UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI

Informatică şi cibernetică în transporturi

-PROIECT-

Student: Petcu Alexandru Gabriel

Grupa: 8409

BUCUREȘTI
2017-2018
 1 TEMA PROIECTULUI

Obiectivul proiectului:

Proiectarea de ansamblu a unui sistem de servire a călătorilor într-o agenţie de voiaj şi a bazei de
date a sistemului de emitere electronică a legitimaţiilor de călătorie.

Elemente iniţiale pentru proiectare:

Frecvenţele empirice ale sosirii călătorilor în agenţie, stabilite pentru un eşantion de N intervale
unitare de timp (1 min) sunt redate în tabelul 1.1 1.

Tab. 1.1 Frecvenţele empirice ale sosirii călătorilor (căl./min)

xi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ≥18 Total
ni 2 15 45 89 134 161 161 138 103 69 41 23 11 5 2 1 1 1 0 1002

Servirea unui călător, începând cu convorbirea asupra călătoriei şi terminând cu eliberarea

legitimaţiei de transport, durează în medie 45+5r [s] (r reprezintă numărul de ordine din subgrupă
al fiecărui student r=1).

Duratele de servire au o repartiţie exponenţial-negativă.

Sistemul de servire este de tipul ././n:(∞/FIFO), cu şir unic de aşteptare.

Standardul de servire impune ca durata de aşteptare a unui călător să fie mai mare de 2 [min] cu
o probabilitate de maxim 0,05.(τ=9)

Spaţiul alocat unui călător care aşteaptă în picioare este de 1,15 m 2, iar spaţiul alocat unui călător
care aşteaptă stând în fotoliu este de 2,25 m2.

Pentru fiecare ghişeu de eliberare a legitimaţiilor de călătorie se alocă un spaţiu de 9 m 2.

1
Datele individuale, distribuite fiecărui student se regăsesc în Anexa
2
Valoarea  se stabileşte individual pentru fiecare student
Cerinţe de proiectare:

În cadrul proiectului, studenţii vor îndeplini următoarele cerinţe:

Analiza fluxurilor de sosire şi servire a călătorilor în agenţia de voiaj

 determinarea caracteristicilor numerice asociate repartiţiilor de intrare, respectiv de
servire;
 stabilirea repartiţiei teoretice care să aproximeze repartiţia empirică a sosirii călătorilor.

Dimensionarea sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie:

 în condiţiile fluxurilor de sosire şi servire a călătorilor date prin tema de proiect şi cu
respectarea standardului de servire menţionat mai sus;
 în condiţiile introducerii unui sistem electronic de emitere a legitimaţiilor de călătorie,
pentru care duratele de servire devin cvasi-constante şi se reduc cu  = 25 [%]3 faţă de
media servirilor cu repartiţie exponenţial-negativă.

Realizarea cu ajutorul platformei software ARENA a modelelor de simulare numerică a activităţii

sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie şi determinarea capacităţii necesare de servire
în variantele funcţionale enumerate anterior. Comparaţii cu rezultatele obţinute prin modelele
analitice.

3
Valoarea  se stabileşte individual pentru fiecare student
 2 ANALIZA FLUXURILOR
CĂLĂTORILOR
DE SOSIRE ŞI SERVIRE A

Obiective:

Determinarea caracteristicilor numerice ale repartiţiilor asociate fluxurilor de sosire, respectiv de

servire a călătorilor; reprezentarea grafică a densităţilor de probabilitate şi a funcţiilor de repartiţie.
Identificarea repartiţiei teoretice care să aproximeze repartiţia empirică a sosirii călătorilor în
agenţia de voiaj.

Consideraţii teoretice:

2.1 Analiza fluxului de sosire a călătorilor

Variabila aleatoare discretă asociată sosirii călătorilor în agenţie este de forma:

x 
X i  , i=0,1,2, ...,
 pi 
 Tabelul 2.1 Caracteristicilor numerice ale repartiţiilor asociate fluxurilor

(ni-
xi ni pi Ф(xi) xi*pi σ^2 P(i) F(i) ni' ni')^2/n!
0 2 0.00199 0.00199 0 0.07219 0.00244 0.00244 2.4492 0.08240
1 15 0.01497 0.01696 0.01497 0.37634 0.01470 0.01714 14.7297 0.00495
2 45 0.04491 0.06187 0.08982 0.72359 0.04420 0.06134 44.2920 0.01131
3 89 0.08882 0.15069 0.26646 0.80686 0.08861 0.14996 88.7903 0.00049
4 134 0.13373 0.28443 0.53493 0.54243 0.13322 0.28319 133.4957 0.00190
5 161 0.16067 0.44511 0.80339 0.1652 0.16024 0.44343 160.5679 0.00116
6 161 0.16067 0.60578 0.96407 0.00003 0.16062 0.60405 160.9418 0.00002
7 138 0.13772 0.74351 0.96407 0.13390 0.13799 0.74205 138.2713 0.00053
8 103 0.10279 0.84630 0.82235 0.40545 0.10373 0.84579 103.945 0.00859
9 69 0.06886 0.91517 0.61976 0.61400 0.06931 0.91511 69.4580 0.00302
10 41 0.04091 0.95608 0.40918 0.65012 0.04168 0.95679 41.7718 0.01426
11 23 0.02295 0.97904 0.25249 0.57065 0.02279 0.97959 22.8377 0.00115
12 11 0.01097 0.99002 0.13173 0.39337 0.01142 0.99101 11.4454 0.01733
13 5 0.00499 0.99501 0.06487 0.24353 0.00528 0.99629 5.2948 0.01641
14 2 0.00199 0.99700 0.02794 0.12729 0.00226 0.99856 2.2744 0.03312
15 1 0.00099 0.99800 0.01497 0.08058 0.00091 0.99947 0.9119 0.00850
16 1 0.00099 0.99900 0.01596 0.09952 0.00034 0.99982 0.3427 1.26022
17 1 0.00099 1 0.01696 0.12045 0.00012 0.99994 0.1212 6.36817
18 0 0 1 0 0 0.000059 1 0.0587 0.05870
1002 1 1 6.0139 6.1255 1 1002 7.89230

unde:
xi este numărul călătorilor sosiţi în agenţie în unitatea de timp;
pi - probabilitatea sosirii în agenţie a xi călători în unitatea de timp.

Probabilitatea pi (densitatea de probabilitate) se calculează cu relaţia:

ni
pi 
 nk , (2.1)
k
unde ni sunt frecvenţele empirice ale sosirii călătorilor în agenţie în unitatea de timp (vezi tab. 1.1).

Funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare este

( x )  P( X  x )   pi . (2.2)
xi  x

Valoarea medie a repartiţiei corespunzătoare fluxului sosirilor este:

x  M( X)   pi x i =6.0139 (2.3)
i

Dispersia de selecţie a repartiţiei sosirii călătorilor este:

 N  2 
s2 
N  1  i
 
 x i  x pi  =6.1255 (2.4)


unde N reprezintă mărimea eşantionului analizat.

Media numarului de calatori intrati in agentie este: N=1002 [Calatori²/min²]

2.2 Determinarea repartiţiei teoretice corespunzătoare repartiţiei empirice a sosirii călătorilor

Dacă din calculele anterioare se observă că x  s 2 , rezultă că repartiţia empirică poate fi asimilată cu
o repartiţie teoretică de tip Poisson cu media   x .
În cazul repartiţiei Poisson, densitatea de probabilitate este dată de relaţia:

i 
P (i)  e , i=0,1,2, ... (2.5)
i!

unde P(i) reprezintă probabilitatea sosirii în agenţie a i călători în unitatea de timp.

Figura 2.1. Densitatea de probabilitate empirica si teoretica

Funcţia de repartiţie corespunzătoare este:

 F( x )  P(X  x )   P(i) . (2.6)
i x

Figura 2.2 Functia de probabilitate empirica si teoretica

Frecvenţele teoretice ale sosirii călătorilor în agenţie se determină cu relaţia:

n i'  N  P(i) , i=0,1,2, ... (2.7)

Verificarea concordanţei dintre repartiţia empirică şi repartiţia teoretică a sosirii călătorilor în agenţie
se realizează cu ajutorul testului  2 . Parametrul estimat în cadrul testului de concordanţă este media
repartiţiei   x . Funcţia  2 are o repartiţie caracterizată prin numărul gradelor de libertate (f):

f=n-k-1=19-1-1=17,

unde:

n este numărul frecvenţelor empirice observate;

k - numărul parametrilor repartiţiei teoretice estimaţi (k=1).
Valoarea  c2 se calculează cu relaţia:

(ni  ni' )2
 c2   =7.89230 (2.8)
i ni'

Repartiţia empirică este în concordanţă cu repartiţia teoretică de tip Poisson dacă  c2   02,f , , unde
2
0 , f , =27.58 reprezintă valoarea repartiţiei pentru un număr de grade de libertate f=17 şi un prag de
semnificaţie  .
 2 2
Repartiţia empirică este în concordanţă cu repartiţia teoretică de tip Poisson deoarece c  0, f ,
(7.89230 < 27.58).

2.3 Analiza fluxului de servire a călătorilor

Conform temei proiectului, duratele de servire a călătorilor au o repartiţie exponenţial-negativă.

Aceasta se caracterizează prin densitatea de probabilitate :

f ( t )  e t , t >0 (2.9)

şi prin funcţia de repartiţie:

t
 t
F( t )   f ( x )dx  1  e , t>0, (2.10)
0
unde  este intensitatea medie a servirilor.

Tabelul 2.2 Caracteristicile fluxului de servire

t f(t) F(t)
0 1.2 0
1 0.361433 0.69880
2 0.108862 0.90928
3 0.032788 0.97267
4 0.009876 0.99177
5 0.002975 0.99752
6 0.000896 0.99925
7 0.00027 0.99977
8 0.000081 0.99993
9 0.000024 0.99998
10 0.000007 0.99999

 Timpul mediu de servire a unui călător este:

t s   45  5r  / 60 = 0.833 [min].

1
 Intensitatea medie a servirilor este   = 1.2 [căl./min].
ts
Figura 2.3 Densitatea de probabilitate si functia de repartitie corespunzatoare fluxului sosirii calatorilor in
agentie

3
 MODELE ANALITICE PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMULUI
DE EMITERE A LEGITIMAŢIILOR DE CĂLĂTORIE

Obiective:

Determinarea prin metode analitice a capacităţii necesare a sistemului de emitere a legitimaţiilor

de călătorie în condiţiile fluxurilor de sosire şi servire stabilite anterior şi cu respectarea
standardului de servire impus prin tema proiectului.
Determinarea prin metode analitice a capacităţii de servire necesare în urma introducerii unui
sistem electronic de emitere a legitimaţiilor de călătorie pentru care duratele de servire devin
cvasi-constante.
Evaluarea parametrilor de servire în cele două situaţii.

Consideraţii teoretice:

3.1 Determinarea capacităţii de servire a sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie –

sistemul M/M/n:(/FIFO)

În figura 3.1 este prezentată schema unui sistem de servire în masă (sistem cu aşteptare) cu şir unic
de aşteptare şi n staţii de servire dispuse în paralel, model adoptat pentru organizarea servirii
călătorilor în agenţia de voiaj.

1
Q S1
flux de intrare
 flux de ieşire
2
G S2
3
S3

Fig. 3.1 Sistem de servire în masă cu şir unic de aşteptare şi staţii dispuse în paralel
(G – generator de cereri, Q – şir de aşteptare, Si – staţie de servire,
 - intensitatea sosirilor, i – intensitatea servirilor)

Conform formalizării Kendall-Lee, un sistem de servire în masă se reprezintă sub forma:

1/2/n:(m/D),
unde:
1 este repartiţia fluxului de intrare;
2 - repatiţia fluxului de servire;
n - numărul staţiilor de servire;
m - numărul locurilor disponibile în şirul de aşteptare;
D - disciplina de servire.

Asupra fluxului sosirilor se fac următoarele ipoteze:

 fluxul de sosire este staţionar în timp (probabilitatea sosirii cererilor de servire într-un interval de
timp  depinde de mărimea intervalului şi nu de poziţia sa pe axa timpului);
 probabilitatea sosirii simultane a două sau mai multe cereri este neglijabilă;
 apariţia cererilor de servire într-un interval de timp nu depinde de apariţiile anterioare.

În cazul agenţiei de voiaj, fluxul sosirilor este de tip Poisson cu intensitatea medie . Duratele de
servire au o repartiţie exponenţial-negativă cu valoarea medie t s , prin urmare numărul călătorilor
serviţi în unitatea de timp are o repatiţie de tip Poisson cu intensitatea medie   1 / t s .
Din considerente etice, disciplina de servire este FIFO (First In First Out).
Numărul locurilor în şirul de aşteptare se consideră nelimitat ( m   ).
Prin urmare, conform clasificării Kendal-Lee, modelul sistemului de servire în masă corespunzător
agenţiei de voiaj este de forma:

M/M/n:(/FIFO)4.


Coeficientul de solicitare a sistemului este    =5.0116.

Astfel numărul caselor de bilete din agenţie este 6.

Tabelul 3.1

i ƿ^i/i!
0 1
1 5.01164
2 12.55828
3 20.97921
4 26.28508
5 26.34629

Probabilitatea ca în agenţie să nu existe nici un călător, P(0) se calculează cu relaţia:

1
P 0  
n 1 i
 n =0.0044292 (3.1)
 i!

 n  1!  n   
i0

4
Notaţia M provine de la numele matematicianului A. Markov care a studiat procesele care îi poartă numele
Probabilitatea ca în agenţie să se găsească mai mult de n călători, P(kn) se determină cu relaţia:

n
P k  n   P 0  =0.5917137 (3.2)
 n  1!  n  

Probabilitatea ca durata de aşteptare a unui călător () să depăşească o valoare  este:

P     P k  n  e   n   =0.00001369 (3.3)

Standardul de servire impus prin tema proiectului prevede ca durata de aşteptare a unui călător să
depăşească  = 9 [min] cu o probabilitate de maxim 0,05, adică

P(   )  0,05 . (3.4)

Deoarece este mai mic decat 0.05 se indeplineste standadul de servire si nr de case din
agentie este n0=6

3.2 Determinarea capacităţii de servire a sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie –

sistemul M/C/n:(/FIFO)

În urma introducerii unui sistem electronic de emitere a legitimaţiilor de călătorie, duratele de servire
devin cvasiconstante şi se reduc cu  [%] faţă de durata medie de servire corespunzătoare servirilor
cu repartiţie exponenţial-negativă. Conform clasificării Kendall-Lee, noul model al sistemului cu
aşteptare asociat servirii călătorilor în agenţie este de forma

M/C/n:(/FIFO).

1 1
Intensitatea medie a servirilor devine  ct  
1    t s =1,6.
t ct
s


Coeficientul de solicitare a sistemului este ct   = 3.75873.
ct

Astfel numărul caselor de bilete din agenţie este 4.

Tabelul 3.3
k pct^k/k!
0 1
1 3.758733
2 7.064035
3 8.850606
Durata medie de aşteptare a unui călător se determină cu relaţia:

n 1
 
1   ct 
ct 1 n  n 
t a  P(  0)  
 ct  n   ct  n  1 n = 0.535561685 (3.5)
  ct 
1  
 n 

unde P(>0) este probabilitatea ca în agenţie să existe călători şi se determină cu relaţia:

ct n 2
n!(n  ct )
P( 0)  n 1 k = 0.334393353 (3.6)
ct ct n 2

k 0 k!

n!(n  ct )

În condiţiile unor durate de servire constante, capacitatea de servire a sistemului trebuie aleasă astfel
încât durata medie de aşteptare a unui călător să nu depăşească durata medie de aşteptare
corespunzătoare sistemului cu durate de servire repartizate exponenţial-negativ, adică:

ct
ta  ta , (3.7)

n
unde ta  P(0) = 0.49890366
 n  1!  n    2

Deoarece relatia 3.7 ( t ct

a  t a ) nu se respecta, deoarece 0.535561685 > 0.49890366, se
incrementeaza numarul de statii de servire n=n+1

Astfel numărul caselor de bilete din agenţie este 5.

Tabelul 3.4

k pct^k/k!
0 1
1 3.758733
2 7.064035
3 8.850606
4 8.316765

Durata medie de aşteptare a unui călător va fi:

n 1
 
1   ct 
ct 1 n  n 
t a  P(  0)  
 ct  n   ct  n  1 n = 0.008004164
  ct 
1  
 n 
unde P(>0), probabilitatea ca în agenţie să existe călători, va avea valoarea:

ct n 2
n!(n  ct )
P( 0)  n 1 k = 0.021297816
ct ct n 2

k 0 k!

n!(n  ct )

În acest caz, conform relatiei (3.7): t ct

a  t a , valoarea 0.008004164 este mai mica fata de valoarea
0.49890366, astfel durata medie de aşteptare a unui călător nu depăşească durata medie de
aşteptare corespunzătoare sistemului cu durate de servire repartizate exponenţial-negativ, atunci
numarul de case care asigura servirea este 5.

3.3 Evaluarea parametrilor de servire a călătorilor

Parametrii de servire a călătorilor care trebuie determinaţi sunt durata medie de aşteptare t a ,  
 
durata medie petrecută în sistem (agenţie - t si ), numărul mediu de călători aflaţi în aşteptare na şi
 
numărul total de călători aflaţi în agenţie nsi .
Legăturile dintre parametrii de servire sunt date de relaţiile lui Little:

na  t a
. (3.8)
n si   t si
De asemenea,

1
t si  t a  t s  t a 
. (3.9)
nsi  na  

Pentru sistemul de servire de forma M/M/n:(/FIFO), durata medie de aşteptare se calculează cu

relaţia:

n
ta  P(0) . (3.10)
 n  1!  n    2

Pentru sistemul de servire de forma M/C/n:(/FIFO), durata medie de aşteptare este dată de relaţia
3.5.
În determinarea parametrilor de servire a călătorilor se va ţine cont de caracteristicile repartiţiilor
duratelor de servire corespunzătoare fiecărui sistem în parte (intensitatea medie a servirilor).

Tabelul 3.5 Parametri de servire pentru călători

 Parametri de Durata medie de Durata medie Numar mediu de Numar mediu de
servire asteptare [min] petrecuta in cal in asteptare cal in agentie
agentie [min] [cal] [cal]
Sistem
M/M/n:(/FIFO) 0,415342 1,498676 2,903244 10,47574378
M/C/n:(/FIFO) 0,00045 0,921283 0,003146 6,439770641

4 MODELE DE SIMULARE PE CALCULATOR PENTRU

DIMENSIONAREA SISTEMULUI DE EMITERE A LEGITIMAŢIILOR
DE CĂLĂTORIE
Obiective:

Însuşirea elementelor fundamentale ale modelării şi simulării sistemelor de servire în masă cu

ajutorul platformei software ARENA 9.0
Determinarea capacităţii sistemului de servire a călătorilor în agenţia de voiaj cu ajutorul
modelului de simulare numerică.
Compararea rezultatelor obţinute prin simulare cu cele determinate pe cale analitică. Analiza
erorilor.

Consideraţii teoretice:

4.1 Platforma de simulare numerică ARENA 9.0. Prezentare generală. Elemente de bază ale
modelării şi simulării sistemelor de servire în masă

Platforma software ARENA 9.0 este dedicată modelării şi simulării numerice a sistemelor de servire în
masă, cu evenimente discrete. Cadrul general al realizării modelelor de simulare este redat în figura
4.1

Zona de
Zona de
editare a
editare a
modelului
modelului

Zona de
Zona de
Module cu date ale
Module cu date ale
blocuri modelului
blocuri modelului
funcţionale
funcţionale

Fig. 4.1 Cadrul general al platformei software ARENA 9.0

Blocurile funcţionale reprezintă elementele prin intermediul cărora se definesc procesele de simulat.
Blocurile funcţionale se transferă în zona de editare a modelului prin glisare din modulul
corespunzător (fig. 4.2). Blocurile se interconectează în succesiunea logică a modelului prin
intermediul conectorilor.

Buton de salvare a
Buton de salvare a
modelului
modelului
 Buton de rulare a
Buton de rulare a
simulării
simulării

Conector dintre
Conector dintre
blocuri funcţionale
Bloc funcţional blocuri funcţionale
Bloc funcţional

Fig. 4.2 Elemente ale modelului şi operaţii de bază

În zona de date a modelului sunt evidenţiaţi parametrii blocului funcţional selectat sau ai altor
elemente componente ale modelului.
Blocurile funcţionale sunt parcurse de entităţi (cereri de servire). Entităţilor li se asociază un tip,
corespunzător modelului de simulare. Într-un model de simulare pot exista mai multe tipuri de entităţi
în acelaşi timp.
Salvarea unui model de simulare se realizează prin apăsarea icoanei Save din bara de meniu
Standard sau prin succesiunea de selecţii File>Save.
Rularea unui experiment de simulare se realizează prin acţionarea butonului Run din bara de meniu
sau prin succesiunea de selecţii Run>Go. Viteza de animaţie în cursul simulării se ajustează apăsând
tasta < pentru micşorarea vitezei sau > pentru mărirea ei. Controlul parametrilor experimentelor de
simulare se realizează cu opţiunea Run>Setup... (fig. 4.3). Principalii parametri de conducere a
experimentelor de simulare sunt:
 durata simulării
 perioada regimului tranzitoriu (warm up)
 condiţia de întrerupere a simulării
 numărul experimentelor independente
 iniţializările care se fac între experimente.
 Fig. 4.3 Definirea parametrilor experimentelor de simulare

La sfârşitul unei simulări se pot vizualiza rezultatele simulării, care conţin informaţii privind staţiile de
servire (resurse), şirurile de aşteptare, entităţile din sistem (cererile de servire), procesele care au
avut loc (fig. 4.4).

Fig. 4.4 Rezultate ale simulării

4.2 Module şi blocuri funcţionale de bază

CREATE

Descriere
Blocul CREATE reprezintă punctul de intrare (generare) a cererilor (entităţilor) în modelul de
simulare. Entităţile sunt create utilizând repartiţii ale intervalelor dintre sosiri sau un anumit orar.
Utilizări5
 sosirea călătorilor în agenţia de voiaj

Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului.
Entity Type Tipul entităţilor generate (numele entităţilor).
Type Tipul fluxului entităţilor generate. Tipurile disponibile sunt
Random (pentru repartiţia exponenţial-negativă), Schedule
(utilizează o repartiţie exponenţial-negativă cu medie
variabilă conform unui anumit orar), Constant (valoare
constantă a intervalului dintre entităţi) şi Expression
(diverse repartiţii ale intervalelor dintre sosiri).
Value Determină media repartiţiei exponenţial-negative (cazul
Random) sau valoare constantă (cazul Constant) a
intervalelor dintre sosiri.
Schedule Name Numele orarului utilizat pentru modelarea sosirilor. Se
utilizează doar pentru tipul Schedule.
Expression Repartiţia utilizată pentru modelarea intervalelor dintre
sosiri. Se utilizează pentru tipul Expression.
Units Unitatea de timp pentru intervalele dintre sosiri şi pentru
prima sosire.
Entities per Arrival Numărul de entităţi sosite simultan.
Max Arrivals Numărul maxim de entităţi care vor fi generate în
experimentele de simulare. Când această valoare este
atinsă, generarea entităţilor încetează.
First Creation Momentul generării primei entităţi.

DISPOSE

Descriere
Blocul DISPOSE reprezintă punctul de ieşire a entităţilor din modelul de simulare. Datele statistice
privind entităţile sunt colectate înainte de eliminarea entităţilor din model.

Utilizări
 ieşirea călătorilor din agenţia de voiaj

Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului
Record Entity Determină dacă datele statistice ale entităţilor vor fi
Statistics înregistrate. Datele statistice privesc duratele de aşteptare
şi totale petrecute în sistem, costurile de aşteptare şi cele
totale
5
Exemplele privind utilizările sunt date pentru modelul de simulare a activităţii de emitere a legitimaţiilor de călătorie din
agenţia de voiaj
 PROCESS

Descriere
Blocul PROCESS este utilizat pentru modelarea proceselor de servire a entităţilor. Blocul dispune de
opţiuni privind condiţiile de ocupare/eliberare a staţiilor de servire.

Utilizări
 modelarea procesului de emitere a legitimaţiilor de călătorie, inclusiv aşteptarea călătorilor

Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului.
Type Tipul blocului funcţional. În cazul tipului Standard, toate
elementele definitorii ale procesului sunt stocate în cadrul
blocului funcţional sub forma unei acţiuni specifice. Tipul
Submodel indică faptul că blocul funţional va include un
subprogram format dintr-un anumit număr de alte blocuri
funcţionale, înlănţuite logic.
Action Natura procesului care are loc în cadrul blocului funcţional.
Delay întârzie cererile (entităţile) fără să solicite nici o
resursă (canal de servire). Seize Delay determină alocarea
unei resurse (staţii de servire), trecerea unei durate de
desfăşurare a procesului, iar eliberarea resursei se va face
ulterior. Size Delay Release specifică alocarea resursei
cerute, desfăzurarea procesului de servire şi eliberarea
resursei. Deley Release indică desfăşurarea unui proces şi
eliberarea resursei anterior ocupate.
Priority Nivelul priorităţii pe care le au entităţile care aşteaptă în
blocul funţional faţă de alte entităţi din sistem pentru
ocuparea resurselor cerute. Nu este valabilă pentru procese
de tip Delay, Delay Release sau Submodel.
Resources Lista resurselor necesare desfăşurării proceselo din blocul
funţional. Nu este valabilă pentru procese de tip Delay sau
Submodel.
Delay Type Repartiţia duratelor procesului de servire.
Units Unitatea de măsură a duratelor procesului.
Allocation Determină modul de alocare a duratelor şi costurilor
asociate procesului de servire către entitate (cererea de
serrvire). Tipurile de alocare sunt: Value Added, Non Value
Added, Transfer, Wait şi Other.
Minimum Valoarea minimă a duratelor proceselor pentru repartiţia
uniformă sau triunghiulară.
Value Parametru reprezentând media duratelor de servire pentru
repartiţia normală, durata de servire constantă sau modulul
repartiţiei triunghiulare.
Maximum Valoarea maximă a duratelor proceselor pentru repartiţia
uniformă sau triunghiulară.
Std Dev Abaterea medie pătratică pentru repartiţia normală.
Expression Expresie după care se evaluează duratele de servire.
Report Statistics Modul de culegere şi stocare a datelor statistice privind
procesul de servire.

Caracteristicile resurselor alocate proceselor

Type Specificarea tipului resurselor utilizate (individuală sau parte
componentă a unui set de resurse).
Resource Name Numele resurselor utilizate. Se aplică pentru resurse
individuale.
Set Name Numele setului de resurse din cadrul căruia se va face
selecţia resurselor solicitate.
Quantity Numărul de resurse individuale sau dintr-un set care vor fi
ocupate pe durata procesului de servire.
Selection Rule Metoda de selecţie a resurselor din cadrul unui set.
Metodele disponibile sunt: Random, Preffered Order,
Specific Member.
Save Attribute Atribut ce specifică indexul resursei utilizate din cadrul unui
set. Nu se aplică pentru metoda de selecţie Specific
Member.
Set Index Atribut ce menţionează indexul resursei cerute din cadrul
setului. Se aplică doar pentru regula de selecţie Specific
Member.

ASSIGN

Descriere
Blocul ASSIGN este destinat alocării de noi atribute, variabile, tipuri etc. pentru entităţi.

Utilizări
 stabilirea proirităţii entităţilor
 modificarea imaginii grafice a entităţii

Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului.
Assignments Alocările de noi elemente către entitate.
Type Tipul alocării efectuate. Exemple: Attribute, Variable, Entity
Type, Other etc.
Variable Name Numele variabilei care va primi o nouă valoare în cadrul
modulului.
Row Indexul elementului din variabila tip vector.
Column Indexul coloanei din variabila tip matrice.
Attribute Name Numele atributului care va primi o nouă valoare. Se
utilizează pentru tipul Attribute.
Entity Type Noul tip de entitate primit în cadrul modulului.
Entity Picture Noul simbol grafic asociat entităţii.
Other Variabilele sistem (globale) care primesc noi valori la
intrarea unei entităţi în modul.
New Value Valoarea nouă atribuită în cadrul modulului.

RECORD
Descriere
Blocul RECORD este destinat colectării datelor statistice pe parcursul simulării.

Utilizări
 înregistrarea duratelor de aşteptare, de servire
 contorizarea numărului de călători care au aşteptat mai mult de o anumită perioadă.

Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului.
Type Tipul măsurătorilor statistice efectuate. Count va
incrementa/decrementa valoarea parametrului statistic cu o
anumită mărime. Entity Statistics va furniza date statistice
generale ale entităţilor, precum cele legate de durate şi
costuri. Time Interval va înregistra diferenţa dintre valoarea
unui atribut şi momentul curent (ceasul simulării). Time
Between va monitoriza intervalele de timp dintre cererile
care intră în modul. Expression va înregistra valorile unei
expresii definite de utilizator.
Attribute Name Numele atributului a cărui valoare se va utiliza pentru
înregsitrările statistice. Se aplică doar pentr tipul Time
Interval.
Value Valoarea care se va înregistra în observaţiile statistice de tip
Expression sau valoarea adaugată la contor pentru tipul
Counter.
Tally Name Numele seriei de date statistice. Se aplică pentru tipurile
Time Interval, Time Between şi Expression.
Counter Numele contorului utilizat. Se aplică pentru tipul Counter.
Record into Set Se utilizează pentru a specifica dacă datele sunt stocate
într-un set de contoare sau serii de observaţii statistice.
Tally Set Numele setului de date statistice sau al contoarelor utilizate
Name/Counter Set pentru stocarea observaţiilor statistice.
Name
Set Index Indexul seriei de date sau al contorului utilizat.

STATISTIC

Descriere
Modulul STATISTIC este destinat definirii seriei datelor statistice care se colectează pe parcursul
simulării. Modulul este utilizat în corelaţie cu blocul funcţional RECORD.

Utilizări
 înregistrarea duratelor de aşteptare, de servire
 contorizarea numărului de călători care au aşteptat mai mult de o anumită perioadă.

Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului.
Type Natura seriei statistice înregistrate (Tally – serie de date
statistice).
Tally Name Numele seriei de date statistice.
Tally Output File Numele fişierului în care se vor înregistra datele statistice
(extensia recomandată a fişierului este .dat).

PLOT

Descriere
Modulul PLOT este destinat reprezentării grafice a evoluţiei unei anumite variabile pe parcursul
simulării (fig. 4.5).

Utilizări
 reprezentarea evoluţiei numărului de călători care aşteaptă în agenţie.

Caracteristici

Expressions Defineşte expresia de monitorizat.

Time Range Determină intervalul de timp reprezentat pe abscisă.

Fill Area Defineşte modul de umplere a zonei reprezentate.

Transparent Background Determină tipul fundalului.

Refresh Stabileşte modalitatea de reactualizare a reprezentării

grafice.

Border Defineşte tipul marginii utilizate.

Area.../Border.../ Modifică elementele grafice ale reprezentării.

Fill Area...

Expression Opţiune de sincronizare a valorilor minime şi maxime obţinute

Synchronization pe parcursul simulării.

Title Defineşte numele dat reprezentării grafice.

Axis Labels Reprezentări ale axelor de coordonate.

 Fig. 4.5 Utilizarea modulului PLOT

4.3 Analiza statistică a datelor obţinute prin simulare

Unele din datele obţinute prin simulare sunt automat prelucrate de către sistem. Vizualizarea
acestora se realizează prin selecţia meniului REPORTS (fig. 4.6).

Fig. 4.6 Meniul REPORTS

Rezultatele analizei statistice se referă la entităţi, şiruri de aşteptare, resurse utilizate, valori
specificate de utilizator etc.
Pe lângă statisticile generate automat de sistem, utilizatorul are la dispoziţie programul auxiliar
Output Analyzer (fig. 4.7) pentru a realiza prelucrări mai detaliate ale observaţiilor înregistrate pe
parcursul simulării.

Fig. 4.7 Lansarea în execuţie a programului Output Analyzer

Opţiunea HISTOGRAM (fig. 4.8) permite reprezentarea grafică a densităţii de probabilitate şi a

funcţiei de repartiţie pentru variabila aleatoare al cărei eşantion de selecţie este conţinut în fişierul
specificat. Utilizatorul poate specifica numărul intervalelor interioare de grupare a datelor, lăţimea
acestor intervale, limita inferioară, cât şi elemente grafice utilizate în reprezentare.

Fig. 4.8 Opţiunea HISTOGRAM

Opţiunea HISTOGRAM se utilizează pentru analiza statistică a duratelor de aşteptare a călătorilor în
agenţie.

Opţiunea CONFIDENCE INTERVAL (Mean.) permite determinarea intervalului de încredere pentru

media variabilei analizate. Utilizatorul va specifica numele fişierului în care se găsesc datele statistice
colectate pe parcursul simulării, cât şi valoarea pragului de semnificaţie (fig. 4.9). Opţiunea se
utilizează pentru determinarea intervalului de încredere a duratei medii de aşteptare a călătorilor.

Fig. 4.9 Determinarea intervalului de încredere

Activitati practice:
4.1 Modul de simulare pentru M/M/n:(/FIFO)

Figura 4.1. Simularea unei zi de lucru în agenţie

 Figura 4.2. Modelarea fluxului de intrare a călătorilor

Figura 4.3. Modelarea fluxului de emitere a legitimatiilor de călătorie

Tabelul 4.1 Analiza raport a simularii

4.2. Modul de simulare pentru M/C/n:(/FIFO)

Mediu Minim Maxim

Durata de aşteptare
0,008052 0 0.06166
a unui călător [min]
Durata petrecută în
0.021792 0.0000119 0.1286
sistem [min]
Numărul de călatori
7.9199 0 33
din agenţie
Lungimea şirului de
9.36 0 55
aşteptare

Figura 4.4. Simularea unei zi de lucru în agenţie

 Figura 4.5. Modelarea fluxului de intrare a călătorilor

Figura 4.6. Modelarea fluxului de emitere a legitimatiilor de călătorie

 Mediu Minim Maxim
Durata de aşteptare
0.00245680 0 0.03354437
a unui călător [min]
Durata petrecută în
0.01287347 0.01041667 0.04396104
sistem [min]
Numărul de călatori
4.6923 0 21.0000
din agenţie
Lungimea şirului de
3.96 0 31
aşteptare

Tabelul 4.2 Analiza raport a simularii

4.3 Concluzii

O zi de lucru are 12 ore din care se lucrează 11,92 ore efectiv şi vor fi emise 4331 leigitimaţii
de călătorie.