Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucru individual
la disciplina „Finanțe”
Varianta:9
Chişinău 2016
I. Efectuarea analizei veniturilor bugetului public național al Republicii Moldova.
1. Selectați principalele 5 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați
analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Notă: Pentru analiza veniturilor bugetare accesați: http://www.mf.gov.md/reports/evolutia_bpn
Rezolvare:
1.Mod.abs.= Ven. Perioadei curente-Venitul per.comparative
Mod.abs.2015/2013= Venit2015-Venit2013=36926,9-31394,8=5532,1
2.Mod.rel.=((Ven.per.curentă-Ven.per.comp.)/Ven.per.comp.)*100%
Mod.rel.2015/2013= ((36926,9-31394,8)/31394,8)*100%=17,62
Concluzii: Determinînd modificarile absolute și relative a veniturilor în 2015 față de 2013 și 2014 am
observat că dacă totalitate veniturilor sunt în creștere în 2014, atunci în 2015 majoritatea se
micșorează. Astfel dacă venitul fiscal față de 2013 constituia 5532,1 mil.lei, atunci față de 2014
constituia 3191,9 mil.lei, respectiv 17,6211 % față de 2013 și 9,46% față de 2014. La fel și venitul
nefiscal a suportat o creștere considerabilă, de la 1167,8 față de 2013, pînă la 48 mil. lei față de 2014,
și respectiv 54,82 față de 2013, 1,47 % față de 2014.
Spre deosebire de veniturile menționate mai sus granturile și veniturile fondurilor speciale au suportat
în 2015 o micșorare mai puțin considerabilă față de 2013 cu -16,1 mil.lei, respectiv -0,77 %. Pe cînd
față de 2014 vedem o micșorare de considerabilă cu -2059,4 mil.lei, respectiv 49,89 %.
Ceea ce ține de veniturile fondurilor speciale cum am menționat mai sus sunt în descreștere și ele.
Astfel față de 2013 acestea s-au micșorat cu -6,8 mil.lei, respectiv 1,71 %, pe cînd față de 2014 cu
-14,3 mil.lei, respectiv 3,53 %. La veniturile de mijloacele fixe observăm o creștere în 2015 față de
2013 și 2014. Vorbind de totalul acestora pot spune că în 2015 față de 2013 a avut loc o creștere de
6781,6 mil.lei, pe cînd față de 2014 de 1234,3 mil.lei.
Tabelul 3. Analiza în structură a veniturilor BPN
Indicatori 2013 2014 2015
Rezolvare:
1.BPN=(Venituri fiscale/Total venituri)*100%
BPN2013=(31394,8/36899,5)*100%=85,08
2.Total venituri=venituri fiscale+venituri nefiscale+granturi+venituri fonduri speciale+venituri
mijloace speciale
Tot.ven.2013=85,08+5,77+5,64+1,07+2,42=100%
Concluzii: După analiza în structură a veniturilor BPN a RM, observăm o descreștere relativă a
veniturilor fiscale în anul 2015 și 2014 față de anul 2013. De asemenea se înregistrează o creștere a
veniturilor fiscale și a granturilor din anul 2014 față de 2013, dar o descreștere a fost înregistrată
respectiv în anul 2015. Pe o poziție mai constantă sunt veniturile din mijloace speciale ce
înregistrează o creștere a venitului in 2013 și 2015 si o scadere în 2014.
II. Întreprinderea are nevoie de un utilaj în valoare 20 000 lei. La moment întreprinderea nu dispune de resurse
financiare şi analizează posibilitatea de apela la surse din exterior: fie credit bancar, fie leasing. Condițiile pentru
ambele modalități de finanțare sunt:
1) Rambursarea creditului
(0,2/12*col.5) (col.2-col.3)
1 2 3 4 5
0 0 0 0 20000,0000
1 1017,9161 333,3333 684,5827 19315,4173
2 1017,9161 321,9236 695,9924 18619,4248
3 1017,9161 310,3237 707,5923 17911,8325
4 1017,9161 298,5305 719,3855 17192,4470
5 1017,9161 286,5408 731,3753 16461,0718
6 1017,9161 274,3512 743,5649 15717,5069
7 1017,9161 261,9584 755,9576 14961,5493
8 1017,9161 249,3592 768,5569 14192,9924
9 1017,9161 236,5499 781,3662 13411,6262
10 1017,9161 223,5271 794,3889 12617,2373
11 1017,9161 210,2873 807,6288 11809,6085
12 1017,9161 196,8268 821,0892 10988,5193
13 1017,9161 183,1420 834,7741 10153,7452
14 1017,9161 169,2291 848,6870 9305,0582
15 1017,9161 155,0843 862,8317 8442,2265
16 1017,9161 140,7038 877,2123 7565,0142
17 1017,9161 126,0836 891,8325 6673,1817
18 1017,9161 111,2197 906,6964 5766,4854
19 1017,9161 96,1081 921,8080 4844,6774
20 1017,9161 80,7446 937,1714 3907,5060
21 1017,9161 65,1251 952,7910 2954,7150
22 1017,9161 49,2453 968,6708 1986,0442
23 1017,9161 33,1007 984,8153 1001,2289
24 1017,9161 16,6871 1001,2289 0,0000
Total 24429,9853 4429,9853 20000,0000 x
Anuitatea=20000*((0,2/12)/(1-(1/(1+(0,2/12))^24))))=1017,9161
2) Achitarea leasingului
Anuitatea=(20000-25%)*((0,24/12)/(1-(1/(1+(0,24/12))^24))))=793,0665
Credit Leasing
Folosind indicatorii de apreciere a eficienţei economice a două proiecte care presupun acelaşi volum al
investiţiilor, după cum urmează:
Se cere:
Rezolvare:
1.Actualizare
Proiectul X:25358,9
CF1=PV/((1+r)^1)=8000/(1+0,1)^1=7272,72
CF2=8000/((1+0,1)^2)=6611,57
CF3=8000/((1+0,1)^3)=6010,51
CF4=8000/((1+0,1)^4)=5464,10
Prociectul Y:27186,65
CF1=PV/((1+r)^1)=0/(1+0,1)^1=0
CF2=4000/((1+0,1)^2)=3305,78
CF3=8000/((1+0,1)^3)=6010,51
CF4=26164/((1+0,1)^4)=17870,36
Concluzie:
Proiectul X:
CFmed=(∑CFi)/4=25358,9/4=6339,72
Proiectul Y:
I an:18896-0=18896
IIan:18896-3305,78=15590,22
III an:15590,22-6010,51=9579.71
IV: 9579.71-17870.36=-8290.65
(9579.6965/17870.36)*12=6.4
Concluzii: Conform termenului de recuperea proiectul X este mai bun decît proiectul Y.
Proiectul X
VAN= -I+∑CFi=-18896+25358,9=6462,9
Proiectul Y
VAN=-18896+27186,65=8290,65
Concluzie: Dupa calcularea valorii actualizate nete observăm că proiectul Y este mai bun, deoarece
VAN a proiectului Y constituie 8290,65 care este mai mare decit VAN X care constituie 6462,9
Proiectul X:
Rata=20%
CF1=6666,66; CF2=5555,55;CF3=4629,62;CF4=3858,02
VAN=-18896+20709,85=1813,85
Rata=25%
CF1=6400;CF2=5120;CF3=4096,05;CF4=3276,80
VAN=-18896+18892,85=-3,15
RIR= rmin+(VANmin/(VANmin-Vmax))*(rmax-rmin)
RIR=20%+(1813,85/(1813,85-(-3,15))*(25-20)=24,99≈25
Proiectul Y:
Rata=20%
VAN=-18896+20025,05=1129,05
Rata=25%
CF1=0;CF2=2560;CF3=4096,05;CF4=10716,8
VAN= -1523,15
RIR=20%+(1129,05/(1129,05-(-1523,15))*(25%-20%)=22,12≈22
Concluzie: Rata internă de rentabilitate a proiectului X este mai mare decit a proiectul Y, ceea ce
dovedește ca folosind aceasta metoda proiectul X este mai bun decit proiectul Y.
5.Metoda-Indicii de profitabilitate:
Proiectul X:
Ipr=VAN/I= 6462,9/18896=0,34
Proiectul Y:
Ipr=8290,65/18896=0,43
Concluzie: Conform acestei metode poriectul Y este mai bun pentru ca indicile de profitabilitate 0,43
este mai mare decit a proiectului X=0,34