Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-5-
CUPRINS
Capitolul1.......................................................................................................pag.9
l.l .Aspecte privind sudarea cu arc electric. Particularitatile transformatorului de
sudare.
1.2. Arcul electric folosit la sudare.
1.3. Surse de curent pentru sudare.
1.4.Alegerea variantei constructive.
Capitolul2.....................................................................................................pag.22
2.1.Calculul marimilor electrice principale
2.2.Dirnensionarea circuitului magnetic.
2.2.1.Calculul dimensiunilor principale ale circuitului magnetic.
2.3.Calculul infasurarilor
2.3.1 Calculul infasurarilor de inalta tensiune.
2.3.2 Calculul infasurarilor de joasa tensiune.
2.3.3.Definitivarea dimensiunilor miezuluî magnetic si al infasurarilor.
2.4. Determinarea pierderilor de scurtcircuit.
2.5. Determinarea tensiunii de scurtcircuit.
2.6.Calculul termic al transformatorului.
2.6.1. Calculul incarcarii termice pentru bobina de inalta tensiune.
2.6.2. Calculul incarcarii termice pentru bobina de joasa tensiune.
2.7. Calculul parametrilor de mers in gol.
2.7.1. Determinarea pierderilor si a curentului la functionarea in gol.
2.7.2. Calculul puterii reactive necesare magnetizarii miezului magnetic.
2.7.3. Calculul curentului de mers in gol.
2.8. Calculul tehnico-economic simplificat.
Capitolul 3....................................................................................................pag.45
-6-
3.1. Tehnologia de fabricare a miezului magnetic.
3.2. Tehnologia realizarii infasurarilor.
Capitolul 4................................................................................................pag. 48
4.1. Calculul bobinei de reactanta
4.2. Calculul caracteristicii externe a transformatoarului cu bobina de reactanta
4.3. Recalcularea sectiunii conductorului bobinei de reactanta
Capitolul 5................................................................................................pag. 64
5. Concluzii si observatii
-7-
CAPITOLUL I
1 - electrod de baza
2 - material de baza
3 - baie de metal
4 - cusatura
5 - zona de trecere
6 - zona de influentare
termomecanica
-8-
Electrodul adus din afara pentru completarea materialului de baza in scopul
formarii cusaturii se numeste material de adaos. Folosirea materialului de adaos
pentru formarea cusaturii sudate este determinata de imposibilitatea sudarii
pieselor de grosimi mai mari de cativa milimetri fara ca in prealabil cele doua
piese sa fie prelucrate cu un anumit profil in zona de imbinare, inchizand intre
ele un spatiu numit rost.
Sudarea pieselor sau subansamblelor se executa prin diferite procedee. Prin
procedeul de sudare se intelege totalitatea operatiunilor tehnologice si a
metodelor folosite in vederea obtinerii de imbinari sudate.
Procedeele de sudare se clasifica dupa mai multe criterii, dintre care cele
mai importante sunt:
· criteriul starii fizice a metalului cusaturii in timpul imbinarii ;
· procedeul de sudare prin topire la care cusatura sudata se realizeaza ca
urmare a aplicarii unor forte din exterior asupra metalului de baza incalzit sau
nu;
· criteriul energiei primare de la care provine in final energia termica
necesara incalzirii locale a pieselor ce se sudeaza .Aceasta energie poate fi:
mecanica
termodinamica
termochimica
electrica (caldura obtinuta prin efect joule)
radianta
Operatia de sudare prezinta urmatoarele particularitati fizico-chimice si
tehnologice cum sunt:
· gradient inalt de temperatura datorita temperaturilor inalte de incalzire
pentru realizarea baii de sudare cu volum mai redus, pentru ca incalzirea sa fie
locala si cat mai rapida. Metalul topit sau incalzit va fi inconjurat de mase
metalice reci astf'el incat gradientul de temperatura de la baie spre metalul rece
-9-
va fi foarte mare ceea ce atrage dupa sine aparitia tensiunii interne mari , de
deformari si de fisuri ;
· reactii chimice produse in afara starii de echilibru deoarece vitezele mari
de incalzire si racire nu permit ca reactiile din baia de sudare sa se produca in
timp suficient desfasurarii unei reactii normale. Fata de acea.sta situatie este
necesar ca materialele folosite si locurile de sudat sa fie intr-o perfecta curatenie,
de asemenea sa fie folosite materiale care, pentru calitatea sudurii, nu necesita
reactii in timp prelungit ;
· schimbarea compozitiei chimice si a structurii metalului depus are loc
datorita faptului ca procesul de sudare se produce in conditii specifice ca:
temperatura inalta
mediu izolant termic
prezenta campurilor magnetice si electrice
viteza mare de topire
· schimbarea structurii metalului de baza datorita ajungerii la temperatura
de topire, iar zonele invecinate ale acestuia sunt incalzite. Datorita racirii se
produc modificari ale structurii caracteristice zonei de influenta termica.
Arcul electric de sudare este una din sursele cele mai folosite pentru
imbinarea metalelor cu care se realizeaza topirea piesei de sudat (materialul de
baza si a metalelor de ados (electrodul de sudare).
Arcul electric se caracterizeaza prntr-o mare valoare a densitatii de curent
si printr-o diferenta de potential necesara pentru mentinerea arcului electric,
relativ mica.
Initierea arcului electric respectiv amorsarea arcului electric se realizeaza
de regula prin una din cele doua metode prezentate in figura 2.
-10-
· prin lovire fig . 2.a)
· prin pendulare fig . 2.b)
Figura 3.
-11-
Dupa amorsarea arcului electric se formeaza o descarcare electrica
puternica, de durata si se mentine numai daca intervalul dintre electrod si piesa,
format din gaze si vapori supraincalziti, este ionizat, adica devine conductor
electric cu sarcini electrice libere - electroni si ioni.
Este necesar ca intre electrod si piesa sudata sa existe o cadere de tensiune
(U) si sa circule un curent efectiv (I), adica sa fie dezvoltata o putere de ionizare
(U1) suficienta, asttel incat atomii sa se disocieze in ioni si elcctroni iar acestia
sa curga cotinuu in intervalul dintre electrod si piesa .
Daca electrodul este legat la polul negativ, adica la catod, electronii
formati sunt respinsi catre catod (piesa) si aceasta se produce cu atat mai intens
cu cat temperatura catodului este mai mare. Aceasta legatura se numeste directa.
Se formeaza pe electrod o pata catodica care emite electroni si pe piesa o pata
anodica bombardata continuu de electroni, cu temperatura mai inalta decat a
petei catodului.
In cazul in care electrodul este anod si piesa este catod, mentinerea arcului
este mai dificila, deoarece pata catodica formata pe piesa, fiind in miscare (la
deplasarea electrodului) emisia de electroni este mai greoaie, in acest caz pata
catodica nu are timp sa ajunga la temperatura inalta, pentru ca emisia de
electroni sa fie cat mai mare. Aceasta legatura se numeste legatura inversa.
-12-
Temperatura anodului este intodeauna mai mare decat a catodului cu cateva
sute de grade, din cauza bombardamentului de electroni care intodeauna trec de
la catod la anod.
In jurul sudurii se produc stropi de metal si zgura, iar in cazul sudarii cu
electrod invelit, sudura este acoperita de un strat de zgura. In jurul coloanei
arcului se formeaza un invelis de gaze si vapori supraincalziti care nu permit
accesul aerului in baia de sudare.
In cazul sudarii in curent alternativ, din cauza schimbarii palaritatii,
mentinerea arcului nu este posibila decat daca se iau masuri speciale de ionizare
a intervalului deoarece schimbarea polaritatii ingreuneaza formarea continua a
petei.
Daca electrodul sau invelisul acestuia contine elemente usor ionizante,
cum sunt:
· sodiu
· potasiu
· calciu
· magneziu
· aluminiu
In acest caz arcul se mentine usor. Pentru mentincrca arcului este necesar
ca mai intai sa se faca amorsarea, care se realizeaza printr-un contact usor al
electrodului cu piesa, urmat de indepartarea lui. Imediat ce sunt create conditiile
de ionizare, iar tensiunea si curentul sunt corespunzatoare, arcul se mentine usor
daca este creat un interval de cativa milimetri (2.....5mm) necesar operatiei de
sudare .
La producerea contactului se creaza un scurtcircuit, iar curentul de mare
intensitate dezvolta o mare cantitate de caldura care conduce la topirea
superficiala a asperitatilor de pe suprafata anodului si a catodului in contact,
astfel incat poate incepe emisia de electroni.
Dupa ce electrodul este idepartat de piesa emisia, daca este permanenta,
stabileste curgerea continua a curentului. In afara de electroni, se mai formeaza
-13-
si ioni pozitivi care sunt atrasi de catod. Stabilindu-se aceste doua curgeri, in
doua sensuri, arcul se mentine sub forma de coloana intre cele doua puncte,
catodica si anodica, care marginesc coloana, atfel incat circuitul este permanent
stabilit. ln coloana centrala a arcului temperatura este mai mare decat in cele
doua pete din cauza ciocnirilor care se produc .
Pata catodica are un rol foarte important si daca se mentine continuu in
acelasi sens incat sa fie in permanenta la o temperatura inalta, electronii sunt
emisi in cantitati mari si de aceea este preferabil ca ea sa fie formata pe electrod.
Varful catodului, fiind adus la incandescenta, respectiv la topire, metalul
trece in picaturi prin intermediul arcului electric spre piesa in sensul electrod-
piesa idifcrent de polaritate, producandu-se astfel transferul metalului prin arc .
Langa pata catodica se afla zona catodica ce formeaza sursa de electroni ce
ionizeaza intervalul arcului si care se caracterizeaza printr-o cadere de tensiune
de 8 ...15V. Temperatura petei catodice variaza in functie de compozitia
metalului. La anod caderea de tensiune este mai redusa (2...3V) dar temperatura
este mai ridicata.
In coloana arcului electric (plasma) caderea de tensiune; este de 6... 12 V
iar temperatura urca, la sudarea cu electrod de otel, pana la 6200 C pentru
curenti de circa 230 -250A.
zona
catodica
Coloana arcului zona anodica
Uc
Ua
UK
La
Fig.5. Repartitia diferentelor de potential pe lungimea arcului elcctric.
-14-
Principalii parametrii ai arcului electric pentru sudare sunt:
Tensiunea arcului Un (V)
Intensitatea curentului de sudare In (A)
Lungimea arcului I(m), reprezentand distanta dintre capatul
electrodului si piesa.
In timput procesului de sudare numai o parte din puterea arcului electric
este folosita pentru topirea si incalzirea materialului, parte denumita
conventional "energie libera ". Intre lungimea arcului elcctric si parametrii sai
electrici exista o legatura bine determinata (figura 6) ce poate fi exprimata
printr-o relatie de forma Un=a+b I
unde : "a" - este suma caderilor de tensiune pe cele doua pete
"b" - este caderea de tensiune de-a lungul coloanei arcului
Ua(V) Ua=a+bl
Fig. 6. l(mm)
Intre tensiunea arcului si curentul de sudare cxista o legatura de tipul Un =
f(In) functie a carei reprezentare se numeste caracteristica statica (figura 7).
Ua(V)
80
ar
60
titi
a
dif
er 80 200 I(A/mm)
en Figura 7.
tel
or
de
po
-15-
te
nti
al
lu
ng
im
ea
ar
cu
Dinluifigura 7 se observa ca pentru anumite lungimi ale arcului, cand curentii
elc tensiunea scade cu cresterea curentului, ca apoi sa ramana practic
sunt mici,
ctr
constanta
ic.iar la curenti mai mari sa creasca.
Dupa amorsare, cand curentii sunt inca redusi, tensiunea este mare apoi
scade, ca incepand de la curenti de 80 A tensiunea sa ramana practic constanta
cu cresterea curentului. La curenti mari, peste 200A, tensiunea necesara
mentinerii arcului creste odata cu cresterea curentului. La densitati de curenti
curba este crescatoare liniar.
La sudarea cu intensitati prea mici, arcul devine instabil, viteza de sudare
este mica si deci productivitatea scazuta. Daca se sudeaza cu intensitati prea
mari pierderile prin stropi sunt mari si se pot atinge strapungeri ale materialului
de baza, creste solubilitatea gazelor in baia de sudura si pot sa se formeze
porozitati si sulfuri in acest timp datorita supraincalzirii metalului de baza, apar
tensiuni interne si deformari importante.
In timpul sudarii, lungimea arcului electric se modifica fie datorita
neasigurarii unei viteze de avans in corelare cu cea de topire, fie datorita
modificarii deliberate a efectului termic al arcului. O sudura de calitate se obtine
la o lungime constanta, stabilitatea arcului fiind mai buna la o lungime mai
mica.
La sudarea cu lungime mai mica apar urmatoarele aspecte:
· pierderi de caldura prin radiatie si prin stropi de metal
· pierderi de caldura prin stropi de metal care sunt mici
· creste adancimea de patrundere
· influenta arcului asupra baii de metal este mai redusa
· pierderile de metal de ados, prin improscare, sunt mai mici
Curentul de sudare este in functie de diametrul si felul electrodului
,pozitia de lucru si felul sudarii. Felul eleclrodului sc alege in functie de
compozitia chimica a materialului dc baza, metalul depus urmand sa aiba o
compozitie chimica si propietati mecanice apropiate de cele ale metalului de
-16-
baza, caracteristica principala fiind rezistenta la rupere, la tractiune. Se va evita
alegerea unor electrozi cu o rezistenta la rupere mult mai mare in raport cu cea a
metalului de baza deoarece in procesul de sudare apar tensiuni interne mari care
conduc la aparitia fisurilor.
Diametrul electrodului se alege in functie de grosimea piesei de sudat,
forma rostului, dimensiunile si pozitia in spatiul cusaturii.
-17-
Transformatoarele de sudura reprezinta cea mai importanta categorie de
surse cu care se face alimentarea arcului electric in curent alternativ.
Ele trebuie sa fie capabile sa asigure arderea neintrerupta a arcului si
totodata o variatie cat mai redusa a curentului de sarcina la variatii mari ale
lungimii arcului si deci a tensiunii acestuia, scop in care ele trebuie sa posede o
caracteristica externa accentuata cazatoare (figura 8).
U
Ug A
Ua
------------ B
1
2
IS Isc I
Figura 8
-18-
Avantajul lor consta in faptul ca nu au organe in miscare si nu
necesita nici un fel de intretinere. Un alt avantaj il constituie randamentul care
este aproape de doua ori mai mare fata de cel al convertizoarelor de sudare.
Instalatia propriu-zisa este alcatuita dintr-un transformator care reduce tensiunea
retelei la tensiunea minima necesara amorsarii arcului si o bobina cu miez de
fier reglabil numita si bobina de reactanta sau balast cu care se regleaza
intensitatea curentului de sudura si se obtine caracteristica externa coborat
Pentru ca sudarea sa se poata efectua cu mai multe dimensiuni de
electrozi este necesar ca sursele de energie sa aiba un domeniu de reglare a
curentului mai larg si anume de la 30...40A, cat este necesar pentru topirea
electrozilor subtiri de 1,5...2mm diametru, pana la 300A, cat este necesar pentru
topirea electrozilor de 4mm diametru.
-19-
fluxului de scapari puternic, in bobinele asezate in vecinatatea suntului, se
produc pierderi suplimentare importante.
Se obtine o caracteristica externa coboratoare (figura 9 ).
Figura 9.
Acest transformator are un domeniu mare de reglaj, factor de putere si
randament mare. Un alt dezavantaj al acestui tip de transformator consta in
vibratiile puternice pe care le are suntul.
mare
mic
Figura 10.
-20-
Acest transformator are proprietati dinamice bune, permite reglarea
fina a curentului şi are tensiunea de mers în gol constanta la reglarea curentului
de sudare.
-21-
CAPITOLUL II
DA 60
*
I 1n I 1n 18.42 14.27 A I1n - curentul nominal prin infasurarea
100 100
primara
*
I 1n 14,27 A DA- durata de actionare
DA=60%
S n cos
I 2n I2n- curentul nominal dc lucru in secundar
U sn
7000 0,85 0,6
I 2n 71,4 A Sn- puterea aparenta a transformatorului de sudura
50
Sn= 7kVA
I 2 n 71,4 A Usn - tensiunea nominala de lucru din secundar
Usn= 5OV
- randamentul transformatorului = 0,85
cos - cosinusul unghiului de defazaj dintre
tensiune si curent
cos =0,6
-22-
Se considera acoperitor U 20%
DA 60
*
I 2n I 2n 71,4 55,46 A DA - durata de actionare DA = 60%
100 100
*
I 2 n 55,46 A I2n-curentul nominal de lucru in
secundar I2n=71,4A
-23-
impotriva ruginirii in timpul stocarii cat si contra oxidarii in timpul recoacerii la
800 °C.
Tabla laminata la rece cu cristale orientate isi schimba caracteristicile ca
urmare a modificarii structurii cristalografice in timpul taierii, stantarii, indoirii
sau lovirii tolelor. De aceea pentru imbunatatirea calitatii tolelor este necesara
operatia de recoacere a lor inaintea impachetarii miezului, recoacerea
realizandu-se tola cu tola sau pentru intregul pachet de tole.
Miezul magnetic este format din coloane, portiuni de miez magnetic pe
care sunt dispuse infasurarile si din juguri, portiuni de miez magnetic care leaga
coloanele.
D
H
F
Figura 12.
Cunoscand puterea aparenta Sc se poate calcula dimensiunea diametrului
coloanei astfel:
SC aR K R
D 16 4
f U Kr BC2 K C2
D
- factor de geometrie H
m
-24-
SC – puterea aparenta pe coloana SC=3,5 KVA
aR – latimea echivalenta a canalului de scapari dintre infasurarea de inalta
tensiune şi joasa tensiune.
KR – factorul lui Rogovski KR=0,97
f – frecventa f=50 Hz
UKr – tensiunea de scurtcircuit UKr=6%
BC – inductia în coloana BC=(1,51,6)T
KC – factor de umplere al coloanei KC = 0,83
a j ai
a R a ij 10 10,9 20,9mm
3
a j ai Sn
K 4 0,8 1,37 1,09cm
3 2
3500 2 20,9 0,97
D 16 4 71,65mm
50 4 1,6 2 0,83 2
D = 71,65 72 mm
-25-
Schita cu principalele dimensiuni ale transformatorului este prezentata in
figura 12.
Alegem distantele.
A0i = aij = ajj =10mm
L0j =l5mm
-26-
Izolatia conductoarelor depinde de anumiti factori precum :
· tensiunea nominala a infasurarii respective ;
· tensiunea pe spira ;
· valoarea tensiunii de incercare la impuls ;
· posibilitatile deteriorarii mecanice .
Vom utiliza conductor profilat din cupru electrotehnic (CuE) izolat cu
doua straturi de fîbra de sticla pentru infasurarea de joasa tensiune si conductor
rotund din cupru electrotehnic (CuE) izolat cu fibra de sticla pentru infasurarea
de inalta tensiune.
Pentru a asigura o buna utilizare a miezului magnetic vom dispune pe
fiecare coloana câte doua bobine concentrice, pe interior înfăşurarea de inalta
tensiune, iar infasurarea de joasa tensiune, în exterior deoarece conductorul fiind
mai gros este foarte greu de indoit în jurul coloanei şi pentru ca are conditii de
racire mai bune.
-27-
U S 1,13V / spira
US – tensiune pe spira
f – frecventa tensiunii de alimentare f=5OHz
AFe – aria sectiunii de fier a coloanei miezului magnetic AFe = 3196 10-6 m2
BFe – inductia magnetica în coloana BFe = 1,6 T
· avand determinata tensiunea pe spira putem sa determinam numarul de spire al
infasurarii de inalta tensiune.
U 1n 380
Wi 336,28spire
Us 1,13
Wi 336spire
S i 7,13mm 2
-28-
NC – numarul de coloane NC = 2
Cele 168 spire pe coloana ale infasurarii de inalta tensiune vor fi dispuse in
doua straturi, fiecare strat cu cate 84 de spire ca in figura 13.
d’
84 spire
· latimea infasurarii
ai = ns ’ nS - numarul de straturi Ns = 2
ai = 2 3,2= 6,4 mm ' - diametrul izolant al conductorului '=3,2 mm
ai = 6,4 mm ai - latimea infasurarii de inalta tensiune
-29-
Rt 0,38 Wi numarul de spire al infasurarii
L - latura patratului L = 58mm
a0i - distanta dintre infasurare si coloana
a0i = 10mm
ai - grosimea infasurarii ai =6,4mm
S jn 27,73mm 2
-30-
Pentru sectiuni cuprinse intre 10...80mm2 se folosesc conductoare profilate.
Dimensiunile conductoarelor profilate pentru infasurari sunt date in S.T.A.S.
2873/80. Conform acestuia aleg conductor profilat cu dimensiunile 3x9mm si
sectiunea 28,5mm2.
3 9
Conductorul se va numi CuE P 2 S
3,2 9,3
26 conductoare
b b’
· inaltimea infasurarii
HBj = (Wstrat + 1) b’ HBi - inaltimea infasurarii de joasa tensiune
HBi = (26+ 1) 9,3= 251,1 mm Wstrat - numarul de spire pe strat Wstrat =26 spire
HBj = 251,1 mm b' – latimea conductorului izolat b' =9,3 mm
Conductorul a fost ales astfel încât HBj = HBi.
-31-
· latimea infasurarii se calculeaza astfel:
mj = 4 Lmi Wj· Sj
mj = 8,99 4 107,6 27,72 52 10-6 = 5,57Kg
mj = 5,57Kg
- masa specifica a cuprului electrotehnic = 8,99Kg/dm3
-32-
Lmj - lungimea medie a infasurarii de joasa tensiune Lmi=107,6 mm
Wj - numarul de spire al infasurarii
Sj - sectiunea conductorului infasurarii de joasa tensiune Sj = 27,73 mm2
-33-
HB – inaltimea infasurarilor HB = 272 mm
L – latura sectiunii coloanei L=58 mm
a0I- distanta dintre infasurarea de inalta tensiune şi coloana a0I=10 mm
ai- latimea infasurarii de inalta tensiune ai=6,4 mm
aij- distanta dintre cele doua infasurari aij=10 mm
302
418
58
58
-34-
Prin urmare dimensiunile miezului magnetic si al infasurarilor sunt:
L = 58 mm a0i=10 mm ai=6,4 mm
HB = 272 mm aij=10 mm aj=3,2 mm
H = 302 mm ajj=10 mm Lm=100,8 mm
LF =69,2 mm L0j=15 mm Lmi=84,4 mm
Lmj =107,6 mm
-35-
m- numarul de faze m=1
Ri- rezistenta infasurarii de inalta tensiune Ri=0,38
I1n - curentul prin infasurarea de inalta tensiune I1n=18,42 A
-36-
· componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit se determina conform formulei
de mai jos:
2 0 f S c L m a r K r K q
U Kr 2
100
U s H B
UKr=1,8%
0 – permitivitatea magnetica a vidului 0 = 410-7 H/m
f – frecventa tensiunii de alimentare f = 50 Hz
Sc – puterea aparenta în coloana Sc = 3,5KVA
Lm – lungimea medie echivalenta a spirelor celor doua infasurari Lm = 364,8 mm
ar – latimea echivalenta a canalului de scapari ar=13,2 mm
Us – tensiunea de spira Us = 1,13 V/spira
Kr – coeficientul lui Rogovski Kr = 0,97
Kq – coeficient ce tine seama de diferenta de inaltime a infasurarilor (pentru
infasurari egale Kq=1)
HB – inaltimea infasurarii HB = 272 mm
Observatie
Deoarece UK nu are o valoare impusa se foloseste in continuare rezultatul
obtinut anterior.
-37-
In calculul de incalzire se utilizeaza adesea incarcarile termice specifice ale
suprafetelor corpurilor care reprezinta pierderile transmise de unitatea de
suprafata.
qc - pentru suprafete interioare
qr+ qc – Pentru suprafete exterioarc unde:
qc - cste incarcarca tcrmica specifica (W/mm2) în cazul transmisiei caldurii
prin convectie
qc+qr - este inacarcarea termica specifica in cazul transmisiei caldurii prin
convectie si radiatie
Suprafetele interioare sunt partial acoperite cu penele distantiere asezate
de-a lungul miezului si bobinelor. In figura urmatoare este prezentat modul de
asezare al penelor, al bobinelor si al miezului.
Figura 16.
-38-
Pentru verificarea incalzirii infasurarilor se calculeaza incarcarea termica a
acesteia cu relatia:
Pibob 77,4
qc 562W / m 2
S Ci 0,14
Pibob Ri I 1*n2 0,38 14,27 2 77,4W
S ci 2 4 Lmi H B K up 8 84,4 10 3 272 10 3 0,75 0,14m 2
qc 562,2W / m 2 600W / m 2
RI - rezistenta infasurarii de inalta tensiune Ri = 0,38
I1n* - curentul de calcul in primar, I1n* =14,27 A
Lmi - lungimea laturii medii a infasurarii de inalta tensiune Lmi = 84,4 mm
HB - inaltimea infasurarii HB =272 mm
Kup - factor de acoperire (Kup =0,75)
Pibob = 77,4 W
qc = 562 W/m2
qc corespunde conditiei impuse (qc < 600W/m2).
-39-
2.7.Calculul parametrilor de mers in gol
-40-
· masa totala a miezului magnetic devine :
mFe = 2 (mi + mj ) + 4 mcolt = 2(7,36 +1,7)+4 1,4 = 23,72kg
mFe=23,72 kg
mFE - masa totala a miezului magnetic
mc masa unei coloane mc=7,36Kg
mj - masa unui jug mj=1,7 Kg
mcolt - masa unui colt mcolt =1,4 Kg
-41-
Puterea reactiva se calculeaza cu relatia:
Qo = K0 (2q0c mc+2q0j mj +4q S)
=1.3 (2 4,44 7,36 + 2 4,44 1,7+4 4,44 1,4) = 136,9 VAR
Qo = 136,9 VAR
-42-
i0 2,2%
i0a – componenta activa a curentului de mers în gol i0n = 1,1%
i0n – componenta reactiva a curentului de mers în gol i0r = 1,95%
-43-
CAPITOLUL III
-44-
Inainte de impachetare tolele se debavureaza în sensul de laminare al
otelului electrotehnic, tola cu tola şi apoi se vor recoace la 800C pentru
refacerea proprietatilor magnetice.
Impachetarea se face fie tola cu tola, fie câte doua tole pe strat în doua
cicluri de impachetare până la grosimea de 64 mm, respectiv tole.
Pentru montarea infasurarilor pe coloane se desface jugul superior şi se
introduc pene în miez şi infasurare, după aceea se reface jugul prin introducerea
tola cu tola.
După impachetare, miezul se acopera cu lac şi rasini epoxidice plus
intaritor –5%.
Profilele de strangere ale jugurilor sunt izolate fata de miez cu placi de
sticlostratilex de 0,5 mm grosime.
Tolele se asambleaza prin intretesere la 900 şi anume: o tola a coloanei
alterneaza cu o tola a jugului, ca în figura 17.
-45-
mica ar duce la amplitudini nepermise în miscarea naturala de vibratie a tolelor,
fenomen generator de zgomote şi pierderi.
Pentru realizarea bobinajului sectiunea optima a coloanei este sectiunea
circulara. Prin diametrul coloanei se intelege diametrul cercului circumscris
sectiunii coloanei.
-46-
Capitolul IV
-47-
realizeaza între tensiune şi curent, acest lucru asigurand reaprinderea arcului
electric.
Calculul bobinei de reactanta se poate face cunoscand urmatoarele trei
scheme şi parametrii transformatorului.
247,3
RSC 2 0,048
71,4 2
247,3
RSC 2 0,048
71,4 2
-48-
2 U Kr 2 1,8 60
U Kr 2 U 20 1,8%
100 100
X K 0,54
-49-
Reactanta bobinei de balast va fi :
Xb= XK – XSC2 = 0,54 – 0,025 = 0,515
Xb= 0,515
XK - reactanta totala XK =0,54Ω
Xsc2 - reactanta de scurtcircuit a transformatorului Xsc2= 0,54
Inductivitatca bobinei de reactanta se calculeaza cu formula:
X b 0,515
Lb 1,6mH
2f
Lb = 1,6 mH
Xb – reactanta bobinei de balast Xb = 0,57
ω – pulsatia tensiunii de alimentare
S K min 19,08cm 2
S K max 24,53cm 2
I s min 57,12 A
-50-
I s max 92,82 A
X K min 0,39
1) 2)
Figura 18.
-51-
Varianta 1) este mai buna din punct de vedere electrotehnic deoarece
intrefierul fiind la mijloc, campul de scapari este foarte mic, dar varianta 2) este
mai usor de executat din punct de vedere tehnologic.
Voi alege ca solutie costructiva bobina de reactanta prezentata in figura 18
varianta1).
Determinarea numarului de spire al bobinei de reactanta se face cu relatia :
2 I s Lb 2 71,4 1,6 10 3
Nb 61spire
Bbn S b 1,2 22 10 4
Nb = 61spire
Is - curentul in secundarul transformatorului Is=71,4A
Lb - inductivitatea bobinei de balast Lb=1,6 mH
Sb - sectiunea miezului magnetic al bobinei de reactanta Sb=22 cm2
Bbn - inductia maxima in miezul bobinei Bbn =1.2 T (care se va determina din
curba de magnetizare)
bn= 0,00845 H / m
N b2 0 S b 612 2 50 4 10 7 22 10 4
min 4,8 10 3 m
X b max 0,66
min 4,8 10 3 m
-52-
- pulsatia tensiunii dc alimentare ω =2··f
Xbmax - reactanta maxima a bobinei Xbmax = 0,66 .
Tinand cont ca bobina are doua intrefieruri.
min 4,8
' min 2,4
2 2
max 8,56mm
Sb 22
l 48,6mm
K Fe 0,93
l 48,6mm
-53-
Bobina de reactanta avand doua coloane, numarul de spire pe coloane va
fi:
N b 61
N bc 30 spire
2 2
Pentru o dispunere cat mai optima vom lua N bc=31spire, iar numarul total
de spire va fi Nb=62 spire.
Sectiunea conductorului bobinei de reactanta se va determina cu formula :
I sn 71,4
S 17,9mm 2
j 4
S 17,9mm 2
HB = 107,1mm
-54-
a' - latimea conductorului a'=2,95mm
H =137,1mm
HB - inaltimea infasurarii HB =107,1mm
l0b - distanta dintre capetele infasurarii si miez lob =15 mm
-55-
mb=3,34 Kg
Nb - numarul de spire al infasurarii bobinei Nb =62 spire
S - sectiunea conductorului S =17.9 mm2
- greutatea specifica a cuprului =8,99 Kg/dm3
· lungimea jugurilor:
Lj=Lf+2Lb = 41,8 +258 = 157,8 mm
S b 2629,43VA
-56-
US=f(IS)
U S U 1' 2 X K2 I S2 R K I
Se calculeaza US şi IS pentru = 0,15; 0,25; 0,35, 0,5; 0,65; 0,75; 0,95; 1;1,1;
1,12; 1,25; 1,3; 1,33; 1,34.
IS
I S I Sn
I Sn
IS[A] US[V]
0 0 60
0,15 10,71 58,7
0,25 17,85 57,51
0,35 24,99 5,07
0,5 35,7 53,39
0,65 46,41 50,06
0,75 53,55 47,43
0,85 60,69 44,43
0,95 67,83 41,01
1 71,4 39,12
1,1 78,54 34,91
1,12 79,97 33,98
1,25 89,25 27,1
1,3 90.02 17,52
1,33 91,5 4,74
1,34 92,33 0,72
-57-
CARACTERISTICA EXTERNA A
TRANSFORMATORULUI CU BOBINA DE
REACTANTA LA 50 Hz
70
60
50
Us[V]
40
30
20
10
0
5
5
,7
,5
0
,5
,5
,2
,8
,8
35
91
53
74
89
17
67
Is[A]
-58-
Conductorul va fi dispus intr-un strat de 31 conductoare . W strat=31
conductoare , ns =1 strat
-59-
Lbm = Lb + 2 aob + ab = 58 + 2 10 + 2,48 = 80,48mm
Lbm=80,48 mm
1 80,48 62 10 3
Rb 68m
41 7.14
Rb 68m
· Lungimea jugurilor:
Lj =Lf+2Lb =34,96+258=150,96 mm
Lj =150,96 mm
-60-
KFE - factorul de umplere al fierului KFE =0,93
Lb - latura patratului sectiunii Lb = 58mm
H - inaltimea bobinei H =146,8 mm
qc 576,6W / m 2 600W / m 2
-61-
-62-