Repere 4

”Nu tot ceea ce poate fi numărat contează și nu tot ceea ce contează poate fi numărat”
Albert Einstein
REVISTĂ SEMESTRIALĂ ANUL III, NR.4 MARTIE, 2019
REPERE CULTURALE
Colectivul de redacție:
PROF. BUȚA LORELA-VALY
PROF. BUȚA NELU
Prof. TRIF CĂTĂLIN GABRIEL
Prof. BLASCIUC GABRIELA

REPERE CULTURALE
Revistă de cultură
Colectivul de redacție:
Prof. Buța Lorela-Valy-redactor șef
Prof. Buța Nelu-tehnoredactor
Prof. Trif Cătălin Gabriel- membru
Prof. Blasciuc Gabriela
Apare semestrial
Nr.4 ( Martie 2019)
Murgeni
Județul Vaslui
E-mail: revista_murgeni@yahoo.com
Director fondator, Prof. Buța Lorela-Valy
ddDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDddd
DIRECTOR FONDATOR,
REPERE CULTURALE -ANUL III-NR.4
Poeme de suflet pentru Astfel poeta dă libertate versului să se

experimentați hrănească cu firimiturile libertății din cer”,
gândurile transced prin mesaj așteptării de ani.
Creația aduce cu sine singurătatea : intru în
Valy-Lorela Buța zodia leului ca în arena unui circ/ de teamă să
Profesor, Liceul Tehnologic ”Ghenuță nu-mi sfâșie fiara singurătatea”.
Coman” Murgeni
Tema suferinței pentru desăvârșirea ideatică a
creației este surprinsă magistral și în poemul ce
dă numele volumului :
”acum când scriu,

doar doi,
așezaţi pe ultimul exemplar
nu l-aș clona,
l-aș ruga să mă sfâșie,
să urlu că doare
mușcătura
dar și mai tare dispariţia speciei rare –
visez un pui,
În spațiul cultural bârlădean, poezia de
mă dau peste cap în căutarea mamei leone
calitate e la ea acasă, dovadă fiind volumele
prin munţii Atlas ( Ochii leului berber).
apărute la edituri mari, într-un tiraj foarte bun.
Simbolistica libertății este adânc înfiptă în
În acest trend ascendent o găsim astăzi și pe
conștiință, libertatea animalelor de la zoo, e doar
Gabriela Ana Balan, o scriitoare cu o lirică
o reverberație a propriilor gânduri. Zidurile sunt,
aparte, rapotată la realitatea cotidiană, dar în
de fapt, metafore ale piedicilor din calea
aceeași măsură raportată la eul creator.
inspirației, a afirmării de sine. Cu toate acestea,
Volumul Ochii leului berber debutează cu autoarea este perseverentă. Nu renunță la scris,
poemul Am visat, plasându-ne încă de la început indiferent de obstacole:
în spațiul oniric. Doar aici lumea poate fi bună, nu am închis un ochi toată noaptea
asertivă și compasională, doar în acest spațiu am stat de strajă lângă picătura de sânge
lumea mai poate fi salvată prin și pentru creație : smulsă din inima acestui poem
acum aș scrie
” În zori mi-am dăruit un trup dar ochii se închid ca o cortină
din lemn de trandafir mâna se clatină
o călimară o coală de hârtie vinul nu poate spune adevărul
găsite-n cufărul salvat din foc în cupă e numai un sâmbure
am visat că încerc să îți spun că te iubesc de strugure vândut la tarabă
și nu aveam cu ce scrie” acolo unde umbra mea
Autoarea cultivă cu predilecție aspirația spre vânează lei
înalt, posibilitatea evadării din strânsoarea fără să-i pese de poezie. (Acolo unde este
zidurilor, o alternativă în conceptul de creație. umbra mea).
” Mayte și-a cumpărat păuni pentru atunci Cel mai interesant la poemul citat e că
când vor înțelege/ că zidurile din jur nu sunt ultimele cuvinte din fiecare vers compun în sine
pentru ideile ei/, (Maite și-a cumpărat păuni). un poem, cheia întregului volum: noaptea, de
”Fericirea este arareori acolo unde o cauți. Visurile noastre cele mai
adânci sunt înflăcărate de scântei neașteptate”-Samuel Johnson Page 3
sânge, poem scrie, ca o cortină, se clatină, Legenda lui Fluieră-vânt

adevărul, un sâmbure la tarabă, umbra mea,
vânează lei, de poezie. Prof. Buța Lorela-Valy
Cerneala- metaforă a creației în sine,
dezvăluie inspirația divină: ”Se făcea că peste împărăția lui Păpușoi-Vodă
L-am întrebat pe tata se abătuse, de ceva vreme, o năpastă. Venea, de
cum se prepară cerneala, la o vreme în fiecare săptămână, o harpie care le
mi-a răspuns, strica liniștea și le fura somnul locuitorilor, de
din lapte de stele altfel tare cuminți în amorțeala lor.
mai convingătoare, mama-mi spunea Lua de pe ici, de pe colo câte ceva, dărâma
că și-a luat numele de la cer una-alta, apoi pleca, lăsând în urmă nervi și
ani întregi părinţii mei au muls stele, supărare. Se strânse, dară, sfatul domnesc
au stors cerul, căznindu-se să găsească o soluție, dar nimic. Acu
să am cu ce scrie. și Păpușoi-Vodă era cam nepriceput în toate cele
Sunt o țară caldă, declară autoarea, definind și curajos așijderea.
trăirile intense generate de rutina cotidiană. Hotărî să-i pună pe alții să-și încerce norocul
Copilul, iubitul, sunt pretexte de autoevidențiere în lupta cu harpia și dădu sfară în țară că, acela
a eului liric a motivației sentimentelor, ceea ce o de a putea omorî harpia( nu voia să o prindă vie,
face să exclame: azi m-am trezit atât de pentru că nu avea curajul de a se uita în ochii ei),
frumoasă/ încât îmi vine să îmi dăruiesc singură va fi răsplătit cu funcții dregătorești la înalta
flori( Azi m-am trezit frumoasă). Cu toate acestea curte.
nu e niciodată departe de poezie, versul e singura Se îngrămădiră care mai de care, boieri și
zbatere spre supraviețuire, spre frumos, spre oameni de rând să se înscrie pentru lupta cu
înalt. Dorința de a deveni nemuritoare prin harpia și porniră cu toții spre marginea
perfecțiunea versului, e de fapt scopul existenței împărăției, locul în care poposea harpia când
umane în general și al Gabrielei Ana Balan, în venea de pe lumea cealaltă, înainte de a fura
special: somnul și liniștea locuitorilor.
otrăvește-mă cu poeziile mele – Săpară șanțuri adânci ca niște fortărețe și se
sub ștreang nu voi muri în uitare, ascunseră acolo, gândind că o vor lua prin
(...) surprindere și o vor omorî cu sulițele, dar la
atunci când scriu fiecare zgomot tremurau de frica întâlnirii cu
un pui de leoaică îmi iese din ochi fiara.
se urcă pe tavan, Printre toți oștenii, boierii și alți viteji plecați
sare pe pian și dansează (Bumerang) în căutarea fiarei, se afla și Ionică, un tânăr
foarte curajos, dar prost nevoie-mare. Credea tot
jucaţi-vă de-a poezicerea, ce i se spune, fără a pune niciodată la îndoială
spargeţi oglinda vieţii, cuvântul celorlalți.
șapte ani nu veţi avea noroc Boierii, care îl cunoșteau, s-au vorbit să-l
să știţi cine pe cine a ales și de ce, trimită pe el în întâmpinarea harpiei. Zis și făcut!
(...)nu mai plimbaţi în lesă sentimente Ascunși în spatele șanțurilor, boierii se aflau
jucaţi-vă de-a poezicerea, visaţi și vă treziţi oarecum la adăpost de privirile ucigașe ale fiarei.
(De-a poezicerea) Dădură foc pe câmpul din apropierea șanțului la
Ca un final de poveste, autoarea mărturisește mormane de crengi verzi și un fum gros acoperea
că scrisul e de fapt leac pentru temeri. Cartea e toată zona.
propria poveste, o arenă cu tapet din file de carte, - Când strigăm ”La atac!”, măi Ionică, să ieși
o carte ca o viață de poet, ce se zbate asemeni din adăpost și să tai harpia cu sabia. Noi vom fi
leilor berberi pentru supraviețuire, fie ea și sau în spatele tău negreșit.
numai prin scris! Dădură semnalul și, așa cum se înțeleseseră,
Ionică se năpusti prin fumul gros la harpia, care
”Fericirea este arareori acolo unde o cauți. Visurile noastre cele mai adânci
sunt înflăcărate de scântei neașteptate”-Samuel Johnson Page 4
se așezase să se odihnească, pe marginea -Ce să fie, măria-ta, iaca nu am reușit să-mi

prăpastiei. Din spatele său se auzeau îndemnuri: duc treaba la bun sfârșit. Am stat câteva zile, nici
- Acum, lovește! urmă de vânt, apoi a venit un vânt tânăr și m-a
-Dă-i! încercat. Lui i-am ținut piept. Pe urmă a venit un
-În stânga ta! frate de-al lui mai mare, a suflat o vreme și a
Boierii păreau că sunt prin preajma lui, dar fugit și el. Dar acum, de trei zile, cred că a venit
aceștia nici măcar nu se ridicaseră din șanțuri, taică-său, că nu i-am mai putut ține piept. Cred
fiind ascunși după perdeaua de fum. Ionică, însă că slujba asta nu e tocmai bună pentru mine. M-
nu cunoștea acestea și, condus de ideea celor am înșelat!
mulți din spatele său, ucide harpia cu o lovitură Văzând împăratul cât este de prost, îl întreabă:
de sabie, retezându-i capul. Aceasta căzu cu -Ioane, ai fluierat cumva în timpul ăsta?
zgomot puternic. Atunci, boierii se îngrămădiră, -Am fluierat, măria-ta!
înfingând și ei săbiile în harpia deja moartă. -Apoi, atunci, tu ai chemat vântul.
Se înfățișară apoi în fața lui Păpușoi-Vodă Dacă ești un fluieră-vânt, nu ești bun de slujba
cerându-și funcțiile promise, fiecare lăudându-se asta. Am să o iau înapoi!
că el a omorât fiara. Ionică, simțindu-se vinovat, plecă în lume, iar în
Papură-Vodă încercă să-i mulțumească pe toți cu împărăția aceea nimeni nu-și mai aducea aminte
câte o moșie mai bogată, cu câteva vite pe alții, că a existat un fluieră-vânt, care a omorât
iar celor mai de seamă le dădu funcții de înalți harpia.”
dregători la curte.
După ce împărți și ultima funcție, în fața sa se
înfățișă și Ionică.
-Tu cine mai ești,mă?
-Ionică,măria-ta!
Împăratul îl măsoară din ochi și, văzându-l
așa de necăjit îi cere să plece. Acesta îi explică
împăratului că și el a luptat, deci vrea și el o
funcție. Nemaiavând ce să-i dea, împăratul căzu
pe gânduri. O pală de vânt îi flutură prin păr
deranjându-l.
-Stai, am cea mai bună slujbă pentru tine! POSTODERNISMUL EUROPEAN
Ionică se lumină la față simțindu-se și el
Studiu de specialitate
răsplătit.
-Vei merge la marginea împărăției și vei păzi
vântul, zise împăratul repede, fără să-i lase lui
Ionică dreptul la replică. Prof. Oana – Beatrice Macoviciuc
-Sub nicio formă nu trebuie să intre în împărăție,
continuă împăratul. Școala Gimnazială Nr.1 Bălușeni, Botoșani
Pleacă Ionică foarte mândru de slujba sa. Se
așează în turnul de observație și, cât era ziua de
mare, stătea și fluiera de plictiseală. Se
nimeriseră câteva zile de vară însorite, în care
vântul nu colinda zona aceea deloc. Un lucru frapează în ceea ce se spune azi
- Bună slujbă, își repeta Ionică și fluiera în despre postmodernism, pe lângă natura flagrant
continuare de plictiseală. contradictorie a particularităţilor care îi sunt
Nu trecu mult timp și Ionică se înfățișă iar atribuite: E monstrul de la Loch Ness al criticii
împăratului. contemporane, tot mai mulţi inşi declară că l-au
-Ei, cei? întreabă Păpușoi-Vodă, văzându-l. văzut cu ochii lor, dar dau fabuloaselor lor
înfăţişări, descripţii absolut diferite.
(Ov. S. Crohmălniceanu) perspectivei diacronice la una sincronică,

concretă şi cotidiană. Acest lucru duce la definiri
contradictorii, care adesea aproximează.
Ce este postmodernismul? Este el, o realitate Termenul a fost folosit iniţial atât pentru a
sau o himeră? defini noua literatură americană din anii ce au
urmat celui de-al doilea război mondial, cât şi
Postmodernismul este definit ca un
pentru a defini o nouă eră în istoria civilizaţiei de
fenomen ce se succede modernismului (post =
tip mediteranean. El se înscrie în rândul
după), şi a primit numeroase şi contradictorii
termenilor precum postbelic, post-istorie, post-
prezentări, deoarece opinia criticilor şi
umanism, epocă post-industrială care constituie
scriitorilor diferă, alternează între existenţia şi
fundamentul filozofic, istoric şi cultural care
inexistenţa postmodernismului ca individualitate.
impune o ontologie, o epistemologie, o anumită
Astfel, postmodernismul apare ca:
viziune asupra istoriei.
- o continuare a modernismului într-o formă
diluată; Dacă modernitatea a putut fi definită prin
- o depăşire a modernismului, o epocă raţionalitate, transcendenţă, progres,
diferită cu particularităţi diferite; postmodernitatea înseamnă suprimarea oricărei
- un premodernism, o recuperare a unei stări polarizări în jurul unui centru absolut. Valorile
inocente de dinaintea crizelor moderne şi, astfel, dominante sunt acum pluralismul, o relativizare
o soluţionare a crizei moderne; a valorilor, un ecumenism ideologic. Este o
- o afacere academică, o temă de dezbatere perioadă a discreditării ideii de evoluţie, o trăire
care provoacă multe discuţii, face posibilă a unui prezent sintetizator, integrator a tuturor
existenţa unor cursuri universitare, ţine de un epocilor trecutului. Omul postmodern trăieşte
moft, de o modă; într-o recuperare a secundarului, fragmentarului,
- o realitate virtuală; marginalului, într-o bulversare şi o ignorare a
- o realitate conceptuală , contestată de unii , ierarhiilor, într-o „vârstă sincronică” a umanităţii
o definire a unei realităţi umane, cu principii sustrasă ideii de devenire, într-o voluptate a
proprii, precum relativizarea realităţii, revizuirea integralităţii şi a totului, într-o explozie de forme
trecutului cu ironie şi candoare, trăirea într-o care ascunde nonsensul în ludic, păstrându-i
„vârstă sincronică” a umanităţii, etc. permanent vie umbra, aşa cum spunea M.
- Ce se ascunde în spatele noţiunii de Cărtărescu1 „un carnaval exuberant şi neliniştitor
postmodernism? în acelaşi timp”.
Acceptat sau nu, folosit cu entuziasm sau Este un amestec de culturi şi de valori care
doar pentru a i se releva inconsistenţa, sunt creditate şi discreditate în funcţie de
postmodernismul a polarizat dezbaterile teoretice context, care se amestecă, care se includ una pe
ale ultimelor decenii. Postmodernismul este alta, fără nici o regulă etică într-o toleranţă
asemenea clasicismului, romantismului, totală. Dincolo de propria identitate etnică,
modernismului, un moment distinct în evoluţia socială, culturală, omul postmodern se lasă
concepţiei despre viaţă, o definire a unor realităţi antrenat într-un joc al nonsensului transformat în
umane, total schimbate, a unei noi sensibilităţi şi, sens, al absurdului mascat.
mai mult decât atât, unui nou spirit al secolului
sau este o „ficţiune” a criticii, o simplă Arta a devenit un obiect de consum adresat
construcţie mentală? tuturor şi un obiect care poate fi creat de toţi.
Postmodernismul propune o viziune exaltată a
Orice încercare de sistematizare şi de definire realităţii, dar nu inocentă, ci extrem de lucidă
a postmodernismului însemnă, într-o vagă care distruge miturile modernităţii prin
măsură, schematizarea deformatoare a unei
realităţi vii, dinamice, poliforme. Inconsistenţa 1
Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, editura
postmodernismului constă în reducerea Humanitas, 1999
relativizare. Poezia se naşte pe stradă, este o fel de postmoderne a pluralismului cultural,

poezie a cotidianului, despre viaţa noastră <<un şantier de supravieţuire˃˃”.
obişnuită, este ironică, inventivă, sinceră şi Alexandru Muşina4:
directă, lipsită de prejudecăţi, dar nu şi o ascunsă
pudoare, imprevizibilă. „ Această poezie, postmodernistă, aş îndrăzni
să o numesc poezia noului antropocentrism.
Excesiva toleranţă întemeiată pe principiul Trăsăturile ei esenţiale mi se par a fi –
libertăţii individului de a se exprima, de a se simplificând mult, şi, sub beneficiul de concluzie
manifesta, contradictorie deseori cu regulile provizorie – centrare pe fiinţa umană, în datele
etice, „a bunului simţ” modern tulbură şi relaţiile ei concrete, fizic – senzoriale, pe existenţa
interpersonale. Căsătoria şi-a pierdut sensul. noastră de aici şi de acum şi o anumită
Legăturile ce se înfiripă sunt subţiri, <<claritate a privirii>>.[...] Nu va fi vorba de o
sentimentale, necondiţionate legal. Concubinajul reluare, mai mult exterioară, a unor atitudini,
devine alternativă la mariaj tocmai pentru că se modele sau personaje texte clasice, ci de
înscrie în posibilitatea individului de a trăi fără încercarea de a regândi omul concret, integral şi
nici o constrângere legală. De pe altă parte, ireductibil. <<Semnele>> detectate în poezie
postmoderniştii militează pentru egalitatea trimit la o realitate mult mai profundă, aceea a
rasială, socială, etnică, religioasă, sexuală, într-o
necesităţii găsirii unui nou drum pentru
realitate a războiului etnic, social şi religios. umanitate.”
Ştefan Stoenescu5:
Ce spun criticii? „ Motivaţia unui poem este identică cu cea a
Umberto Eco2: unei convorbiri telefonice, a vizionării împreună
a unui film, a luării prânzului, şi a altor
„Răspunsul postmodernului dat
asemenea activităţi banale cotidiene. Poemul este
modernului constă în recunoaşterea că trecutul,
o scrisoare sau o carte poştală, o reacţie spontană
de vreme ce nu poate fi distrus, trebuie revizuit:
la atracţiile şi frustrările cărora le suntem expuşi
cu ironie şi candoare(…). Ironie, joc
zilnic. […] Ca orice instantaneu, însă, elementul
metalingvistic, enunţ la pătrat…”
artistic este ca şi inexistent. Nu putem pretinde
Mircea Cărtărescu3: instantaneului o selectivitate savantă a unghiului,
„ Eliberarea poeziei de metafizică, de o încadrare lucidă, o strategie compoziţională
transcendent, coborârea ei în << stradă>>, în riguros motivată – într-un cuvânt - <<artă>>. Un
realitatea cotidiană, haotică şi fluidă, revenirea poem de Frank O’Hara tinzând să capteze
narativităţii, a impurităţii, a hazardului, a evanescentul mobil al cotidianului este un
criteriilor metaestetice, renunţarea la metaforă şi <<poem de acţiune>> , în sensul că tot ceea ce se
la imaginea elaborată în favoare inflexiunilor întâmplă în poem este poemul însuşi.”
lingvistice ale vorbirii cotidiene (…) – toate Nicolae Manolescu6:
aceste trăsături sunt astăzi bunuri generale ale
„ Postmodernismul e oligarhic şi tolerant.
poeziei lumii, uşor de regăsit în orice spaţiu
Menţine ca esenţială orientarea lirică, expresia
cultural. Acestă <<globalizare>> a poeziei
postmoderne nu face decât să urmeze o firească
globalizare a culturii, în cadrul căreia culturile 4
extras din Muşina, Alexandru, Antologia poeziei
marginale rămân, până la urmă, în ciuda ideii la
generaţiei '80, Editura AULA, 2002;
5
extras din Diaconu, A. Mircea, Poezia
2
extras din Diaconu, A. Mircea, Poezia postmodernă, Editura AULA, 2002;
postmodernă, Editura AULA, 2002
3 6
extras din Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul extras Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura
românesc, editura Humanitas, 1999 Cartea Românească, 1987
intuitivă şi fantezistă, dar n-are cultul purităţii Studiu de specialitate - FAMILIA

sângelui poetic, ca modernismul. Nu e, de aceea, EUROPEANĂ. ISTORIE ŞI
atât de elitist şi de dificil. Coboară în stradă,
ACTUALITATE
merge la manifestaţie. Este făţiş, nu secret, este
agresiv, persuasiv, primitiv, nu reactil, muzical,
ezoteric, enigmatic. E, în acelaşi timp, ironic,
histrionic, ludic şi asianic”. Prof. Oana – Beatrice Macoviciuc
Dincolo de critici şi de artă, Școala Gimnazială Nr. 1 Bălușeni, Botoșani
postmodernismul cu siguranţă există, nu doar ca
o etapă literară, ci ca o realitate umană, cu Pentru început voi defini câteva concepte de
principii proprii, o realitate mereu în schimbare, bază, mai ales acelea de familie, rudenie şi
pe care o trăim zilnic. căsătorie. O FAMILIE este un grup de persoane
legate direct prin relaţie de rudenie, ai cărei
adulţi îşi asumă responsabilitatea pentru
Bibliografie: creşterea copiilor. Legăturile de RUDENIE sunt
1. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul relaţii între indivizi, stabilite fie prin căsătorie,
românesc, Editura Humanitas, 1999; fie prin descendenţă, care întemeiază legături de
2. Diaconu, A. Mircea, Poezia sânge ( mamă, tată, copii, bunici etc ).
postmodernă, Editura AULA, 2002; CĂSĂTORIA poate fi definită ca o recunoaştere
3. Manolescu, Nicolae, Despre poezie, socială şi o uniune sexuală aprobată între doi
Editura Cartea Românească, 1987; indivizi adulţi. Cînd doi oameni se căsătoresc, ei
4. Muşina, Alexandru, Antologia poeziei devin rude; legătura căsătoriei lărgeşte aria
generaţiei '80, Editura AULA, 2002 relaţiilor de rudenie. Părinţi, fraţi, surori şi alte
rude de sânge devin şi rude ale partenerului,
după căsătorie.
De-a lungul timpului s-au produs multe
schimbări în structura familiei. Multe lucruri au
rămas neschimbate, dar s-au modificat multe.
Primele rădăcini ale familiei europene apar în
civilizaţiile mediteraneene clasice ale Greciei şi
Romei, precum şi în societăţile tribale celtice şi
germanice care au dominat o mare parte a
vestului continentului pe vremea cînd
civilizaţiile amintite cunoşteau o maximă
înflorire în sud.
Cu toate că Grecia antică a contribuit la
cultura europeană, iar dreptul roman a devenit un
punct de referinţă în disputele publice, la nivelul
familiei civilizaţia clasică nu a lăsat o moştenire
notabilă. De exemplu, în Grecia, femeile
primeau dotă şi deveneau moştenitoare în
absenţa fraţilor, rupând astfel tradiţia posesiunii
hegemonice a proprietăţii de către membrii
masculi ai speţei de neam.
Zestrea era importantă atât în societatea

mediteraneeană din epoca clasică, cât şi în
societăţile eurasiatice. În cadrul acestor culturi, sau cununie. Interdicţiile care au afectat Europa
femeile primeau o parte din averea comună a de mai târziu par să fi debutat cu interzicerea
părinţilor. Acesta era şi unul din motivele pentru căsătoriei cu fratele soţului ( levirat ) prin
care o parte se căsătoreau cu rude apropiate. În canonul 2 al consiliului de la Neocezareea ( 314
Grecia, de exemplu, moştenitoarea trebuia să se d. Hr.) mai târziu, sfârşitul secolului al IV-lea, în
mărite cu fiul fratelui tatălui său pentru a păstra Europa Orientală, celor care se căsătoriseră cu
proprietatea în cadrul clanului (practică întâlnită sora soţiei după moartea celei din urmă (şororat )
în cultura islamică ). Sistemul de dotă roman era sau cu fiica fratelui lor le era interzis accesul la
în parte conceput pentru a oferi siguranţă femeii funcţiile clericale. Restricţiile şi mai mari au fost
în faţa gravelor consecinţe determinate de divorţ emise de consiliile galice din secolul al VI-lea şi
(situaţie întâlnită în societatea islamică şi iudaică al VII-lea, iar la conciliul papei Grigore al II-lea
până în zilele noastre). din 721 le-a extins şi mai mult, interzicând
căsătoria cu orice fel de rude. Acelaşi conciliu a
Sistemul zestrei a continuat să domine iniţiat interzicerea căsătoriei cu rudele spirituale.
căsătoriile în Europa chiar şi atunci când divorţul
dispăruse. Aceste interdicţii, care şi-au modificat
importanţa în timp, s-au dovedit a fi opuse atât
Societăţile antice din Grecia şi Roma se bazau practicilor Cărţii Sfinte, cât şi dreptulului roman,
foarte mult pe structura de clan, folosind metode care s-a mai modificat de-a lungul timpului, dar
unilineare de conceptualizare a rudeniei. În cazul în general a permis căsătoriile în familie, la fel ca
Greciei, unii au considerat că această şi civilizaţiile eurasiatice importante. În Grecia
conceptualizare a fost iniţial una matrilineară, antică erau permise căsătoriile chiar şi între verii
axată exclusiv pe femei, iar în cazul Romei una înrudiţi pe o singură linie, în timp ce o
axată exclusiv pe bărbaţi. moştenitoare ( epikterate ), o fiică ce moştenea
averea în lipsa fraţilor, era de aşteptat să se
Se spune că la romani copiii trebuia să fie
căsătorească cu fiul fratelui tatălui, tipul de
crescuţi în casa tatălui, de a cărui familie
căsătorie favorit în societăţile arabe şi, mai
aparţineau. Mamele aveau datoria să contribuie
târziu, des întîlnit în estul şi sudul Mediteranei.
la întreţinerea lor chiar şi atunci când copiii nu
Şi în iudaism se întîmpla ca unei moştenitoare să
locuiau împreună cu ea, dar nou-născuţii
i se interzică mariajul în afara clanului
rămâneau cu mamele lor pentru o perioadă
patrilinear. În ambele cazuri proprietatea trebuia
limitată de timp.
păstrată în cadrul familiei prin căsătoriile între
O dată cu trecerea timpului, s-a acordat o tot rude.
mai mare valoare căsătoriei şi copiilor. Această
Biserica descuraja în permanenţă aceste
schimbare a fost atribuită de unii creştinismului,
căsătorii, spre deosebire de practicile mai vechi,
de alţii Imperiului pre-creştin, în vreme ce alţii
care le permiteau.
consideră că este greu de ajuns la o concluzie.
Familia clasică este cea care a produs cadrul Noţiunea de „rudă” era aplicabilă nu doar
împotriva căruia a reacţionat creştinismul. O rudelor de sânge sau rudelor prin alianţă, ci şi
schimbare importantă a fost interzicerea celor înrudiţi prin botez.
căsătoriei între rudele apropiate.
Biserica şi-a concentrat toate forţelor
Apariţia creştinismului a modificat radical împotriva grupurilor de rudenie puternice, în
multe aspecte majore ale familiei europene. special împotriva clanurilor şi a spiţelor pe linie
paternă. Puternicul interes manifestat de Biserică
Biserica a introdus noi reguli ale căsătoriei,
faţă de familie a fost dovedit în mai multe feluri.
care le-a modificat pe cele deja amintite. Ele
S-a spus că interesul Bisericii faţă de familie „nu
interziceau căsătoria cu rudele apropiate, nu doar
avea nimic de-a face cu problema succesiunii,
cele consanguine, ci şi cu rudele prin alianţă şi
urmărea în schimb să obţină controlul asupra
mai târziu cu cele spirituale, dobândite prin botez
unui moment extrem de important din viaţa politică, parţial din cea economică. Pe de altă
credincioşilor” (Ferrante, L.). Biserica a avut o parte, deoarece şi ele puteau să deţină şi să
putere foarte mare, deoarece a luat în mâinile primească moşteniri şi proprietăţi, asemenea
sale evenimente ca naşterea, căsătoria şi moartea. fraţilor lor, erau foarte preţuite de Biserică în
calitate de potenţiali contribuabili la faptele sale.
Căsătoria plurală poate fi motivată de lucruri Sexualitatea şi puritate formau un alt centru de
ca atracția sexuală sau nevoia de ajutor interes pentru Biserica creştină.
suplimentar în gospodărie, dar un factor major în
societăţile eurasiatice îl constituie dorinţa de a La puţin timp după cucerirea Mexicului, în
avea copii atunci cînd soţia este sterilă sau nu anii 1520 şi 1530, Biserica a încercat să le
poate produce moştenitori de sex potrivit. inculce localnicilor etica uniunii materiale şi a
Concubinajul era un fenomen normal pe întreg vieţii conjugale creştine. Clerul a reflectat asupra
teritoriul Europei şi al Asiei. Atitudinea Bisericii cutumei locale şi a trecut la aplicarea unui cod,
creştine faţă de asemenea practici a fost iniţial valabil oriunde, indiferent de etnia şi statutul
ambiguă, mai ales în privinţa clerului. În ramura celui în cauză ( primatul reproducerii,
occidentală, preoţii trebuiau să rămână celibatari. condamnarea avortului şi a homosexualităţii,
protecţia legăturii conjugale şi interzicerea
Opoziţia creştină la ideea divorţului a jucat adulterului ). În ceea ce priveşte reglementările
probabil un rol oarecare în constituţia lui asupra căsătoriei, băştinaşii au constituit o mare
Constantin din anul 331, care a restricţionat problemă.
ruperea căsătoriilor. Un an mai târziu, împăratul
Theodosin I a afirmat că pentru binele copiilor, o Biserica lovea cu încăpăţânare în
căsătorie nu ar trebui să poată fi ruptă atît de prerogativele vechilor grupuri şi comunităţi
repede. dominante. Ea condamna poligamia bărbaţilor,
înlocuită oricum deseori de concubinaj, şi îi
În cazul recăsătoriei, Tertulian ( un extremist ) obliga pe bărbaţi să-şi ia o singură soţie, a
sublinia că văduvele ar putea să se căsătorească introdus interdicţiile în căsătorie şi a făcut din ea
cu soţi păgâni; alţi Părinţi ai Bisericii din o chestiune privată, „voluntară, iar nu forţată”.
vechime le permiteau văduvelor mai tinere să se
recăsătorească; unele curente puternice de opinie Şi moştenirea germanică a influenţat familia
se opuneau pentru că şi văduvii trebuiau să europeană. Sistemele de înrudire bilaterală erau
rămână necăsătoriţi sau aveau posibilitatea să îşi larg răspândite în vechea Europă germanică.
aleagă una sau mai multe soţii spirituale din Exista tendinţa ca fraţii şi surorile să se
rândul văduvelor. În Roma, după o hotărâre a căsătorească în acelaşi cerc. Căsătoriile
împăratului Augustus, femeile trebuiau să bărbaţilor franci cu femei galo-romanice au dus
plătească o amendă dacă nu se căsătoreau. la convertirea celor dintâi la creştinism şi le-a
asigurat ascensiunea în administraţia regală şi în
Biserica este inclusă în cadrul familiei ca un cadrul Bisericii.
fel de moştenitor. Biserica „s-a alăturat familiei”,
situaţie care a adus-o în centrul rivalităţilor între Europa Medievală era în cea mai mare parte
fraţi şi al pizmei familiale. un continent rural. Membrii elitei erau obligaţi să
se căsătorească devreme şi doar cu membri ai
După S.Wemple, „creştinismul a pus bazele propriei clase sociale, din motive dinastice.
unei noi ere nu doar în istoria monastică, ci şi în Oamenii din popor se căsătoresc cu persoane cu
istoria feminismului” şi că femeile erau statut similar, dar erau mai puţin constrânşi în
considerate „egale bărbaţilor în potenţialul lor legea lor.
spiritual şi capabile să transceadă rolurile
sexuale”. Numele creştine asupra căsătoriei, sexualităţii
şi divorţului au continuat să prezinte importanţă
În creştinism femeile erau excluse în mare majoră în Europa medievală, dar Biserica nu a
parte, nu în totalitate, din viaţa religioasă, reuşit să se impună în totalitate, deşi avea o
influenţă extrem de puternică. S-a declarat în continentul, aşa cum reiese din statisticile
favoarea egalităţii bărbatului cu femeia în centralizate de către Uniunea Europeană. În
problemele domestice şi împotriva rolului zilele noastre divorţul este mai puţin răspândit în
grupurilor de rudenie. sud, ca şi concubinajul şi copiii nelegitimi, fapt
care poate fi pus parţial pe seama influenţei
Europa nu este omogenă în ceea ce priveşte sporite a normelor religioase catolice. Natalitatea
sistemele familiale, în pofida numitorului comun este în prezent mai scăzută în Italia şi în Spania
– religia creştină, care a persistat timp de un decât în nord, fapt care pare să aibă legătură cu
mileniu şi jumătate. Evreii au continuat să adoptarea căsătoriei târzii şi cu extinderea
respecte multe dintre regulile Vechiului perioadei de rezidenţă a copiilor în sânul
Testament, pe care creştinii le modificaseră. În familiei, provocată în parte şi de creşterea ratei
Spania, în sudul Italiei şi în estul Europei, şomajului.
musulmanii s-au menţinut cu foarte mare
hotărâre în practicile din Orientul Apropiat. În Europa estică a existat „un sistem marital
Ţiganii nomazi ( rromii ) şi-au dezvoltat non-european”, cu căsătorii care aveau loc mai
propriile tipare distincte, conforme modului lor devreme, cu mai puţini celibatari, gospodării mai
de viaţă. Diferenţele de clasă au avut mereu un mari. Estul Europei era mai puţin populat decât
rol fundamental în toate societăţile europene. vestul.
În secolul al XVI-lea existau mari diferenţe Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea
între nordul şi sudul Europei. Ele par să se fi a dezaprobat „soţiile muncitoare”. La
estompat pînă în anul 1800. Mai devreme însă, în începuturile societăţii industriale, multe femei
sud exista tendinţa ca femeile să se căsătorească necăsătorite munceau în industria textilă ca
devreme, iar bărbaţii târziu, în timp ce în nord slujnice. Odată cu cea de-a doua revoluţie
ambele sexe se căsătoreau târziu. industrială, au început să preia multe dintre
posturile de funcţionari. Mai târziu, „femeia
În nord, vârsta căsătoriei a variat în timp atât muncitoare” a devenit norma. Astăzi, în nordul
la femei, cât şi la bărbaţi, în funcţie de gradul de Europei femeile reprezintă în general majoritatea
prosperitate. În anii de declin, căsătoriile erau forţei de muncă. În anii 1950, între 10 şi 15 %
amânate şi o dată cu ele şi apariţia copiilor. În din femeile căsătorite din Marea Britanie erau
acest fel se controla natalitatea. Fiii care nu erau angajate. În 1991, numărul lor ajunsese la 50%.
moştenitori îşi părăseau adesea casa părintească Cea de-a treia revoluţie industrială de după al
pentru a se tocmi sevitori, iar când se căsătoreau doilea război mondial a adus o schimbare
renunţau la slujbă şi începeau să muncească radicală pretutindeni. La sfârşitul anilor 1960,
pentru ei. Fiicele plecau mai tîrziu pentru a se femeile din Franţa au revenit în câmpul muncii
căsători şi mai devreme pentru a se angaja, în în număr mare. Femeile franceze au fost
timp ce în sud, înainte de 1800, căsătoria întotdeauna prezente pe piaţa de muncă în număr
timpurie însemna pentru femei că trebuie să se mai mare decât alte femei din Europa, cu
mute în casa părintească a soţului până venea excepţia fostului bloc răsăritean.
vremea să se aşeze la casa lor. Gospodăriile care
conţineau un singur cuplu erau mai rar întâlnite Numărul femeilor încadrate în câmpul muncii
şi femeia era mai legată de casă, dar primea a crescut direct proporţional cu rata divorţurilor,
sprijin mai mare de la rudele prin alianţă, deşi cu numărul părinţilor unici şi al cuplurilor
acest sprijin făcea adesea dificilă părăsirea unui necăsătorite.
soţ brutal, lucru care se putea realiza doar prin
violenţă. În ceea ce priveşte familia sau gospodăria, cel
mai important aspect al industrializării a fost
Diferenţele existau în structura familiei între dizolvarea grupului domestic ca unitate colectivă
nordul şi sudul Europei, între Mediterană şi de producţie cu venit majoritar comun.
regiunile transalpine, au continuat să delimiteze
Prezenţa tot mai pregnantă a femeilor pe piaţa 3. Drepturile femeilor recunoscute au o

muncii a dus la schimbări dramatice în viaţa de deschidere tot mai mare, atît în privinţa iniţierii
familie. Sarcina şi îngrijirea copilului se află în mariajului, cît şi în cea a luării de decizii în
conflict cu munca în afara gospodăriei. În interiorul familiei.
consecinţă, puţine femei au în prezent mai mult 4. Căsătoriile între rude sunt tot mai puţin
de doi copii, tot mai multe au doar unul, iar frecvente.
unele, niciunul. Acest lucru devine valabil peste 5. În societăţile care erau altădată foarte
tot în Europa. restrictive se observă o mai mare libertate
sexuală.
Numărul femeilor încadrate în câmpul muncii 6. Se manifestă o tendinţă generală de
a crescut direct proporţional cu rata divorţurilor, extindere a drepturilor copiilor.
cu numărul părinţilor unici şi al cuplurilor Marea diversitate de forme de familie
necăsătorite. În 1792, cînd Revoluţia franceză a existentă azi trebuie privită cu bucurie, întrucât
legalizat divorţul, majoritatea celor care au ne eliberează de limitările şi suferinţele
intentat divorţ erau femei. În Franţa anului 1975, trecutului. Bărbaţii şi femeile pot rămâne
procentul similar era de 66%. necăsătoriţi dacă doresc, fără să trebuiască să
înfrunte dezaprobarea socială care deriva cîndva,
În perioada medievală, asistenţa socială era
din a fi celibatar, sau mai rău, fată bătrînă.
acordată în mare parte de către fundaţiile
Cuplurile care trăiesc împreună nu mai sunt
religioase.
respinse socialmente de prietenii lor mai
Situaţia existentă arată că împărţirea „responsabili”, căsătoriţi. Cuplurile de
proprietăţii şi a banilor în cazul unui divorţ homosexuali pot locui împreună şi chiar creşte
capătă importanţă specială. Este un fapt copii fără a avea de-a face cu acelaşi nivel de
remarcabil că, atât în Europa, cât şi în SUA, trei ostilitate pe care l-ar fi întâmpinat în trecut.
sferturi din părinţii „absenţi” ( majoritatea
Bibliografie:
bărbaţi ) nu contribuie cu nimic la creşterea
copiilor lor. Această problemă există şi în BĂDESCU, Ilie, Noologia. Sistem de sociologie
majoritatea ţărilor dezvoltate. spirituală. Bucureşti, 2002;
Abuzul asupra copiilor este unul din punctele CIUPERCĂ, Cristian, Cuplul modern-între
emancipare şi disoluţie. Ed. Tipoalex, 2000;
nevralgice ale societăţii europene moderne, atât
în casele de copii, cât şi în familie. GOODY,Jack, Familia europeană. O încercare de
antropologie istorică. Ed. Polirom, 2003;
O mare diversitate de forme familiale
continuă să existe în diferitele societăţi din lume. LARDELLIER, Pascal, Teoria legăturii ritualice. Ed.
În unele zone, cum ar fi cele mai îndepărtate Tritonic, 2003;
regiuni din Asia, Africa şi Oceanul Pacific, MIHĂIESCU, Ion, Familia în societăţile europene. Ed.
sistemele familiale tradiţionale au suferit multe Universităţii Bucureşti, 1998
schimbări. Dar în majoritatea ţărilor au loc
schimbări ample.
Cele mai importante schimbări care au loc în
lume sunt următoarele:
1. Influenţa familiilor lărgite şi a altor
grupuri bazate pe relaţiile de rudenie este în curs
de scădere.
2. Se manifestă o tendinţă generală de liberă
alegere a partenerului marital.
ȘCOALA EUROPEANĂ conform destinaţiei, exclusiv în interesul

elevilor.
ÎN CARE VIITORUL ÎNCEPE ÎN
PREZENT Baza materială permite desfășurarea unui
învățământ modern de foarte bună calitate.
Baza materială
Prof. Carmen – Alina VELIȘCU, Director
RESURSE ECHIPAMENTE
Şcoala Gimnazială „Eliza Opran” Ișalnița
MATERIALE  reţea de 20
este o școală din mediul rural a județului Dolj,
 4 săli de calculatoare conectate la
situată la o distanță de 10 km de orașul Craiova.
grupă și 10 săli de internet şi 3 laptopuri
Istoricul Şcolii Ișalnița datează din anul clasă  3
1830, când a luat fiinţă o şcoală mixtă de băieţi  1 sală de videoproiectoare şi 2
şi fete, localul actual fiind dat în folosință în anul festivități ecrane de proiecţie
2008. Are în componenţă structura Grădiniţa cu  1 cabinet de  cameră video și
program prelungit Ișalnița. biologie aparat foto performante
RESURSE UMANE  1 cabinet de  monitorizare
Elevi: fizică – chimie video, atât la şcoală, cât
 Preşcolar – 3 grupe program normal +  1 cabinet de şi la grădiniţă
1 grupă program prelungit – 90 copii informatică  internet, fax, 4
 Primar – 5 clase – 123 elevi  1 cabinet copiatoare
 Gimnazial – 5 clase – 106 elevi psihopedagogic  stație de
Cadre didactice (toate calificate):  1 centru de amplificare
 Profesori învățământ preșcolar – 5 (4 documentare –  6 plasme
titulari + 1 suplinitor) informare
 Profesori învățământ primar – 5 (toți  bibliotecă
titulari) (4500 volume)
 Profesori – 13 (toți titulari)  terenuri și
Normele didactice şi orele au fost acoperite în sală de sport
proporţie de 100% cu personal didactic calificat  centrală
foarte bine pregătit (1 doctorat, 17 gradul I, 3 termică proprie
gradul II și 2 gradul definitiv) Unitatea funcționează într-un singur schimb.
Personal didactic auxiliar: La învăţământul primar şi gimnazial ora este de
 Secretar – 1 50 minute iar pauza de 10.
 Contabil – 1
Rezultatele școlare sunt mulțumitoare, la
Şcoala Gimnazială „Eliza Opran”
ciclul primar 92% din numărul elevilor
Ișalnița are autorizaţie sanitară de funcţionare și
promovaţi reușesc să obţină la mediile generale
autorizație de securitate la incendiu pentru
anuale calificativele Bine şi Foarte bine, iar la
ambele clădiri, respectiv școală și grădiniță.
învăţământul gimnazial 85 % din totalul elevilor
Utilizarea spaţiilor de învăţământ se face
promovaţi promovează cu medii peste 7.
Ne mândrim cu foarte multe premii obținute

de elevii noștri la concursurile și olimpiadele
școlare organizate la nivel județean și național
dar și cu faptul că absolvenții noștri reușesc să
fie admiși la licee și colegii foarte bune din
Craiova.
Importanța dezvoltării personale și sociale a elevilor. Ele se

competențelor cross-curriculare în concentrează atât pe nivelul cognitiv, cât și pe
cel socioafectiv al învățării. Pun accent pe
obținerea succesului școlar și personal
cooperarea dintre persoane, respectarea valorilor
la școlarii mici și respectării celorlalți. Implică atitudini,
precum: deschiderea, adaptabilitatea,
Prof. înv. primar Burduja Andreea- angajamentul și ajutorul reciproc.
Mădălina Revizuirea curriculumului și lărgirea
Liceul Tehnologic Bucecea accesului la zone mai largi de învățare permite
elevilor să se raporteze diferit la domeniile de
În acest articol mi-am propus să analizez învățare și să privească critic mediul personal,
nevoia societății moderne în ceea ce privește social și cultural. Caracterul global al
cunoașterea din perspectiva competențelor cross- competențelor cross-curriculare și integrarea lor
curriculare. Acestea ajută elevii să înțeleagă în procesul de învățământ și în activitățile
lumea noastră, dezvoltându-și capacitatea de a școlare dezvoltă un set de comportamente ce
învăța și a socializa cu ceilalți în vederea depășesc limitele disciplinelor și au scopul de a
obținerii succesului școlar, dar și personal. crește înțelegerea unor contexte din viață și a
Competențele cross-curriculare se împart în anticipa acțiunile posibile în situații specifice.
competențe intelectuale, metodologice,
sociale/personale și de comunicare. Acestea sunt Învățarea eficientă este procesul de pregătire
necesare în rezolvarea, analiza, explicarea unor pentru a face față unor noi situații. Prin învățare
situații complexe, practice dar și în formarea nu se acumulează doar informații, ci se formează
personalității școlarului mic, ele contribuind la gândirea, sentimentele și voința – personalitatea
obținerea performanței dorite atât de elev, cât și elevului, mai exact. Pentru a ajunge la o învățare
de cadrul didactic. eficientă și productivă elevii trebuie să ajungă să
știe cum să învețe corect. Aici pot fi valorificate
Competențele intelectuale, propun trecerea o serie de metode specifice învățării eficiente,
de la memorizarea superficială a conținuturilor, printre care: metoda de învățare globală, metoda
la o relație activă cu cunoștințele. Acestea permit învățării analitice sau secvențiale, metoda
elevilor să se raporteze la înțelegerea și învățării progresive cu repetări recurente, metoda
interpretarea situațiilor reale. RICAR.
Competențele metodologice se referă la Traiectoria fiecărui elev include referiri la
utilizarea eficientă a metodelor de lucru și a performanțele bune și mai puțin bune ale
utilizării conștiente a informațiilor și acestuia, la succesele și insuccesele care apar și
comunicațiilor tehnologice. Acestea implică caracterizează evoluția pe parcursul ciclurilor
dezvoltarea de atitudini, precum: școlare. Performanțele elevului are implicații și
responsabilitatea, satisfacția lucrului bine făcut, prezintă interes pentru părinți, profesori, elevi și
disciplina și rigoarea. chiar societate. Notele școlare oferă acestuia
Competențele de comunicare, permit statutul de ,,elev bun” sau ,,elev slab”,
elevilor schimbul de informații cu alte persoane, influențează poziția școlarului în familie, grupul
în mod direct sau prin diferite variante mass- de prieteni, prestigiul familiei, percepția socială
media, care transmit mesaje clare și adecvate despre calitatea educației oferită copilului în
limbii. Aceste competențe au un impact major familie
asupra succesului academic, social și Succesul exprimă adecvarea sau concordanța
profesional. dintre nivelul dezvoltării psihofizice a educatului
Competențele sociale/personale sunt și solicitările obiective formulate pentru elev în
asociate cu dezvoltarea și afirmarea identității cadrul procesului de învățământ.
Performanța presupune obținerea unor Doamna T. – personaj feminin atipic

rezultate deosebite într-un domeniu oarecare de
activitate sau acțiune, cu un efect ce depășește Patul lui Procust de Camil Petrescu
nivelul comun, fiind superior și putându-se
constitui într-un record. Aceasta reprezintă un
produs foarte bun, deosebit de valoros, obținut
Prof. Irina Gânga,
de o persoană sau de un sistem tehnic (mașină,
aparat), care se detașează față de alte rezultate Colegiul Tehnic Forestier, Piatra-Neamț
similare. Cu cât obiectivul de atins este mai înalt,
cu atât perseverența autodepășirii devine condiție
esențială a reușitei. Succesul școlar este un factor
motivator în activitatea de pregătire, iar Al doilea roman al lui Camil Petrescu,
insuccesul este un factor demotivator. "Patul lui Procust", apare în 1933, la numai trei
ani după,"Ultima noapte de dragoste, întâia
Insucces școlar (eșec școlar) se referă la noapte de război" şi constituie, pentru literatura
rămânerea în urmă la învățătură sau la română, un eveniment deosebit, cu totul novator,
neîndeplinirea cerințelor obligatorii din cadrul consolidând astfel romanul românesc modern.
procesului instructiv-educativ, fiind edectul
discrepanței dintre exigențe, posibilități și Doamna T. este numele enigmatic pe care
rezultate. Camil Petrescu îl dă eroinei Maria T. Mănescu,
cititorul făcând cunoştinţă cu acest detaliu din
Succesul școlar este dat de randamentul notele de subsol ale autorului, care explică
elevului în timpul diverselor structuri școlare, pe iniţiala cu care este semnată prima scrisoare,
când succesul în viața personală, profesională și dintre cele patru, ce compun începutul
socială este obținut de priceperea elevului de a romanului: "Acest T. nu este o iniţială cum s-ar
ieși din normativitatea discipinară, de priceperea părea, căci a devenit un adevărat nume, şi nu ştiu
de a realiza conexiuni și transferuri rapide care dacă n-ar fi trebuit să fie scris Te"1. O altă
conduc la rezolvarea rapidă și eficientă a menţionare a numelui întreg al eroinei este
problemelor concrete care apare. amintită în trecere de Fred Vasilescu, atunci când
îşi scrie testamentul şi, mai accentuat, în
Elevul de succes participă la concursuri scrisoarea de adio pe care George Demetru
extrașcolare și olimpiade, iar rezultatele obținute Ladima i-o adresează femeii înainte de
le atribuie muncii despuse. Acesta mereu este sinucidere.
dornic să afle lucruri noi și să se autodepășească,
cooperează cu ușurință cu cei din jur, oferă Doamna T reprezintă tipul de feminitate
ajutor ori de câte ori este nevoie, este un modernă, mai întâi pentru că se distinge printr-un
coechipier corect și eficient. farmec aparte, prin misterul fascinant pe care-l
Însă, atributul cel mai important al unui elev emană, apoi pentru că ea întruchipează, pentru
ideal care are succees este motivația care se prima oara într-o viziune romanescă, un spirit
construiește în urma activităților și stilului de feminin intelectualizat şi, totodată, femeia
predare al profesorului. independentă din punct de vedere material, ea
fiind proprietara unui magazin de mobilă stil.
Prima secvenţă narativă din roman este
reprezentată de cele trei scrisori ale eroinei,
numerotate cu cifre romane. Autorul o rugase pe
Doamna T. să primească un rol într-o piesă a lui,
1
Petrescu, Camil - Patul lui Procust, Ed. Ed. Cartea
românească, 1987 pg. 20
"să apară pe scenă", deoarece ea ar fi putut să decenţa, sobrietatea, iar pe de alta ea evocă
exprime convingător "cum se gândeşte, cum se detaliile aventurii de o noapte cu D.
iubeşte, cum se suferă"2, sentimente pe care nu le
poţi învăţa "în orele de curs", aşa cum Inteligentă, rasată şi cu o profundă cultură, ea
procedează actorii profesionişti, şi nici "atesta îşi pune pe picioare o afacere proprie, deschizând
prin certificat de absolvire". Refuzul Doamnei T. un magazin cochet şi discret de mobilă stil, în
reliefează, indirect, discreţia şi distincţia care piesele rare, de valoare autentică îi satisfac
acesteia: "-N-am nimic în mine de arătat, pe nevoia de frumos, de sensibilitate pentru arta
scenă, lumii"3. După discuţii prelungite, din care adevărată, faţă de care are o atracţie şi o pasiune
reiese ideea că nu numai scriitorul este acela care de critic de artă.
are capacitatea de a exprima, cu sinceritate,
Camil Petrescu creează un model de
"ceea ce a simţit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a feminitate, de delicateţe şi sensibilitate, calităţile
întâmplat în viaţă, lui şi celor pe care i-a
spirituale şi intelectuale ale Doamnei T.
cunoscut"4, ea îi trimite trei scrisori în care-şi constituind un adevărat şi înalt omagiu al ideii de
dezvăluie sentimentele, concepţiile despre iubire,
femeie ideală: "extrem de emotivă, alternând o
despre relaţiile cu oamenii, despre viaţă, în sprinteneală nervoasă, cu lungi tăceri
general.
melancolice [...] De o tulburătoare feminitate
Dintre primele informaţii pe care autorul ni le uneori, avea ades o voce scăzută, seacă, dar
oferă în notele de subsol despre personaj aflăm alteori cu mângâieri de violoncel [...] o voce cu
despre frumuseţea ei fizică: "Nu înaltă şi inflexiuni sexuale, care dau unui bărbat ameţeli
înşelător de slabă, palidă şi cu un păr bogat de calde şi reci"3.
culoarea castanei [...] era poate prea personală ca
Relativismul, principiul estetic românesc pe
să fie frumoasă în sensul obicinuit al cuvântului.
care Camil Petrescu l-a introdus în proza
Avea orbitele puţin neregulate, uşor apropiate,
modernă, se reflecta şi în construirea Doamnei T,
pronunţate, cu ochii albaştri ca platina, lucind,
a cărei personalitate se răsfrânge diferit în opinia
fremătând de viaţă, care, când se fixau asupra
celorlalte personaje.
unui obiect îl creau parcă. Bărbia feminină,
delicată, dar prelungirea ei, întinsă frumos până Unul dintre prietenii lui Fred, mirat de
sub ureche, cam aparentă, căci era lipsită de fascinaţia pe care Doamna T. o exercită asupra
orice grăsime. Gura, foarte mobilă, vie ca o tânărului monden, cu succese legendare la femei,
floare plină. Gâtul lung, robust, cu tendoane exclamă "N-oi fi pus gând rău urâtei aceleia care
lămurite la orice întoarcere a capului [...] un soi stă de vorbă cu Ladima? Şefule, te ştiam om de
de frumuseţe, incertă, am spune «pe muche de gust !"4 şi stârneşte în tânărul îndrăgostit
cuţit»"1. contradicţiile personajului hipersensibil, înclinat
spre analize amănunţite, care-i provoacă în
Apoi portretul se conturează odată cu aflarea
conştiinţă percepţii profunde ale unei feminităţi
poveştii ei, pentru ca, dezvăluindu-se prin cele
tulburătoare, căreia "nu-i plăcea nicio
trei scrisori, ea, reprezentanta misterului feminin,
perversiune, nicio «rafinerie» aşa-zisă de femeie
cu ,,oroarea ei de exhibiţionism, fie şi
modernă [...] mă măgulea gândul de a şti că e
psihologic”2 să rămână, totuşi, ascunsă ochilor
frumoasă numai cu mine şi mai ales numai prin
indiscreţi. Nicolae Manolescu îl acuza pe Camil
mine"5.
Petrescu de inconsecvenţă în crearea acestui
personaj pentru că pe de o parte îi proclamă Pentru Fred este femeia unică, iubirea vieţii
lui, sentimentele fiind la aceleaşi înalte cote şi
2 din partea Doamnei T. Dragostea lor este
op. cit. pg. 5
3
op. cit. pg. 8
3
op. cit. pg. 8
4
op. cit. pg.10
1 4
op. cit. pg. 7-8 op. cit. pg.154
2 5
op. cit. pg.11 op. cit. pg.155
devorantă, îi duce pe amândoi la o uitare totala ,,Romancierul nu şi-a propus să creeze un

de sine, bărbatul întrebându-se uneori dacă mai caracter feminin, ci să-şi întrupeze, într-o femeie
sunt "în toate minţile"6. Iubirea lor tainică, creată, idealul de feminitate”4.
ascunsă de privirile lumii "atât de rea...
neînţelegătoare"7, păstrând cu străşnicie trăirea Personaje feminine ale literaturii interbelice,
intensă numai pentru ei, conturează femeia privite din perspectiva designului vestimentar, 5
enigmatică, care atrage prin eternul mister au defilat prin faţa unui "juriu" format din
feminin. experţi în istoria costumului Adina Nanu, Ovidiu
Buta si Alec Bălăşescu. Ei realizează astfel un
Pentru D. , Doamna T. este fascinantă, podium vestimentar pe al cărui prim loc se aşază
farmecul ei supunându-l total pe bietul ratat, care Doamna T, din romanul camilpetrescian.
o iubea necontenit de cincisprezece ani şi căruia, Protagonista este o apariţie emblematică pentru
convins că este iubită "de toţi bărbaţii", i se pare anii ´20, în ţinuta ei de seară, cu o rochie "de
imposibil ca cineva să rămână insensibil la casă verzuie, jad degradat în pătrate întretăiate,
frumuseţea distinsă, delicată şi elegantă a femeii. spre alb". Ochiul masculin, îndrăgostit de silueta
Comportamentul milos, ca faţă de un bolnav, al ei de felină, care, "oricum ar sta, e totdeauna
Doamnei T., nu-i schimbă acestuia părerea elegantă", înregistrează cu multă atenţie toate
despre ea.. detaliile vestimentaţiei: "Un mantou de stofă de
culoarea piersicei palide, cu mânecile terminate
Puţine sunt frazele de autocaracterizare ale prin mici manşoane ataşate, de lutru castaniu,
Doamei T., pe care nu le găsim doar în scrisorile aproape negru". Ca orice femeie fără prejudecăţi
sale ci şi în notaţiile lui Fred, în scurtele lor din anii ´20, Doamna T. descoperă privirii
dialoguri.” Munca înseamnă pentru mine "picioarele, de la genunchii goi şi rotunzi în jos
independenţă, banii câştigaţi îmi dau dreptul să (...), în ciorapii de culoarea nisipului". Dar ceea
fiu eu însămi, să cumpăr cărţi şi lucruri ce fascinează cel mai mult privitorul este "acea
frumoase, să nu fiu jignită de proprietar şi să fiu atenţie lăuntrică, acea permanentă tensiune
scutită de oferte necuviincioase.”1 Fiindcă nu intelectuală" a Doamnei T., care, chiar dacă "nu
crede în iubire pentru că „ nu durează…că nu era îmbrăcată şi nici pieptănată ca femeile
corespunde unei realităţi”1 Doamna T. pare să mondene", îşi putea "îngădui orice", pentru că
trăiască iubirea cu Fred la cote maxime la fel de avea "ochi inteligenţi, dinţi albi, mâini subţiri şi
intens cum îi plac lucrurile simple, neprefăcute.” picioare nervoase".
Îmi place lumina… apoi pământul… cartea…
rochia…fructele… zăpada… tot ce e Eroina lui Camil Petrescu se află în topul
neprefăcut… net.”2 preferinţelor Adinei Nanu, istoric al modei şi
critic de artă. Ea apreciază, pe lângă descrierea
Doamna T. emană sensibilitate şi mister, este diverselor toalete, felul în care autorul "încearca
înzestrată cu o spiritualitate superioară, înclinată să-şi explice farmecul femeii". "Eleganţa nu
spre meditaţie, ca urmare a preocupărilor ei depinde", în viziunea lui Camil Petrescu, "de
pentru artă şi literatură, având "acea permanentă modă" şi nu este o "eleganţă statică", observa
tensiune intelectuală", fiind adesea "absentă şi Adina Nanu. Accentul cade pe expresivitatea
gânditoare, înregistrând interior şi lin cele mai corpului, pe "graţia miscărilor" şi pe "acordul
mici nuanţe ale clipei".3
Dumitru Micu afirmă că tocmai prin faptul că 4
Micu, Dumitru, În căutarea autenticităţii, Editura
nu este un tip, ea reprezintă idealul de feminitate: Minerva, 1992
5
6
op. cit. pg. 156 Anastasescu, Ana , Doamna T. versus Donna Alba: duel
7
op. cit. pg. 241 de rafinament interbelic în COTIDIANUL.RO, Arte &
1
op. cit. pg.203 popcult, 22 Aug 2007
2
op. cit. pg.234
3
op. cit. pg.199
proporţiilor". Criticul vede un merit în faptul că ei de strămoși n-a încreţit-o vreodată din
eleganţa Doamnei T. este mai degrabă o cauza vreunui gând. Sprâncenele smulse cu
"manifestare a personalităţii", calitate care face trudă sunt trase ca de un penel … ochii verzi
din personajul lui Petrescu "un exemplu valabil sunt aşezaţi perfect în orbitele netede" 2. Fred
şi azi". vede „o blondă spălăcită, grăsuţă şi vulgară”3
atât în gesturi, cât şi în vocabular, „ o pisică
Al doilea personaj feminin al romanului mare, plină şi bălană, dar fără graţia pisicii”4
Patul lui Procust, Emilia Răchitaru, pare creat Emilia arborează cochet "o rochie cafenie,
special în antiteză cu DoamnaT., pentru a decoltată la gât în formă de elipsă, mare,
evidenţia şi mai pregnant feminitatea şi croială chimono" pentru interiorul molatec şi
misterul. intim al dormitorului profesional.
Emilia Rachitaru este cocotă de lux şi actriţă Emilia este de o gravitate prostească, mereu
fără talent care stârneşte o pasiune mistuitoare şi încruntată, solemnă şi impozantă, dându-şi o
inexplicabilă în sufletul sensibil al intelectualului importanţă specifică celor săraci cu duhul,
George Demetru Ladima, pentru care ea este neputincioşi să înţeleagă ceva în profunzime. De
frumoasă, pură şi candidă. Vulgara actriţă aceea, indiferent de rolul care i se dădea, ea
deţinea toate scrisorile de dragoste în care interpreta la fel, cu un fel de dramatism ridicol,
Ladima pusese tot sufletul său sensibil, toată "un fel de suferinţă, fără frunte, aproape fizică,
puritatea şi profunzimea simţirii, pe care le pe care Emilia o crede totul pe lume"5. Emilia nu
citeşte, consternat, Fred Vasilescu. El decide să se poate încadra în nici un rol, deoarece ea nu
subtilizeze aceste mărturii ale unei iubiri poate înţelege decât unul singur… acela de
sublime, care împietau memoria ziaristului „damă de companie”.
Ladima.
Dragostea ei pentru Fred este penibil de
Relativismul reflectă opiniile diferite ale serioasă şi calculată, încă un cadou din partea
personajelor despre eroină, fiecare percepând cu acestuia sau, „ca data trecută”, două mii de lei
subiectivism trasăturile fizice şi morale ale lăsaţi pe măsuţă, la plecare. Emilia are totuşi
acesteia. "conştiinţa valorii animalităţii ei...exploatează
totul la rece, cu rânduială şi socoteală; gândeşte
Ladima o divinizează, îi pare talentată ca
vulgar şi grijuliu despre sexul ei, ca un ţăran
actriţă, o aureolează cu calităţi pe care le-ar dori
despre marfă şi hambar" devenind astfel de-a
la ea şi iubeşte aceste nobile trăsături. Pentru
dreptul jignitoare prin lipsa ei de naturaleţe.
Fred, Emilia este proastă şi insensibilă ca femeie,
total lipsită de talent ca actriţă, pe scenă fiind Cocota de lux este înnobilată de bărbatul care
"dezastruoasă ca o bucătăreasă patetică".1 Pentru o iubeşte cu puritatea sufletului de copil, Ladima
Ciobănoiu. Emilia este "o femeie fără suflet, o văzând în ea idealul de femeie, care n-are însă
actriță, fire netrebnică, în carnea căreia înflorea nicio legatură cu femeia reală. Dominată de
numai ochiul diavolului", care l-a şi distrus pe interes, relaţia ei cu Ladima se justifică prin
intelectualul rasat şi hipersensibil Ladima, acesta eventualele servicii pe care acesta i le-ar fi putut
neavând forţa de a i se încredința total lui face, fie favoarea unei notiţe laudative strecurate
Dumnezeu, singurul care l-ar fi putut salva. în vreun ziar, fie un bilet de favoare la spectacol
ori chiar obţinerea unui rol, prin influenţa pe care
Trăsăturile fizice conturează o femeie a cărei
o exercită asupra directorului teatrului, mai ales
frumuseţe "caligrafică e uneori jignitoare. Are
când era un director de temut la "Veacul".
capul rotund de tot, cu părul pieptanat lipit,
cu o frunte ca un fragment de sferă [...] aşa de
limpede, de parcă niciunul dintre milioanele 2
op. cit. pg. 42
3
op. cit. pg. 39
Petrescu, Camil - Patul lui Procust, Ed. Ed. Cartea
1 4
op. cit. pg. 49
5
românească, 1987 pg.40 op. cit. pg. 44
Incapabilă de gânduri profunde, Emilia nu-şi TEST DE STABILIRE A VÂRSTEI

dă seama de răul pe care i-l face lui Ladima, PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI
considerându-se miloasă pentru că nu-l "arunca
afară" din casă, deşi o plictisea cu grija lui
exagerată, o obosea cu atitudinile lui ridicol de
sentimentale. Prof. pentru înv. primar, Violeta Chelaru
Școala Gimnazială Trifești, Neamț
Fred meditează la structura sufletească a
femeii, concluzionând că "răutatea Emiliei nu e
agresivă, ci probabil, crâncen defensivă. Dacă
În dеcursul anilor, limbajul a fost multilatеral
nu-i sunt interesele în joc, e desigur miloasă".
studiat şi s-a acumulat un bogat matеrial tеorеtic
Emilia este văzută de către Fred şi ca un apogeu
şi faptic şi acеasta pеntru că întrеgul progrеs
al decadenţei feminine, sau, judecând obiectiv, o
spiritual е condiţionat în marе măsură dе
„victimă” a misoginismul autorului,
claritatеa еxprimării și pеntru că еxistă o imеnsă
Insensibilă la sentimente puternice, iubirea ei variеtatе vеrbală dar şi o multitudinе dе formе
"jigneşte, cum jigneşte conversaţia ei atunci când tulburatе carе ar trebui corеctatе.
vorbeşte cu importanţă şi cu «radicale»"1, fapt
În catеgoria tulburărilor dе limbaj sunt
ce-l face pe George Călinescu să o numească
cuprinsе toatе dеficiеnţеlе dе înţеlеgеrе şi
''bestie incultă”.
еxprimarе orală, dе scriеrе, dе citirе, dе mimică
George Călinescu consideră că nu există în şi dе articularе. Prin tulburarе dе limbaj
viaţa reală decât femei ca Emilia,"femeia de înţеlеgеm „toatе abatеrilе dе la limbajul normal,
toate zilele" ce se poate caracteriza, pe când standardizat, dе la manifеstărilе vеrbalе tipizatе,
"Doamna T. este fantoma romanului, unanim accеptatе în limba uzuală, atât sub
aspiraţiunea lui Fred, obscură şi enigmatică, aspеctul rеproducеrii cât şi al pеrcеpеrii,
tocmai prin aceasta, şi dacă autorul n-a ştiut să-i încеpând dе la dеrеglarеa componеntеlor
dea tonuri de ulei, este pentru ca n-a putut s-o cuvântului şi până la imposibilitatеa dе
scoată din mediul ei aerian"2. comunicarе totală sau scrisă”.( M. Guţu,
Logopеdia, 1975, p. 130-135) Cеrcеtǎrilе
tulburǎrilor dе limbaj sunt nеcеsarе nu numai
pеntru prеvеnirеa acеstor dеficiеnţе, dar şi
pеntru adoptarеa unеi mеtodologii ştiintificе în
stabilirеa diagnosticului difеrеnţiat şi a unor
modalitǎţi dе corеctarе.
Cunoaşterea, chiar şi sumară, a principalelor
categorii de tulburări de limbaj ce se întâlnesc la
vârstele preşcolară şi şcolară, îi creează cadrului
didactic posibilitatea adoptării unei atitudini
diferenţiate faţă de copii şi intervenţii corectiv-
recuperative. Astfel, dupǎ Emil Verza, existǎ
urmǎtoarele categorii de tulburǎri de limbaj:
 “Tulburǎri dе pronunţiе (dislalia,
rinolalia, disartria);
 Tulburǎri dе ritm şi fluеnţǎ a vorbirii
1
op. cit. pg..51 (bâlbâiala, logonеvroza, tahilalia, aftongia,
2 George Călinescu, - Cronică lit
erară. În Adevărul literar şi artistic, an XII, nr tumultus sеrmonis, tulburǎri pе bazǎ dе corее);
640, 1933  Tulburǎri dе vocе ( afonia, disfonia,
fonostеnia, mutaţia patologicǎ);
 Tulburǎri alе limbajului citit-scris Material:

(dislеxia, alеxia şi disgrafia, agrafia); 1. desenul unei case mari şi al unei case
 Tulburǎri polimorfе (afazia, şi alalia); mici;
 Tulburǎri dе dеzvoltarе a limbajului 2. o carte nouǎ şi una veche;
(mutism psihogеn еlеctiv, voluntar, rеtard sau 3. o minge tare şi o minge moale;
întârziеrе în dеzvoltarеa gеnеralǎ a vorbirii, 4. desenul unui pom înalt şi al unui pom
disfuncţiilе vеrbalе din autismul infantil dе tip scund;
Kannеr, din sindroamеlе handicapului dе 5. o bucatǎ de hârtie netedǎ şi una
intеlеct, еtc.) zgrunţuroasǎ;
 Tulburǎri alе limbajului bazat pе 6. fotografia unui bǎtrân şi a unui tânǎr;
disfuncţiile psihicе (dislogia, еcolalia, 7. o foaie de hârtie întinsǎ şi una mototolitǎ;
jargonofazia, bradifazia).” (Emil Verza, Tratat 8. desenul unei linii drepte şi al uneia curbe;
de logopedie, 2009, p. 92) 9. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit;
În ultimеlе dеcеnii, prеocupărilе lеgatе dе 10. douǎ bile de aceeaşi mǎrime şi culoare,
studiеrеa limbajului tulburat au fost tot mai una grea şi una uşoarǎ, care se aşazǎ în palmele
susuţinutе, constituindu-sе un sistеm unitar dе copilului.
tеrapiе logopеdică. Cеrcеtǎrilе tulburǎrilor dе Desfǎşurare: Am explicat copiilor (pentru
limbaj sunt nеcеsarе nu numai pеntru prеvеnirеa prima grupǎ de contrarii) „Aceastǎ casǎ este
acеstor dеficiеnţе, dar şi pеntru adoptarеa unеi mare, în timp ce aceasta este…..(micǎ)”. Se
mеtodologii ştiintificе în stabilirеa diagnosticului continuǎ astfel cu toate celelalte grupe de
difеrеnţiat şi a unor modalitǎţi dе corеctarе. contrarii. Se noteazǎ rǎspunsurile copiilor. Se
Dеsfăşurarеa tеrapiеi logopеdicе încеpе cu calculeazǎ numǎrul de rǎspunsuri corecte.
еvaluarеa limbajului, pеntru a se observa Subproba nr. 2: Completarea de lacune într-
nivеlul la carе sе află copilul şi dе undе se încеpе un text
rеcupеrarеa. Pеntru еvaluarеa limbajului, se Material: Exemplu de text:
poate folosi: „Ghidul Portagе”, „Sеtul dе probе „Este timp frumos, cerul este ….(senin,
pеntru stabilirеa vârstеi psihologicе a limbajului albastru), soarele este foarte….(strǎlucitor) . Jana
la copii” (A. Dеscoеudrеs), „Înrеgistrarеa şi Maria merg sǎ se plimbe pe câmp. Ele adunǎ
timpuriе a dеzvoltării limbajului “(TRAS) ….(flori) . Fetele sunt foarte mulţumite auzind
cântecele frumoase ale micilor …(pǎsǎrele) .
Prezint în continuare un test de stabilire a Deodatǎ cerul se întunecǎ, se acoperǎ de …(nori)
vârstei psihologice a limbajului (adaptat dupǎ . Fetele se grǎbesc sǎ se întoarcǎ …(acasǎ) .Cerul
Alice Descouedres), probǎ ce se poate aplica este spintecat de…(fulgere) . Jana şi Maria se
copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcǎtuitǎ din şapte sperie de zgomotul fǎcut de…(tunete) . Ele roagǎ
subprobe, prin care am vizat urmǎtoarele aspecte pe cineva sǎ le adaposteascǎ în casǎ deoarece
ale dezvoltǎrii gândirii şi limbajului copiilor: ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele,
haine de ploaie), iar hainele lor erau
- stabilirea asemǎnǎrilor / deosebirilor dintre
complet…(ude)”.
diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte;
Desfǎşurare: Am explicat elevilor: „Vǎ voi
- completarea lacunelor dintr-un text;
spune o povestire, vǎ rog sǎ fiţi atenţi, când eu
- memorarea unor grupe de cifre;
fac o pauzǎ, voi veţi completa cuvinte potrivite”.
- denumirea unor culori;
Voi citi rar şi cu accentul necesar. Se noteazǎ
- imitarea unor acţiuni ;
rǎspunsurile copilului. Se calculeazǎ numǎrul de
- stabilirea unor contrarii fǎrǎ imagini ale
rǎspunsuri corecte.
obiectelor;
Subproba nr. 3: Memorare de cifre şi
- denumirea unor materiale din care sunt
reproducerea lor
confecţionate unele obiecte.
Material: Se pot folosi diferite serii de cifre.
Subproba nr. 1: Stabilirea asemǎnǎrilor
Serii de numere: I. 3-5
(deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini
II. 4-7-8
ale unor obiecte
III. 3-4-6-9 1. a tuşi; 2. a fricţiona; 3. a cânta; 4. a

IV. 2-5-7-3-8 arunca; 5. a spǎla; 6. a respira.
V. 7-2-4-1-6-5 b) se mimeazǎ urmǎtoarele 6 acţiuni, cerându-
Desfǎşurare: Prezint elevilor câteva serii de le copiilor sǎ le imite şi sǎ le denumeascǎ:
cifre, fiecare serie în ritm de comandǎ de 1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa; 4. a
gimnasticǎ. Se opreşte proba la seria pe care se ridica; 5. a sǎri; 6. a împinge.
copilul nu reuşeşte sǎ o reproducǎ deşi i s-a citit Se consemneazǎ rezultatele, notându-se de la
de trei ori. Performanţa subiectului este egalǎ cu 0 la 12, în funcţie de numǎrul de rǎspunsuri
ultima serie realizatǎ corect. Pentru prima serie corecte.
primeşte coeficientul 2, pentru seria a II-a Prelucrare finalǎ
primeşte coeficientul 3, pentru seria a III-a Punctajul obţinut la fiecare probǎ corespunde
primeşte coeficientul 4, pentru seria a IV-a unei anumite vârste a limbajului (tabelul
primeşte coeficientul 5, pentru seria a V-a urmǎtor); se face media acestor vârste şi se
primeşte coeficientul 6. obţine vârsta psihologicǎ a limbajului copilului
Subproba nr. 4: Denumirea unor materiale care poate sau nu sǎ corespundǎ vârstei
Material şi desfǎşurare: Exemplu de cronologice.
întrebǎri: Din ce este fǎcutǎ cheia?; Din ce este Prin raportarea vârstei dezvoltǎrii limbajului
fǎcutǎ masa?; Din ce este fǎcutǎ linguriţa?; Din la vârsta cronologicǎ se poate constata cǎ:
ce sunt fǎcuţi pantofii?; Din ce sunt fǎcute  dacǎ vârsta psihologicǎ a limbajului
ferestrele?; este egalǎ cu vârsta cronologicǎ (V.L..=V.C.) se
Se consemneazǎ numǎrul de rǎspunsuri poate vorbi de o dezvoltare normalǎ a copilului;
corecte.  dacǎ vârsta psihologicǎ a limbajului
Subproba nr. 5: Stabilirea unor contrarii fǎrǎ este mai mare decât vârsta cronologicǎ
obiecte sau imagini ale acestora (V.L.>V.C.) se poate vorbi de o dezvoltare
Material şi desfǎşurare: Am folosit superioarǎ a copilului;
urmǎtoarele cupluri contrarii:  dacǎ vârsta psihologicǎ a limbajului
1. cald - ….(frig sau rece) este mai micǎ decât vârsta cronologicǎ
2. uscat - ….(ud sau umed) (V.L.˂V.C.) se poate vorbi de o dezvoltare
3. frumos - ….(urât) deficitarǎ a copilului.
4. neascultǎtor -….(ascultǎtor, cuminte) 
5. curat - ….(murdar)
6. mare - ….(mic) Coeficient
7. uşor - ….(greu) PROBA corespunzǎtor vârstelor
8. vesel -….(trist, indispus, nefericit)
3 ani 4 ani
Se noteazǎ de la 0 la 8 în funcţie de numǎrul
5 ani 6 ani
de rǎspunsuri exacte.
7 ani
Subproba nr. 6: Denumirea a 10 culori
Material şi desfǎşurare: Se prezintǎ culorile: I Contrarii 4 5
1. roşu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. (cu obiecte şi 6 8
violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru. imagini) 12
Se cere copilului sǎ le denumeascǎ şi se II. Lacune 2 3
noteazǎ de la 0 la 10, dupǎ numǎrul exact de 4 6
rǎspunsuri corecte. 8
Subproba nr. 7: Cunoaşterea sensului unor III. Cifre 3 3
verbe 4 5
Desfǎşurare : 5
a) Se mimeazǎ urmǎtoarele acţiuni şi se cere
copiilor sǎ le denumeascǎ: IV. Materii 3 4
5 6
6
V. Contrarii 4 5
(fǎrǎ obiecte şi 6 7
imagini) 8 FOLCLORUL,
OBICEIURILE ȘI TRADIȚIILE
VI. Culori 2 3
4 6 STRĂMOȘEȘTI -
8 COMPONENTĂ DE BAZĂ A
EDUCAȚIEI
VII. Verbe 4 6
8 9 NONFORMALE PRIN
11 PROIECTE EDUCATIVE
TOTAL 22 29 Prof. GAVRILESCU TIMEA KAROLA
37 47 Director la Colegiul ,,Emil Negruțiu’’ Turda,
58 jud. Cluj
Motto:
,,Educația este ceea ce rămâne după ce am
uitat tot ceea ce am învățat la școală.”
(Albert Einstein)
De-a lungul timpului, educația nonformală a
BIBLIOGRAFIE fost definită ca ,,ansamblul acțiunilor pedagogice
proiectate și realizate într-un cadru
1. Guţu, M. Logopеdia. Univеrsitatеa instituționalizat extradidactic sau/și exstrașcolar”
Babеş-Bolyai. Cluj-Napoca, 1975, pag. 130-135. (S. Cristea., 2002), văzută ca ,,o punte între
2. Verza, Emil Tratat de logopedie, Ed. cunoștințele asimilate la lecții și informațiile
Semne, București, 2009, pag. 92. acumulate informal” (G. Văideanu, 1998).
3. Mititiuc, Ioana. Incursiune în Pe tot parcursul vieții, oamenii primesc
universul copiilor cu tulburǎri de limbaj. Editura influențe educative din direcții multiple... Prin
Alfa. București, 2010, pag. 22-23. urmare, activitățile formale desfășurate în școală
4. www.logopedia.ro vor trebui împletite cu cele nonformale, dar și cu
cele informale, pentru a realiza un tot
educațional eficient!
Deși, la momentul actual, se consideră că
educația formală se situează pe primul loc, din
studiile realizate de către specialiști în domeniul
educației, rezultă că și cea nonformală datează
tot de la începuturile educației. Activitățile
nonformale sunt mai atractive pentru elevi,
deoarece acestea nu au titlu de obligativitate,
sunt obționale, nu presupun acordarea de
calificative sau note, sunt dirijate de personal
specializat, profesorul devine partener al echipei
și nu evaluator, iar părinții pot participa și ei
alături de copiii la aceste activități dinamice,
interesante, plăcute și motivante. Oare ce poate fi
mai frumos, mai educativ și mai complet?
De-a lungul activității mele didactice, am indirecți, durata, și care ne sunt la final
constatat că orice activitate desfășurată în afara așteptările?
școlii, a temelor și sarcinilor impuse fără catalog, Ei, bine… toate aceste informații mă voi
este mai atractivă pentru elevi. Profesorul strădui, cu onoarea care-mi revine, să vi le
conduce activitățile, dar nu se impune, ci dezvălui în cele care urmează și dumneavoastră,
sugerează, cooperează, sprijină, motiv pentru dragi cititori, prin intermediul rezumatelor
care, elevii se pot manifesta spontan, cu lejeritate prezentărilor celor două proiecte.
și fără inhibiții! Viaţa cu feţele ei multiple, având în centrul ei
Cu sigurață, am putut remarca cu toții că, în traiul, munca, iubirea şi ura, lupta şi victoria sau
ultimii ani foarte multă lume, din diferite înfrângerea omului îşi găseşte în tradiţii,
domenii ocupaționale din România, manifestă un obiceiuri şi folclor, o oglindire vie...
interes tot mai crescut față de promovarea Adevărate comori spirituale, izvorâte din
obiceiurilor și tradițiilor locale, fiind tot mai practicile strămoşeşti ale poporului nostru şi
conștienți de importanța acestei componente ale transmise prin viu grai din generaţie în generaţie,
educației spirituale, identificabilă cu identitatea tradiţiile, obiceiurile şi folclorul, reprezintă
națională. În plus, trendul actual pe componenta cartea de identitate a unei naţiuni, idee unanim
educativă extrașcolară și extracurriculară, este acceptată de către noi, toţi, în zilele noastre. Aşa
acela de a încheia cât mai multe parteneriate cum fiecare dintre noi capătăm o anumită
educaționale între unitățile de învățământ identitate încă de la naştere, de care nu ne vom
preuniversitar, pe diferite domenii și, cu putea detaşa niciodată, nici această cultură
prioritate pentru domeniul cultural artistic – tradiţională nu-şi poate pierde identitatea şi nici
folclor, obiceiuri și tradiții. valoarea transmisă de la o generaţie la alta.
Pornind de la aceste considerente, am hotărât Multe dintre obiceiurile şi datinile strămoşeşti
ca împreună cu colegii mei, parteneri în diferite nu se mai practică astăzi, fiind povestite cu mult
proiecte, să desfășurăm și în acest an școlar, regret de bătrânii satelor, care, atunci când le
2018 - 2019, activități deosebite și plăcute, prin povestesc, li se umezesc ochii şi oftează ca după
intermediul unor proiecte educative interesante, un lucru de mare preţ pe care l-au pierdut. Pentru
mobilizând un număr mare de elevi, profesori, a nu se mai întâmpla astfel de lucruri, astăzi ne
părinți, reprezentanți ai comunităților locale și ai revine nouă nobila misiune de a promova şi
unor ONG-uri interesate să sprijine actul transmite aceste nepreţuite valori culturale
educațional. Astfel, și în acest an școlar, vom generaţiilor viitoare.
continua să derulăm printre multe altele, două Prin aceste proiecte, ne-am propus să
proiecte educaționale de suflet și de mare succes, promovăm şi să aducem un plus de valoare
în parteneriat cu unități de învățământ din tradiţiilor, obiceiurilor şi folclorului din regiunile
România, pe domeniul obiceiurilor și tradițiilor României, a practicilor ancestrale în contextul
locale, după cum urmează: actual socio-cultural, prin intermediul elevilor.
1) Proiectul internațional ,,Porți Verzi” 2019 Tradiţiile noastre, moştenite din moşi-
– secțiunea Colinde de Stea; strămoşi, dorim să fie preluate şi transmise
2) Proiectul național ,,Tradiții culturale următoarelor generaţii, pentru a sădi în inimile
apusene – practici ancestrale în context copiilor dragostea faţă de ţară, pentru drapelul
contemporan”, proiect care va fi cuprins în tricolor, pentru frumos şi autentic, pentru locurile
Calendarul Activităților Educative Naționale în care trăiesc şi pentru satul românesc –
(CAEN 2019). rădăcina sufletelor noastre...
Dar poate că vă veți întreba, de ce cele Dorim să învăţăm elevii să aprecieze
două proiecte, de ce am ales acest domeniu, și frumuseţea portului popular, a dansului popular
anume obiceiurile și tradițiile locale? Ce anume românesc, a meşteşugurilor tradiţionale, a
ne-a motivat? Care este scopul, obiectivele gastronomiei locale, atât de mult apreciate în ţară
propuse, grupul țintă, beneficiarii direcți și cât şi în străinătate. De aceea, am considerat ca
fiind oportună continuarea acestor proiecte
educaţionale în vederea evidenţierii valorilor, din jud. Cluj și a fost susținut de către
tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, prin care Inspectoratul Școlar al Județului Cluj, Primăria
dorim să cultivăm de la cea mai fragedă vârstă comunei Valea Ierii şi de Consiliul Local al
sentimentul de apartenenţă, de iubire şi dragoste comunei Valea Ierii, alături de Centrul Județean
pentru rădăcinile şi valorile poporului român. Ca pentru Conservarea și Promovarea Culturii
să nu mai spun, că eu personal aș recomanda Tradiționale Cluj (foto 2).
ministerului de resort, predarea Obiceiurilor și
Tradițiilor Strămoșești, ca disciplină obligatorie
de studiu în școala românească, cuprinsă în orele
trunchi comun!
Proiectul internațional Porți Verzi 2019 –
secțiunea Colinde de Stea, cu sediul în Ungaria
(Szeged), promovează colindele tradiționale din
diferitele tări europene, participante în proiect, ca
spre exemplu: România, Ungaria, Bulgaria,
Germania, Croația, Austria, Rusia, Cehia,
Slovenia, Turcia etc. În cadrul acestui proiect în
acest an școlar am obținut Locul 1 și medalia de
aur, nivel începători, cu Grupul de colindători Foto nr. 2
,,Cununița de la Turda” de la Școala gimnazială
,,Emil Negruțiu” Turda, jud. Cluj (foto 1). Festivalul – concurs a fost un real succes și a
avut o notă optimistă generată de bucuria de
sărbători împreună acest eveniment, elevi - cadre
didactice – părinți – autorității locale -
comunitatea locală, de a se întrece în promovarea
și conservarea folclorului, a obiceiurilor și
tradițiilor din România, care au fost și sunt de
altfel, obiectivele și scopul activităților
desfășurate! Ne exprimăm speranța și încrederea
că și această ediție organizată de noi să aibă cel
puțin același succes ca ediția anterioară…
Desigur că ne dorim din tot sufletul nostru ca
acest Festival, coordonat de mine împreună cu
Foto nr. 1
dl. prof. dr. Brăileanu Sorin – Ionel (inițiatorul
acestuia) și care în data de 31 mai 2019 se va
Așa cum am mai menționat, cel de-al doilea
afla la cea de-a VII-a ediție să continue, și va
proiect se intitulează: ,,Tradiții culturale apusene
continua cu siguranță, într-o locație sau alta!
– practici ancestrale în context contemporan”,
Totodată suntem onorați și deosebit de fericiți că
având ca activitate finală Festivalul Bunătăților
la această ediție școala noastră, respectiv
Tradiționale de la Turda, festival-concurs care în
Colegiul ,,Emil Negruțiu” Turda, este gazda
anul școlar 2018 - 2019 se află la cea de-a VII-a
evenimentului, și vă invităm și pe această cale să
ediție!
ne fiți alături toți iubitorii de folclor, de frumos și
,,Tezaur cultural apusean – practici ancestrale
autentic. Suntem, gazde primitoare, o echipă
în context contemporan”, în trecutul an școlar a
puternică, dedicată formată din cadrele didactice
reunit în parteneriat un număr de 23 unități de
și personalul auxiliar care vă așteptă cu mare
învățământ preuniversitar din România, din 9
drag la festivalul – concurs realizat împreună cu
județe, respectiv: Cluj, Mureș și Bistrița-Năsăud,
dumneavoastră și în folosul nostru, al tuturor
Neamț, Vaslui, Teleorman, Alba, Olt și Brăila, a
participanților!
fost organizat de Școala Gimnazială Valea Ierii
Grupul ţintă la care facem referire sunt elevii educaționale mai sus amintite, promit să vă ţin la
şi cadrele didactice din unităţile şcolare curent în numerele viitoare. Cu siguranță, suntem
partenere, iar beneficiarii direcţi şi indirecţi sunt conștienți că o imagine spune mai mult decât
elevii, părinţii, cadrele didactice, pe de-o parte, și 1000 de cuvinte, prin urmare, vă lăsăm pe dvs. să
autorităţile locale, comunităţile locale și le vedeți...
pensiunile turistice din mun. Turda, pe de altă Bibliografie:
parte. S. Cristea – Dicționar de pedagogie, Ed.
Dar care sunt așteptările noastre cu privire la Litera Educațional, Chișinău, 2002;
realizarea celor două proiecte educaționale? G. Văideanu – Educația la frontiera dintre
Prin astfel de parteneriate educaționale, ne milenii, Ed. Politică, 1988.
așteptăm la un feedback pozitiv, am reușit să
desfășurăm până în prezent și vom continua să
realizăm activități instructiv-educative deosebite
în domeniul cultural al tradițiilor și obiceiurilor
specifice locale, să formăm ,,nonformal” noțiuni
și atitudini, să descoperim aptitudini și să
cultivăm sentimente, să formăm caractere, să
învățăm din experiența altora, să atragem în actul
educațional un număr mare de elevi și școli, pe
părinții acestora, un număr mare de cadre
didactice, reprezentanți ai comunităților locale,
dar și alte persoane dormice de autoformare. Desen realizat de Prof. Preot, Creangă Ionuț
În încheiere, aș dori să vă mulțumesc tuturor
persoanelor care ați fost ori sunteți implicate în
cele două proiecte educaționale și care sperăm că
se vor afla în continuare alături de noi în
LICEUL TEHNOLOGIC
realizarea activităților viitoare și, în special, „CONSTANTIN IANCULESCU”
dumneavoastră, elevilor noștri dragi, pentru că în CÂRCEA,
final și la urma-urmei, pentru dumneavoastră ne PENTRU PRIMA DATĂ
străduim să vă oferim aceste activități minunate! BENEFICIARUL UNUI PROIECT
Totodată, dragi elevi, vă felicit pentru implicarea DIN CADRUL PROGRAMULUI
activă și maturitatea de care dați dovadă ori de
câte ori sunteți solicitați în vederea desfășurării
ERASMUS+ TVET
unor astfel de activități, felicitări cadrelor
didactice dedicate și care vă îndrumă cu atâta DIRECTOR, Prof. Adrian-Cristian Velișcu
drag...
În acest nou an școlar, atât cât a mai rămas
din el, vă doresc mult succes la învățătură, dar și
în realizarea unor astfel de activități extrașcolare Alături de alte proiecte europene Erasmus+
deosebit de importante în formarea K1, K2 și K3 implementate de Liceul Tehnologic
dumneavoastră, o primăvară frumoasă în case și „Constantin Ianculescu” Cârcea, începând cu
în suflete, cu multă căldură și soare, iar când anul școlar 2018-2019 suntem beneficiari, într-un
plouă...vă rog să vă puneți în fiecare strop de consorțiu, din cadrul programului ERASMUS+,
ploaie o dorință, care sigur vi se va îndeplini! Să acțiunea-cheie TVET, „Mobilitate în domeniul
aveţi parte de o copilărie și o adolescență de învățământ profesional şi tehnic”, pentru elevii
poveste, în care pacea, liniştea, iubirea şi de liceu – seral, cls. a XII-a și a XIII-a, cu titlul:
fericirea să vă însoţească pretutindeni! „CONSORȚIU EUROPEAN PENTRU
Iar în ceea ce priveşte derularea activităților PROFESIONIȘTII DE MÂINE DIN
viitoare desfășurate în cadrul celor două proiecte AGRICULTURA OLTENIEI” , nr. 2018-1-
RO01-KA102-047978, consorțiu coordonat de
Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski” - scăderea abandonului şcolar și implicare

Melinești, ceilalţi parteneri fiind, alături de Liceul activă a elevilor în procesul de învăţare
Tehnologic „Constantin Ianculescu” Cârcea,
Şcoala Profesională Valea Stanciului și Liceul - dezvoltarea managementului educaţional
Tehnologic „Petre Baniță” Călărași. prin perfecţionarea cadrelor didactice implicate
în formarea profesională
Dezvoltare profesională, personală și de
învățare într-un stagiu practic la firma DE MASI - dezvoltarea competențelor pedagogice,
COSTRUZIONI SRL, Gioia Tauro, provincia lingvistice, sociale ale cadrelor didactice prin
Reggio Calabria, regiunea Calabria, Italia, în implicare și implementarea proiectelor
vederea creşterii şanselor de angajare pe piaţa Erasmus+, POCU
muncii la absolvire, într-un flux de 3 săptămâni,
- creşterea dimensiunii internaţionale a
în perioada 23 februarie – 17 martie 2019.
instituţiilor în pregătirea profesională a elevilor
Strategia a fost concepută ca o direcţie de și a expertizei în management de proiect
creştere a calităţii formării profesionale, având în
Nevoile părinţilor:
vedere punctele comune în cele 4 zone, în urma
analizei mediului extern (comunitatea, factorii - împlinirea și dezvoltarea personală,
politici, economici, sociali, cererea de educaţie) și profesională a elevilor prin realizarea propriilor
mediului intern (resurse umane, materiale, obiective în viață
financiare, curriculare, cultura organizaţională,
oferta educaţională actuală). - îmbunătățirea pregătirii elevilor pentru
inserţie socială și profesională pe plan naţional și
Misiune: internaţional
Educarea, formarea profesională, - școli care să ofere formare profesională la
multiculturală și transmiterea valorilor și standarde europene
modelelor europene întregii comunități
educaţionale (profesori, elevi, părinți, agenţi Nevoile comunității:
economici) și satisfacerea nevoii fiecărui
elev/absolvent de a fi competent, deschis spre - forţă de muncă bine instruita
schimbare, înţelegerea și respectarea valorilor - cetăţeni educaţi, adaptabili, activi, cu
socio-culturale europene. sentimente de cetăţenie și identitate europeană
Nevoile elevilor: - promovarea rezultatele bune obţinute de
- nevoia de cunoaştere și perfecţionare, de elevi
îmbunătățire a rezultatelor învățării Analiza Swot
- dobândirea unui statut socio-economic Puncte tari: Colaborarea eficientă a şcolilor
consistent din consorţiu și interesul pentru proiectele
- dezvoltarea competențelor profesionale, în europene; Management şcolar bazat pe
concordanță cu tendinţele actuale, prin stagii de parteneriate, comunicare, lucru în echipă,
practică europene sau agenţi economici locali responsabilizarea cadrelor didactice de a accepta
inovaţia, implicare pentru dezvoltarea bazei
- pregătire adecvată dezvoltării competențelor materiale; existența proiectului curricular al
sociale, de comunicare și colaborare, iniţiativă și școlii centrat pe nevoile comunității locale (a
autonomie pieţei de muncă), motivaţie și dorinţa pentru
internaţionalizare a colectivelor.
Nevoile şcolilor:
Puncte slabe: insuficiența cadrului legislativ - depunerea de cereri de finanţare pentru

pentru stimularea și cointeresarea patronatului în proiecte europene și implementarea lor cu succes
vederea realizării unui parteneriat eficient,
favorabil consorţiului; neadaptarea sistemului de - diseminarea proiectelor în scopul creşterii
formare profesională la cerinţele pieţei muncii și interesului și implicării în aceste programe.
nevoilor elevilor; conservatorismul unor cadre
didactice față de noutăți și schimbări; slaba
dotare a atelierelor pentru desfăşurarea de Prezentul proiect aduce acţiuni specifice
activități practice optime; dotările laboratoarelor pentru identificarea și rezolvarea nevoilor
și atelierelor cu mijloace audio-vizuale vechi și educaţionale și de adaptabilitate pe piaţa muncii
cu materiale didactice depăşite, uneori pentru participanţii din această regiune a Olteniei
inutilizabile; implicarea în programe regionale și care are un deficit de personal calificat în
internaţionale este recentă. domeniul mecanic și electric. Activitățile de
mobilitate și cooperare europeană care vor avea
Oportunități: şansa elevilor de a participa la
rezultate concrete și vor contribui la satisfacerea
stagii europene; utilizarea cadrelor didactice cu
nevoilor identificate sunt:
competențe superioare de management al
calităţii pentru dezvoltarea consorţiului; dorinţa - coerența activităților de cooperare europeană
elevilor consorţiului de a se integra în cu politica generală a instituţiilor și integrarea
proximitate; cele 4 consilii locale sprijină 100% acestora în programul curent al şcolilor, iar prin
strategia consorţiului; şansa unor parteneriate de comunicare și colaborare eficientă cu partenerul
angajare la agenţi economici din zonă; apariţia european se va dezvolta parteneriatul pe termen
investiţiilor private de anvergură și a proiectelor lung și se vor exploata rezultatele proiectului în
europene în agricultura doljeană. scopul de a le optimiza valoarea, de a le spori
impactul și de a îmbunătăți accesul, participarea
Obiective: și performanțele de învățare ale elevilor din
- Absolvenţi cu un profil de formare european mediul rural.
și integrarea lor pe piaţa muncii - motivarea și responsabilizarea membrilor
- Valorizarea proiectelor europene la nivel echipei de proiect pentru a organiza stagii de
instituţional prin vizibilitatea rezultatelor practică în 4 fluxuri, ceea ce va duce la expertiza
participanţilor la stagii în pregătirea și proiectarea viitoarelor iniţiative și
plasamente în diverse domenii profesionale,
- Dezvoltarea culturii și stilului de muncă a competențe de implementare și gestionare a
corpului profesoral al consorţiului pe principii de fondurilor europene, vor transfera bunele practici
calitate în concordanță cu strategiile europene întregului colectiv didactic
privind educaţia
- varietatea grupurilor de vârstă implicate în
- Implicarea activă a agenţilor economici, activități de mobilitate europeană, continuitatea
părinţilor, instituţiilor și autorităților locale în și constanța în activități, strategiile și
parteneriatele internaţionale viitoare. modalitățile de evaluare și diseminare vor avea
ca rezultat dezvoltarea managementului
Acţiuni: educaţional al celor 4 școli
- realizarea de parteneriate cu școli/instituţii, - experienţa internaţională a elevilor din cele
agenţi economici din Europa și promovarea 4 scoli prin motivarea lor de a participa la astfel
valorilor europene de proiecte, cunoaşterea și comunicarea
interculturală, le oferă o șansă unică viitorului lor
- implicarea elevilor în activități care să îi
în profesie, să conştientizeze că printr-o bună
formeze ca personalități complexe cu putere de
pregătire practică oferită de consorţiu, deţin
sintetizare și de aplicare a noţiunilor în viața lor
calităţile de a deveni mecanici buni la firmele din

Oltenia, promovând și o atitudine pozitivă pentru
învățare, dar și dezvoltare personală.
Impactul asupra celor 4 școli ale consorţiului:
- îmbunătățirea calității procesului instructiv-

educativ pentru atingerea de către elevi a
competențelor din Standardele de pregătire
profesională
- îmbunătățirea managementului instituţional
prin preluarea ca bune practici proceduri și
instrumente pedagogice folosite de partenerul de Desen realizat de Prof/ Preot, Creangă Ionuț
primire/tutore de practică
- creşterea interesului agenţilor economici din
zonă de a organiza stagii practice în urma
adresării invitaţiilor de a prezenta portofoliile
participanţilor și a rezultatele proiectului
- facilitarea accesului cadrelor didactice de
specialitate la informaţii legate de tehnologiile și RELAȚIA SOCIALĂ
mijloacele de producţie actuale DINTRE ELEVI ȘI CADRELE
DIDACTICE – COMPONENTĂ DE
- oportunitatea creşterii performanțelor
elevilor din mediul rural prin calitatea instruirii BAZĂ A EDUCAȚIEI
practice, în concordanță cu aptitudinile lor,
asigurând egalitate de şanse, o participare activă Prof. ADINA – ELENA MAIER
și serioasă a elevilor la stagii Colegiul ,,Emil Negruțiu” Turda, jud. Cluj
- dezvoltarea cooperării între școli și

partenerul de primire, dar și cu alţi parteneri din Motto:
Italia pentru alte specializări pentru aplicarea de ,,Verba docent, exempla trahunt!” -
noi proiecte Erasmus+ pentru cât mai mulţi ,,Vorbele predau, exemplele ghidează!”
beneficiari elevi și cadre didactice, autorităţile (proverb latin)
vor sprijini alte proiecte privind dotarea
laboratoarelor și atelierelor cu tehnică modernă Relația socială dintre elevi și cadrele didactice
este una de o sensibilitate aparte și cu o
- creşterea prestigiului și a rolului şcolilor în importanță deosebită deoarece influențează în
comunităţile locale, a numărului de elevi mod direct și vizibil performanțele școlare ale
interesaţi de oferta educaţională. elevului. Din experiența mea de cadru didactic
de aproximativ 14 de ani, experiență acumulată
în muncă nu doar cu liceenii și cu părinții
acestora, dar și cu cadrele didactice, am putut
observa dimensiunea problemelor legate de acest
subiect.
Cu siguranță, cu toții suntem convinși de
faptul că o relație, oricare ar fi tipul acesteia, se
bazează în primul rând pe respect. Iar ca să fie
posibilă existența respectului în această relație situații extreme, profesorul alege să afișeze o
atât elevul, dar mai ales cadrul didactic trebuie să indiferență față de clasă și elevi, aceaștia din
fie conștienți de acest lucru și să acționeze după urmă nemaiexistând pentru el, dar nici el pentru
o serie de convenții sociale prevăzute de altfel, în clasă. Această atitudine de comportament ar
toate legile și regulamentele școlare. Este absolut trebui remediată cât mai repede cu putință de
necesar ca profesorul să ofere respectul cuvenit către profesor deoarece poate avea consecințe
clasei, să știe pe de-o parte să tolereze micile grave asupra elevului/elevilor, cât și a întregului
scăpări ale elevilor, însă pe de altă parte, totuși proces instructiv-educativ la nivelul unității de
să poată să se impună atunci când este nevoie. învățământ.
Dar ce se întâmplă atunci cănd avem de-a face În situațiile în care, nici elevul și nici
cu un așa zis elev-problemă? Ori cu mai mulți? profesorul nu se regăsește în categoriile de mai
De obicei copiii, indiferent de nivelul la care se sus, dar totuși există lipsa respectului în această
află (învățămănt primar, gimnazial și liceal) care relație, cel mai probabil motivul este
ajung să fie elevi-problemă sunt cei care suferă nemulțumirea elevului față de învățător sau
de tulburări sociale și de comportament. Fie au profesor. Aceste nemulțumiri își au originea în
probleme în comunicare, fie au tendința să comportamentul cadrelor didactice...
încalce orice regulă impusă, fie diferite probleme Favoritismul dintre elevi, bunătatea excesivă sau
familiale, însă în oricare din aceste variante, de dimpotrivă, exigența dusă la extrem sau doar
cele mai multe ori, soluția cea mai potrivită este imaginea deformată pe care elevii o au față de
comunicarea deschisă. Atât cadrele didactice din cadrele didactice sunt doar câteva dintre
învățământul preuniversitar cât și părinții posibilele probleme.
elevilor trebuie să înțeleagă că au un rol foarte
important în viața și educația copilului și în acest Un caz aparte din punct de vedere
context, îi pot influența foarte ușor psihopedagogic de nemulțumire a elevului este
comportamentul. În aceste cazuri este oarecum acela de subapreciere ori supraapreciere a
greu să mai vorbim de un respect oferit cadrelor performanțelor acestuia. Atunci când elevul este
didactice, dar dacă elevul primește atenția de părere că învățătorul sau profesorul nu este
necesară și se lucrează cu el la clasă, cu timpul mulțumit îndeajuns de răspunsurile corecte sau și
este posibil ca acest lucru să se schimbe. Oricum, mai grav, prezintă motive de amuzament atunci
elevii aflați în aceste situații, clar că au nevoie de când acesta greșește, poate să distrugă moralul
ajutor în familie, dar și la școală. Astfel că orice sau motivația copiilor influențănd în mod vădit
terapie cu elevul devine terapie cu familia performanțele școlare ale acestora.
acestuia și uneori intră în echipă chiar și cadrul
În aceste cazuri, profesorul nu respectă un
didactic de la clasă. În acest caz – când avem toți
principiu fundamental al educației și anume,
cei trei poli – putem spune că lucrăm în echipă,
încurajarea elevului când acesta are nevoie sau
iar rezultatele cu siguranță nu vor întârzia să
lăudarea lui când atinge performanțele cerute. Cu
apară.
toate acestea, atât formele de încurajare cât și
Se poate, de asemenea, ca problema să se afle cele de laudă trebuie folosite mai rar pentru că
de partea cealaltă, adică la cadru didactic, fie numai în acest fel valoarea lor morală va crește.
acesta învățător sau profesor! Nu sunt puține Pentru elev, o simplă laudă la momentul potrivit
cadre didactice care au practici învechite (gen poate însemna marele premiu, iar o critică poate
elevi pedepsiți cu așezatul în genunchi cu oferi motivarea necesară învățării. În caz contrar,
mâinile ridicate, jigniri etc.) și prejudecăți cu cât sunt folosite mai des cu atât acestea au
menținute de o atitudine conservatoare. efecte mai scăzute.
Concluzionând asupra acestui subiect
În consecință, elevul poate dezvolta o sensibil și de importanță majoră pentru educație,
antipatie și o lipsă totală de respect față de cadrul indiferent de cauzele problemelor, lipsa
didactic cu pricina. Se poate observa ca în unele respectului în relația elev-cadru didactic se poate
remedia și ameliora prin comunicare și slabe au) şi de a lua decizii asupra procesului
amiabilitate, și sub nicio formă prin amenințări propriei învăţări.
sau pedepse de orice natură. Cu siguranță,
cuvintele întodeauna vor avea o greutate mai Dacă strategiile active determină elevul să fi e
mare decăt orice pedeapsă! subiectul principal al activităţii de predare–
învăţare, prin intermediul portofoliului el devine
actantul evaluării. Prin urmare, îşi
conştientizează propriul progres, îşi descoperă şi
foloseşte punctele tari, îşi descoperă şi
ameliorează punctele slabe. Pe scurt, elevul îşi
Portofoliul - strategie didactică dezvoltă metacogniţia cu toate avantajele pe care
utilizată la lecția de Ştiințele naturii aceasta le presupune (pe termen scurt – motivaţie
pentru învăţare, pe termen lung – abilităţi de
educaţie permanentă).
Prof. pentru înv. primar, Trif Cătălin
Pe de altă parte, portofoliul facilitează un
Gabriel, Liceul tehnologic ”Ghenuță Coman”
dialog normal şi eficient între profesor, elev şi
Murgeni
părinte despre activitatea la clasă şi mai ales
Ştiinţele naturii nu trebuie să reprezinte un despre posibile soluţii de ameliorare a acesteia.
studiu abstract al unor discipline ce se află Nu în ultimul rând, portofoliul face posibilă o
departe de interesele de cunoaştere ale elevului, evaluare lipsită de stres, a cărei funcţie de
ci mai mult un drum spre cunoaştere. Ea nu feedback devine cu adevărat operantă şi în care
trebuie să-i definească elevului ceea ce el procesul învăţării devine vizibil şi evaluabil.
intuieşte sau foloseste, ci trebuie să-l provoace
La orele de Ştiinţele naturii, evaluarea prin
pe elev să descopere sau să redescopere ceea ce
intermediul portofoliului se poate realiza
îl înconjoară şi ce se întamplă în jurul său, pentru
folosind o multitudine de produse obţinute în
a găsi soluţii problemelor cărora va trebui să le
urma observaţiilor directe, a investigaţiei, a
facă faţă acum sau în viitor.
experimentelor efectuate individual sau pe
Orientările didacticii actuale scot în evidenţă echipe (Sarivan, 2009, pp. 64-65):
beneficiile implicării active a elevului în
- insectarul (cu insecte colectate în timpul
învăţare, precum şi necesitatea schimbării
drumeţiilor, al observaţiilor directe la orele de
accentului de la predare la învăţare. În
Ştiinţe, în timpul liber) ;
consecinţă, şi metodologia didactică evoluează
de la metodele centrate pe activitatea - ierbarul personal (cu plante culese din
profesorului, ce favorizează memorarea şi mediul local sau din zone situate pe forme de
reproducerea cunoştinţelor (metodele relief diferite) ;
tradiţionale), la metode centrate pe elev, având
caracter activ şi interactiv (metodele moderne). - „studii personale” asupra creşterii şi
dezvoltării plantelor din mediul imediat apropiat
Portofoliul constituie un instrument de elevilor;
evaluare complementară în spaţiul şcolii, acesta
permiţând observarea evoluţiei în timp a elevilor. - gazeta ecologică de perete (colecţie de
Din această perspectivă, elevul are posibilitatea articole sau de materiale puse la gazetă);
de a revizita concepte din cadrul disciplinelor
studiate, conexiuni între acestea. Este favorizată - desene reprezentând alcătuirea unei plante
astfel posibilitatea aprofundării achiziţiilor, dar şi sau a unui animal observat, investigat;
construirea competenţelor metacognitive, elevii - diverse fişe, studii asupra unor vieţuitoare
având posibilitatea de a reflecta asupra modului sau lucruri (corpuri cu sau fără viaţă);
în care învaţă (aflând ce puncte tari / puncte
- compuneri libere despre corpurile cu viaţă

sau fără viaţă observate, investigate
(Ex. :« Imaginează-ţi că eşti o plantă. Dă-le
colegilor indicii pentru a descoperi planta. » ;
« Compune o poezie sau o ghicitoare despre
planta preferată. » ; « Scrie un articol despre o APA ÎN SECOLUL XXI
plantă protejată de lege, care ar putea fi publicată
în revista şcolii » etc.); Prof. dr. SORIN – IONEL BRĂILEANU
Colegiul ,,Emil Negruțiu’’ Turda, jud. Cluj
- „compoziţii muzicale personale” –
încercări de creare de cântece despre o fiinţă
observată/studiată; Printre întrebările care se pun pentru viitor
diferitelor societăţi şi chiar întregii umanităţi,
- încercări de „machete” reprezentând un una este legată de resursele de apă, de consumul
parc, o grădină zoologică etc; ei raţional care aduce o adevarată stare de
îngrijorare, dublată de gravele schimbări de
- colaje (folosind diverse materiale naturale: climă din ultimele decenii cauzate de creşterea
frunze, rămurele, deşeuri etc), jucării ori alte cantităţii de carbon, de gaze în atmosferă, ceea
obiecte care pot fi confecţionate din fructe sau ce duce la creşterea temperaturii medii a
legume; de exemplu, felinarul din dovleac, atmosferei (MARIA ZĂPÂRŢAN, 2004).
robotul din legume de toamnă etc); plicuri cu Creşterea mediei temperaturii antrenează
imagini din natură; evaporarea unei mari cantităţi de apă de pe
oceane, generând ploi diluvionare aduse de
- teste de evaluare rezolvate în timpul orelor
musoni (MARIA ZĂPÂRŢAN, 2004).
de curs;
Pentru deceniile viitoare această schimbare
- tabele care să concentreze aprecierile simple
climatică va duce la extinderea aridităţii în
asupra mediului înconjurător;
zonele care acum sunt suprapopulate.
- suporturile audio care să înregistreze
Schimbările climatice sunt legate şi de o
cântecul unor păsări ori sunete emise de alte
explozie demografică, cum este cea de la
animale, foşnetul vântului, al frunzelor, al
mijlocul secolului al XIX-lea, care a arătat că
vântului, al ploii etc.
numarul total al populaţiei de pe glob s-a triplat,
- liste bibliografice cu lucrări despre fiinţe de aici crescând îngrijorarea sau teama de a nu
sau lucruri studiate; putea asigura nevoile ei. În următorii 30 de ani,
fără îndoială că populaţia ajunge la 7-8 miliarde.
- aprecierile învăţătorului asupra modului în
care elevul a realizat observaţiile, investigaţiile. În ţările bogate, un număr mare de oraşe vor fi
confruntate pe viitor cu lipsa apei din cauza
creşterii rapide a consumului de apă, pe de o
parte şi a dificultăţilor de exploatare a resurselor
hidrologice, pe de altă parte; administraţiile
marilor oraşe stabilesc proiecte pe timp lung,
legate de nevoile de apă ale populaţiei. Problema
apei în aceste oraşe se datorează concentraţiei
spaţiale a populaţiei în locuri restrânse ceea ce
duce la un consum uneori peste puterile de
aprovizionare ale acestor locuri.
Aproape în toate ţările distribuţia apei este în

regim de stat, deci în întregime proprietate
publică (SIRONNEAU. M., 1996). Gospodărirea cubi/an/locuitor. România se situează între

apei se supune unor legi ale dreptului Polonia şi Sudan, cu mai puţin de 1.500m
administrativ. În acelaşi timp, numeroase cursuri cubi/an/locuitor.În figura nr.1.1 este prezentat
şi lacuri sunt încorporate domeniului public disponibilul de apă pe cap de locuitor pentru
fluvial şi constituie din acel moment cursuri şi 2025.
ape domeniale (în mod obligatoriu râurile şi
fluviile navigabile). Mai mult, administraţia
poate prin decret, clasa în categoria cursurilor de Fig.1.1. Proiecţia pentru anul 2025 a
apă şi lacuri domeniale, cursuri de apă, lacuri şi
disponibilului de apă/locuitor
canale care nu sunt sau nu mai sunt navigabile,
atunci când acestea sunt necesare dezvoltării (după Lacoste,Y., 2000)
unor activităţi generale.
Pentru a regla problema apei, fie ca este vorba
de a o găsi, de a o capta sau a o conserva şi
transporta către oraş, oamenii au procedat la
modificarea naturii. În acest sens, barajele
mărturisesc despre eforturile şi procesele
tehnologice puse în operă pentru a stăpâni
cursurile fluviilor, deseori impresionante. Ştiinţa
permite oamenilor să se consacre desalinizării
apei de mare. În acest domeniu perspectivele
sunt imense, dar construirea instalaţiilor necesare
rămâne costisitoare, chiar dacă progresează într-
un ritm anual de 8% pe plan mondial
(LACOSTE, Y., 2003).
Datele sunt edificatoare aşa cum arată
LACOSTE, Y., (2003), deoarece potrivit
comisiei mondiale a barajelor, există în lume
45.000 de baraje, care au o înălţime mai mare de
15m : 22.000 în China (45%), 6.575 în SUA
(14%), 4291 în India (9%), 2675 în Japonia metri cubi/an/locuitor
(6%), 1.196 în Spania (3%), 765 în Coreea (2%),
625 în Turcia, 594 în Brazilia, 569 în Franţa. Un Preţul apei în Uniunea Europeană, după
anumit număr dintre aceste baraje şi mai ales statisticile făcute de Lacoste, Y., în lucrarea
cele mai mari au fost construite pentru “Apa în lume”, atinge o medie de 0.32 euro/m
producerea de hidroelectricitate. cub în Suedia, până la 1.70 euro/m cub în
Germania.
Este relevantă creşterea capacităţii de
desalinizare a apei cu 8%, rezultat al unui Franţa şi Anglia sunt în poziţie medie cu 1,1
tratament de 5milioane/m cubi/zi în Arabia euro/m cub. Asemenea diferenţe sunt explicate
Saudită care este în frunte faţă de SUA care au o de densitatea diferită a populaţiei şi deci de
capacitate de 2,7milioane/m cubi/zi, Kuweit cu nevoile ei. Germania are 235 locuitaori/km
628.000 m cubi/zi, Japonia, Quatar, Spania, pătrat, Suedia de zece ori mai puţin cu 1,23
Italia şi Iran între 400.000-500.000 m cubi/zi. locuitori/km pătrat au preţuri de vânzare a apei
Sub raportul apei disponibile pe locuitor, ridicate, respectiv 1,39 şi 1,13 euro/m cub.
Brazilia se situează pe locul întâi cu 24.000 m
Repartiţia mondială a apei sub raportul
cubi/ zn/locuitor, iar Algeria, Libia, Tunis şi
direcţiilor de consum este de 70%, în domeniul
Yemen, pe ultimele locuri cu 1000m
irigaţiilor, 22% în domeniul industriei şi al pentru producţia de energie ar trebui să crească

energiei şi abia 8% în domeniul domestic. în SUA cu 165 % şi cu 130 % în U.E), arată
raportul. În acest context WEF îşi exprimă
Apa destinată consumului poate proveni din îngrijorarea cu privire la reducerea resurselor
captarea izvoarelor, din puţuri (ape subterane) pentru agricultura ce va rezulta în urma acestui
sau din râuri (ape de suprafaţă). În stare naturală fapt.
ea cuprinde gaze dizolvate provenind din
atmosferă sau din descompunerea rocilor pe care Studiul mai subliniază că majoritatea
le traversează, materii dizolvate (carbonate, gheţarilor din Himalaya şi Tibet vor dispărea
nitraţi, cloruri, fosfaţi), de la câteva miligrame la pânaă în 2100, în ritmul actual al topirii lor. Ei
mai multe sute de mg/l, în funcţie de terenuri, de vor furniza, totuşi apa pentru 2 mld de persoane.
materiile organice provenite din descompunerea Pe de altă parte, circa 70 de râuri importante din
vegetalelor, din particule de argilă în special lume sunt în prezent secate de sistemele de
coloidală, din bacteria, din microorganism a irigaţie.
căror repartiţie variază după regimul apelor.
Pentru WEF, apa va deveni în decurs de 20 de
Calitatea apelor atât subterane cât şi de ani un subiect major de investiţii, mai important
suprafaţa este din ce în ce mai puţin decât petrolul.
satisfăcătoare.
Fiecare dintre noi consumă zilnic aproape 4
SE VA ACCENTUA CRIZA DE APĂ SAU litri de apă, sub o formă sau alta, în vreme ce
SE VOR LUA MĂSURI DIN TIMP? cantitatea necesară producerii necesarului nostru
zilnic de hrană totalizează cel puţin 2.000 litri de
Problema deficitului de apă la nivel global apă, adică de 500 de ori mai mult.
este recentă, şi a apărut ca rezultat al triplării
cererii de apă de-a lungul ultimei jumătăţi de Astfel se explică de ce 70 % din consumul de
secol. Forarea a milioane de puţuri de irigaţii a apă este destinat unui singur scop: irigaţiile. Alte
dus , în multe cazuri la pomparea unei cantităţi 20 de procente sunt utilizate în industrie, iar 10
de apă mai mare decât capacitatea de regenerare procente acoperă necesarul de apă din
a apelor subterane din care aceasta provenea. gospodării.
Lumea se va confrunta cu o lipsă acută de Cum cererea de apă creşte în toate cele trei
apă, care va distruge agricultura mondială. cazuri, competiţia între sectoare se intensifică,
Nevoia stringentă de apă vine pe fondul creşterii iar cei care pierd aproape întotdeauna sunt
constante a consumului, mai mare chiar decât fermierii.
creşterea demografică.
Si, ca să nu ajungem în situaţia de a-i da
Un nou raport publicat de Forumul Economic dreptate regretatului scriitor, jurnalist, editorialist
Mondial de la Davos (WEF), arată că în mai şi om politic român, Octavian Paler ,,Mai târziu,
puţin de 20 de ani penuria de apă ar putea face ca va fi prea târziu”, iată şi câteva măsuri de care ar
India şi Statele Unite să îşi piardă în întregime trebui să ţinem seama cu toţii :
recoltele în condiţiile în care cererea de alimente
va creşte semnificativ. “Lumea nu poate să 1. În prezent se impune o schimbare în ceea
gestioneze pe viitor problema apei aşa cum a ce priveşte modelul de conservare şi o abordare
făcut-o până în prezent”, avertizează autorii nouă în ceea ce priveşte pierderea apei.
studiului. Adevărata conservare a apei trebuie să fie
extinsă dincolo de înţelegerea tradiţională a
Aproape 40 % din rezervele de apă ale pierderilor apei. Adevărata conservare a apei este
Statelor Unite sunt utilizate pentru producţie reprezentată de managementul apei.
energetică (doar 3 % din rezervele de apă sunt
consumate în gospodării, iar nevoile de apă
2. În anumite regiuni ale U.E. este necesară 2. MARIA ZAPÂRŢAN, 2004,

irigarea pentru a obţine recolte acceptabile. Biometeorologie vegetală, Ed.Dacia, Cluj-
Atunci când prin irigare survin efecte dăunătoare Napoca.
mediului, de cele mai multe ori ele se datorează
utilizării necorespunzătoare a apei ( de exemplu: 3. SIRONNEAU M., 1996, L Eau, nouvel
salinizarea, utilizarea apei de mare, penuria de enjeu strategique mondial, Economica, coll.
apă). Recurgerea la irigaţie şi sistemele ,,Poche’’ Geopolitique.
practicate trebuie să se înscrie în normele unor
bune practici agricole.
3. Educaţia ecologică a populaţiei, indiferent
de ţară şi de vârstă trebuie să-şi aducă contribuţia
la conservarea mediului în condiţii de progres
economic şi social permanent. Fiinţa umană
trebuie formată în spiritul economisirii resurselor
materiale şi de energie, de protejare a mediului. „Să ne descoperim prin artă și
Protecţia poate fi realizată de către oricine,
cultură”
începând de la comportamentul stradal şi până la
locul de muncă. Oamenii trebuie să preţuiască
valorile create de civilizaţiile precedente, să Prof. Buța Nelu de la Liceul Tehnologic
caute să le conserve, împotriva oricăror forme „Ghenuță Coman”-Murgeni, jud. Vaslui,
distructive. Totodată oamenii vor trăi într-un
mediu mai sănătos, mai recreativ şi mai
stimulator.
Proiectul educațional județean „Să ne
În fine, sperăm ca ilustrul naturalist francez, descoperim prin artă și cultură” s-a desfășurat
de la începutul de secol al XIX-lea, J.B. Lamarck pe toată perioada anului școlar 2017-2018, la
să se fi înşelat când afirma că ,,... s-ar spune că Liceul Tehnologic „Ghenuță Coman”-Murgeni,
omul este destinat să se extermine pe sine însuşi jud. Vaslui, care a avut ca parteneri direcți sau
după ce ar aduce Globul nelocuibil’’. indirecți:
La fel, mai sperăm ca versurile şi muzica (din - Poliția Orașului Murgeni;

Veac XX) ale regretatului nostru folk-ist Valeriu
Sterian să ne fie ca un fel de rugăciune la - Asociația”Artă și tradiție”-Bârlad;
începutul fiecărei acţiuni care vizează - Asociația”Vasile Pogor”-Iași;
problemele abordate în aceast articol:,,...Secol
XXI,/...Dă-ne de leac,/Judecată bună,/Care să - Asociația”Clubul Expresia Ideii”-Onești;
rămână/Peste noi stăpână,/Da...,încă un veac!’’
- Casa de cultură Bârlad;
- Centrul Cultural de Tradiții-Vaslui;
- Primării și școli din diferite localități din
BIBLIOGRAFIE județ sau alte județe;
1. LACOSTE Y., 2003, L’eau dans le - Consiliul reprezentativ al părinților;
monde,les batailles pour la vie, Petite
encyclopedie,Larousse,Imprime en France, - Muzeul ”Vatra cu dor”-Șivița și”
septembre 2003. Gârboavele”, Jud.Galați.
Activitățile care sau derulat, au fost:
-Folclor-obiceiuri și tradiții; Festivalul – concurs s-a încheiat cu

festivitatea de premiere, iar celor peste 70 de
-Dansul-mișcare și artă; participanţilor, li s-au acordat diplome de
participare, iar laureaţilor, diplome și medalii cu
-Cântecul-sursă de exprimare a
premii pentru locurile I, II, III și Mențiune, pe
sentimentelor umane;
categorii de vârste, iar pentru Trofeul
-Scriem și citim corect(cerc de literatură și Festivalului și Trofeul de Popularitate din partea
teatru); juriului și a organizatorilor, diplome și cupe.
Publicul s-a bucurat de savuroase momente
-Imaginație și talent(cerc de desen). satirice populare prezentate de către elevi
talentați și cu simțul umorului, însă auditoriul a
Pe durata proiectului au fost implicați direct fost încântat de momentul umoristic susținut
120 de elevi, 30 de profesori și 30 de părinți, iar de elevul Grasu David din Murgeni, care a fost
numărul celor implicați indirect a fost de 20 de deliciul acestui minunat spectacol.
elevi, 5 profesori și 5 părinți. Toate activitățile s- Concurența mare, grea jurizare, în final un
au derulat conform obiectivelor propuse. concurs reușit cu multe premii, trofee, medalii,
Buna desfășurare a proiectului, dar mai ales a iar membrii juriului cât și profesorii parteneri, au
Festivalului-concurs de interpretare vocală primit diplome și adeverințe, de membri în
pentru elevi, care s-a desfășurat în data de 5 mai proiect, pentru responsabilitatea pe care au avut-
2018, a fost posibilă datorită sponsorilor, care au o de a promova telentul nativ autentic.
contribuit cu produse alimentare pentru elevi, Datorită pasiunii și devotamentului pentru
apă, sucuri, iar coordonatorii proiectului, au frumos și pentru folclor, de care au dat dovadă
achiziționat trofeele, medaliile și diplomele, din organizatorii, membrii juriului, profesorii și
bani proprii. elevii concurenți, Festivalul-concurs de muzică
populară de la Murgeni a fost un spectacol reușit
Organizatorii și coordonatorii proiectului, și bine primit de public.
prof. Buța Nelu și prof. Buța Lorela-Valy, s-au Rezultatele întregului proiect au fost
străduit și au reușit tot ce și-au propus pentru promovate în revista școlii „Repere Culturale”,
acest festival, fiind la Ediția I, l-au denumit- în ziarul „Meridianul de Vaslui”, dar și pe pagina
„Cununița din Murgeni-ziua cântecului popular”, de facebook a școlii, iar elevii soliști-vocal, au
astfel participanții și spectatorii au rămas fost înscriși și au participat la diferite concursuri
impresionați, așteptând cu mare interes județene și naționale, unde au obținut premii
următoarea ediție din anul 2019. prestigioase, fapt ce arată că festivalul de la
Murgeni și-a atins principalele obiective și
Pe scena festivalului au evoluat formații anume, descoperirea de noi talente muzicale și
artistice școlare din localitățile județului Vaslui: promovarea lor pe plan național.
Bârlad, Murgeni, Sărățeni, Lipovăț, Găgești,
Banca, Șuletea, Blăgești, Fălciu, Negrești, care
au susținut un frumos spectacol cultural-artistic.
Festivalul-concurs s-a desfăşurat pe categorii

de vârstă și secţiuni, de la 6 ani la 18 ani,
respectiv, solişti vocali individual și grup vocal.
Pe toată perioada pauzei de masă, atmosfera a
fost întreținută de Orchestra de muzică populară
,,Doina Prutului” din Fălciu și fanfara de elevi de
la Școala din Lipovăț, care au oferit publicului
numeros un moment artistic muzical, de zile
mari.
Ceea ce ar putea fi numit "câștigarea atenției"

"Ei fac asta doar pentru a câștiga? ar putea fi de fapt o încercare premeditată sau
Atenție" minciună sau adevăr? reflexivă de a evita munca și efortul, de a ieși din
zona de confort.
Prof. Blasciuc Gabriela de la Liceul
Tehnologic „Ghenuță Coman”-Murgeni, jud. Este mai sigur , pentru unii, să provoace o ”
Vaslui, întrerupere” pentru a evita un test, spre exemplu,
decât să trebuiască să îndure, așa cum cred ei,
certitudinea unui eșec și rușinea generată de
acesta. Lipsa stimei de sine, a curajului , a
Presupunerea nu este doar inexactă, este încrederii în forțele proprii generează devierile
complet nefolositoare, argumentează Jarlath de comportament.
O'Brien.
Omul de știință William Powers referindu-se
În opinia lui, aceasta este explicația cea mai la comportamentul uman, spune: "În loc să
puțin folositoare din lexiconul comportamentului presupunem că comportamentul creierului
școlarului. Deși numărul de situații pe care le controlează comportamentul bazat pe stimuli
rezolvă sau le ameliorează este foarte mic, senzoriali, este mai logic să presupunem că
explicația continuă să fie oferită ca o explicație creierul se adaptează comportamentului pentru a
ale abaterilor și devierilor comportamentale. controla stimulii pe care îi primește din
exterior".
Majoritatea profesorilor susțin acest termen,
deoarece, în lipsa unor motive evidente, Mă întreb: dacă am privi ceea ce percepem ca
obiectivul întreruperii profesorului de către elev încercări ale copilului de a atrage atenția ca
este explicat prin nevoia de atenție a elevului. încercări de a influența mediul înconjurător,
pentru a-și satisface nevoile mai bine (indiferent
Managementul comportamentului
de cât de inacceptabil este comportamentul pe
Chiar dacă credem că este adevărat, cum care îl desfășoară ), am avea o șansă mai mare de
ajută acest fapt profesorul de la clasă? a elabora metode si tehnici prin care să
îmbunătățim situația din clasă?
Unii profesori aleg să dea atenție acestor
elevi, alții fac tot ce le stă în putință pentru a-i
ignora. Sau altceva…
Dacă ignorăm comportamentul apare
posibilitatea de legitimare a comportamentului
greșit și de repetare a lui. În cazul în care se dă NECESITATEA OCROTIRII
copilului atenție, nu se rezolvă problema, elevul NATURII
repetând comportamentul de câte ori se găsește
într-o situație dificilă. Este modul lui, printr-un Prof. TOLOCAN AGNETA, Colegiul
comportament inadecvat, de a evita o situație Național ”Ștefan cel Mare” Tg. Neamț
neplăcută sau greu de gestionat prin care trece.
Munți și ape, câmpii și codri, sunt o parte din
Cercetarea realizată în mediul școlar confirmă inima, din sângele și sufletul nostru, al celor de
acest lucru. Dr. Ross Greene este un psiholog demult și al celor ce-s încă în primii zori ai
psihiatru american și scrie: "Copiii rezolvă dimineții. Le-au păstrat, nestrămutați de straja
corect dacă pot și dacă nu se descurcă bine, este rădăcinii neamului, strămoșii rămași în calea
pentru că le lipsesc abilitățile de a rezolva tuturor vitregiilor și răutăților, le păstrăm și noi
corect". astăzi, toate sub semnul unei febre fără precedent
a activității umane spre un ideal de azi și de
mâine.
Plantele reprezintă principala sursă de oxigen Pădurile, considerate „Pământul verde al

pe Pământ, gaz indispensabil respirației tuturor Terrei”, au suferit, de-a lungul timpului, mari
viețuitoarelor. Prezența structurilor vegetale daune și continuă să se degradeze și azi într-un
științific amplasate în vecinătatea zonelor ritm alarmant, micșorându-și drastic suprafața. În
industriale contribuie la menținerea și ultimii o sută de ani au fost distruse aproximativ
fortificarea fizică a omului, la protejarea sa de jumătate din pădurile tropicale, prin defrișări sau
factorii nocivi. incendieri, în vederea valorificării pășunilor și
Regiunea Neamțului are o mare însemnătate terenurilor agricole.
din punct de vedere turistic. Existența a Chiar și acolo unde pădurea nu este un
numeroase monumente istorice – Mănăstirile element prea obișnuit în cotidian, au rămas din
Secu, Sihăstria, Schitul Sihla, împreună cu cele trecut nume ce aduc ecoul vechilor și de multă
din jur: Mănăstirile Neamț, Agapia, Văratec – cu vreme uitaților codri de care pomenesc izvoare
rezervațiile naturale „Pădurea de Argint” și scrise sau tradiția orală, semn că țara încinsă cu
„Codrii de Aramă”, Schiturile Icoana, Procov, brâu de Carpați a fost din vremuri memoriale
Cetatea Neamț, Casa Memorială a cunoscutului țara pădurilor.
povestitor Ion Creangă din Humulești – Tg. Pădurea contemporană nu este amenințată
Neamț, Casa Memorială a marelui romancier doar de defrișare. Ea poate va mai rezista o
Mihail Sadoveanu în apropiere de Mănăstirea vreme, în schimb plătește prin sănătatea sa
Neamț, Casa Memorială „Veronica Micle”, Băile datorită factorului antropic. Pășunatul în pădure
Oglinzi, Stațiunea Bălțătești, Rezervația rămâne o activitate specific medievală și iată că
forestieră Braniștea, Rezervația de zimbri și ne mândrim cu aceasta, ba chiar ne luptăm
faună carpatină „Dragoș Vodă”, Casa Memorială pentru menținerea și extinderea ei, deoarece este
„Alexandru Vlahuță” de la Agapia, au mult mai simplu să profităm de puținul pe care îl
determinat creșterea an de an a numărului de produce natura decât să punem în funcțiune
turiști. terenurile despădurite cândva tocmai pentru a
În Dealul Secului și în Muntele Sihlei sunt avea pășuni.
adăpostiți arbori seculari și un mare număr de Atitudinea omului față de natură a depins de
plante de însemnătate deosebită pentru creșterea gradul de cultură, de mijloacele tehnice de care
anumalelor, medicina populară, industria dispune, de concepția filosofico-religioasă și de
alimentară și de medicamente, un adevărat interesele economice imediate.
potențial genetic. Atitudinea s-a manifestat apoi prin fapte care,
În zona Neamțului se disting două forme deseori, au generat eco feedback-uri și au afectat
principale de vegetație: calitatea vieții populației umane și ale unui întreg
- Vegetație lemnoasă, cu următoarele tipuri șir de ființe „necuvântătoare”.
de pădure: pădure de fag, pădure de brad, pădure Partener fidel al evoluției spiței umane,
de brad cu fag, pădure de fag cu carpen, zăvoaie natura, în ansamblul ei, a fost suportul material,
de arini, plantații iar până la un moment dat, chiar „coordonatorul
- Vegetație ierboasă, cu următoarele ”acestei evoluții.
categorii: vegetație ierboasă din pajiști, vegetație Dar atunci când „greșeala” omului a depășit
ierboasă din poieni, vegetație ierboasă din lungul capacitatea sa de suport, ea s-a „răzbunat” prin
pârâului Secu formele-i caracteristice: secarea izvoarelor ori
Elevii Colegiului Național ”Ștefan cel Mare” inundații, eroziunea versanților ori colmatarea
Tg. Neamț au realizat acțiuni de ecologizare în unor văi, explozia unor dăunători ori reducerea
valea pârâului Secu, pe malul Ozanei, la Cetatea puternică a unor specii utile, scăderea producției
Neamțului, pe culmea Pleșului. Aceste acțiuni s- și productivității unor ecosisteme ori dispariția
au realizat cu sprijinul Primăriei orașului Tg. lor.
Neamț, a societății ApaServ, Ocolul Silvic
Neamț, a ISJ Neamț și a Consiliului Județean
Neamț.
BIBLIOGRAFIE promovarea metodelor moderne de instruire care

au capacitatea de a stimula participarea activă şi
deplină, fizică şi psihică, individuală şi colectivă
1. POP I., 1982, Ocrotirea naturii în a elevilor în procesul învăţării. Elevii trebuie să
România, Univ. Babeș-Bolyai, Cluj Napoca (uz fie învăţaţi să gândească critic, creativ,
intern) constructiv, eficient.
2. STUGREN B., 1982, Bazele ecologiei
generale, Ed. Științifică și enciclopedică, Strategiile, metodele şi tehnicile utilizate în
București activitatea didactică, pentru dezvoltarea gândirii
3. CIOBANU M., 1972, Monumente ale critice promovează învăţarea prin cooperare şi
naturii din județul Neamț, Piatra Neamț colaborare. Învăţând să colaboreze cu alţii în
4. BORCEA M., SORAN V.., 1985, Omul rezolvarea problemelor, elevii constată că
și biosfera, Ed. Științifică și enciclopedică, scopurile personale ale fiecăruia pot fi realizate
București într-o muncă în echipă, că succesul grupului
5. BORZAL AL., BOȘCAIU N., 1965, depinde de contribuţia fiecărui membru al său.
Introducere în covorul vegetal, Ed. Academică Astfel, elevii, din “singuratici care învaţă”, pot
București deveni “colegi care învaţă împreună”, care ating
niveluri ale competenţei academice în cadrul
grupului şi ca membrii ai echipelor.
Între noile orientări din domeniul practicilor
educaţionale se situează şi cea privind
dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin
folosirea metodelor şi tehnicilor activ-
participative noi, metode care să potenţeze
funcţionalitatea minţii, să stimuleze capacitatea
ei de explorare şi descoperire, analiză şi sinteză,
raţionare şi evaluare: brainstorming, tehnica
STRATEGII DIDACTICE ciorchinelui, metoda mozaic, cubul, cvintetul,
MODERNE UTILIZATE tehnica “ştiu/vreau să ştiu/am învăţat”, metoda
ÎN ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ piramidei, metoda colţurilor etc.
A gândi critic înseamnă a emite judecăţi

Profesor Comorasu Aura proprii, a accepta părerile altora, a fi în stare să
Şcoala Gimnazială Sascut,Bacău priveşti cu simţul răspunderii greşelile tale şi să
le poţi corecta, a primi ajutorul altora şi a-l oferi
celor care au nevoie de el. Capacitatea de a gândi
“Împreună, indivizii generează şi discută idei, critic se dobândeşte în timp, permiţând elevilor
să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de
ajungând la o gândire care câte ori se creează o situaţie de învăţare. Ei nu
depăşeşte posibilităţile unui singur individ.” trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de
reacţia celor din jur faţă de părerile lor, să aibă
(C. Costa) încredere în puterea lor de analiză, de reflecţie.
Însuşirea noţiunilor gramaticale de către elevi
reprezintă un proces complex. Spre deosebire de
Transformările prin care a trecut procesul de noţiunile din alte domenii, cele gramaticale au un
învăţare, mai ales în ultimele decenii, au pus specific aparte, care determină şi anumite
problema elaborării şi apoi utilizării unor noi particularităţi de formare a lor. Mă voi opri
metode de predare şi învăţare şcolară. În asupra capitolului Părţi de vorbire, considerând
învăţământul românesc a devenit o necesitate
că predarea cu pricepere, simţ de răspundere şi 2. Daţi cinci exemple de alte substantive care
dăruire a acestora, are o mare importanţă în se numără la singular un şi la plural doi.
asigurarea unei temelii solide pe care să se De reţinut!
sprijine multitudinea şi varietatea de cunoştinţe Substantivele care primesc, prin numărare, la
dobândite atât în cadrul orelor de limba română, numărul singular cuvântul un şi la numărul
cât şi în cadrul tuturor celorlalte obiecte de plural cuvântul doi sunt de genul masculin.
învăţământ. 4. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi
înţelegerea substantivelor de genul
Ofer spre exemplificare câteva din tehnicile şi masculin.
metodele moderne de predare-învăţare pe care 5.
le-am folosit cu scopul dezvoltării gândirii Experţi 3
critice: 1. Număraţi substantivul bunica la:
Nr. singular Nr. plural
(o bunică) (două bunici)
MOZAICUL 2. Daţi cinci exemple de alte substantive care
se numără o la singular şi două la plural.
Am folosit această metodă de învăţare De reţinut!
interactivă în predarea temei Genul Substantivele care primesc, prin numărare, la
substantivelor. S-a lucrat pe grupe de patru elevi. numărul singular cuvântul o şi la numărul plural
Fiecărui elev din grupă i-am atribuit câte un cuvântul două sunt de genul feminin.
număr de la 1 la 4. Subiectul abordat l-am 3. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi
împărţit în patru părţi, de dimensiuni şi grade înţelegerea substantivelor de genul feminin.
similare. A urmat o reaşezare a elevilor în sală:
toţi elevii cu acelaşi număr au format câte un Experţi 4
grup de experţi, obţinându-se astfel patru grupe. 1. Număraţi substantivul balon la:
După îndeplinirea sarcinilor de lucru, fiecare Nr. singular Nr. plural
grupă de experţi, elevii specializaţi fiecare într-o (un balon) (două baloane)
parte a lecţiei, au revenit în grupurile iniţiale şi 2. Daţi cinci exemple de alte substantive care
au predat colegilor partea pregătită cu ceilalţi se numără un la singular şi două la plural.
experţi. Astfel, în fiecare grup iniţial am avut
patru elevi specializaţi. Fiecare elev a avut De reţinut!
responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi.
S-au folosit următoarele fişe de lucru: Substantivele care primesc, prin numărare, la
numărul singular cuvântul un şi la numărul
plural cuvântul două sunt de genul neutru.
Experţi 1 3. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi
1. Recunoaşteţi substantivele din textul înţelegerea substantivelor de genul neutru.
următor. Precizaţi ce denumeşte fiecare, felul şi Pentru a mă convinge că fiecare expert s-a
numărul. făcut înţeles de grupul iniţial din care făcea
Când eram şcolar, bunica mi-a dăruit, spre parte, am dat în final o „muncă independentă”:
bucuria mea, o carte despre călătoria cu balonul, 1. Determinaţi genul următoarelor
alta despre avalanşe şi o cutie cu creioane substantive: trandafir, casă, ceas.
colorate. 2. Scrie câte trei substantive la numărul
2. Formulaţi alte sarcini pentru textul dat. singular la toate cele trei genuri. Treceţi-le la
3. plural.
Experţi 2 Tot metoda Mozaic am folosit (la clasa a IV-
1. Număraţi substantivul şcolar la: a) în predarea temei Acordul adjectivului cu
Nr. singular Nr. plural substantivul. De data aceasta, elevii au fost
(un şcolar) (doi şcolari) împărţiţi în grupe de doi câte doi, lucrându-se pe
perechi. Pentru a evalua modul în care elevii au

asimilat noile cunoştinţe şi deprinderi, le-am
cerut să alcătuiască individual o compunere cu
titlul La săniuş folosind adjectivele: argintie,
îmbujoraţi, moi, călduroase, ude, cenuşie,
grozavă şi să sublinieze substantivele pe care le
determină.
CIORCHINELE
Este o metodă de brainstorming neliniară.

Încurajează elevii la o gândire liberă, deschisă.
Este folosit în fazele de evocare şi reflecţie în
cadrul ERR, reprezentând o activitate de scriere.
Este bine ca tema propusă să fie familiară
elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se
utilizează individual. Poate fi folosit şi pe
perechi sau pe grupe. Am folosit cu succes
această metodă mai ales în cadrul lecţiilor de ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor La clasa a IV-a, reactualizarea cunoştinţelor
despre o anumită parte de vorbire: substantiv, despre verb am organizat-o prin metoda
pronume, verb, realizându-se sub forma jocului Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat.
şi, într-un mod plăcut, schemele recapitulative:
Elevii au primit următoarea fişă:
1) Citiţi:
Irina a mers la concurs. A câştigat locul întâi.
Acum este pe podium. Şade şi mă priveşte
fericită. Va participa şi la alte concursuri.
2) Subliniaţi verbele din textul citit şi
spuneţi ce exprimă fiecare.
3) Observaţi formele diferite ale
aceluiaşi verb: (eu) merg, (tu) mergi, (el/ea)
merge.
a) Comparaţi forma merg cu celelalte
două forme.
b) Prin ce se deosebesc?
c) Indicaţi persoana care face
deosebirea în fiecare caz.
4) Observaţi formele diferite ale
aceluiaşi verb: (noi) mergem, (voi) mergeţi,
(ei/ele) merg.
a) Cine face acţiunea de fiecare dată? (o
persoană?, mai multe persoane?)
b) Completaţi aceste forme cu formele
aceluiaşi verb de la exerciţiul 3.
c) Prin ce se deosebesc?
5) Observaţi formele verbului a merge: CUBUL

merg, am mers, voi merge. Când credeţi că se În orele de recapitulare şi sistematizare a
petrece acţiunea în fiecare caz? cunoştinţelor despre părţile de vorbire am utilizat
cu succes metoda cubului. Am împărţit elevii în
grupe eterogene, fiecare primind câte un cub pe
Elevii au studiat fişa. Le-am cerut să împartă feţele căruia erau trecute activităţile: descrie,
pagina în trei coloane: Ştiu, Vreau să ştiu, Am compară, asociază, analizează, argumentează şi
învăţat. Am enunţat tema şi am completat aplică. Am parcurs doar trei din aceste activităţi:
împreună rubricile (eu la tablă): descrie, compară, aplică.
Elevii, sub îndrumarea conducătorului de
grup, prezintă cunoştinţele teoretice referitoare la
ŞTIU VRE AM ÎNVĂŢAT tema abordată (partea de vorbire). Cei care
AU SĂ întâmpină dificultăţi sunt ajutaţi de ceilalţi
ŞTIU membrii ai grupului şi pot apela la schemele
Ce este Cum Verbul este recapitulative întocmite de fiecare parte de
verbul; îşi partea de vorbire vorbire studiată. După ce prima activitate s-a
schimbă care exprimă încheiat, conducătorul grupului ridică mâna şi
Să verbul acţiunea, starea, învăţătorul îi prezintă a doua faţă a cubului:
recunosc forma existenţa fiinţelor, compară. Elevii găsesc mai multe asemănări şi
verbele; după lucrurilor, deosebiri între diferitele aspecte ale temei
momentu fenomenelor discutate.
Ce
l în care naturii.
exprimă Urmează ultima etapă, în care cunoştinţele
are loc
verbele; Verbul îşi teoretice recapitulative sunt aplicate în practică
acţiunea;
schimbă forma prin rezolvarea unor exerciţii, în mod individual.
Cum îşi Ce după persoană şi
schimbă funcţie CVINTETUL
număr.
forma. îndepline
Este o altă metodă atractivă şi plăcută de
şte
elevi. Termenul semnifică o poezie cu cinci
verbul în
versuri. Se porneşte de la un subiect propus spre
propoziţi
discutare, care să se reflecte în singurul cuvânt-
e;
cheie de pe primul rând. Pe al doilea rând, se
Cum scriu două adjective care se referă la cuvântul
se cheie. Pe al treilea rând, se scriu trei verbe la
pronunţă gerunziu. Al patrulea vers este format din patru
şi se cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă
scriu de problema, subiectul în cauză. Ultimul vers
unele sintetizează esenţialul, într-un cuvânt.
verbe.
Această metodă este totodată un instrument
de evaluare a înţelegerii şi de exprimare a
Folosind această metodă modernă, am urmărit creativităţii elevilor. Înainte de a cere elevilor să
reactualizarea cunoştinţelor studiate în anul alcătuiască o astfel de poezie, am oferit un
anterior despre verb şi am făcut legătura cu o model, iar la primele utilizări ale metodei, am
nouă categorie gramaticală a verbului – timpul. prezentat elevilor chiar şi câte un exemplu pentru
cuvintele de pe fiecare rând.
Iată câteva exemple:
Natura oameni cu putere de decizie, cu simţul

răspunderii, oameni cu idei proprii, oameni în
Îmbelşugată, bogată adevăratul sens al cuvântului. Gândirea critică îi
învaţă pe elevi să emită şi să-şi susţină propriile
Renăscând, râzând, aducând
idei. Satisfacţia noastră, a dascălilor, nu constă în
Bucurie, veselie, speranţă, alinare a vedea că elevul a reprodus lecţia citită,
compunerea sau comentariul dictat „cuvânt cu
Primăvara. cuvânt”, ci în a-i pune în evidenţă talentul de a
îşi realiza propriul rezumat, propria compunere.
Elevul nu trebuie să fie o maşină de memorat, ci
un creator. Avem obligaţia de a asigura
atmosfera propice declanşării valului de idei
Soare personale, de a le da elevilor şansa de a se afirma
ca adevăraţii descoperitori ai noului (chiar şi
Călduros, luminos atunci când e vorba de o redescoperire).
Arzând, luminând, râzând BIBLIOGRAFIE
Bucurie, veselie, dragoste, armonie 1. Bratu, G. – Aplicaţii ale metodelor de

gândire critică la învăţământul primar, Bucureşti, Editura
Vara. Humanitas Educaţional, 2004, pag. 120-122;
2. Cerghit, I. – Metode de învăţământ,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983, pag. 90-
94;
Carte 3. Dumitru, I. – Dezvoltarea gândirii critice şi
învăţarea eficientă, Timişoara, Editura de Vest, 2000, pag.
Minunată, înţeleaptă 56, 83, 89;
4. Macarie, C. – Alternativele metodologice
Răsfoind, citind, învăţând moderne – o provocare pentru activitatea didactică,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2005, pag. 39, 124-125;
Mulţumire, bucurie, preţuire, dăruire 5. xxx, Învăţământul Primar – revistă dedicată
cadrelor didactice, Bucureşti, Editura Miniped, nr. 2-
Înţelepciune. 3/2003, pag. 105-106.
Considerăm că utilizarea alternativelor

metodologice moderne în activitatea didactică PROPUNERI PENTRU
contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului ÎMBUNĂTĂŢIREA
instructiv-educativ, având cu adevărat un LEADERSHIPULUI
caracter activ-participativ şi o reală valoare
educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.
Un învăţământ modern, bine conceput, va PROF. BRICHIUŞ FLORICA
permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea MANUELA
elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa
unor relaţii de cooperare între profesor şi elev. ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
Acesta este elementul esenţial al învăţământului
modern.
Leadershipul este principala
componentă a schimbării, asigurând viziunea,
Este nevoie de gândire critică poate şi dar şi dedicarea necesară pentru materializarea
acesteia. Deşi rezultatele impresionante ale
pentru că noi, dascălii, urmărim să formăm
liderilor lasă impresia că nu pot fi atinse decât creează un mediu care facilitează schimbul de
printr-o abilitate înăscută, leadershipul este, de cunoştinţe şi informaţii şi aşa numitul schimb de
fapt, o abilitate ce se formează prin educaţie, cunoştinţe. Alte avantaje rezidă din capacitatea
experienţe inedite, interacţiune cu oameni noilor forme de organizare a muncii de a mări
inspiraţionali şi, desigur, practica. Pentru a potenţialul de inovare care poate aduce plus
înţelege şi pentru a dezvolta cât mai bine valoare unor produse sau servicii. Munca în
abilitățile de leadership, este important ca echipă ar putea conduce la o mai mare
procesul să fie început cât mai devreme, de la autonomie a locului de muncă, responsabilitate şi
vârste cât mai mici. satisfacţie mai mare. Cele mai multe dintre
studiile mai recente se referă la impactul pozitiv
Un bun lider este acela care are abilitatea, dar al lucrului în echipă asupra productivităţii în
şi responsabilitatea, de a determina, motiva, muncă.
inspira şi caută metode de acţiune, făcându-se  Leadershipul trebuie să fie dispus să
astfel urmat. asiste sau să muncească atunci când este
Leadershipul poate fi definit ca abilitatea necesar, nu doar să furnizeze direcţii. El are o
de a convinge pe alţii de bună voie să se bogată experienţă în domeniul în care activează.
comporte diferit. Funcţia de lider de echipă este A reuşit să dobândească cunoştinţele necesare
de a realiza sarcina stabilită pentru el cu ajutorul exercitării meseriei (profesiei) parcurgând toate
grupului. Prin urmare, liderii şi grupurile lor sunt treptele acesteia şi consideră că în domeniul său
interdependenţi. Liderii au două roluri cunoaşte totul. Nu acceptă ca munca să se
principale. În primul rând, ei trebuie să realizeze desfăşoare aleator, respectând toate etapele
sarcina. În al doilea rând, trebuie să menţină prevăzute pentru fiecare gen de activitate. Este
relaţii eficiente între ei şi grupul ca întreg exigent şi, în general, răbdător. Îi place munca pe
precum şi cu indivizii din grup – eficiente în care o face şi nu doreşte să facă altceva. Este
sensul că acestea să conducă la îndeplinirea înţelept, prudent, amabil, binevoitor, demn de
sarcinii. încredere, onest, direct, rezonabil, realist,
responsabil şi, evident, conservator, pentru că
Ca urmare menţionez câteva propuneri pentru respectă tradiţiile şi le pune în valoare. Nu
îmbunătățirea leadershipului în unitatea de acceptă schimbările organizaţionale, decât atunci
învățământ din care fac parte: când realizează utilitatea lor evidentă. Îşi
cunoaşte bine concurenţii. Nu se lasă păcălit de
 Din punct de vedere al dinamicii de subordonaţii care încercă să-i prezinte idei
organizare a şcolii, munca în echipă poate fi depăşite într-un nou ambalaj; acestora le trebuie
considerată doar unul din mai multe elemente de argumente puternice ca să-şi convingă
schimbare organizaţională. Munca în echipă este superiorul, care dă dovadă de flexibilitate şi de
un factor foarte important, deoarece afectează toleranţă, dar care nu face compromisuri. Dacă
direct angajaţii şi calitatea vieţii lor profesionale. leadershipul s-a convins că proiectul propus de
Probabil pentru acest motiv este privit ca unul subalterni este solid, acesta va face toate
dintre instrumentele cele mai progresiste ale eforturile pentru a-i mobiliza pe salariaţi să
practicilor organizaţionale în unităţile şcolare de atingă obiectivul propus. El lucrează în sistemul
astăzi. Performanţa în muncă a echipei este mai paşilor mărunţi: mai întâi trebuie să se
mare decât performanţele individuale, atunci amelioreze ceea ce nu este încă desăvârşit şi apoi
când locul de muncă necesită o arie mai largă de urmează explorarea etapelor următoare. La nivel
cunoştinţe, judecăţi şi opinii. Avantajul muncii în organizaţional, liderul identifică nevoia de
echipă îl reprezintă creşterea productivităţii schimbare, crează o viziune pentru a orienta
semnificative în domeniile care necesită schimbarea prin inspiraţie şi efectuează
creativitate în rezolvarea de sarcini diferite, un schimbarea prin intermediul devotamentului
înalt grad de adaptabilitate şi conducerea membrilor grupului.
operativă. Munca în echipă, de asemenea,
 De asemenea leadershipul trebuie să permit ca viziunea să fie înţeleasă, precisă,

insufle mândrie şi motivaţie. Liderul nu este puternică şi atrăgătoare. Membrii grupului sunt
nici o eminenţă care deţine toate cunoştinţele, ci dispuşi să investească mai mult efort în
dimpotrivă, el conştientizează că învăţarea este îndeplinirea sarcinilor, se simt încurajaţi şi sunt
un proces care nu se opreşte niciodată şi că rolul optimişti cu privire la viitor, sunt încrezători în
lui nu este să manipuleze, ci să informeze. abilităţile lor. Liderul întruchipează termenul de
Altruismul în leadership este esenţial. Dintre “spirit de echipă”, crează o atmosferă de
toate miturile, cel mai puternic în România este devotament faţă de obiective şi o viziune
acela ca liderul trebuie să fie un învingator, să fie comună.
mereu în acţiune, să supra-performeze, iar dacă  Liderul trebuie să acorde fiecărui
aceste lucruri nu se întamplă, atunci imaginea lui profesor respect, consideraţie. Această
are de suferit ireversibil. În realitate, ţine de consideraţie individualizată se referă la gradul
atitudine şi de un comportament consecvent. de atenţie pe care liderul o acordă nevoilor
Liderul nu este un killer, un super-om, este o fiecărui membru al grupului. Dorinţele şi nevoile
persoană care trebuie să insufle mândrie şi individuale ale acestora sunt respectate, liderul
motivează membrii echipei cum ştie el mai bine! este empatic şi oferă sprijin, menţine căile de
Este un om dispus să îi înveţe pe alţii să ştie să comunicare deschise în dublu sens şi construiește
iubească, să zâmbească. O astfel de persoană provocări pentru membrii grupului. Aceasta
este atentă pentru că este conştientă că orice caracteristică valorifică de asemenea contribuţia
decizie are consecinţe. Un lider se concentrează individuală pe care fiecare membru o poate avea
pe “transformarea” celorlalți pentru a se ajuta asupra echipei, diferenţele sunt acceptate.
între ei, pentru a se susţine reciproc, să creeze un Liderul este considerat a fi un bun ascultator, din
grup în care domină încurajările, armonia perspectiva interacţiunilor personalizate.
relaţională şi susţinerea organizaţiei ca întreg. Membrii au voinţă şi aspiraţie către dezvoltare
Liderul dezvoltă motivaţia, moralul şi proprie, către nivele tot mai ridicate de potenţial
performanţa grupului pe care îl coordonează. Cei şi sunt motivaţi intrinsec în realizarea sarcinilor.
conduşi trebuie să fie trataţi cu respect şi  Leadershipul trebuie să sublinieze
încredere, să fie consiliaţi şi incitaţi să acţioneze contribuţiile diferite ale membrilor! Membrii
în conformitate cu trebuinţele superioare ale echipei vor simţi astfel că sunt în centrul
omului (de stimă, estetice, de autodepăşire şi lucrurilor şi fiecare va crede că poate aduce ceva
autorealizare) să acţioneze pentru interesului diferit la succesul organizaţiei, al proiectului sau
comun şi nu a celui personal, sunt provocaţi al dezvoltării şcolii. Recunosc realizarile
permanent să se autodepăşească, le este stimulată celorlalţi. Zeci de oportunităţi de a mulţumi
dorința de succes. Liderul provoacă membrii oamenilor pot reieşi în urma unei ore de muncă.
grupului stabilind standarde ridicate, transmite Liderii facilitatori valorifică aceste momente
optimism referitor la obiectivele de viitor şi oferă pentru a sărbatori micile succese şi pentru a
un scop sarcinilor în derulare. În același timp, recunoaşte meritele indivizilor şi ale echipelor
schimbările din interiorul şcolii sunt văzute cu pentru contribuţiile avute. Alocând un timp
entuziasm în funcţie de semnificaţia pe care o pentru recunoaşterea performanțelor, liderii
dobândesc ca indicatori ai progresului. Membrii dezvoltă mândrie, respect de sine şi un simț al
grupului trebuie să aibă şi să fie convinşi de devotamentului faţă de grup sau şcoală.
scopuri pentru a fi motivaţi să acţioneze.
Scopurile şi semnificaţiile furnizează energia
care împinge grupul spre evoluţie. Liderul nu
oferă explicaţii ci creează înţelesuri şi
semnificaţii la nivelul întregii organizaţii, oferă
exemple de „cum trebuie interpretate”
informaţiile. Aspectele vizionare ale conducerii
sunt susţinute de abilitățile de comunicare care
EDUCAŢIA NONFORMALĂ individ, pentru a putea participa în mod activ şi

conştient la construirea unei vieţi de calitate în
plan personal, social şi profesional. Definiţiile
cele mai cunoscute ale celor trei forme de
PROF. DAVID ELENA AMELIA educaţie au fost formulate de Coombs, Prosser şi
ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI Ahmed (1973): Educaţie formală: sistemul de
educaţie, structurat ierarhic şi gradat cronologic,
pornind de la şcoala primară până la terminarea
universităţii, incluzând, pe lângă studiile
Educaţia nonformală este o sintagmă care se academice generale, diverse programe
impune în discursul internaţional despre educaţie specializate de formare (cursuri, activităţi de
la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70. Este formare organizate de instituţii de învăţământ).
asociată conceptului de învăţare pe tot parcursul Educaţie informală: procesul real de învăţare de-
vieţii (en. lifelong learning) şi accentuează a lungul vieţii, în cadrul căruia fiecare individ îşi
importanţa educaţiei care se petrece dincolo de formează atitudini, îşi interiorizează sau clarifică
cadrul formal al sistemului de învăţământ, fie că anumite valori, dobândeşte deprinderi şi
se desfăşoară în alte spaţii decât cele ale şcolii, cunoştinţe din experienţa cotidiană, valorificând
fie că se realizează prin activităţi care nu fac influenţele şi resursele educative din mediul în
obiectul curriculumului şcolar, dar care răspund care trăieşte – de la familie şi vecini, de la locul
nevoilor şi intereselor de cunoaştere şi de de muncă sau de joacă, de la piaţă/ magazin, de
dezvoltare ale unui grup. Valorizarea educaţiei la bibliotecă sau din mass-media. Educaţie
nonformale apare ca urmare a faptului că nonformală: orice activitate educaţională
sistemul educaţional formal se adaptează într-un organizată în afara sistemului formal existent –
ritm prea lent la schimbările socio-economice şi fie că se desfăşoară separat sau ca un element
culturale ale lumii în care trăim. De aceea, sunt important al unei activităţi mai largi – care este
întrevăzute şi alte posibilităţi de a-i pregăti pe menită să răspundă nevoilor educaţionale ale
copii/ tineri/ adulţi să răspundă adecvat la unui anumit grup şi care urmăreşte obiective de
schimbările societăţii. Aceste ocazii de învăţare învăţare clare. Distincţiile sunt, după cum se
pot proveni nu doar din învăţământul formal, ci poate observa, mai degrabă administrative,
şi din domeniul mai larg al societăţii sau din referindu-se în special la cadrul în care e
anumite sectoare ale acesteia. Din dezbaterile presupus a se petrece fiecare tip de educaţie.
purtate pe această temă, a rezultat o viziune Educaţia formală este legată de şcoli sau de
tripartită asupra educaţiei, care evidenţiază două instituţii care se ocupă de formare şi se încheie
aspecte: pe de o parte, înţelegerea cu acordarea de diplome şi calificări recunoscute
complementarităţii dintre învăţarea formală, cea oficial. Educaţia nonformală răspunde nevoilor
nonformală şi cea informală; pe de altă parte, de învăţare ale unui grup şi se poate realiza, în
necesitatea de a construi reţele transparente de cadrul unor seminare, sesiuni de formare,
oferte şi recunoaştere reciprocă între cele trei workshop-uri, prin parteneriat între facilitatori şi
forme de învăţare (Memorandum cu privire la participanţi, în grupuri/ comunităţi sau în cadrul
învăţarea permanentă, 2000). altor organizaţii (decât cele din sistemul de
învăţământ). Educaţia nonformală se poate
Totalitatea activităţilor, experienţelor de
realiza în paralel cu sistemele principale de
învăţare ale unui individ la un moment dat
educaţie, în diferite contexte: fie la locul de
reprezintă învăţarea peste tot (en. lifewide
muncă şi prin acţiuni ale organizaţiilor societăţii
learning), ceea ce presupune că trebuie create
civile (organizaţii de tineret, sindicate, partide
punţi între diferitele forme de învăţare. Învăţarea
politice), fie în timpul liber, oferită de organizaţii
peste tot reprezintă o dimensiune importantă a
sau servicii complementare sistemelor
învăţării pe tot parcursul vieţii (en. lifelong
convenţionale (de exemplu, cursuri de artă,
learning), ambele având ca scop dezvoltarea, în
muzică, sport, meditaţii particulare pentru
cel mai înalt grad, a potenţialului fiecărui
pregătirea examenelor). De obicei, nu se încheie prețioasă ca educația formală, dar care se

cu acordarea de certificate. Cel mai adesea, desfășoară într-un context diferit.
sintagma educaţie nonformală este folosită cu
referire la educaţia continuă a adulţilor, deşi aria Am început să mă documentez asupra acestui
sa de cuprindere nu se limitează la adulţi. tip de educație, să urmez diferite cursuri pe
Educaţia informală se realizează individual sau această temă, să înțeleg contextul în care se
prin interacţiuni cu prietenii, cu membrii familiei desfășoară, care sunt metodele de lucru și
sau cu colegii de serviciu, ca proces de învăţare activitățile specifice, care sunt resursele pe care
tacită, experienţială, neconştientă şi le am la dispoziție, ce actori participă, care sunt
neplanificată. Unii consideră că proiectele etapele acestui proces, care ar putea fi rezultatele
personale de cunoaştere autodidactă fac parte tot și cum este recunoscută valoarea educativă a
din educaţia informală. De exemplu, dorim să acestora.
învăţăm să lucrăm cu un nou program (Power
Contextul în care se desfășoară activitățile de
Point), ca să facem diverse prezentări : ne educație nonformală poate fi ghidat de principii
documentăm pe internet, din cărţi/ reviste de
specifice, dar și prin politici (europene, naționale
specialitate, de la prieteni sau de la cunoştinţe – LEN, de exemplu). Educația în context
care folosesc deja acest soft. Alţii percep
nonformal are: activități bine planificate;
educaţia informală ca pe un proces de învăţare obiective specifice clare (deși nu urmărește un
generat de un context favorabil: acela de a fi
anumit curriculum ); caracter experiețial,
membru al unor organizaţii comunitare sau de participativ, inovativ, interactiv; rezultate
tineret. În acest caz, există specialişti, educatori,
cuatificabile; metode active, creative, interactive;
care au rolul de a-i încuraja pe oameni să nu conduce în mod automat la certificarea
reflecteze asupra experienţelor proprii. Având o
cunoștințelor și a competențelor dobândite.
pregătire în domeniu, ei pot oferi un sprijin
consistent tuturor celor care fac parte din Ca metode de lucru și activități pot fi
organizaţia respectivă. menţionate: jocuri; flashmob; debrief; writing
theatre; teatru playback; teatru labirint/senzorial;
Ca orice profesor de limba și literatura
teatru de improvizație; teatru forum; team-
română (…este doar prezentarea unei experiențe
building; biblioteca vie; training; facilitare;
personale), centrat pe formarea de diferite
cafenea publică; storytelling; public speaking;
competențe de comunicare, și nu numai, eram
sceneta; atelier/workshop; vânătoare de comori;
foarte preocupată de contextual educativ formal,
origami; open space technology; animație socio-
la clasele în care îmi desfășuram activitățile
educativă; proiecte; debate; animație stradală;
didactice. Am descoperit, în timp, mai ales în
photovoice.
calitate de diriginte, că elevii reacționează diferit
la puținele proiecte pe care le Resursele pe care le folosim în context
desfășuram. Dincolo de formal… există, totuși, nonformal sunt : informaționale – metode, jocuri,
ceva – sunt multe alte oportunități de formare ghiduri, materiale video, ș.a. ; umane; materiale.
care pun în evidență calități, abilități, aspecte ale
personalității elevilor pe care în contextul formal Beneficiarii rezultatelor educației nonformale
nu le văzusem, nu le detectasem. sunt: persoanele cu dizabilități, persoanele
dezavantajate, copiii, elevii, chiar şi adulții,
Elevii erau foarte interesați, preocupați, atenți, voluntarii.
organizați în desfășurarea diferitelor proiecte
educative sau parteneriate. Am înțeles, în timp, Actorii implicați pot fi: asociații și fundații;
că dincolo de formal… există, totuși, ceva. Ceva organizații guvernamentale; spitale; palate ale
care pune în evidență calități, abilități, aspecte copiilor; consilii locale; CJRAE; ISJ; grupuri
ale personalității elevilor pe care în contextul informale; librării; cinematografe; primării;
formal nu le văzusem, nu le detectasem. Acest muzee; biblioteci; DJTS; școli; teatre.
ceva se numește educație nonformală. La fel de
Etapele procesului educativ nonformal sunt: În prim-plan se află educabilul, în plan secund
organizarea, implementarea, monitorizarea și rămânând cadrul didactic, tocmai pentru ca
evaluarea. elevul să își poată valorifica abilitățile
organizatorice, de cooperare, de colaborare, de
Implicarea elevilor noștri în activități de asumare a responsabilității. Paleta de strategii
educație nonformală are multiple avantaje. didactice variate oferă elevului șansa de a
Psihologii consideră că elevii, care în timpul acumula experiențe de viață prin contactul
școlarității sunt implicați, de exemplu, în nemijlocit cu oamenii, cu fenomenele de cultură
activități de voluntariat (dezvoltă abilitățile materială și spirituală. Educatul devine resursă,
empatice, spiritul de echipă, comunicarea, producător, lider de opinie, cu alte cuvinte,
adaptarea, toleranța) în cluburi de dramă şi de participant activ la propria învățare.
debate (le permite o mai bună exprimare a
sentimentelor și o mai bună înțelegere a Copiii cu CES fac parte din societatea
celorlalți) au o mai bună inserție pe piața muncii, noastră, aceştia, mai mult decât ceilalţi copii au
au o rată mică de abandon școlar, sunt nevoie de o permanentă socializare şi colaborare
extrovertiți, concurenţiali, comunicativi, cu alţi copii pentru asigurarea integrării lor
persuasivi, apreciați la locul de muncă, loiali, sociale. Prin contactul direct cu ceilalţi elevii din
încrezători. alte şcoli şi prin participarea alături de ei la
diverse activităţi se realizează diminuarea
Iată doar câteva beneficii pe care elevii noștri izolării şi înlăturarea tendinţelor de agresivitate,
le au în urma implicării lor in activități îmbunătăţindu-se modul lor de viaţă. Crearea
nonformale. Aceste competențe cu greu pot fi unor parteneriate între şcoală, familie şi
formate în mediul rigid al clasei. De aceea noi, comunitate, dar şi între diverse instituţii şcolare,
educatorii, trebuie să descoperim valențele presupune succesul elevilor la şcoală şi mai
educației nonformale, trebuie să ne autoeducăm târziu în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi
și să trecem dincolo de caracterul informativ al ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii
educației. Dacă vom face asta, descoperim acel pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul
ceva minunat… educația nonformală. Educația elevilor o comunitate de support care începe să
nonformală a primit de-a lungul timpului o serie funcţioneze în beneficiul elevilor cu CES. Din
de definiții, dintre care reținem că ea constituie cauza posibilităţilor mai reduse de adaptare,
„ansamblul acțiunilor pedagogice proiectate și copilul cu tulburări de conduită resimte o nevoie
realizate într-un cadru instituționalizat accentuată de sprijin din punct de vedre social şi
extradidactic sau/și extrașcolar” (S. Cristea, afectiv. Metodele şi activităţile specifice
Dicționar de pedagogie) văzut ca „o punte între educaţiei nonformale vin în sprijinul “educaţiei
cunoștințele asimilate la lecții și informațiile pentru toţi”, oferind acea libertate a limbajului,
acumulate informal” (G. Văideanu, Educația la gesturilor şi faptelor de care este nevoie pentru o
frontiera dintre milenii). mai bună înţelegere şi comunicare.
Educația nonformală cuprinde orice acțiune Conceptul de "Educaţie pentru toţi" a fost
organizată în afara sistemului școlar, prin care se lansat la Conferinţa UNESCO a Ministerului
formează o punte între cunoștințele predate de Educaţiei din Tailanda în 1990. Şcolile pentru
profesori și punerea lor în practică. Acest tip toţi sunt percepute ca şcoli deschise, inovatoare,
modern de instruire elimină stresul notelor din democratice şi flexibile. Această idee a stat la
catalog, al disciplinei impuse și al temelor baza Conferinţei Mondiale a Educaţiei Speciale
obligatorii. Înseamnă plăcerea de a cunoaște și de la Salamanca din anul 1994, unde au fost
de a te dezvolta. Valențele educative ale identificate două obiective generale: asigurarea
activităților nonformale reliefează relația mai posibilităţilor participării la educaţie a tuturor
destinsă, mai apropiată dintre educator și educat. copiilor, indiferent de cât de diferiţi sunt ei şi
Chiar dacă profesorul conduce întregul demers identificarea conţinuturilor învăţării şi a
didactic, elevii se pot manifesta spontan și liber. calităţilor agenţilor educaţionali care să sprijine
învăţarea tuturor categoriilor de elevi. În comunicarea între elevi la activităţile didactice,

Declaraţia de la Salamanca se spune că şcoala precum şi pe interacţiunea dintre cadre didactice
obişnuită cu o orientare incluzivă reprezintă şi elevi. Grupul dă un sentiment de încredere, de
mijlocul cel mai eficient de combatere a siguranţă şi pentru elevii cu CES, ce duce la
atitudinilor de discriminare şi oferă educaţie dispariţia fricii de eşec şi curajul de a-şi asuma
pentru toţi, „copiii cu cerinţe speciale trebuie să riscul. Interacţiunea colectivă are ca efect şi
aibă acces în şcolile obişnuite, iar aceste şcoli “educarea stăpânirii de sine şi a unui
trebuie să – şi adapteze procesul didactic comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi,
conform unei pedagogii centrate asupra elevului, înfrângerea subiectivismului şi acceptarea
capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor de gândirii colective” (Oprea, C. L. , 2006). Elevii
cunoaştere ale fiecărui elev în parte.” (Declaraţia cu CES au nevoie de sprijin activ de învăţare atât
de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în în timpul activităţilor desfăşurate în clasă, cât şi
domeniul educaţiei speciale, 1994). În România la activităţile din afara clasei. Evaluarea
integrarea copiilor cu CES în învăţământul de procesului: este o etapă foarte importantă care
masă este reglementată printr-o serie de acte asigură reuşita integrării. Evaluarea trebuie să se
normative. Aceste reglementări abordează facă periodic. Ea ajută adaptarea permanentă la
diferite aspecte specifice integrării copiilor cu nevoile reale ale elevilor şi permite menţinerea
CES în învăţământul de masă: resurse umane, unei transparenţe şi flexibilităţi în privinţa
curriculum şi resurse educaţionale, resurse organizării şi conducerii şcolii. Cadrele didactice
materiale şi financiare. Cele mai importante din şcolile incluzive trebuie să beneficieze de
resurse umane necesare integrării copiilor cu cursuri de formare în domeniul educaţiei copiilor
CES sunt: profesorii itineranţi/ de sprijin, cu nevoi speciale şi al educaţiei incluzive.
consilier şcolar, psihopedagog, logoped, cadrele Acestea lucrează diferenţiat, acuză întro măsură
didactice de la clasă, familia copilului integrat. mult mai mică dificultăţi în activitatea la clasele
în care sunt integraţi copii cu CES. Din păcate
Pentru a integra cu succes elevii cu CES într- există multe şcoli unde cadrele didactice nu au
o şcoală de masă, este nevoie de parcurgerea în parcurs nici un stagiu de formare în acest
timp a mai multor etape distincte (Gherguţ, A., domeniu şi nu sunt pregătite pentru a face faţă
2005): Sensibilizarea: în prima etapă trebuie problemelor care apar în legătură cu copiii cu
pregătit mediul şcolar, începând de la CES, au sentimentul de nesiguranţă, nepricepere,
conducerea şcolii şi în special cadrele didactice ceea ce conduce la ineficienţa activităţii
prin acţiuni de informare. Trainingul: cadrele didactice cu aceşti copii.
didactice trebuie incluse într-un program de
formare pentru a putea cunoaşte problemele Într-o lume perfectă, deficienţa nu reprezintă
specifice copiilor şi a le înţelege comportamentul un impediment,o lipsă, ci doar o altă faţă a
şi pentru a învăţa principii, metode şi tehnici normalităţii. Deseori comunitatea tinde să-i
adecvate activităţilor instructiv – educative cu marginalizeze pe cei care sunt altfel. Persoanele
elevii deficienţi. Luarea deciziei: implică cu deficienţe suferă nu doar din cauza
reorganizarea structurilor funcţionale ale şcolii şi deficienţei, cât şi din cauza atitudinii pe care cei
revizuirea atitudinii tuturor angajaţilor şcolii faţă din jur o adoptă. Nu e sufficient să spunem că au
de noua formă de organizare a şcolii. Tranziţia: aceleaşi drepturi, ci trebuie să le şi oferim şansa
este etapa cea mai dificilă, care presupune de a beneficia de ele. Dacă elevii cu dizabilităţi
adoptarea noilor modalităţi de lucru. Cadrele se străduiesc să ţină pasul cu şcoala, cu
didactice trebuie să ţină cont de faptul că orice societatea, oare acestea nu ar trebui să le ofere
proces de învăţare (mai ales în cazul elevilor cu şansa de a evolua cât mai aproape de normal sub
CES) este mai eficient şi mai uşor de înţeles dacă aspect fizic, psihic, personal, profesional şi
informaţiile prezentate sunt demonstrate şi social?
aplicate în situaţii reale de viaţă, existând şi un
feedback continuu. Trebuie să aplice strategii de
învăţare focalizate pe cooperarea, colaborarea şi
BIBLIOGRAFIE: altfel foarte simple, mulţi dintre noi utilizându-le

în mod spontan.
Ascultarea este o verigă principală a actului
1. Coombs, P.H. with Prosser, C. and de comunicare. Profesorii pe care îi preferă elevii
Ahmed, M.– “New Paths to Learning for Rural şi cărora le comunică problemele pe care le au,
Children and Youth”, New York: International sunt cei care ştiu să asculte. Unele probleme pe
Council for Educational Development, 1973; care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al
2. Cristea, S. – “Dicţionar de pedagogie “, ascultării, deoarece fiind ascultat, copilul are
Bucureşti, Editura Litera, 2000; ocazia să-şi exprime dificultatea, s-o
3. Fordham, P. E. - ‘Informal, non-formal conştientizeze mai bine, s-o analizeze şi, în felul
and formal education programmes’, in YMCA acesta, uneori, ajunge singur la soluţie.
George Williams College ICE301 Lifelong
Learning Unit 2, London, 1993 ; Ascultarea poate fi de două tipuri:
4. Gherguţ, A.- “Sinteze de psihopedagogie
specială” , Editura Polirom, Iaşi, 2005; - pasivă – elevul vorbeşte, dar nu ştie dacă
5. Oprea C. L. – “Strategii didactice este ascultat (cealaltă persoană îl priveşte, dar nu
interactive”, Ed. Didactică şi Pedagogică, îi oferă nici un indiciu că îl şi ascultă, se
Bucureşti, 2006; gândeşte la altceva, se ocupă cu altceva sau
6. Vaideanu, G. – “Educaţia la frontiera priveşte în altă parte)
dintre milenii”, Bucureşti, Editura Politică, 1988.
- activă, care se poate realiza prin următoarele
modalităţi: semne prin care îi arătăm că îl
ascultăm şi îl încurajăm să continue: ne uităm la
el, ne aplecăm spre el, dăm aprobator din cap,
COMUNICAREA PROFESOR-
spunem „da”, „îhî”, „continuă” etc.; repetarea
ELEV emoţiilor sau sentimentelor pe care le exprimă
elevul
Prof. ILIE MARIAN NICOLAE
Exemplu: Elevul: „Am mers pe terenul de
Şcoala Gimnazială Vrăneşti sport ca să mă joc cu ceilalţi, dar nu m-a băgat
nimeni în seamă şi m-am simţit singur”
Majoritatea comportamentelor, mai ales Răspuns: „Deci te-ai simţit singur pe terenul
modul în care comunicăm, le-am învăţat cu toţii de sport” - sumarizarea – redarea concisă a
în timpul copilăriei, prin imitarea persoanelor pe conţinuturilor exprimate de elev.
care le-am considerat modele. Primele modele au Exemplu: Elevul: „Ieri m-am trezit târziu, am
fost părinţii, apoi profesorii. La fel ca şi noi, întârziat la şcoală. Am luat doi de 4, iar dup-
elevii învaţă să comunice observându-i pe cei din aceea m-am gândit că n-are rost să mai stau la
jur. Noi, profesorii, reprezentăm modele pentru şcoală, aşa că am plecat.”
mulţi dintre elevii noştri. Acest articol are drept
scop conştientizarea unor modalităţi de Răspuns:„Deci ieri ai avut o mulţime de
comunicare prin care, pe de o parte, ne putem încurcături la şcoală.” - întrebările de clarificare:
face mai bine înţeleşi de către elevi şi pe de altă „Poţi să-mi spui mai multe despre asta?”
parte, îi putem ajuta să se deschidă mai mult faţă „Unde?”, „Când?”, „Cum s-a întâmplat?” Este
de noi. În acelaşi timp, exersarea acestor preferabil să se evite întrebarea „De ce?” care
modalităţi, de exemplu la orele de dirigenţie sau determină o justificare şi nu cauza reală a
de consiliere, îi poate ajuta pe elevi să comunice comportamentului.
mai eficient între ei, înlăturând conflictele cu
colegii. Aceste modalităţi de comunicare sunt de Exerciţiu cu elevii: Elevii îşi povestesc în
perechi câte o întâmplare personală. Timp de 5
minute povesteşte un elev, iar celălalt îl ascultă Este recomandabilă evitarea modalităţilor
activ, apoi se schimbă rolurile. La sfârşit, elevii ineficiente de comunicare:
din fiecare pereche îşi spun cum s-au simţit în
timp ce au vorbit şi ce aşteptări aveau de la cel Ordinul, comanda: „Aruncă guma la gunoi!”;
care îi asculta. „Taci odată!”
Tonul vocii – dacă vorbim pe un ton calm Ameninţarea, avertizarea: „Dacă mai vorbeşti
avem mai multe şanse de a obţine un o dată neîntrebat, te ascult din recapitulare şi îţi
comportament dorit din partea elevului, decât dau 2!”
dacă îi vorbim pe un ton ridicat. Se poate
Moralizarea, predica: „Ar trebui să ştii că nu
constata că unii copii, chiar şi atunci când doresc
ai voie să faci asta!”
să comunice cu colegii lor, nu vorbesc, ci strigă.
Aceşti copii acasă sunt certaţi frecvent şi, în felul Oferirea de soluţii: „Eu în locul tău m-aş
acesta ei au învăţat că singura modalitate prin apuca de lucru.”
care se pot impune este prin ridicarea tonului.
Vorbirea calmă aplanează conflictele. Critica, blamarea, acuzarea: „Tu eşti
întotdeauna cel care face gălăgie.”; „Eşti prost
Exerciţiu cu elevii: Un elev exprimă o crescut!”
afirmaţie pe tonuri diferite, iar ceilalţi elevi
comunică ce simt, ce gândesc şi ce reacţii le Ridiculizarea, utilizarea de clişee: „Vă
provoacă tonul cu care a fost rostită aceeaşi comportaţi ca sălbaticii!”
afirmaţie.
Interpretarea, analiza, diagnosticarea: „Faci
Utilizarea de mesaje centrate pe propria asta numai ca să atragi atenţia!”; „Ai probleme
persoană. psihice!”
Exemple: „Eu nu pot să vă predau lecţia dacă În concluzie, comunicarea cu elevul

faceţi zgomot.” presupune disponibilitate din partea profesorului,
deschidere, abilităţi de ascultare şi exprimare
„Mă enervează când vă plimbaţi prin clasă în verbală şi nonverbală a mesajelor.
timpul orei.”
Evitarea mesajelor centrate pe cealaltă
persoană: RELAŢIA PROFESOR – ELEV.
METODE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A
„Vorbiţi tot timpul!”
ACESTEIA
„Acum ai să te linişteşti, altfel te pun
absent!” Prof. NISTOR CARMEN MONICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
Exprimarea unui reproş cu ajutorul mesajelor
centrate pe propria persoană se poate realiza prin
specificarea următoarelor componente: În vederea sporirii eficienţei procesului de
Descrierea comportamentului nedorit al elevului învăţământ, cadrul didactic trebuie să abordeze şi
+ Efectul concret + Emoţia pe care o simţiţi strategii de tip managerial în clasă, exploatând la
maximum resursele disponibile. Nivelul
Exemplu: „Dacă mă întrerupeţi atunci când eficienţei activităţilor la clasă a cadrului didactic
explic ceva, s-ar putea să uit lucruri importante, poate fi exprimat ca un raport între rezultatele
voi nu veţi înţelege corect, iar eu voi fi obţinute şi resursele disponibile. Este important
nemulţumit.” identificarea resurselor ,,latente”, potenţiale,
uneori prea puţin exploatate de către cadrele
didactice.
Sugestiile de relaţionare de mai jos, aplicate, - Mişcarea ( evitaţi să vă înclinaţi şi să vă

pot constitui un bun început pentru desfăşurarea ascundeţi; utilizaţi mişcarea pentru a stimula
activităţilor didactice în condiţii optime, de energia; mişcaţi-vă pe trasee imprevizibile).
cooperare şi de respect reciproc.
B.Utilizaţi strategii de chestionare de calitate
Pentru a motiva elevii este esenţială
implementarea unor strategii în patru domenii - Comunicaţi tuturor elevilor că aşteptaţi ca
cheie care influenţează motivaţia lor: mediul fiecare să răspundă la întrebări
stimulativ de învăţare; implicarea tuturor
- Acordaţi şanse egale tuturor elevilor (evitaţi
elevilor; feed – back privind nivelul de
să numiţi pe primul, al doilea etc. care ridică
performanţă; recunoaşterea meritelor elevilor.
mâna; utilizaţi strategii creative care acordă
I. STABILIREA UNUI MEDIU elevilor mai mult timp de gândire; numiţi-i pe
ÎNCURAJATOR DE ÎNVĂŢARE elevii care nu au mâna ridicată; utilizaţi tehnici
care nu presupun ridicarea mâinii )
A.Stabiliţi o apropiere fizică faţă de elevi -
Deplasaţi-vă ( circulaţi prin clasă, staţi departe - Oferiţi timp de aşteptare tuturor elevilor
de zonele fixe preferate, plasaţi-vă materialele (acordaţi 5 sec. elevului înainte de a răspunde )
didactice în toată încăperea) - Utilizaţi tehnici de investigare a informaţiei
- Mutaţi elevii (schimbaţi locurile elevilor în ( reformulaţi, clarificaţi; daţi indicii )
mod ritmic şi ţineţi o evidenţă a schimbărilor de
- Puneţi întrebări de nivel mai înalt (mergeţi
locuri, chemaţi elevii la dvs. şi în timpul pauzei )
dincolo de reproducere; puneţi întrebări care
B.Comunicaţi la un nivel personal(vorbiţi şi impun elevilor să aplice ceea ce ştiu; utilizaţi
ascultaţi-i; chiar şi probleme nelegate de şcoală) indicaţii sau sugestii de nivel înalt, chiar şi
pentru temele de casă sau teste ).
C.Demonstraţi corectitudine în aşteptările
privind comportamentul şi învăţarea ( stabiliţi C.Utilizaţi strategii de implicare şi metode
aşteptări ridicate pentru toţi elevii; comunicaţi pentru dezvoltarea gândirii critice
elevilor aşteptările dumneavoastră şi ajutaţi-i să
- Strategii de implicare care dezvăluie
se ridice la nivelul aşteptărilor pe care le aveţi ).
gândirea independentă ( mişcare rapidă, schimb
II.IMPLICAŢI TOŢI ELEVII de idei, dezbateri, votul, munca în grup, tehnici
nonverbale, propoziţii concluzive etc.)
A.Utilizaţi abilităţi eficiente de prezentare
- Strategii de implicare care dezvăluie
- Expresii faciale ( evitaţi o expresie capacităţi de gândire prin cooperare ( strategii în
împietrită, abordaţi o mimică deschisă, utilizaţi care elevii lucrează în perechi sau în grupuri
expresii faciale pentru comunicarea mici).
sentimentelor)
D.Daţi-le teme pentru acasă motivante
- Gesturi ( evitaţi gesturile mecanice, ticurile;
folosiţi gesturi pe care le utilizaţi în interacţiuni - Daţi instrucţiuni sau enunţuri clare ( orale şi
sociale confortabile; folosiţi gesturi care scrise; daţi-le exemple, daţi voie elevilor să-şi
,,crează” energie) înceapă tema în clasă, puneţi-i să studieze în
perechi )
- Contact vizual ( utilizaţi contactul vizual şi
includeţi toţi elevii, menţineţi-l trei secunde) - Formulaţi sarcini de lucru motivante şi
relevante ( teme practice şi de recapitulare
- Vocea ( variaţi inflexiunile vocii, tonul, motivante, multe aplicaţii, implicaţi elevii în
viteza şi volumul) crearea de sarcini de lucru )
- Asiguraţi feed-back pentru temele de acasă BIBLIOGRAFIE

făcute ( verificaţi temele, spuneţi elevilor cum s-
au descurcat, faceţi elevii răspunzători de 1.Romiţă, Iucu, Managementul şi gestiunea
efectuarea temelor de casă ) clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
- Implicaţi părinţii ( cereţi-le părinţilor să se 2.Băban, A, (coord.) Consiliere educaţională,

uite peste tema de casă, să-i ajute la dezvoltarea Ed. Psinet, Cluj-Napoca, 2001
abilităţilor organizatorice, chemaţi părinţii la
3.Cosmovici, A, Iacob, L, Psihologie şcolară,
primul semn de apariţie a unei probleme ).
Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
III. ASIGURAŢI FEED – BACK PENTRU
4.,,Instruirea diferenţiată. Teoria
NIVELUL DE PERFORMANŢĂ
inteligenţelor multiple” (note de curs)
Asiguraţi un feed-back analitic pentru elevi
(spuneţi-le de ce lucrarea sau răspunsul lor este
la subiect sau în afara subiectului; daţi feed-
back-ul la momentul potrivit ).
CALITATEA ŞI
IV.RECUNOAŞTEŢI MERITELE PENTRU
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN
EFORTURILE ŞI REALIZĂRILE ELEVILOR
ŞCOLI
A. Utilizaţi recunoaşterea spontană (lăudaţi,
critica se face în particular; utilizaţi diverse
modalităţi de recompensă - melodia preferată, PROF. RADU ADRIANA
diplome, atribuire de roluri, diverse obiecte, ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
mimică deschisă, stimulente, concursuri pe teme
interesante, vizionări de filme etc. ).
Evoluţiile recente de la nivel naţional şi
B.Utilizaţi recunoaşterea planificată(afişaţi
internaţional au scos în evidenţă necesitatea
lucrările elevilor)
construirii unui sistem naţional de management
C. Principii pentru recunoaşterea meritelor şi de asigurare a calităţii. Creşterea cantitativă a
elevilor ( obiectivele trebuie să poată fi atinse de ofertei educaţionale nu mai poate satisface
toţi elevii; recunoaşterea trebuie să se facă la nevoile unei societăţi a cunoaşterii, şi astfel,
timpul potrivit; nu utilizaţi în mod abuziv oamenii cer insistent calitate, indiferent dacă este
strategiile de recunoaştere a meritelor ). vorba de produse sau servicii publice, educaţia
fiind unul dintre acestea.
CONCLUZII: Respectarea modalităţilor de
relaţionare de mai sus are următoarele efecte: Pentru ca sistemul educaţional să fie orientat
creşte motivaţia elevilor pentru învăţare; oferă pe calitate, este nevoie ca toate elementele legate
confort psihic şi reduc teama de eşec; stimulează de asigurarea calităţii, şi anume, criterii,
afectivitatea şi spiritul de competiţie; creşte indicatori, standarde şi descriptori, să fie înţelese
stima de sine a elevilor şi capacitatea lor de şi utilizate în mod unitar.
autocontrol; elevii se vor relaţiona armonios;
Se discută despre calitate, dar un concept
dezvoltă abilităţile de comunicare; intensifică
unitar al calităţii nu există, pentru că nu se poate
atitudinea pozitivă faţă de profesori şi reduc
vorbi despre calitate a educaţiei în sine, ci în
anxietatea faţă de şcoală.
funcţie doar de: valorile promovate în societate
şi la nivelul organizaţiei şcolare, de politicile şi
strategiile educaţionale existe la nivel naţional,
regional şi local, de situaţia existentă, definită de
factori contextuali şi situaţionali, şi nu în ultimul de calitatea activităţii educative şi de modalităţile

rând de evoluţia conceptului de calitate. de distribuire în societate a educaţiei.
Îmi place să cred că instituţia din care provin Cheia spre calitatea învăţământului
nu mai este doar locul în care elevii primesc preuniversitar constă în termenul de “adaptare”:
cunoştinţe, ea este şi locul de formare, integrare, o adaptare la vârsta elevilor, la stilurile lor de
relaţionare. învăţare, la valorile societăţii romaneşti, la
nevoile elevilor, la perspectivele lor de viitor,
Colectivul meu a înţeles importanţa valorilor etc. Un învăţământ preuniversitar de calitate
proprii şi a viziunii, nevoia de planificare şi rolul presupune integrarea valorilor şi principiilor
culturii instituţionale în toată activitatea de democratice, a drepturilor şi obligaţiilor
asigurare şi menţinere a calităţii, foarte partenerilor, fiind conceput într-un spirit de
importante pentru direcţia în care s-o ia instituţia, transparenţă, responsabilizare şi implicare, atât a
consecvenţa în acţiune, într-un cuvânt, misiunea şcolii ca furnizor de educaţie, cât şi a familiei –
şcolii. elev şi părinte – ca beneficiar al serviciului
educaţional
Ne-am centrat atenţia către o cultură a
învăţării ce presupune: înţelegerea faptului că După cum spuneam, dascălii au un rol central
învăţarea este un proces care durează toată viaţa, în dezvoltarea unei educaţii de calitate. Învăţarea
că orice persoană din instituţie trebuie să înveţe, centrată pe elev, care presupune cunoaşterea
managementul şcolii este focalizat pe îndeaproape a acestuia, a culturii, a capacităţilor
promovarea şi susţinerea învăţării la toate şi înclinaţiilor sale către anumite domenii,
nivelurile şi învăţarea este diferită de la o reprezintă o metodă actuală care dă posibilitatea
persoană la alta. profesorului să răspundă cerinţelor şi nevoilor
sale de cultură, precum şi sa-l evalueze corect. În
Reforma învăţământului a inclus şi până acum
acest caz, corectitudinea evaluării depinde în
elemente ale asigurării calităţii în educaţie, dar
mare măsură de imagine ape care profesorul şi-o
abia recent, calitatea învăţământului românesc a
creează despre elev.
fost definită ca prioritate şi pentru învăţământul
preuniversitar. Dimensiunea europeană a calităţii Spre exemplu, în cazul a doi elevi cu stiluri de
a fost completată cu cerinţe ale societăţii învăţare diferite (vizual şi auditiv), care sunt
româneşti, împlinindu-se astfel cerinţa de „a atenţi în timpul orei, cel dintâi poate să nu reţină
gândi global şi a acţiona local”. aceeaşi informaţie ca cel de-al doilea, doar din
simpla relatare a profesorului, lui fiindu-i
Pornind de la cuvintele lui Nicolas Poussin si
necesară o vizualizare a lecţiei pentru a reţine
pătrunzând în domeniul educaţiei, observăm că
mai mult.
se acordă tot mai multă atenţie calităţii. Această
calitate a învăţământului preuniversitar este În schimb, celui de-al doilea îi va fi mai uşor
asigurată prin coalizarea mai multor factori să asculte relatarea profesorului sau simpla lui
dintre care un rol important îl au dascălii. lectură cu voce tare, decât să fie nevoit să se uite
pe text în linişte.
În societatea postmodernă, şcoala ca instituţie
a cunoaşterii deţine o poziţie fundamentală. De asemenea, celui de-al doilea îi va fi mai
greu să facă anumite corelaţii din simple schiţe
Măsura dezvoltării unei societăţi poate fi
sau desene, spre deosebire de cel dintâi.
relevată nu numai de indicatori economici şi de
calitate a vieţii, ci şi de cei care privesc educaţia Ne întrebăm de ce este mai greu să lucrăm cu
şi calitatea şcolii, respectiv de indicatori elevii mai slabi decât cu ceilalţi. O primă cauză
referitori la modul de organizare a cunoaşterii şi ar fi faptul că nu reuşim să îi identificam pe
a învăţării, de tipurile de performanţe aşteptate, aceştia cu valorile unei societăţi, nu îi regăsim în
lista nevoilor de cultură şi mai ales, pentru că nu
reuşim împreună să trasăm o perspectivă pentru și materie de liceu a coborât în gimnaziu - fără
fiecare. nici o bază ştiinţifică.
O posibilitate pentru realizarea tuturor acestor Profesori universitari semnează manuale de
deziderate este reprezentată de către punerea în învăţământ preuniversitar de multe ori fără a-şi
discuţie în cadrul fiecărei unităţi şcolare a dovedi experienţa profesională a acestora în
problemelor ce vizează calitatea învăţământului: lucrul cu elevii și privitor la posibilităţile vârstei
dezvoltarea multilaterală a elevului, premisă a acestora.
formării unei personalităţi integre; asigurarea
drepturilor de dezvoltare a minorilor ca o În clasele lor, în şcolile lor, profesorii ar putea
garanţie a calităţii instruirii; modernizarea desfăşura studii sociologice care să conducă la
învăţământului preşcolar; responsabilităţile şi reglarea acestei probleme care a devenit atât de
drepturile copiilor; asigurarea serviciilor de extinsă încât afectează învăţământul
calitate în bibliotecile şcolare (aceasta fiind o preuniversitar la scară naţională.
cerinţă majoră a învăţământului modern),
Chiar dacă se discută foarte mult despre
precum şi dreptul copiilor dotaţi la o educaţie de
calitate, inclusiv în documente oficiale, lipsa de
calitate.
unitate a educaţiei este cauzată de faptul că nu se
Calitatea este un concept nou pe care elevii nu poate vorbi de o calitate a educaţiei “în sine”, ci
îl pot înţelege cu uşurinţă, mai ales pentru că în funcţie de valorile promovate în societate și la
privesc cu reticenţă aceste schimbări în sistemul nivelul organizaţiei şcolare.
de educaţie. Avem de a face cu o abordarea
Adaptarea la valorile societăţii româneşti
foarte nouă a conceptului de calitate prin aceea
reprezintă o condiţie pentru realizarea unei
că se încearcă aducerea acestei noţiuni deseori
educaţii calitative şi cantitative.
abstractă şi generică la nivelul de înţelegere al
copiilor din învăţământul şcolar. Acest lucru este Dacă pregătirea pentru viaţă a elevilor ar fi
o premieră chiar şi pentru Uniunea Europeană, obiectivul educaţiei, iar acesta ar fi exprimat
unde nu există încă un studiu sistematizat al simplu și clar la nivel naţional, am redescoperi
aspectelor legate de calitatea vieţii şi a mediului astfel cu toţii cultura lucrurilor simple, care nu
la vârste atât de fragede cum se încearcă în costă bani, dar valorează o avere, pentru că ne-ar
România. Sperăm că o dată introduse noţiunile ajuta cu adevărat să formăm cetăţeni liberi, activi
de calitate în tematica şcolară, atât ca disciplină și responsabili, implicaţi în viaţa comunităţii,
independentă cât şi integrate în alte materii, spre binele lor și al nostru.
nivelul de înţelegere al copiilor asupra unor
probleme ce decurg din statutul lor de Dacă pregătirea pentru adaptarea la viață ar fi
consumatori dar şi de viitori producători va spori scopul educaţiei, cred că ar trebui nu doar
astfel încât părăsind băncile şcolii vor putea stabiliţi, clar și precis, paşii de urmat, ci și de
produce acea mult-dorită schimbare de exersat practic o vreme aceşti paşi, înainte de a
mentalitate în privinţa calităţii. vorbi, mult şi apăsat, de asigurarea calităţii
educaţiei și controlul ei.
Şcoala trebuie să depună efort ca să realizeze
progresul elevului in raport cu nivelul său Şcoala ar trebui să ocupe poziţia de lider între
anterior, aceasta este esenţa activităţii educative factorii educativi, fiind între aceştia singurul
și aceasta înseamnă calitate în educaţie. Pentru special calificat pentru a face educaţie, dar nu
aceasta este nevoie de adaptarea programelor și trasându-le sarcini (cum se procedează cu
conţinuturilor la posibilităţile de vârstă ale familia) sau acuzându-i (cum se întâmplă cu
elevilor. mediul social sau cu mass - media), ci atrăgând
de partea ei prin afecţiune copii, şi prin lectorate
De câteva decenii copii sunt continuu părinţii cărora profesioniştii educaţiei să le
încărcaţi - materie de facultate a coborât în liceu
deschidă ochii şi mintea privind educaţia in - informativi - iau în considerare contextual şi

familie. situaţia în care funcţionează unitatea şcolară și
pot fi utilizaţi în optimizarea activităţii din şcoală
Pregătirea profesională a profesorilor ar trebui făcând posibile comparaţii “transversale” și
să pună un accent mai mare pe ştiinţele “longitudinale”;
educaţiei, astfel încât ei să treacă de la starea de
licenţiat într-o anume ştiinţă la cea de - acceptabili - percepuţi ca echitabili,
EDUCATOR care intermediază copiilor studiul accesibili, uşor de înţeles și de
şi înţelegerea acelei ştiinţe prin metode bazate pe aplicat,”incoruptibili” și controlabili;
motivare și pe convingere ( în prezent în şcoala
românească se face INSTRUCŢIE prin metode - beneficiu - creează și menţin motivaţia și
de impunere și sancţionare). Prin satisfacerea grupurilor de interes;
descentralizarea MEdC şi Tineretului, şcoala
- eficienţi - din punct de vedere al costurilor.
trebuie adusă într-un mediu de concurență liberă.
Metodele birocratice specifice sistemelor Sunt necesare câteva competenţe -
supercentralizate nu produc calitate. instituţionale, de grup și individuale, pentru a
asigura calitatea în educaţie:
Calitatea în educaţie înseamnă asigurarea
pentru fiecare educabil a condiţiilor pentru cea - abilitatea de a identifica finalităţile majore
mai bună, completă și utilă dezvoltare. ale dezvoltării unităţii şcolare în cadrul
sistemului şcolar;
Calitatea este dependentă de valorile
societăţii în care funcţionează sistemul respectiv - crearea unei motivaţii puternice pentru
de educaţie. atingerea acestor finalităţi;
Valorile calităţii în educaţie ar putea - decizia în legătură cu identificarea
fi:democraţia,umanismul,echitatea,autonomia rezultatelor sistemului și ale scolii care pot fi
morală și intelectuală, calitatea relaţiilor corelate cu aceste finalităţi;
interpersonale, îmbogăţirea comunităţii, inserţia
optimă socială şi profesională,etc. - decizia în legătură cu atragerea și folosirea
resurselor sistemului și ale şcolii;
Printre valorile care fundamentează definirea
calităţii în educaţie se pot enumera: - identificarea procedurilor care vor asigura în
mod efectiv atingerea scopurilor propuse.
- şcoala comunică/transmite
cultura/civilizaţia; În funcţie de rezultatele elevilor și ale
profesorilor, şcolile vor fi împărţite
- şcoala urmăreşte satisfacerea nevoilor și în performante si mai puţin
intereselor imediate ale educabililor; performante începând cu anul 2006. Instituţiile
de învăţământ preuniversitar vor fi clasificate
- şcoala răspunde nevoilor
calitativ conform legii privind asigurarea calităţii
sociale/comunitare.
în educaţie.
Pentru evaluarea calităţii educaţiei trebuie
Cunoscând aceste ierarhizări, elevii se vor
identificaţi şi aplicaţi, în fiecare domeniu, orienta mai uşor în alegerea şcolii care li se
indicatori de performanţă:
potriveşte. Evaluarea calităţii în educaţie va fi
- relevanţi - se referă la rezultatele asupra centrată pe rezultatele învăţării si se va aplica in
cărora şcoala poate avea influență; mod diferenţiat în funcţie de calificările
acordate.
- vizibili şi măsurabili - cu instrumente
cantitative si calitative; Asigurarea şi controlul calităţii în şcoli se vor
face la două niveluri: instituţional, printr-o
autoevaluare interna a rezultatelor, realizata de ca un ansamblu de caracteristici ale unui

comisia fiecărei unităţi de învăţământ program de educaţie şi ale furnizorului acestuia,
preuniversitar, şi transinstituţional, printr-o prin care sunt îndeplinite aşteptările
evaluare externă realizată de Agenţia Română de beneficiarilor și standardele de calitate.
Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar.(ARACIP). Aceste elemente creează premisele unui nou
cadru educaţional, cu o nouă filosofie în care
Comisia de asigurare și evaluare a calităţii elevul, beneficiar direct al educaţiei, este situat
existentă în fiecare şcoală va cuprinde, în mod în centrul proceselor din şcoală.
egal, reprezentanţi ai profesorilor, ai părinţilor(în
învăţământul preşcolar și de bază), ai elevilor(în Organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să
învăţământul liceal, postliceal și profesional) şi asigure şi să măsoare progresul înregistrat de
ai consiliului local. elev, valoarea adăugată, calitatea, iar
comunitatea, ca beneficiar indirect, să se implice
Această comisie elaborează şi coordonează în producerea, generarea calităţii în şcoală în
aplicarea procedurilor de menţinere şi dezvoltare funcţie de propriile ei nevoi şi interese.
a calităţii, iar la intervale de maximum patru ani
evaluează calitatea activităţii fiecărui profesor şi ”Calculul rezidual”sau al valorii adăugate este
a fiecărui program. exprimat de ce rămâne din rezultatele obţinute de
elevi după ce a fost luată în consideraţie
Comisia trebuie să rezume anual influenţa factorilor “de intrare”(aptitudinile,
autoevaluarea internă într-un raport făcut public calităţile personale și performanțele elevilor la
şi confruntat de ARACIP cu propriile sale “intrare”, mediul social, economic şi cultural,
evaluări ale instituţiei respective. În urma calificarea profesorilor, resursele disponibile,
comparaţiei, va fi obţinută o clasificare calitativă etc.).
a şcolilor în funcţie de care ministerul le va
finanţa. Calitatea se produce, se generează
permanent, se măsoară şi se îmbunătăţeşte
Nu se vor mai da bani după nevoi, ci după continuu, iar organizaţia furnizoare de educaţie
performantă. Pe lângă această politică de trebuie să asigure calitatea, să implementeze
excelenţă, va fi promovată şi o politică propriul sistem de management şi de asigurare a
asistenţială pentru a evita desfiinţarea unor şcoli calităţii, să se autoevalueze continuu şi să
și pentru îmbunătăţirea calităţii în acelea care propună măsuri ameliorative. Şcoala este
merită. responsabilă de asigurarea internă a calităţii, dar
calitatea se asigură prin dialog și pe bază de
Există posibilitatea ca şcolile superioare parteneriat cu toţi actorii implicaţi. ARACIP
calitativ să le absoarbă pe acelea cu performanţe realizează şi supune aprobării Guvernului
mai slabe, dar foarte bine dotate cu material României standardele de autorizare, de acreditare
didactic. Înfiinţarea comisiilor și a ARACIP va si de calitate, precum şi metodologiile
determina restrângerea atribuţiilor corespunzătoare.
inspectoratelor, a căror funcţionare va fi
reorganizată. În asigurarea calităţii educaţiei sunt avute in
vedere trei domenii fundamentale de organizare
ARACIP se află sub coordonarea ministerului şi funcţionare. Criteriile, standardele și
şi este condusă de un birou executiv format din indicatorii de performanţă trebuie să fie astfel
15 membri, cadre didactice şi experţi în formulaţi, încât accentul să nu fie pus numai pe
învăţământul preuniversitar, numiţi pe o perioadă conformarea unei organizaţii la un set
de patru ani, prin ordinul ministrului. predeterminat sau predefinit de condiţii
cantitative si calitative, ci și pe angajarea
Pentru prima dată în România avem o
deliberată, voluntară şi proactivă a instituţiei
definiţie reglementată legal a “calităţii”, înţeleasă
pentru realizarea anumitor performanţe
demonstrabile prin rezultate efective. Aceste b) organizarea cadrului de realizare a

domenii sunt: învăţării, prin:
a) capacitatea instituţională care rezultă din - planuri, programe de învăţământ, metode
organizarea internă şi infrastructura disponibilă de predare, criterii si tehnici de evaluare a
pentru a îndeplini obiectivele programelor elevilor;
educaţionale;
- recrutarea si dezvoltarea adecvata a
b) eficacitatea educaţională care constă în personalului didactic;
mobilizarea de resurse umane şi financiare, cu
scopul de a determina elevii să obţină rezultate - resursele şi facilităţile de învăţare
cât mai bune în învăţare; disponibile, legate de activitatea financiara a
instituţiei;
c) managementul calităţii care rezultă din
structurile, practicile şi procesele prin care se - organizarea fluxurilor de predare,
asigură în instituţie îmbunătăţirea continuă a învăţare şi examinare a elevilor;
serviciilor educaţionale. c) procesul de învăţământ, prin:
A. CAPACITATEA EDUCATIONALǍ
- cadrele didactice trebuie să transmită
Trebuie să existe o concordanță între integral conţinuturile programelor şcolare;
strategia de dezvoltare a şcolii şi contextul social
- trebuie să existe concordanță între
economic. Instituţia trebuie să dispună de o
rezultatele elevilor la evaluările interne şi cele
organizare coerentă şi de un sistem adecvat de
obţinute la evaluările externe(răspunde directorul
conducere şi administrare, să aibă o bază
scolii);
materială şi resurse financiare necesare
funcţionării stabile pe termen scurt și mediu - şcoala trebuie să reuşească să asigure
precum și resurse umane pe care se poate baza valoare adăugată pentru fiecare elev.
pentru a realiza misiunea și obiectivele propuse
asumate. De respectarea acestui standard de d) calitatea documentelor şcolare.
calitate răspunde directorul școlii. Documentele de proiectare didactică de
perspectivă, documentele de proiectare didactică
B. EFICACITATEA EDUCATIONALǍ imediată şi fişele de evaluare trebuie întocmite
conform reglementărilor în vigoare.
Acest criteriu se referă la organizarea
proceselor de predare şi învăţare în termeni de e) criterii de evaluare a calităţii
conţinut, metode şi tehnici, resurse, selecţie a constituie următoarele: rata de promovabilitate,
elevilor şi a personalului didactic, astfel încât rata de absenteism, rata de repetenţie, rata de
acea instituţie să obţină acele rezultate pe care și abandon, promovabilitatea la examene,
le-a propus prin misiunea sa, care trebuie să fie rezultatele obţinute la examene, rezultatele la
clar formulată. Seturile de criterii de evaluare olimpiade şi concursuri, participări la expoziţii şi
care corespund eficacităţii educaţionale vizează: sesiuni naţionale de comunicări ştiinţifice cu
referate, acordarea de burse pentru merite
a) proiectarea obiectivelor și rezultatelor;
deosebite, activităţi extraşcolare - activităţi şi
- formularea clară şi uşor de înţeles; parteneriate cu ONG, Poliție, Jandarmerie,
Crucea Roşie , cercuri, cenacluri, expoziţii.
- asocierea riguroasă cu proceduri
adecvate de evaluare internă a gradului de f) resurse umane. Constituie standarde de
realizare; calitate următoarele:
- gradul de acoperire cu personal didactic
calificat;
- calitatea personalului - modul de soluţionare a conflictelor;

didactic(calificative anuale, perfecţionări şi
performanţe atinse); - legalitatea sancţiunilor acordate;
- personal didactic titular; - realizarea şi păstrarea în întreaga unitate

de învăţământ a unui climat de muncă şi
- continuitatea personalului didactic; responsabilitate, de studiu, de competiţie,
favorabil desfăşurării eficiente a activităţii;
- autoevaluarea cadrelor didactice.
Asigurarea calităţii în învăţământul - preocupări pentru asigurarea protecţiei şi
preuniversitar este sarcina fiecărui cadru didactic siguranţei elevilor;
şi a fiecărei unităţi de învăţământ. Doar o
autoevaluare obiectivă și eficientă poate - relaţionarea corectă a directorului unităţii
determina cunoaşterea realităţii, stabilirea de învăţământ cu participanţii la actul educativ.
neconformităţilor minore și majore, a măsurilor i) relaţia cu comunitatea şi parteneriate.
preventive și corective și ameliorarea activităţii
şcolii; - şcoala trebuie să fie importantă din
perspective economice și socio-culturală a zonei;
- prestaţia pedagogică a cadrelor didactice
relevată prin asistenţa la ore/activităţi didactice. - părinţii trebuie să se implice şi să li se
Evaluarea se va realiza pe baza observaţiilor acorde asistenţă;
conţinute în fişele de asistenţă la ore efectuate de
conducerea unităţii,de responsabilul de - şcoala trebuie să prezinte interes pentru
catedră/arie curriculară realizate pe parcursul comunitatea locală;
anului şcolar.
- relaţia şcolii cu comunitatea trebuie să
g) resurse curriculare; fie bună;
- stabilirea disciplinelor opţionale în - şcoala trebuie să încheie parteneriate.

corelaţie cu opţiunile educaţionale ale elevilor,
resursele materiale de care dispune şcoala, C. MANAGEMENTUL CALITATII
personalul didactic de care dispune şcoala, Acesta trebuie să fie centrat pe acele strategii,
numărul de ore stabilit prin planul de structuri, tehnici şi operaţii prin care instituţia
învăţământ; demonstrează că îşi evaluează performanţele de
- asigurarea concordanţei între tematica asigurare şi îmbunătăţire a calităţii educaţiei şi
disciplinelor opţionale şi specializările la care dispune de sisteme de informaţii care
şcolarizează unitatea de învăţământ; demonstrează rezultatele obţinute în învăţare.
Importanţa acestui domeniu constă, pe de o
h) ethos-ul, climatul şi cultura şcolară care parte, în concentrarea asupra modului în care
trebuie să susţină atingerea scopurilor instituţia gestionează asigurarea calităţii tuturor
educaţionale stabilite. Constituie criterii de activităţilor sale, iar pe de alta, de a face publice
calitate următoarele: informaţiile şi datele care probează un anumit
nivel al calităţii.
- caracterul democratic și consultativ al
elaborării deciziilor; Cele trei domenii sunt complementare, iar
utilizarea lor este obligatorie, în conformitate cu
- aplicarea fermă şi continuă a deciziilor prevederile legale. În acest sens, orice instituţie
comunicate departamentelor subordonate; de învăţământ preuniversitar este invitată să
ajungă la stadiul în care dispune de mijloacele şi
- strategia de abordare a urgenţelor pentru
informaţiile care sunt structurate pe cele trei
ca acestea să nu se transforme în crize;
domenii, ţinând cont de profilul sau specific şi de

misiunea şi obiectivele pentru care a optat.
Conducătorul instituţiei, prin Comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii din instituţie este
responsabil de elaborarea şi realizarea
strategiilor privind calitatea,structurate pe cele
trei domenii.
Dar, concluzia este una, şi anume, că
evaluarea corectă a calităţii educaţiei se poate
face numai prin combinarea de autoevaluare,
evaluare internă şi evaluare externă.
Un braț de flori, spre bucurie și sufletului,

fericire.
Respir O căutăm viața întreagă, nu știm trăi fără de ea,
Suntem copiii primăverii, născuți din soare și
iubire!
Prof. Tolocan Agneta
Respir miros de primăvară la granița din
anotimpuri,
Pe scări din crengi pline de floare, urc în
genunchi până la cer.
Renasc o dată cu natura, m-am contopit printre
răstimpuri
Și am uitat că, până ieri, eram prea înghețați de
ger.
Se-aude cântec peste lume, un joc zglobiu
peste câmpii,
Zburdăm cu mieii la un loc și ne culcăm prin
iarba verde.
Suntem născuți de primăvară, o mamă cu atâți
copii...
Ne face-n martie prezența, din teamă de a nu ne
pierde.
Dar noi suntem aici..."prezent ", răspundem la
apelul tău!
Tu ai simțit măcar o clipă, c-atât de mult te-am
așteptat?
Ne mângâie cu muguri noi, de parcă tot
răspunsul său,
Stă într-un gest de mamă bună, spre dragul ei pui
îndreptat.
Suntem copiii ei frumoși, prea punctuali la
întâlnire,
Balans pe leagăne de flori, până la ceruri
unduiesc.
Numiți cum vreți trăirea asta, dar eu o chem
simplu, iubire
Și mulțumesc divinității că mi-a dat șansa s-o
trăiesc.
Urcând în trenul primăverii, părem niște copii
voioși.
Purtăm un zâmbet la rever, pornim pe șinele
iubirii,
Suntem doar călători prin viață, îi dăm ei anii
prea frumoși
Și tot sperăm ca următoarea, să fie halta fericirii.
Azi, primăvara să v-ajungă; a ei splendoare să
vă dea,
pe prima pagină
scria destul de mare
Șansa “Nu-i timpul să pleci!”
aveam o nouă șansă,
era viața.
Prof. Buța Nelu de la Liceul Tehnologic
„Ghenuță Coman”-Murgeni, jud. Vaslui,
Mi-am luat câteva ceasuri

liber de la viață
și mi-am lăsat inclusiv
gândurile în vacanță
m-am plimbat prin cer
și am privit spre pământ
îngerii făceau recensământul
sufletelor pierdute
nici nu știu
dacă m-au observat.
Într-un colț întunecat

al unui nor singuratic
la o masă șubredă
cu o carte în față
un înger fericit
citea de zor
pagină după pagină
privindu-l mă luase
fericirea și pe mine
oare de ce?
Curiozitatea de muritor
m-a împins spre el
mi-a dat de înțeles
că știa cine sunt
mi-a arătat pe un ceas Desen realizat de Prof. Preot, Creangă Ionuț
că timpul a trecut
și o ușă prin care
trebuia să trec
unde, habar nu aveam...
M-au trezit seara la apus

voci necunoscute
o durere groaznică
îmi apăsa pieptul
pe noptiera minusculă
din cămăruța mică
era cartea din care
citise îngerul
Altfel de timp câți km ai străbate să-ți întâlnești

frații
de Nelu Buța
Valy Lorela Buța
Bucuros, alerg desculț "ești nebun. ai antecedente. am să te internez
printre stele la nebuni"
încălțat cu bocancii cei care nu au frați
aș fi tropăit nu știu cum se mănâncă
ziua nu este bine să le trezești pe furiș fructe uscate
ar străluci neobservat nu înțeleg
până la epuizare. viața are doar două capete
restul sunt drumuri adiacente
În intervalul
de timp "ești nebun. ai antecedente.
între ziuă și noapte am să te internez într un spital de nebuni"
anii lumină ai universului dar tu nu crezi asta
m-au ajuns și continui să mergi
am devenit mai în vârstă faci pașii mărunți
cine m-a pus să călătoresc? km sunt și ei niște pași adunați la un loc
mă gândesc înspre moarte viața petrece o zi cu ai săi
invers câți km ai străbate să stai zece minute cu
pot să alerg? frații
nu ai cu tine decât bluza de trening
80 de ani 24 de km
un mers cam nesigur
și dorința
de a-i întâlni
COLABORATORII REVISTEI
 Prof. Irina Gânga, Colegiul Tehnic Forestier, Piatra Neamț

 Prof. Adrian-Cristian VELIȘCU, Liceul Tehnologic „Constantin Ianculescu”
Cârcea
 Prof. pentru înv. primar, Violeta Chelaru, Școala Gimnazială Trifești, Neamț
 Prof. înv. primar Burduja Andreea-Mădălina
 Prof. Oana – Beatrice Macoviciuc Școala Gimnazială Nr. 1 Bălușeni, Botoșani
 Prof. Carmen – Alina VELIȘCU, Şcoala Gimnazială „Eliza Opran” Ișalnița
 Prof. Irina Gânga, Colegiul Tehnic Forestier, Piatra-Neamț
 Prof. dr. SORIN – IONEL BRĂILEANU, Colegiul ,,Emil Negruțiu’’ Turda, jud.
Cluj
 Prof. ADINA – ELENA MAIER, Colegiul ,,Emil Negruțiu” Turda, jud. Cluj
 Prof. GAVRILESCU TIMEA KAROLA, Director la Colegiul ,,Emil Negruțiu’’
Turda, jud. Cluj
 PROF. BRICHIUŞ FLORICA MANUELA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
VRĂNEŞTI
 PROF. DAVID ELENA AMELIAl ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
 Prof. NISTOR CARMEN MONICA ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
 PROF. RADU ADRIANA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEŞTI
 Prof. ILIE MARIAN NICOLAE, Şcoala Gimnazială Vrăneşti
 Profesor Comorasu Aura, Şcoala Gimnazială Sascut,Bacău
 Prof. TOLOCAN AGNETA, Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Tg. Neamț
Notă – Autorii răspund pentru autenticitatea articolelor
Coperta I- FALEZA DUNĂRII- GALAȚI (foto- arhiva personală)
Coperta IV- CHEILE TIȘIȚEI-LEPȘA ( foto- arhiva personală)
ISSN 2537 - 5377, ISSN-L 2537 - 5377

Repere 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Repere 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

”Nu tot ceea ce poate fi numărat contează și nu tot ceea ce contează poate fi numărat”

REVISTĂ SEMESTRIALĂ ANUL III, NR.4 MARTIE, 2019

PROF. BUȚA NELU

Prof. TRIF CĂTĂLIN GABRIEL

Prof. BLASCIUC GABRIELA

Director fondator, Prof. Buța Lorela-Valy

Poeme de suflet pentru Astfel poeta dă libertate versului să se

”acum când scriu,

sânge, poem scrie, ca o cortină, se clatină, Legenda lui Fluieră-vânt

se așezase să se odihnească, pe marginea -Ce să fie, măria-ta, iaca nu am reușit să-mi

(Ov. S. Crohmălniceanu) perspectivei diacronice la una sincronică,

relativizare. Poezia se naşte pe stradă, este o fel de postmoderne a pluralismului cultural,

intuitivă şi fantezistă, dar n-are cultul purităţii Studiu de specialitate - FAMILIA

Zestrea era importantă atât în societatea

Prezenţa tot mai pregnantă a femeilor pe piaţa 3. Drepturile femeilor recunoscute au o

ȘCOALA EUROPEANĂ conform destinaţiei, exclusiv în interesul

Ne mândrim cu foarte multe premii obținute

Importanța dezvoltării personale și sociale a elevilor. Ele se

Performanța presupune obținerea unor Doamna T. – personaj feminin atipic

devorantă, îi duce pe amândoi la o uitare totala ,,Romancierul nu şi-a propus să creeze un

Incapabilă de gânduri profunde, Emilia nu-şi TEST DE STABILIRE A VÂRSTEI

 Tulburǎri alе limbajului citit-scris Material:

III. 3-4-6-9 1. a tuşi; 2. a fricţiona; 3. a cânta; 4. a

Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski” - scăderea abandonului şcolar și implicare

Puncte slabe: insuficiența cadrului legislativ - depunerea de cereri de finanţare pentru

calităţile de a deveni mecanici buni la firmele din

- îmbunătățirea calității procesului instructiv-

- dezvoltarea cooperării între școli și

- compuneri libere despre corpurile cu viaţă

Aproape în toate ţările distribuţia apei este în

publică (SIRONNEAU. M., 1996). Gospodărirea cubi/an/locuitor. România se situează între

irigaţiilor, 22% în domeniul industriei şi al pentru producţia de energie ar trebui să crească

2. În anumite regiuni ale U.E. este necesară 2. MARIA ZAPÂRŢAN, 2004,

La fel, mai sperăm ca versurile şi muzica (din - Poliția Orașului Murgeni;

-Folclor-obiceiuri și tradiții; Festivalul – concurs s-a încheiat cu

Festivalul-concurs s-a desfăşurat pe categorii

Ceea ce ar putea fi numit "câștigarea atenției"

Plantele reprezintă principala sursă de oxigen Pădurile, considerate „Pământul verde al

BIBLIOGRAFIE promovarea metodelor moderne de instruire care

A gândi critic înseamnă a emite judecăţi

perechi. Pentru a evalua modul în care elevii au

Este o metodă de brainstorming neliniară.

5) Observaţi formele verbului a merge: CUBUL

Natura oameni cu putere de decizie, cu simţul

Bucurie, veselie, dragoste, armonie 1. Bratu, G. – Aplicaţii ale metodelor de

Considerăm că utilizarea alternativelor

 De asemenea leadershipul trebuie să permit ca viziunea să fie înţeleasă, precisă,

EDUCAŢIA NONFORMALĂ individ, pentru a putea participa în mod activ şi

pregătirea examenelor). De obicei, nu se încheie prețioasă ca educația formală, dar care se

învăţarea tuturor categoriilor de elevi. În comunicarea între elevi la activităţile didactice,

BIBLIOGRAFIE: altfel foarte simple, mulţi dintre noi utilizându-le

Exemple: „Eu nu pot să vă predau lecţia dacă În concluzie, comunicarea cu elevul

Sugestiile de relaţionare de mai jos, aplicate, - Mişcarea ( evitaţi să vă înclinaţi şi să vă

- Asiguraţi feed-back pentru temele de acasă BIBLIOGRAFIE

- Implicaţi părinţii ( cereţi-le părinţilor să se 2.Băban, A, (coord.) Consiliere educaţională,

factori contextuali şi situaţionali, şi nu în ultimul de calitatea activităţii educative şi de modalităţile

deschidă ochii şi mintea privind educaţia in - informativi - iau în considerare contextual şi

autoevaluare interna a rezultatelor, realizata de ca un ansamblu de caracteristici ale unui

demonstrabile prin rezultate efective. Aceste b) organizarea cadrului de realizare a

- calitatea personalului - modul de soluţionare a conflictelor;

- personal didactic titular; - realizarea şi păstrarea în întreaga unitate

- stabilirea disciplinelor opţionale în - şcoala trebuie să încheie parteneriate.

domenii, ţinând cont de profilul sau specific şi de

Un braț de flori, spre bucurie și sufletului,

Mi-am luat câteva ceasuri

Într-un colț întunecat