiderea de conturi curente si
constituirea de depozite;
-oferta de produse/servicii a bancii;
-noile tipuri de produse si servicii ce urmeaza a fi oferite
clientelei.
2. Modulul de plati interne adaptat pentru Romania :

respecta reglementarile in vigoare ale sistemului de plati (transferuri
bancare si plati catre buget) avand la baza formulare tipizate agreate de
Banca Nationala a Romaniei ;
asigura controlul asupra platilor efectuate prin necesitatea aprobarii
individuale sau in bloc a acestora de catre persoane autorizate din cadrul
companiei;
creeaza fisiere de export in format text pentru interfatarea cu o
varietate de sisteme externe, permitand generarea de rapoarte si analize
diverse.
Pagina 68
INTERNATIONALE
_______________________
3. Modulul de plati internationale:
respecta standardul SWIFT pentru plati internationale;
asigura securitatea transferurilor externe prin autentificarea
utilizatorului prin nume si parola si acordarea de drepturi specifice fiecarui
utilizator;
permite utilizarea sabloanelor create anterior de utilizator pentru
introducerea ordinelor de plata noi.
4. MultiCash si Internetul
Pentru a oferi posibilitati de acces mai mari, MultiCash va putea fi
folosit (firma Omikron lucreaza la adaptarea acestei facilitati pentru
Romania) si prin intermediul unei conexiuni de tip Internet. Gradul de
securitate scazut oferit de Internet face improprie realizarea de plati
electronice. A fost necesara introducerea unor niveluri suplimentare de
securitate care se bazeaza pe incriptarea tuturor informatiilor, schimbarea
dinamica a cheilor (fiecare cheie este utilizata o singura data), amprente
digitale atasate intregului fisier, imposibilitatea alterarii informatiilor
transmise. Securitatea sporita este insotita de compactarea informatiei,
autentificarea de a opera pe anumite conturi, semnaturi digitale. Serverul
prin intermediul caruia se realizeaza operatiunea poate fi localizat fizic,
poate fi accesat de oriunde, costurile conexiunii nedepinzand de distanta.
Aceste caracteristici permit o conexiune rapida, economica (comparabila cu
o convorbire telefonica locala), comparabila cu standardele Internet.
Aceste facilitati au impus produsul pe piata bancara romaneasca,
fiind, in prezent, oferit clientilor de catre ING, ABN AMRO, Societe
Generale, Banca Comerciala Romana, BANCOREX, BRD.
Pagina 69
INTERNATIONALE
_______________________
1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice
Ca urmare a lansarii, in luna ianuarie 1990, a proiectului pentru

implementarea serviciului de “electronic banking”, in urma unei licitatii a
fost ales produsul MultiCash al firmei germane OMIKRON si s-a realizat
prin efortul comun al directiilor de Informatica, Contabilitate Generala si
Politici si Risc de Credit prototipul produsului MultiCash prin integrarea
facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii
Comerciale Romane.
Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a
structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem
electronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea in
vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru
generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rol
important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania,
primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile
oferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul
sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna
septembrie 1998.
Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti
Pagina 70
INTERNATIONALE
_______________________
Noutatea serviciului “electronic banking” pentru clienti impune o
abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea
produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de
1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizate
de banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 si
initializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade,
clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.
Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost
instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat
pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In luna
februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata
transmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde
lei.
O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip
holding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia
financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati
ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens sunt
companiile PETROM R.A. si SHELL Romania.
O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu
sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de
informatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din
Craiova.
Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al

comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui
Pagina 71
INTERNATIONALE
_______________________
calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate de
miscare si implicit de eficienta in afaceri.
Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR
Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie

de cerinte ale clientilor cum sunt:
avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care,
dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la banca
pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei
copii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are in
vedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a
beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ;
efectuarea de plati externe prin MultiCash –BCR; produsul dispune
de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui
mesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile de
specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea
prevederilor regulamentului valutar;
efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent
platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul
de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de
compensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorul
solicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a
produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta
facilitate;
Pagina 72
INTERNATIONALE
_______________________
extinderea serviciului “electronic banking” la persoane fizice; firma
OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care,
utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriile
catre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturilor
emise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii
trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. Firma
OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea
evaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.
In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca

Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor
sai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a
bancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca
Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un
deziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din
randul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.
2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale
O posibilă definiţie a comerţului electronic ar putea fi: "ansamblul

tranzacţiilor comerciale în cadrul cărora părţile contractante
interacţionează prin intermediul calculatoarelor şi nu prin schimburi fizice
sau contacte directe"'.
Deşi este foarte corectă, o astfel de definiţie poate cu greu să capteze
spiritul comerţului electronic, care în practică este mult mai bine sugerat ca
Pagina 73
INTERNATIONALE
_______________________
fiind una din acele situaţii în care nevoile tot mai complexe şi noile
tehnologii se contopesc pentru a revoluţiona modul în care se derulează
afacerile.
Mediul comercial contemporan se caracterizează prin creşterea
continuă a producţiei, accentuarea concurenţei globale şi creşterea gradului
de diversificare a cerinţelor consumatorilor. Ca răspuns la aceste tendinţe,
firmele îşi modifică atât modul de organizare, cât şi modul de acţiune.
Astfel, ele încep să comprime vechile structuri ierarhice şi să elimine
barierele existente între diviziile operaţionale.
De asemenea, se tinde spre renunţarea la barierele dintre firmă şi
clienţii şi furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel
încât ele să depăşească aceste limite artificiale. În prezent, există afaceri în
care sunt implicate toate compartimentele unei firme şi chiar situaţii in care
o afacere este proprietatea comună a unei firme şi a clienţilor sau
furnizorilor acestora.
Comerţul electronic reprezintă un mijloc de a susţine şi realiza aceste
schimbări pe scală largă şi chiar la scală globală. EI oferă firmelor
posibilitatea de a fi mai eficiente şi mai flexibile în operaţiunile interne, de a
menţine legături mai strânse cu furnizorii şi de a răspunde prompt cerinţelor
si doleanţelor consumatorilor. Firmele îşi pot selecta cei mai adecvaţi
parteneri de afaceri (furnizori, clienţi) fără a mai ţine cont de distanţele
geografice şi îşi pot comercializa produsele pe o piaţă globală.
Un caz particular de comerţ electronic îl reprezintă vânzările
electronice de mărfuri, in care un furnizor asigură bunuri sau servicii pentru
un client contra unei sume de bani. Un caz special de vânzări electronice de
mărfuri este vânzarea electronică en detail, unde clientul este o persoană
Pagina 74
INTERNATIONALE
_______________________
fizică şi nu o altă firmă. Totuşi, deşi aceste situaţii speciale prezintă o
importanţă economică considerabilă, ele sunt doar particularizări ale cazului
general care cuprinde toate tipurile de operaţii si de tranzacţii realizate prin
intermediul computerelor. Astfel, sfera comerţului electronic cuprinde şi
fluxul intern de informaţii din cadrul unei firme, precum şi furnizarea de
informaţii gratuite unor organizaţii sau unor persoane particulare.
Comerţul electronic este o tehnologie care trebuie utilizată în scopul
schimbării globale. Firmele care îl privesc doar ca pe o modalitate
suplimentară de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai
importante avantaje le vor obţine acele companii care sunt dispuse să-şi
modifice organizarea şi modul de funcţionare pentru a se adapta cerinţelor
operaţionale ale comerţului electronic.
2.1.Sisteme de plăţi electronice
În prezent există patru abordări distincte în legătură cu obţinerea unei

soluţii sigure pentru realizarea plăţilor electronice. Fiecare utilizează o
anumită formă de criptare pentru asigurarea confidenţialităţii elementelor
esenţiale ale mesajelor. În primul rând se fac eforturi pentru obţinerea unor
noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare
presupune ca furnizorul de servicii să acţioneze ca intermediar pentru mesaje
ataşându-le acestora coduri de securitate. În al treilea rând se doreşte
stabilirea unor noi forme de criptare care să permită transmiterea de
informaţii referitoare la cărţile de credit către furnizorii de bunuri şi servicii
de pe internet, aceştia urmând apoi să verifice autenticitatea informaţiilor
Pagina 75
INTERNATIONALE
_______________________
folosind reţelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa şi MasterCard. Cea
de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor".
Comerţul electronic tradiţional se refera la utilizarea în reţele cu
valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de
documente(EDI), comunicaţii fax, coduri de bare, transferul de fişiere şi
poştă electronică. Extraordinara dezvoltare a interconectivităţii
calculatoarelor în Internet în toate segmentele societăţii, a condus la o
tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele in aria unui
nou tip de comerţ, comerţul electronic în internet, care să apeleze, pe lângă
vechile servicii amintite şi la altele noi, cum ar fi cele create în jurul World
Wide Web-ului, companii şi holdinguri virtuale sau o piaţă a învăţământului
pe internet. Însă acest nou tip de comerţ a stimulat cererea pentru noi metode
adecvate de plată. În cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global"
(Global Village), dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi
situaţii la mari distanţe geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără
folosirea unor sisteme electronice de plăţi (EPS-Electronic Payment
Systems). Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură şi
foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea înlocuirea
monedelor şi bancnotelor, actualele forme tradiţionale de numerar, prin ceea
ce denumim bani electronici, conduce, pe lângă reducerea costurilor de
emitere şi menţinere in circulaţie a numerarului şi la o sporire a flexibilităţii
şi securităţii sistemelor de plăţi.
2.2. Banii în comerţul electronic
Sistemele electronice de plăţi trebuie să atingă nivele foarte ridicate

de securitate, viteză, caracter privat şi confidenţial, descentralizare şi
Pagina 76
INTERNATIONALE
_______________________
internaţionalizare şi să fie unanim acceptate atât de consumatori cât şi de
comercianţi sau afacerişti. Vom analiza 3 astfel de metode de plată
electronică: transferul electronic de fonduri (EFT - Electronic Fund
Transfer), banii electronici (digi cash) şi tehnologia numită Ecash.
Transferul electronic de fonduri

Sistemele de cecuri electronice au fost folosite încă din anii '80; ele
utilizează structura de bănci existente şi elimină cecurile de hârtie.
Transferul electronic de fonduri foloseşte sisteme de cecuri electronice,
prezentând o serie de avantaje în raport cu cecurile de hârtie:
- timpul foarte rapid de efectuare a plăţilor
- reducerea costurilor privind hârtia folosită
- confirmarea instantanee a solvabilităţii plătitorului
- flexibilitatea şi marea varietate de implementare, de la tranzacţii mici
folosind reţelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine)
la marile reţele internaţionale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing
House Interbank Payments System), format din peste 120 de bănci din
întreaga lume. De exemplu, CHIPS efectuează zilnic in jur de 200.000 de
tranzacţii cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA.
O slăbiciune evidentă a acestui sistem de cecuri electronice o
constituie caracterul privat şi confidenţialitatea plăţilor. În plus, băncile sunt
obligate, prin reglementările în vigoare, să poată documenta în detaliu
fiecare transfer.
Pagina 77
INTERNATIONALE
_______________________
Banii electronici
Banii electronici (numiţi şi digi cash) reprezintă echivalentul
electronic al banilor reali. Ei prezintă câteva caracteristici esenţiale:
- anonimitatea plăţilor, ceea ce conduce la imposibilitatea identificării
cumpărătorului;
- lichiditatea, ceea ce presupune că aceşti bani electronici sunt unanim
acceptaţi de
- către toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet;
- superioritatea în raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat şi de
întreţinut; de asemenea securitatea şi imposibilitatea falsificării sau
pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.
Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi:
1. Cartelele, care permit de la plăţile cele mai simple ale convorbirilor
telefonice, până la plăţile oricăror cumpărături intr-un magazin. Aceste
cartele au evoluat către ceea ce numim acum smartcard-uri, cu facilităţi
multiple de plată (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate după
standardul convenit de consorţiul EMV (Europay, MasterCard şl Visa) şi
bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice.
2. Sisteme electronice pure, utilizabile în tranzacţiile internet, unde
cumpărătorul şi vânzătorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin
reţea. Transmiterea banilor electronici de la cumpărător la vânzător este
protejată prin cifrare atât cu criptosisteme convenţionale cât şi cu chei
publice.
Pagina 78
INTERNATIONALE
_______________________
Ecash
Tehnologia Ecash reprezintă un exemplu de sistem electronic de
plăţi, care foloseşte poşta electronică. Ea a fost dezvoltată in Olanda, de
către Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementată de către bănci din
SUA (Mark Twain Bank of Missouri) şi din Finlanda. Este prima soluţie
totalmente software pentru plăţile electronice. Tranzacţiile se desfăşoară
între cumpărător şi vânzător care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă.
Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca că doresc să transfere bani din
conturile lor obişnuite in aşa numitul cont Ecash Mint. În orice moment,
cumpărătorul poate interacţiona de la distanţă, prin calculatorul său şi
folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe
hard-discul calculatorului său. Formatul acestor fonduri este electronic, suite
de zero şi unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumpărătorului
devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa plăţi între
persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor Ecash.
Ecash are un caracter privat: deşi banca ţine o evidenţă a fiecărei
retrageri Ecash şi a fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să
stabilesc utilizarea ulterioară a Ecash. Această proprietate se datorează
folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de
768 biţi. Pe lângă anonimitatea plăţilor, Ecash asigură şi nerepudierea, adică
acea proprietate care permite rezolvarea neambiguă a oricăror dispute între
cumpărător şi vânzător privind recunoaşterea plăţilor. De asemenea, prin
verificare în baza de date a băncii, este împiedicată orice dublă cheltuire a
Ecash.
În sinteză, un sistem electronic de plăţi poate fi definit ca ansamblul
de tranzacţii cerute de:
Pagina 79
INTERNATIONALE
_______________________
1. conversia banilor numerar (cash sau din cont) în bani electronici şi invers
2. transferul banilor electronici între utilizatorii care folosesc sistemul.
2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăţi
Interacţiunea reală (fizică) într-un sistem electronic de plăţi constă în

tranzacţiile care se desfăşoară între anumite dispozitive care implementează
entităţile implicate în sistem.
Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementează
purtătorul de bani electronici. EI este folosit de către cumpărător pentru
stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependentă de
protocoalele criptografice care implementează tranzacţiile EPS, fiind mai
frecvente următoarele configuraţii fundamentale:
 Structură de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces
complet la resursele hard şi soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipică
pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held
computer), cuprinde: unitate centrală în jurul unui microprocesor pe 8
biţi, memorie RAM între 256 bytes şi 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 2-
10 kbytes EEPROM, dintre care zona care conţine cheile secrete ale
dispozitivului trebuie să aibă restricţii de acces. Interfaţa cu utilizatorul
este formată dintr-o tastatură şi un display. Conectarea la punctele de
acces ale EPS se face de obicei printr-o legătură serială în infraroşu.
Acest tip de structură dezavantajează băncile, neliniştite de controlul total
al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată.
 Structură sensibilă la deschidere (temper-proof resistant), numită
cartelă inteligentă (smartcard). Aceasta se prezintă sub forma unui chip
Pagina 80
INTERNATIONALE
_______________________
incorporat intr-o cartelă de plastic şi cuprinde: un microprocesor de 8 biţi,
memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM.
Comunicaţia cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de
cartelă. Utilizatorul nu are acces la resursele hard şi soft, fapt ce
avantajează băncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazează pe
presupunerile criptografice făcute asupra protocoalelor precum şi pe
imposibilitatea deschiderii smartcard-ului şi a efectuării unui "reverse-
engineering" asupra software-ului său.
 Structură de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet
with guardian) care cumulează avantajele structurilor anterioare,
ajungând la un compromis intre interesele băncii şi ale posesorului.
Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunică pe
timpul desfăşurării tranzacţiilor. Primul microcalculator, al utilizatorului,
numit şi portmoneu, are sarcina să comunice cu punctul de acces al EPS.
EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatură şi
display. Cel de-al doilea microcalculator, numit şi observator sau prin
abuz de limbaj smartcard serveşte interesele băncii. EI este introdus în
interiorul primului calculator. În timp ce calculatorul utilizatorului
permite să se controleze corectitudinea tranzacţiilor, calculatorul
observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, avizând fiecare
tranzacţie făcută de primul calculator.
Punctul de vânzare (POS- Point of Sale) implementează registrul de casă,
care reprezintă acea entitate care stochează temporar la vânzător bani
electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o
structură de tip PC. având ca interfeţe atât o legătură serială în infraroşu, cât
şi un cititor de smartcard.
Pagina 81
INTERNATIONALE
_______________________
Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este
dispozitivul prin care se încarcă bani electronici in portofelul electronic al
cumpărătorilor. Dintre soluţiile tehnice folosite pentru implementarea sa
amintim:
 Distribuitor cont-bani electronici, soluţie care permite incrementarea
valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul
deschis de cumpărător. Distribuitorul este prevăzut cu o legătură serială
în infraroşu sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat în
reţea cu calculatoare care deservesc diferite bănci emitente de bani
electronici.
 Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluţie care permite
incrementarea valorii din portofel pe baza creditării cumpărătorului de
către o casă de credit. Distribuitorul este prevăzut cu un dispozitiv de
citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale
cumpărătorilor. De asemenea mai există un canal infraroşu şi de
smartcard pentru conectarea portofelului. În acest caz distribuitorul nu
trebuie să fie conectat in reţea cu calculatoarele băncilor.
 Distribuitor numerar-bani electronici, soluţie care permite incrementa. a
valorii portofelului pe baza colectării de la cumpărător a unei sume cash.
2.3. Mecanisme de securitate
Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite
individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu,
serviciul de ne-repudiere cu probarea livrării poate fi dezvoltat utilizând o
combinaţie a mecanismelor de integritate a datelor, semnătură digitală şi
notariat. În plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De
exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul
Pagina 82
INTERNATIONALE
_______________________
de criptare şi uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia
"persoană", de încredere.
1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel încât ele

să devină de neînţeles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai
entitatea autorizată poate să le citească, deţinând o cheie secretă pentru a le
putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar
fi confidenţialitatea datelor. Se acceptă în criptare algoritmi simetrici sau
nesimetrici (cu chei publice).
2. Mecanismul de semnătură digitală asigură că datele pot fi produse numai

de către semnatar, reprezentând un mijloc de autentificare atât a emiţătorului
cât şi a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicaţii, semnătura
digitală stă şi la baza securităţii cartelelor inteligente. Spre deosebire de
semnătura olografă, care identifică doar emiţătorul, semnătura digitală
furnizează şi mijloace de asigurare asupra integrităţii conţinutului mesajului
electronic recepţionat. Semnătura digitală reprezintă o mică cantitate de date
memorate pe mediul electronic şi care se transmite odată cu mesajul. Ea este
produsă prin anumite calcule făcute de către emiţător, pe baza unei chei şi a
conţinutului mesajului. Acest proces se numeşte funcţia de semnare. La
recepţie, printr-o funcţie de verificare, se face un alt set de calcule asupra
semnăturii şi mesajului, constatându-se sau nu valabilitatea semnăturii.
Există în aceste calcule nişte parametrii numiţi chei, care diferă de la o
semnătură la alta şi care sunt specifici celui care produce semnătura.
Producerea semnăturilor digitale se poate baza atât pe criptosisteme
simetrice
Pagina 83
INTERNATIONALE
_______________________
cât şi pe cele cu chei publice.
 Metodele de semnătură digitală cu sisteme cu chei secrete (simetrice)
Folosesc aceiaşi cheie atât la semnare cât şi la verificare. În cadrul
funcţiei de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secretă drept
parametru. La verificare, folosind aceiaşi cheie secretă şi mesajul in clar, se
dă verdictul de valid sau invalid asupra semnăturii digitale recepţionate.
Dezavantajul acestei metode constă în necesitatea stabilirii şi distribuţiei
prealabile a cheii secrete între emiţător şi receptor.
 Metodele de semnătură digitală cu chei publice (asimetrice), (ilustrate în
figura 3)
Folosesc la semnare cheia secretă a emiţătorului iar la verificare
cheia publică a acestuia. Ca urmare, o semnătură poate fi produsă doar de
către emiţătorul autentic, singurul care cunoaşte cheia secretă, dar poate fi
verificată de orice persoană care cunoaşte cheia publică a emiţătorului. O
semnătură digitală se realizează folosind un sistem criptografic cu chei
publice şi o funcţie de dispersie (hash). Funcţia de dispersie este folosită
pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toţi biţii
mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcţie, cum este de exemplu
cea cunoscută sub numele de MDS, proiectată de Rivest, trebuie să fie
imposibil din punct de vedere al calculelor să se construiască 2 mesaje
distincte care să aibă aceeaşi valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o
"amprentă" a mesajului. Utilizatorul emiţător semnează mesajul prin cifrarea
rezumatului cu cheia sa privată. Folosind un algoritm cu chei publice
cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semnătura poate fi
validată apoi la receptor folosind doar cheia publică a emiţătorului. La
recepţie, se calculează din nou rezumatul mesajului primit, se descifrează
Pagina 84
INTERNATIONALE
_______________________
semnătura primită cu cheia publică a emiţătorului şi apoi se compară cele 2
rezumate. Dacă ele sunt identice, semnătura este validă.
 Producerea semnăturilor digitale la cartelele inteligente
În cazul sistemelor de plăţi electronice, semnăturile digitale sunt
realizate după o procedură puţin diferită. În primul rând, dacă s-ar folosi
sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirării cheii secrete
de verificare care este memorată în echipamentul vânzătorului. De aceea,
acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecţie a cheii, care să
poată fi controlat doar de către furnizorul echipamentului. Se preferă
sistemele cu chei publice, care trebuie să memoreze la terminal doar cheia
publică. Însă aceste sisteme creează probleme in EPS (Electronic Payment
Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent
pe un dispozitiv cu putere de calcul redusă, cum este cartela inteligentă. În
plus, cartela inteligentă expune riscului desconspirării cheii secrete pe care o
are memorată. De aceea, funcţia de semnare (numită aici transportul
semnăturii) este împărţită în 2 subfaze :
1) prima - presemnătura, partea intensivă a creării semnăturii, are loc
o singură dată, în afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific
pentru cartelă şi proprietarul ei, este transportat apoi şi memorat în cartela
inteligentă
2) a doua - completarea semnăturii, care cere resurse modeste, se face
în cartela inteligentă şi este dependentă de mesajul semnat.
Verificarea semnăturii se face în mod obişnuit, intr-o singură fază.
 Utilizarea semnăturilor digitale la cartelele inteligente
Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creează presemnătura
specifică unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca şi când banca ar da
Pagina 85
INTERNATIONALE
_______________________
persoanei nişte cecuri electronice în alb. Pentru crearea lor, banca foloseşte
cheia sa secetă şi apoi le memorează pe cartelă. În timpul unei tranzacţii de
plată, cartela transformă cecul într-unul completat cu valoarea plăţii. Apoi
vânzătorul, la terminalul său, verifică semnătura cecului cu cheia publică a
băncii, cheie care este memorată în terminalul său. Firma DigiCash a
dezvoltat o tehnică de compactare prin care se pot memora in memoria
nevolatilă a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri.
O altă variantă de folosire a sistemelor cu chei publice în cartelele
inteligente, preconizată pentru viitorul imediat, este bazată pe conceptul de
transport de monedă. În cadrul cartelei există un contor balanţă, care poate fi
incrementat de către bancă. Atunci când cumpărătorul face o plată pe baza
cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secretă existentă pe cartelă.
Deoarece cartela deţine 2 informaţii senzitive, valoarea balanţei şi cheia
secretă, ea trebuie să fie rezistentă la deschidere. Vânzătorul, prin terminalul
existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia
publică. Mai sigure, sistemele de plăţi bazate pe transportul de monedă
electronică au un mare viitor.
3. Mecanismul de control al accesului controlează accesul entităţilor la
resurse şi se poate baza pe una sau mai multe din următoarele soluţii:
Listă/matrice a drepturilor de acces(entitate, resursă, drept)
 Parole
 Capabilităţi
 Etichete de securitate
 Durata accesului
 Timpul de încercare a accesului
 Ruta (calea) de încercare a accesului.
Pagina 86
INTERNATIONALE
_______________________

4. Mecanismul de integritate a datelor împiedică modificarea, ştergerea sau
amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implică două
proceduri: una la recepţie şi o alta la expediţie. Expeditorul adaugă la
unitatea de date o informaţie care depinde numai de datele transmise (o
sumă de control, cifrată sau nu). La recepţie, se generează aceeaşi sumă de
control care se compară cu cea primită.
5. Mecanismul de autentificare mutuală este folosit pentru a se dovedi,

reciproc, identitatea entităţilor. Pot fi folosite parole şi tehnici criptografice
(parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice,
biochimice). Când sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori
combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare
împotriva înlocuirii (reluării). Principiul este următorul: entitatea A trimite
identitatea sa (cifrată sau nu) entităţii B, care generează o valoare aleatoare
şi o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie să cifreze data aleatoare cu cheia
privată şi să o trimită lui B, care apoi verifică corectitudinea acesteia.
6. Mecanismul de notariat stabileşte o a treia parte (notar), in care au
încredere entităţile, care asigură garanţii în privinţa integrităţii, originii,
timpului sau destinaţiei datelor. Atunci când este folosit acest mecanism,
datele sunt comunicate prin notar.
2.4.Plãţi online în România
Deşi încã timid şi folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini

carenţele de legislaţie circumspecte multor români în faţa tehnologiilor de
Pagina 87
INTERNATIONALE
_______________________
ultimã orã (altele decât GSM-ul), comerţul electronic a stabilit un cap de pod
şi în România, în ţara noastrã funcţionând deja câteva zeci de magazine
virtuale.
În curând, orice român va putea cumpãra de pe Internet mãrfuri dintre
cele mai diverse, chiar dacã nu dispune de un cont la vreo bancã sau de unul
din cardurile lansate pânã acum pe piaţã, fãrã a fi nevoit nici mãcar sã
meargã la poştã pentru a plãti acolo tot ce a cumpãrat on-line Toate acestea,
graţie unei idei care rezolvã problemele pe care le ridicã legislaţia
incompletã din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea
on-line a plãţilor, deci nici forma deja clasicã de comerţ electronic, care
funcţioneazã în Occident.
Cardul Kappa
Kappa, unul dintre cunoscuţii furnizori de servicii de Internet din
Bucureşti, are deja un proiect care, pânã în vara anului 2000, ar putea
permite plata cãtre orice magazin virtual, prin intermediul aşa-numitelor
“Karduri Kappa”.
Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui “Kont în Kdolari” este
o operaţiune simplã, care nu necesitã decât minimul de cunoştinţe necesar
“navigãrii” pe Internet. El va intra pe adresa “kard.avs.ro”, şi va trebui sã
completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficientã
tastarea unui cod de 16 cifre şi litere pe care îl gãseşte dupã rãzuirea de pe
Kard.
Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plãti deja cu un
Kard este serviciul de conectare la Internet. Pânã acum, pentru o astfel de
conectare trebuia fãcut un contract, deci un drum obligatoriu pânã la firmã,
Pagina 88
INTERNATIONALE
_______________________
plus facturi lunare care trebuiau plãtite, de asemenea la firmã. Asta însemna
o problemã destul de serioasã, motiv pentru care mulţi clienţi au renunţat la
acest tip de serviciu, fie pentru cã le consuma prea mult timp, fie pentru cã
nu aveau efectiv cum sã facã aceste drumuri pânã la sediul unei anumite
companii. Acum, cu un card cumpãrat de la un magazin, oricine îsi poate
deschide direct contul Internet, fãrã limitãri de timp şi fãrã formalitãţi.
Kappa oferã deja, prin site-ul sãu, oserie de servicii de consultanţã.
Pentru aceste servicii, plãţile pot fi fãcute din Kont, fãrã a mai fi necesar un
drum pânã la cabinetul de consultanţã – fie ea financiar-contabilã, juridicã
sau chiar psihologicã.
Ce altceva va mai putea plãti însã un utilizator de card?
Pentru început, Kappa negociazã cu serviciile de distribuţie online ale
editurilor Teora şi Nemira, precum şi cu toate companiile de computere care
vând online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toţi titularii unui Kont sã
poatã plãti direct prin Internet produsele comandate. În plus, va fi posibil sã
comanzi pizza, sau sã-ţi cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar sã faci
rezervãri de zboruri la agenţiile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappa
intenţioneazã, de asemenea, sã faciliteze românilor şi achiziţionarea de cãrţi
sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, însã distanţa mare
şi taxele poştale aferente ubei astgel de expediţii sunt încã o problemã.
Conform proiectului, plãţile ce pot fi efectuate online în Kdolari nu vor
putea depãşi suma aflatã în Kont. Întrucât nu este vorba de un cont de credit
ci de unul de debit, în cazul în care cineva doreşte sã cumpere mai multe
produse sau unul singur mai scump, fie îşi alimenteazã Kontul în mod
corespunzãtor, fie apeleazã la metodele tradiţionale de platã.
Pagina 89
INTERNATIONALE
_______________________
Kappa are în acest moment aproximativ 2.000 de clienţi pentru
serviciile de dial-up şi alţi 500 pe linii dedicate în Bucureşti, însã îşi extinde
aria de acoperire şi în restul ţãrii (Braşov, Oradea). În plus, Kappa va
negocia înţelegeri cu alţi furnizori de Internet din Bucureşti şi din provincie,
în urma cãrora plãţile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde în
ţarã. Firma conteazã, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului
de e-mail gratuit, care sunt potenţiali cumpãrãtori de karduri.
BIBLIOGRAFIE
♦Paul Bran-“Relatii valutar-financiare internationale”,

- Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990
♦Paul Bran-“Relatii financiar-monetare internationale”
-Editura economica, Bucuresti, 1995,
♦Constantin Floricel –“Relatii si tehnici financiar monetare internationale”
-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994
♦Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit banci”
- Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997
♦Cezar Basno, Nicolae Dardac –“Operatiuni bancare”
Pagina 90
INTERNATIONALE
_______________________
-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994
♦Vasile Dedu –“Gestiunea Bancara”
-Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994
♦Ioan Popa-“Tranzactii comerciale internationale”
-Editura economica, Bucuresti, 1997
♦Edward G. Hinkelman – “Plati internationale “
- Editura Teora , Bucuresti, 2001
♦ Analele BCR
♦ Revista Bancii- colectia 2000-2002
♦ www.kappa.ro
BILBIOGRAFIE
 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit

banci” , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1997
 Ioan Popa - Tranzacţii Comerciale Internaţionale , Editura
Economicã , Bucureşti , 1997
 Colectia „ Revista Bancii” editata de BCR – anii 1999-2001
 www.no-cash.ro
 www.bcr.ro
 www.ziarulfinanciar.ro
Pagina 91

Cardul - Instrument Modern de Plata in Decontarile Interne Si Internationale

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cardul - Instrument Modern de Plata in Decontarile Interne Si Internationale

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI

Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de

din plastic , dimensionatã dupã formatul unei cãrţi de vizitã 1 .

- denumirea şi emblema emitentului( o bancã ) ;

- datele de identificare ale titularului .

Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si

Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o

2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR

In prezent, In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA

 La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie,

La 30 iunie 1998, erau incheiate un numar de 596 contracte, cu 1062

Tranzactii reprezentand 22030 4083 17947 197,2 16802,

Total 44149 20517 23632 15082, 43807.

Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala

-carduri VISA 56.611 28,14

-carduri Europay 45.825 25,56

Carduri BCR Maestro 200.020 89,14

-carduri BCR Visa Clasic 28.485 12,86

-carduri BCR Eurocard Business 503 0,67

Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un

3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI

Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare

La sfarsitul semestrului 1 2001,situatia cardurilor emise de Banca

Visa Business 1548 765 - 3.474,6

Visa International 1457 1125 - 3.314,7

TOTAL 79.895 71.461 65.445, 6.789,3

Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai

3.1.CARDUL BCR MAESTRO

Instrument de plata in LEI, sub sigla Europay International, destinat

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE

Taxe pentru servicii speciale (lei)

Comisioane per tranzactie (%)

Dobanzi bonificate/retinute (%)

Depunere initiala minima si sold intangibil (lei)

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei)

3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC

*7 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE

Taxe pentru servicii speciale (lei)

Comisioane per tranzactie (%)

Dobanzi bonificate/retinute (%)

Depunere initiala minima si sold intangibil (lei)

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei)

1,5 mil. Lei in cupiura de 50 000 Lei

Sursa: BCR-Directia marketing

3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL

Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL

*15 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE

Taxe pentru servicii speciale (USD)

Comisioane per tranzactie (%)

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si patru incercari de PIN

Dobanzi bonificate/retinute (%)

Depunere initiala minima si sold intangibil (USD)

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei)

Sursa: BCR-Directia marketing

3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS

Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International ,

*22 este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita