Sunteți pe pagina 1din 5

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT

Definiţie
Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, transmisa genetic sau castigata in
timpul vietii, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, insotita sau urmata de
perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral)
Dupa OMS, clasificarea actuala a diabetului zaharat este urmatoarea :
 Diabet zaharat tip I, insulinodependent (20% din cazuri apar sub varsta de 20 de ani)
 Diabet zaharat tip II, insulinoindependent (80% din cazuri au raspuns pozitiv la
antidiabeticele orale)

EDUCATIA PENTRU PREVENIREA DIABETULUI ZAHARAT

Masuri de profilaxie primara


Masurile vizeaza reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire si constau in:
- Dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potential diabetogeni (DZ la rudele de
grad I)
- Dispensarizarea persoanelor cu infectii pancreatotrope (virus urleian, virusul
hepatitei)
- Educarea populatiei pentru a reduce din alimentatie glucidele rafinate, excesul de
glucide)
- Educarea populatiei pentru a combate supraalimentatia, obezitatea, stresul – factori ce
favorizeaza diabetul zaharat de maturitate.
- Educarea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste 5 Kg sa reduca glucidele
din alimentatie, sa monotorizeze glicemia
- Educarea tinerilor diabetici care vor sa aiba copii sanatosi sa evite casatoriile cu
parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 60-100% sa aiba diabet zaharat)
Masuri de profilaxie secundara
- Dispensarizarea bolnavilor cu DZ prin efectuarea periodic a controalelor clinice si de
laborator
- Invatarea pacientului sa isi administreze corect medicamentele si sa-si prepare
alimentele pentru a putea duce o viata cvasinormala
- Invatarea pacientului sa evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari, obezitatea,
pentru a preveni complicatiile bolii
- Invatarea pacientului sa utilizeze mijloacele de monitorizare a glicemiei la domiciliu
Masuri de profilaxie tertiara
- Readaptarea individului, reinserarea sa sociala in cazul aparitiei unor complicatii
invalidante (nevrite, retinopatie diabetica)
Masuri de gradul IV
- In stadiile finale ale bolii, asigurarea unei morti demne, linistite

EVALUAREA FUNCTIONALA
Examene de laborator ale sangelui
Glicemia
- Se recolteaza 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg florura de sodiu sau cu
sistemul vacutainer
(glicemia normala 80-120mg% testul tolerantei la glucoza pe cale orala TTGO –
tehnica OMS)
- Se recolteaza sange pentru dozarea glucozei a jeune
- Se administreaza 75 g glucoza pulvis dizolvata in 200 ml apa

1
- Se recolteaza sange pentru dozarea glucozei la 30,60,90,120 minute dupa
administrarea glucozei
- Interpretare la 2 ore: dupa administrarea glucozei TTGO mai mic sau egal cu 200 mg
% la persoanele sanatoase. Valorile TTGO peste 200 mg% sunt caracteristice pentru
persoanele cu DZ.
Rezerva alcalina
- Se recolteaza sange venos pe heparina sau cu sistem vacutainer; normal 27mEq/l,
scade in DZ decompensat
Glicozuria
- Se recolteaza urina din 24 de ore intr-un borcan curat, gradat.
Din intreaga cantitate se trimit la laborator 150-200ml urina; pe eticheta ce insoteste
produsul se noteaza cantitatea de urina/24 de ore. Normal, glicozuria este absenta.
Dozarea corpilor cetonici
- Se recolteaza urina din 24 de ore, se trimit la laborator 150ml. Prezenta corpilor
cetonici se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu varsaturi prelungite.
Toleranta la glucide
- Scop: stabilirea dozei de insulina ce urmeaza a se administra
- Se administreaza pacientului timp de 3 zile, in alimentatie o cantitate fixa de glucide
- Zilnic se recolteaza urina din 24 ore (pentru glicozurie) si sange (pentru dozarea
glucozei)
- Se face media glicozuriei pe cele 3 zile si se scade cantitatea de glucide administrate
in 24 ore
- Daca pacientul nu prezinta glicozurie sau 10g/24 ore, se considera o buna toleranta la
glucide.

 Circumstante de aparitie
- Persoanele cu risc genetic (o singura gena sau poligenetica)
- Persoane cu boli care scad rezerva functionala a pancreasului, actionand asupra
celulelor beta, (traumatisme pancreatice, pancreatite urleiene, alcoolism, lues)
- Persoane cu boli care scad rezerva functionala a pancreasului prin suprasolicitarea
celulelor beta si epuizarea lor (supraalimentatie, obezitate, sarcina, traume psihice)
- Persoane care fac tratamente cu citostatice, imunosupersive, glicocorticoizi, ACTH,
care inhiba sinteza insulinei.

 manifestari de dependenta (semne si simptome):


- poliurie, 4-5 litri/24 ore
- polidipsie, ingestia 2-5 litri lichide/24 ore
- polifagie accentuata, indeosebi la tineri
- scaderea ponderala, ca urmare a catabolismului si pierderilor de material energetic
(glucoza)
- astenie fizica si intelectuala
- crampe musculare
- prurit genital si infectii genitale fara raspuns la tratamentele obisnuite
- manifestarile unor complicatii in formele atipice (plagi nevindecabile, furunculoza)

Obiective de ingrijire:
- sa se obtina echilibul metabolismului glucidic
- pacientul sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si calitative/24 orepacientul
sa-si recapete conditia fizica si intelectuala

2
- pacientul sa fie constient ca prin respectarea alimentatiei si a tratamentului poate duce o
viata cvasinormala
- pacientul sa cunoasca manifestarile bolii, regimul de viata pe care sa-l respecte
- sa se obtina echilibrul psihic al pacientului
- sa se implice familia in ingrijirea pacientului
- pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase, acute si cronice

Interventii:
pentru pacientul ambulatoriu:
- invita periodic pacientul la controale clinice si e laborator, in cadrul cabinetului medical
(glicozurie, glicemie)
pentru pacientul dezechilibrat, tratat in spital:
- asigura un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza ratia calorica necesara, de a
reduce hiperglicemia si de a mentine o greutate corporala satisfacatoare si stabila
 evalueaza nevoile cantitative si calitative in functie de varsta (copil, adolescent, adult),
sex, stare fiziologica (sarcina, alaptare), activitatea pacientului, forma bolii
 stabileste ratia alimentara cu: proteine 13-15%, lipide 30-35%, absorbtie lenta si 1/3
glucide simple cu absorbtie rapida, repartizate pe diferite mese si adaptate la efortul fizic .
Cand pacientul are o activitate usoara se recomanda 30-35 cal/hg/corp/24ore
 numarul meselor/24ore: 4-5-6 mese (3 mese principale si 2-3 gustari)
 alegerea alimentelor se face in functie de contintul de glucide;
- alimente interzise: zahar, produse zaharoase, fructe uscae, prajituri, leguminoase uscate,
siropuri,struguri, prune
- alimente permise, cantarite: paine (50% glucide), cartofi (20% glucide), pastele fainoase,
fructe, legume (cu peste 5% glucide), lapte, branza de vaci, mamaliga
- alimente permise necantarite: carnea si derivatele din carne, pestele, ouale, branzeturile,
smantana, untul, legumele cu 5% glucide (varza, conopida, patlagelele rosii, fasolea
verde); din alimentatia zilnica nu trebuie sa lipseasca oul, carnea, pestele
 prepararea alimentelor: se va folosi, pentru indulcirea ceaiurilor, compoturilor, ciclamat
de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor), sosurile nu se ingroasa cu
faina, ci cu legume pasate; pastele fainoase se cantaresc inainte de fierbere;
painea se cantereste inainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza in glucide);
se folosesc fierberea si coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor
- recolteaza produsele pentru examelul de laborator (sange,urina)
- administreaza medicatia prescrisa de medic, la orele indicate
 in diabetul zaharat de tip 1 insulina ordinara prin injectie SC, in doza recomandata (in
functie de valorile glicemiei si glicozuriei), se administreaza cu 15-30 min. inaintea mesei
(se foloseste seringa speciala, gradata in unitati de insulina, se tine seama ca alcoolul
inactiveaza produsul); ritmul de administrare: 2-3ori/zi, inaintea meselor principale
 administreaza insulina ordinara prin injectie IV numai in cazul comei diabetice
 administreaza insulina monocomponenta, semilenta, lenta o data sau de doua ori pe zi, la
ore fixe, prin injectii subcutanate
 respecta, cu strictete, masurile de asepsie
 altereaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile (loc de injectare: fata externa a
bratului, 1/3 mijlocie; fata antero-externa a coapsei, 1/3 mijlocie; flancurile peretelui
abdominal; regiunea subclaviculara; regiunea fesiera; superoxterna)
 in diabetul zaharat de tip II administreaza medicatia hipoglicemianta pe cale orala;
sulfamide hipoglicemiante sau biguanide si urmareste efectele secundare ale acestora
(greturi, varsaturi, epigastralgii, inapetenta).
 administreaza medicatia adjuvanta – vitaminoterapia KCL
3
- masoara zilnic diureza si noteaza in foaia de temperatura
- masoara greutatea corporala la interval de 2-3 zile
- evalueaza manifestarile de deshidratare: aspectul pieii si al mucoaselor, pulsul, tensiunea
arteriala
- evalueaza astenia, epuizarea pacientului si il ajuta in efectuarea ingrijirilor igenice pentru
conservarea fortei sale fizice
- asigura conditii de ingrijire in spital, in saloane mici, linistite, care sa permita repausul
fizic si psihic al pacientului
- explica pacientului normele de viata si alimentatie pe care trebuie sa le respecte
- pune la dispozitia pacientului exemple de diabetici cu evolutie favorabila indelungata
- supravegheaza zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea arteriala, consemnand, in
foaia de temperatura, rezultatul
- supravegheaza tegumentele bolnavului si mucoasele, sesizand manifestarile cutanate
- educa pacientul privitor la pastrarea igienei personale corporale, in general, si a
picioarelor, in special, pentru a preveni escoriatiile, fisurile, bataturile la acest nivel, care
se pot infecta usor (atentie la obezi, la nivelul plicilor)
- sesizeaza unele modificari, care au drept cauza diverse complicatii: schimbari ale
comportamentului (obnubilarea), transpiratii, repiratie Kussmaul, coma
- acorda ingrijiri speciale in coma hiperglicemica:
 administreaza doza de insulina ordinara recomandata de medic pe cale subcutanata si
intravenoasa, la intervalul stabilit
 recolteaza periodic sange pentru monitorizarea glicemiei, a rezervei alcaline si urina
pentru glicozurie
 monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, revenirea constientei
 reechilibreaza hidroelectrolitic si acidobazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic,
solutie Ringer sau Fischer si solutie de bicarbonat de sodiu 14%0
 ingrijeste tegumentele si mucoasele pacientului comatos
- acorda ingrijiri speciale in coma hipoglicemica
 administreaza la recomandarea medicului, solutie glucozata, hipertona 10-20%, 250-500
ml/ora, repetat, pana la revenirea din starea de coma si reluarea alimentatiei pe cale
naturala, sub controlul glicemiei
Interventii educative:
- Educa pacientul pentru prevenirea complicatiilor
- Invata pacientul sa respecte ratia de glucide/24 si sa-si cantareasca alimentele
- Invata pacientul sa inlocuiasca unele alimente cu continut mare de glucide prin altele
cu continut mai redus, pentru a obtine senzatia de satietate (ex painea care are 50%
glucide se poate inlocui cu mamaliga care are 12% glucide)
- Invata pacientul sa dozeze insulina, tehnica injectiei cu insulina, pastrarea produsului
la loc uscat, la o temperatura de 4-7 grade C, sa manance la 15-30 min dupa
administrarea insulinei
- Invata pacientul sa recunoasca cauzele si semnele complicatiilor acute si cum sa
intervina in cazul producerii lor.
Cauzele hiperglicemiei pot fi :
- Abaterile alimentar
- Episoadele infectioase
- Diferite stari fiziologice
Manifestarile hiperglicemiei constau in :
- Oboseala
- Somnolenta
- Inapetenta
4
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Tahicardie
- Hipotensiune arteriala
- Piele uscata
- Respiratie Kussmaul
- Pierderea lenta a constientei
Cauzele hipoglicemiei pot fi:
- Excesul de insulina
- Ingestia incompleta de hidrati de carbon
- Lipsa controlului glicemiei
Manifestarile hipoglicemiei constau in :
- Ameteli
- Astenie
- Piele rece
- Transpiratii
- HTA
- Pierderea brusca a constientei
- Respiratie normala

Invata pacientul sa efectueze autocontrolul metabolic (glicemia si glicozuria la domiciliu).


Controlul glicemiei se poate face cu ajutorul bandeletelor sau strip-urilor folosind sangele
capilar.

S-ar putea să vă placă și