Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Spre viitor”
Secția:Educația civică
Elaborare : Fală
Irina,
clasa a XII-a, profil umanist.
Coordonator:Cerbușcă
Pavel
Chişinău, 2010
1
Cuprins
Cuprins………………………………………….………………….…………….2
Introducere………………………………………………………………………3
Capitolul I.Considerații generale privind corupția
1.1 Noțiuni generale despre corupție...................................................................5
Concluzii………………………………………………………….................…..13
Bibliografie………………………………………………………………..…....14
Anexe……………………………………………………………..……………...15
2
Introducere
Cu o corupţie în floare
Şi cu o lipsă de morală,
O sărăcie ideală!
(Nicolae Paul)
Din întreg vocabularul societăţii de azi e greu de găsit un cuvînt care ar fi mai des utilizat
decît „corupţie”. Ziarişti şi politicieni, scriitori şi funcţionari, studenţi şi muncitori sezonieri
folosesc acest cuvînt cu atîta uşurinţă încît ar părea uneori că este un atribut inerent al societăţii.
Dupa cum remarca criminologul american W.M. Reismen: „Oamenii sînt nevoiţi, în permanenţă,
să aleagă între principiile înalte şi necesităţile compromisului cu realitatea severă…, puţini dintre
noi nu au fost la un moment oarecare al vieţii în situaţia cînd ajungeau la noi semnale directe ori
indirecte — “înţelege-te cu acest om” —, dar alte semnale indicau asupra unor mari neplăceri şi
neechităţi care urmau a fi îndurate în caz că refuza asemenea afaceri“ . În felul acesta, corupţia
este, pe de o parte, condamnată de toţi, dar, pe de altă parte, e susţinută.
Din cele expuse rezidă că actualitatea temei corupţia este în top. Despre corupţie se discută
mult în presă, la radiou, televizor, conferinţe sau chiar la nivelul unor simple conversaţii amicale,
încît s-ar părea că toţi cunosc esenţa fenomenului dat şi nu le rămîne decît să lupte cu el. În
realitate însă cunoştinţele teoretice în domeniu sunt încă destul de slabe, căci corupţia este un
fenomen complex, care poate fi contracarat doar dacă îi cunoşti punctele slabe.
De aceea, în lucrarea de faţă, mi-am propus să sintetizez într-o formulă desigur comprimată,
fenomenul corupţiei în Republica Moldova din punct de vedere al dreptului și al legislației țării,
utilizînd diverse metode.
3
Obiective:
Ipoteză
Fenomenul corupției în Republica Moldova este la nivelul critic.Acesta a patruns în toate
sferele: socială, economică, administrativă, politică.ș.a.Pentru a preveni corupția Organele
Juridice deja lucrează, dar pentru a ameliora situația actuală trebuie de anunțat populația despre
gravitatea acestui fenomen și să luptăm împreună împotriva lui.
Metode de cercetare
cercetare individuală;
metoda analizei datelor statistice, privitor la activităţile instituţiilor organice;
studierea mass-mediei și a presei;
video-interviu pe tema corupției.
4
Capitolul I
“Considerații generale privind corupția”
Corupția-un fenomen social negativ, care rezidă în folosirea de către persoane a funcției
deținute și a posibilităților legate de ea , în scopul obținerii elicite a unor venituri, bunuri material
sau a altor foloase sau avantaje personale;
5
Foloasele necuvenite-bani, titluri de valoare, bunuri și alte valori, prestări de serviciu, numirii
și avansării în funcții, privilegii și înlesniri, alte drepturi juridice și distincții morale acordate sau
însușite ilegal de către participanți la actul de corupție;
Demnitarul de stat-persoană cu funcție de răspundere în stat, numirea sau alegerea careia este
reglementată de Constituția Republicii Moldova sau care este învestită în funcție prin numire sau
alegere de către Parlament sau Președintele Republicii Moldova în modul stabilit de legile
organice;
Funcționarul public-persoană legal investită prin numire într-o funcție public din structura
unui serviciu public, în scopul îndeplinirii competenței acestuia;
Corupția e o infracțiune foarte periculoasă, care constă în abuzul de putere, adică în folosirea
de către o persoană oficială a drepturilor sale de srviciu pentru îmbogățirea personală.
Elementele corupte se pot uni în cadrul ierarhiei de serviciu, al relațiilor interdepartamentale sau
pot acționa izolat.Atît în primul caz, cît și în cel de-al doilea guvernanții obștești iau mită pentru
acțiunile sau inacțiunile lor legale.
7
Capitolul II
La 04.11.1999 prin Hotarărea Guvernului nr.1017 a fost adoptat Programul de Stat privind
combaterea criminalității, corupției și protecționismului.La 28.05.2001, prin Decretul
Președintelui nr 57-III, pe lîngă Președintele Republicii Moldova din nou se constituie Consiliul
coordonator în problemele combaterii corupției.Consiliul este condus de Președintele Republicii
Moldova, iar în calitate de membri au fost incluși Președintele Prlamentului, Prim-ministru,
8
președintele Comisiei parlamentare pentru securitatea naturală, procurorul general, ministrul
Justiției, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informație și Securitate,
președintele Curții de Contur.
Aceste și alte acte normative au o atitudine direct sau indirectă asupra activității ce ține de
prevenirea și contracararea corupției în Republica Moldova.Anume aceste măsuri indică că în
Republică există un potențial care are drept scop prevenirea și contracararea corupției.În ceea ce
privește, însă, eficiența măsurilor întrprinse în lupta cu corupția, din păcate rezultatele sunt
minime.
9
Organizaţiile nonguvernamentale, inclusiv Transparency International-Moldova
(3reprezentanţi);
Asociaţiile oamenilor de afaceri (3 reprezentanţi);
Asociaţia autorităţilor locale (3 reprezentanţi).
Grupul de monitorizare elaborează raportul anual privitor la mersul executării planului de
acţiuni privind prevenirea sau sancționarea corupției , precum şi recomandări pentru actualizarea
lui.
Conform sondajului reazlizat de companiea independentă IMAS-Inc, în cadrul Proiectului
Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi
finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), nivelul încrederii în diversele instituţii
care au ca obiectiv combaterea corupţiei, atinge cota cea mai mare în cazul CCCEC (15 %), 8 %
au cea mai mare încredere în Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce alţi 5 % îşi pun speranţele
în sistemul judecătoresc sau 6 % în Procuratură. În opinia populaţiei CCCEC este una din
instituţiile transparente, în care nu predomină acte de corupţie.
10
Capitolul III
“Fenomenul corupției în Republica Moldova”
Într-o formă concisă se poate menţiona că pentru Republica Moldova prezenţa unei corupţii
masive atât în sectorul public, cât şi în cel privat, înseamnă următoarele:
Un grad excedent al reglementării activităţii sectorului privat.
Conform sondajelor de opinie desfăşurate între businessmani(conform
http://www.transparency.md), fiecare întreprindere este vizitată în mod oficial şi neoficial de
reprezentanţii structurilor de control de 35 ori pe an;
Povară fiscală excedentă, adică circa 50- 55% pentru întreprinderile care achită impozite
şi circa 30% în mediu pe ţară;
Pierderi pentru buget. Conform estimărilor minimale, în anul 2009 evaziunea fiscală a
constituit circa 38% din veniturile bugetului consolidat.
Prezenţa unui sector masiv al economiei subterane. Economia subterană constituind circa
65-70% în comparaţie cu cea oficială;
Calitatea proastă a mărfurilor în piaţa de consum. Conform datelor Centrului de
Standardizare, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, circa 80% din mărfurile importate nu
satisfac cerinţele necesare.
Un nivel deosebit de jos al investiţiilor directe străine pe cap de locuitor – în anul 2009
circa 31 dolari SUA;
Datorii externe enorme;
Stagnare economică – Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este cel mai mic din ţările
europene –105.6% în ian.-iun.2009 (http://www.statistica.md).
Sărăcirea populaţiei. Venitul zilnic înregistrat al 80% din populaţie este mai mic de 1
dolar SUA. Salariul mediu este 156 euro.
Creşterea criminalităţii. Numărul infracţiunilor la 10 000 de locuitori a crescut de la 99.9
în 2005 până la 105 în 2009. Mai mult ca atât, estimările efectuate de Transparency
International – Moldova arată că un număr impunător de crime nu sunt oglindite de către
statistica criminală. Hotărârea Colegiului 4 din 13.03.10 se menţionează printer altele, că
în inspectoratele de poliţie ale mun.Chişinău, judeţelor Bălţi şi Chişinău au fost depistate
cazuri de refuz neîntemeiat în intentarea proceselor penale.
Este evident, că am enumerate doar o parte din dezavantajele și prejudiciile aduse de
corupție statului și societății, întrucît ele sunt cu mult mai multe.Acestea sunt cauzate de
fluxul acestui fenomen în ultima perioadă.Cu toate acestea, din păcate numărul indicat al
actelor de mituire înregistrate de organele de drept este numai o mică parte din numărul
celor care se comit în realitate. Aceasta o simt şi o cunosc bine persoanele, care se
confruntă permanent cu acest fenomen în diferite domenii de activitate.
11
3.2 Corupția și sărăcia
Între corupție și sărăcie există o legătură logică. În sectorul privat sărăcia rezultă din cauza
poverii fiscale excesive care, consecvent, majorează preţurile şi diminuează profitul
firmelor. La rândul său, preţurile înalte diminuează veniturile reale ale populaţiei şi capacitatea
de cumpărare a consumatorilor.
În sectorul public corupţia diminuează eficienţa serviciilor publice. Corupţia în sfera
colectării de impozite cauzează diminuarea surselor bugetare şi, ca urmare, inaptitudinea statului
de a plăti lucrul funcţionarilor publici la un nivel cuvenit. Astfel corupţia implică sărăcirea
majorităţii covârşitoare a populaţiei.
Sondajul efectuat în urma interogării a 20 de persoane (în partea practică a lucrării), confirmă
încă o dată acest fapt. Astfel, respondenţii sondajului au fost grupaţi în patru categorii, reieşind
din faptul cum au evaluat standardele lor de viaţă: cei ce consideră că nivelul lor de viaţă este
mult mai scăzut faţă de unul acceptabil, cei cu un nivel inacceptabil, un nivel acceptabil, şi un
nivel relativ înalt al nivelului de viaţă.
În fiecare din aceste grupe am selectat răspunsurile referitor la evaluarea gradului de gravitate
a problemei corupţiei pe o scară de şase niveluri (unde 1 înseamnă că problema corupţiei nu este
acută pentru respondenţi, 2 – este acută într-o careva măsură, 3 – rar, dar creează probleme, 4 –
creează probleme frecvent, 5 – este acută, 6 – foarte acută).
Rezultatele arată că cei cu un nivel de viaţă mai înalt evaluează fenomenul ca unul ce creează
probleme frecvent. Cei, care îşi evaluează nivelul de viaţă ca unul fiind absolut inacceptabil,
consideră că corupţia este o problemă. Se observă clar că fenomenul corupţiei şi sărăcia nu sunt
doar două părţi ale aceleiaşi monede. Mai degrabă corupţia este cauza sărăciei.
Concluzia este că eradicarea sărăciei în ţara noastră este imposibilă fără eradicarea corupţiei
la toate nivelurile existente.
12
Concluzii:
Drept urmare, termenul de corupţie care este operat astăzi în vorbirea curentă pare a fi încă
destul de penetrat de emoţii şi sentimente populare, fără însă a descrie cu precizie semnificaţiile
sociale ale fenomenului şi efectele sale asupra sistemului juridic existent. Or, în ţara noastră,
unde despre corupţie se vorbeşte în permanenţă şi de la cele mai înalte tribune, un studiu
aprofundat privind această temă, vorba lui Caragiale, „lipseşte cu desăvîrşire” deocamdată. („O
scrisoare pierdută”)
13
Bibliografie
1.’’Bazele statului și Dreptului Republicii Moldova”,2007, Mihail Rotaru, pag123;
4. http://gov.gov.md/www.gov.md/file/materiale%20utile/md/5-md.pdf;
5. http://www.transparency.md;
6. http://www.nobribes.org;
7. .http:// www.capital.ro;
8.http:// www.statistica.md
9. http://www.cccec.md/
14
Anexe
I.Chestionar
1.Ce este corupția?
15
4.Care e nivelul dvs. de trai?
(1-nu este acută,2-e acută într-o oarecare măsură,3-rar, dar crează problem,4-
creează problem, 5-acută,5-foarte acută)
II.Blog: http://nucoruptiei.blogspot.com/
16