La noi in tara Retelele geodezice de triangulatie si nivelment sunt realizate intr-o densitate convenabila
pentru majoritatea lucrarilor topo-fotogrametrice, cartografice si cadastrale, putindu-se trage concluzie ca
proiectarea lor nu mai este de acualitate. O analiza mai profunda arata ca necesitatile determinate de
disparitie si distrugerea unor puncte geodezice sau de inbunatatirea calitatii acestor puncte pentru
aplicarea noii Legi a Cadastrului , impun ca si viitoarele generatii de ingineri geodezi si cadastrasi sa
cunoasca tehnica si modalitatea efectiva de elaborare a proiectului retelelor de stat.
a. Proiectul retelelor geodezice de stat se executa separat pe ordine , de la comlex catre simplu , incepind cu
ord. I si terminind cu ord. IV .
b. Retelele geodezice de stat se construiesc dupa principiul omoginitatii, asigurindu-se o precizie de
determinare uniforma pentru toate punctele retelei idiferent de ordin.
Acest principiu este realiza prin faptul ca executare retelelor geodezice se desfasoara succesiv , de la
superior la inferior. In acest fel o retea geodezica de un anumit ordin se sprijina pe retelele geodezice
eistente (cunoscute) precizia punctelor noi fiind legata de precizia punctelor anterioare.
In acest fel nu se acumuleaza si nu se propaga erorile in retea , deoarece ordinul superior cunoscut este
riguros determinat si geometrizat. Propagarea erorilor depinde in mare masura de extinderea retelei , de
marimea elementelor masurate si de precizia masuratorilor.Omogenizarea este realizata prin metode bine
puse la punct , prin aparatura de inalta precizie si prin respectarea instuctiunilor tehnice de inscriere in
tolerantele admisibile . Eroarea totala de pozitie a unui punct dintr-o retea sa oscileze in jurul unei valori
medii indiferent de ordinul retelei.
Exemplu : La noi St = ±15 cm si pentru aceasta masurare unghiulara sa fie facuta in asa fel pentru a se
resecta pe ordine Sβ (eroarea medie patratica de masurare a unui unghi ) cu anumite valori functie de
lungimea laturilor retelei . Reprezentarea grafica a acestui principiu de omogenitate este :
c. La executarea proiectului trebuie sa se respecte prescriptiile instructiunilor in vigoare, respectindu-
se pe cit posibil conformatie optima a figurilor de triangulatie circa 200km , lungimea poligoanelor in
retelele de nivelment etc.
e. Fiecare punct al retelei sa fie determinat si altimetric in sistemul de nivelment de stat adoptat.
f. In reteaua de nivelment geometric de stat densitatea se refera la departarea maima admisa intre
reperele denivelment astfel:
8.2.1 : Documentatia
Proiectarea retelelor geodezice se face pe teritorii intinse si de aceea este necesara o documentatie
preliabila de birou, prin studierea regiunii respective folosindu-se:
Rezutatele acestor analize sunt folosite la redactarea pieselor desenate si a memoriului tehnic
justificativ.
8.2.2. Piese desenate
O piesa importanta a oricarui proiect de reta geodezica este schita retelei, desenata pe o harta la scara
functie de ordinul retelei, conform tabelului de mai jos.
Afara de aceasta schita generala care ne arata amplasamentul punctelor in general, se executa separat
pentru fiecare punct, in special de ordinul I si II si schite cu descrierea topografica de identificare si ajungerea
la punct pe harti la sc. 1:10000 sau 1:5000.
Pentru a se evedintia cit mai eficient, proiectul retelei este redactat si desenat in urmatoarele culori :
Tot ca piese desenate sunt si profilele transversale eecutate pe directia vizelor dintrepuncte, utile la
studiul vizibiltatilor intre puncte si la calculul inaltimii semnelor.
8.2.3. Note de calcul.
Note de calcul se refera la diferite operatiuni efecutate la elaborarea proiectelor ca : calcule de estimare
"a priori" a propagarii erorilor in reteaua geodezica, calculul inaltimii semnalelor, calcule de eficienta, personal
etc.
Pe baza volumului de lucrari proiectate se intocmeste devizul general estimativ, folosindu-se normele de
deviz si indicatorul de norme de timp intocmite pentru activitatea topo-geodezica notate in nomenclatorul
general de tara cu litera "Q". Normele sunt divizate pe capitole si articole de deviz numerotate cu litere mari
de la : A,B, ... U.
Folosind toate datele deduse anterior se organzeaza si se esaloneaza pe operatori, zone si in timp,
eecutarea lucrarilor proiectate, fuctie de volumul fiecaruia.
Se stabileste: sediul central, zonele de lucru, planul de aprovizionare cu materiale, de unde se procura,
termenele de definitivare a proiectului, de predare a fiecarii categorii de lucrari, propuneri etc.
Atit modul de intocmire a a devizului estimativ cit si planificarea si organizarea lucrarilor topo-geodezice,
se studiaza in vederea realizarii lor cit mai corect, la cursul de "Organizarea lucrarilor geodezice".
Memoriul tehnic justificativ este o piesa scrisa in care se sintetizeaza totalitatea studiilor anterioare, in
scopul clarificarii lucrarilor proiectate, a solutiilor concrete de realizare, metode de lucru in tere si la birou,
aparatura etc.
Se prezinta in scris costul estimativ al volumului de lucrari, data inceperii si terminarii lucrarilor si predarea
lucrariolor executate beneficiarului, si la banca de date.
8.3. Determinarea vizibilitatii intre punctele de triangulatie.
Se poate afirma ca situatia concreta din teren conditioneaza respectarea prescriptiilor de proiectare
anterior mentionate, cu privire la conformatie optima a figurilor geometrice folosite in retelele de triangulatie.
Pentru aceasta instructiunile prevad ca vizele sa treaca pe deasupra lor sau lateral la o distanta
minima notata cu "Ԑ" functie de ordinul punctului astfel:
Exemplu : Sa consideram doua puncte de triangulatie 𝑃1 si 𝑃2 pe suprafata fizica a Pamintului, intre care
este necesar sa se asigure prin proiect vizibilitatea reciproca (conform schitei (fig.20) rezultate din profilul
transversal executat intr puncte ). Se cunosc de pe o harta altitudinile punctelor 𝐻1 si 𝐻2 , precum si altitudinea
𝐻𝑃 a obstaculului dintre puncte notat cu 𝑃.
Distantele 𝐷1 si 𝐷2 se determina grafic functie de scara hartii folosite la stabilirea profilului dintre
puncte.
S-a notat cu ᶓ0 - unghiul zenital in punctul 𝑃1 .
Consideram ca observatiilese fac de la nivelul solulu
pentru a usura demonstratie respectiva.
(𝐷1 +𝐷2 )
𝐻2 − 𝐻1 = (𝐷1 + 𝐷2 ) ctg ᶓ0 + (1 − 𝑘)
2𝑅
in care:
k = coeficientul de refractie, care are o valoare variabila functie de timp si conditiile atmosferice, in tara
noastra se poate considera ca o valoare medie de 0,14.
R = raza de curbura a sferei medie Gauss, egala pentru tara noastra la punctul central de proiectie cu
6379km (B=460 L=250). Din relatia de mai sus deducem pe ᶓ0 = ung. zenital.
𝐻2 − 𝐻1 1 − 𝑘 (𝐷1 + 𝐷2 )2 𝐻2 − 𝐻1 1 − 𝑘
ctg ᶓ0 = − ∙ = − (𝐷1 + 𝐷2 ).
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 𝐷1 + 𝐷2 𝐷1 + 𝐷2 2𝑅
Cum am dedus pe 𝐻2 − 𝐻1 in mod analog deducem si pe 𝐻𝑝𝑐 − 𝐻1 in care 𝐷2 = 0 deci : 𝐻𝑝𝑐 - este
altitudinea calculata in punctul P cu vizibilitatea de la sol intre punctele 𝑃1 si 𝑃2 .
1−𝑘
𝐻𝑃𝐶 − 𝐻1 = 𝐷1 ctg ᶓ0 + ∙ 𝐷12 in care
2𝑅
𝐻2 − 𝐻1 1 − 𝑘 1−𝑘 2
𝐻𝑃𝐶 − 𝐻1 = 𝐷1 − 𝐷1 (𝐷1 + 𝐷2 ) + ∙ 𝐷1
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 2𝑅
desfacem termenii :
𝐷1 1−𝑘 2 1−𝑘 1−𝑘 2
𝐻𝑃𝐶 − 𝐻1 = (𝐻2 − 𝐻1 ) − 𝐷1 − 𝐷1 ∙ 𝐷2 + 𝐷
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 2𝑅 2𝑅 1
𝐷1 1−𝑘
= (𝐻2 − 𝐻1 ) − 𝐷 ∙𝐷
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 1 2
conditia de vizibilitate intre 𝑃1 si 𝑃2 fata de obstaculul P este data de relata , adica punctele se vad de la sol,
deci inaltimile semnale lor in punctele respective sunt zero: 𝑙1 = 𝑙2 = 0
Daca 𝐻𝑃𝐶 este mai mic decit 𝐻𝑝 + Ԑ atunci dependenta lor impune marimea inaltmii in punctul 𝑃1 cu
cantitatea respectiva :𝐻𝑝′ = 𝐻𝑝 + Ԑ ; 𝐻𝑝′ = 𝐻𝑃𝐶 + 𝑙 ; deci
In acest caz inaltimea semnalului in punctul 𝑃1 se calculeaza cu formula practica inlocuind pe 𝐻𝑃𝐶
𝐷1
𝑙 = 𝐻𝑝 + Ԑ − 𝐻1 − 𝐷 (𝐻2 − 𝐻1 ) + 0.0674(𝐷1 ∙ 𝐷2 )𝑘𝑚
1 +𝐷2
in mod analog :
𝐷2
𝑙 = 𝐻𝑝 + Ԑ − 𝐻1 − 𝐷 (𝐻1 − 𝐻2 ) + 0.0674(𝐷1 ∙ 𝐷2 )𝑘𝑚
1 +𝐷2
In acest fel se calculeaza inaltimea semnalului intr-un punct pe toate directiile de vizare di acel punct.
Daca inaltimea semnalului atinge o valoare mai
mare de 35m se va cauta o alta varianta de amplasament a
punctelor proiectate.
𝐷1 = 𝐷2 = 𝐷⁄2 , 𝐷 = 𝐷1 + 𝐷2 .
Cap IX. Recunoasterea terenului.
Recunoasterea terenului este o operatiune importanta, uneori dificila, se executa pe teritorii intinse, in
puncte izolate si greu accesibile. Recunoasteea punctelor de ord. I si II se efectueaza cu un an inainte de
inceperea observatiilor si constructiilor semnalelor. Operatiile de recunoastere incep cu punctele de ordin
superior vechi eistente in zona de care se va conditiona formarea si determinarea retelei noi.
Hartile si planurile folosite la proiectarea retelelor geodezice nu pot furnize toate detaliile cu privire la
amplasamentul exact al punctelor geodezice, dar prin recunoasterea la teren, proiectul se va completa -
definitiva, precizind si indentificind urmatoarele:
a) Punctele geodezice se amplaseaza in terenuri cu soluri stabile pentru a se asigura stabilitatea in timp
atit a semnalelor cit si a bornelor punctelor geodezice.
La recunoasterea liniilor de nivelment geometric geodezic de ord.I este necesara participarea unui
specialist geolog cu care se va colabora la stabilirea loculu reperului. Sunt interzise locurile care prezinta
alunecari de teren sau locurile din vecinatatea lor.
Punctele geodezice nu se vor amplasa in aproperea imediata a cailor de comunicatii, linilor de
telefon, electricede inalta tensiune, constructiilor etc. Fata de aceste obiective distanta trebuie sa cel
putin egala cu de trei ori inaltimea semnalulu si nu ma putin de 50m.
Marcile de nivelment se vor amplasa numai in constructii de beton armat cu o vechime de cel putin
10 ani si care nu se vor demola. Se evita zidurile si constructiile instabile. Accesul la punct sa fie pe cit
posibil simplu, avindu-se in vedere lcrarile ce urmeaza sa se faca in punct, de exemplu : constructi de
semnale, bornarea punctului, plantarea reperilor, stationarea cu aparatul, executarea masuratorilor
etc.
b) Stabilirea inaltimii semnalelor rezultate din proiectare se verifica la teren, prin faptul ca ele de obicei se
construiesc in zone dominante din teren pentru a fi cit mai mici. Inaltimea definitiva a acestor semnale
depinde de particularitatile reliefului si vegetatiei din zona, precum si de particularitatile obstacolelor
existente de directia vizelor de legatura intre puncte.
Recunoasterea terenului se incepe cu puctele situate in zonele cu altitudinea cele mai mari, care sunt
mai vizibile de la sol, de la care se trag concluzii cu privirea la celelalte puncte din apropiere. In fiecare
punct geodezic, vechi sau nou, trebuie creata posibilitatea ridicarii unui operator la inaltimea de la care sa
asigure efectuare observatiilor cuprinse in proectul retelei. Deoarece nu sunt posibilitati intotdeauna de a
ne folosi de obiectele naturale din teren (copaci, cladir etc.) echipele de recunoastere sunt dotate cu
mijloace auiliare cum sunt scarile de recunoastere .
Scara de recunoastere poate asigura ridicarea unui operator uman pina la inaltimea de 15 − 18m. fiind
formata din 3 - 4 panouri, fiecare in lungime de 4 − 5𝑚. care culiseaza si pot fi imbinate cu ajutorul.
unor buloane speciale de prindere. Pentru fiecare panou sunt prevazute etaje de ancorare, cu funii sau
cabluri subtiri de otel, fixate prin tarusi la teren (conform figuri). Pentru recunoastere se pot folosi si scari
dublepentru marirea inaltimii precum si scari de tip pompieri
montate pe masini speciale de teren.
Fiecare punct geodezic din triangulatie de stat este reperat prin coordonate polare (azimut si distanta) in
raport cu doua "repere azimutale" astfel sa fie posibila o eventuala identificare in viitor, atunci cind
semnalizarea punctului a disparut. Reperele azimutale trebuie sa fie vizibile de la sol, putindu-se alege in
acest scop obiecte fixe existente in teren precum : biserici, cosuri de fum, stilpi de inalta tensiune electrica,
puncte fie ale diferitor constructii, semnale geodezice apropiate etc.
In cazul cind nu avem astfel de puncte se planteaza repere speciale situate la cel mult 3km departare de
punct. Aceste repere se borneaza cu borne de beton armat si li se
fac determinari prin observatii azimutale cu doua serii si distanta masurata electrooptic sau electronic.
In acest scop este necesar sa se ia legatura cu organele locale administrative, sa li e epice natura si
importanta lucrarilor geodezice, pentru a ajuta si sprijini desfasurarea in bune conditii a lucrarior de
triangulatii.
Se va solicita ca organele administrative sa aduca la cunostinta locuitorilor din zona datoria de a proteja
constructiile de semnale si bornare a punctelor geodezice.
Tema 9.2 : Identificarea si reconstruirea punctelor de triangulatie.
Pentru identificarea in teren a punctelor vechi din retelele de triangulatie, de nivelment geometric sa
gravimetric, se folosesc descrierile topografice ale acestoe puncte, precum si hartile topografice la scari
mari pe care sunt raportate.
Este posibil ca vegetatia, diverse lucrari de constructii sau lucrari agricole, in decursul timpulu sa acopere
semnalizarea la sol a punctelor sau chiar sa o distruga, raminind numai semnalizarea subterana care trebuie
identificata si reconstruita apoi la sol.
Punctele din reteaua de nivelment au detali planimetrice cu care se pot identifica in zona respectiva si
sunt vizibile in zidurile constructiei sau fundatiei sau fundatilor cladirilor si podurilor din zona.
Punctele vechi de triangulatie au coordonate plane foarte precis determinate si au si repere azimutale in
zona, deci operatiile de identificare sunt mai precise, folosindu-se urmatoarele procedee functie de
conditiile din teren. Astfel avem 2 metode principale de identificare :
Sa presupunem ca semnalizarea la sol a punctului vechi P a fost acoperita de vegettie sau distrusa si nu
poate fi identificata in teren.Pentru rezolvarea problemei se alege un punct de statie notat cu S in imediata
apropiere a locului banuit ca ar fi punctul P conform descrierii topografice din baza de date. Admitind ca din
pct. S se vad 3 puncte vechi cu coord. cunscute si semnalizate (A,B,C) se poate determina prn intersectie
inapoi coordonatele punctului de statie S.
Deasupra reperulu se replanteaza la suprafata o noua borna, punctul fiid refacut din puct de
vedere planimetric. Daca distanta S-P este mare, atunci se face o noua determinare prin intersectia
inapoi in zona mai apropiata a punctului P.
b) Identificarea cu ajutorul plansetei topografice
In terenurile de ses, unde sunt putine puncte vechi de triangulatie vizibile de la sol, nu putem eecuta de
multe ori o intersectie simpla inapoi. In acest caz se poate aplica procedeul bazat pe folosirea plansetei
topografice, pe care se fixeaza schita de recunoastere a punctului, adica o copie de pe harta la sc. mare cu
punctul respectiv si cu detaliiele eistente in teren.
se aseaza busola paralelipipedica, paralela cu cadrul geografic al harii si se misca planseta, rotindu-se
convenabil, pina cind acul busolei va indica unghiul de decliatie magnetica fata de meridianul locului, in
aceasta situatie am orientat harta de pe planseta conform punctelor cardinale.
Aceste descieri se fac pe formularea tip ce se completeaza in teren si ulterior se deseneaza identice la
birou . Exista o mare varietate de tipuri de formulare de descriere topografica.
In reteaua geodezica de stat se folosesc formulare tipizate pentru triangulatie si nivelment, pe puncte si
subpuncte care se completeaza cu denumiri si date exacte.
Eemplu :
Punctul denumit : "Dealul Repedea" de ord. III , situat in jud. Iasi com. Birnova. Statia de C.F. cea
mai apropiata : CIUREA. Face parte din ret. geodezica de ord. I , II si III , trapezul Gauss la sc.
1:25000 L 35.32.c.a , coordonate rectangulare stereo 1970 grafice : 𝑥 = 624.550 𝑚
𝑦 = 697.155 𝑚 𝐻 = 156
2 Paun I 12,00
4 Galata II 10,00
Punctele retelelor geodezice de triangulatie (RGT) sunt materializate in teren prin borne si semnale
geodezice, iar punctele retelelor de nivelmet goemetric (RNG) prin reperare si marci. Bornele, reperele si
marcile vor reprezenta o perioada indelungata punctul geodezic, semnalizarea fiind denumita
"permanenta" . Semnalele geodezice permit efectuarea observatiilor geodezice in punctele si spre punctele
respective, ele dureaza mai putin in timp de la 2 la 10 ani, indeplinid roloul de marcare "provizorie".
Bornele si reperele sunt constitue din beton armat iar semnalele din lemn. S-au folosit in trecu borne
cioplite din blocuri de piatra, iar pentru semnalee se pot folosi schelete metalice montabile si demontabile
sau di alt material mai dur.
Marcile de nivelment sunt din metal, turnate in forme speciale si incastrate in ziduri verticale si fundatii
orizontale.
Un semnal geodezic se compune " in general" din urmatoarele trei parti principale :
a) Piramida pilastru;
b) Piramida semnal;
c) Piramida de semnalizare.
a) Piramida pilastru - sustine instrumentul folosit la efectuarea observatiilor geodezice (teodolitul,
reflectorul etc.). La semnalele la sol unde nu avem nevoie de piramida pilastru rolul sau este indeplinit de
trepiedul aparatului la ord. II , III , IV si V si de pilastru de beton, construt la sol in punctele de ord. I . Aici
pilastrul de beton joaca si rolul de marcare permanenta prin borna a punctului .
La semnalele construite pe cladiri pilastru este tot din beton armat, el sustinind si semnalul si prin
indepartarea lui, se poate centra si teodoltul, reflectorul sau grupul de prisme pentru masurarea distantelor
electrooptic sau electronic.
c) Piramida de semnalizare - indeplineste rolul de obiect de vizat din celelalte puncte ale RGT. Partea
terminala a piramidei de semnalizare are o constructie speciala fiecaru ordin de triangulatie. Avem 2 tipuri
de semnale geodezice : a) la sol ; b) cu poduri .
Orice semnal geodezic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii speciale :
sa fie stabil si simetric construit in raport cu aa sa verticala ;
sa fie pe cit posibil centrat pe borna, adica pilastrul si semnalul sa fie verticale bornei ;
constructia trebu sa fie economica, simpla si sigura.
Pentru punctele de ord. I , II si III semnalizarea este realizata prin intermediul cilindrului antifazic care
asigura conditii uniforme de vizibilitate in intregul tur de orizont. Pentru punctele de ord. IV si V se
foloseste semnalizarea cu unl sau sau doi fluturi.
Stim ca la ord. I se vizeaza pe heliotrop (ziua) si pe lumina de far (noaptea) si atunci cilindru antifazic se
foloseste numai cind indesim RGT cu ord. II , III , IV si V.
2. Semnalele geodezice inalte, etajate numite si semnale cu poduri se construiesc in RGT atunci cid este
necesar ca punctul de statie respectiv punctul vizat sa se afle la o inaltime oarecare deasupra solului. In
functie de ordinul retelei se triangulatie, dupa pozitie pe care o are piramida pilastru in raport cu piramida
semnal se distrug urmatoarele doua categorii de constructii inalte:
La orice piramida semnal ultimul pod de forma patrata are latura de 2,5 m notata cu "b" = 2,5 m iar
𝐻
latura baze mari la teren a semnalului notata cu B este determinata cu relatia : 𝐵 = 4
+ 2,5𝑚 , unde
H=inaltimea de la sol pina a ultimul pod. Acest raport se respecta pentru a da o stabiltate si o suplete
piramidei semnal. Distanta dintr poduri se micsoreaza pe masura ce se construiec podurile superioare.
Construirea semnalelor geodezice se face in mai mule etape principale, astfel :
a). Se amenajeaza terenul si se stabilesc locurile de amplasare a materialelor si a gropilor pentru picioarele
piramidei semnal (1,2,3 si 4) si piramidei pilastru (5,6,7 si 8) in asa fel ca sa se asigure vizibilitatile necesare.
Gropile se executa la aceeasi adincime intre 1,0 si 1,3m si la celasi nivel realizindu-se orizonalitate cu
aparatul .
e). Se executa montajul jos pe teren a piramidei de semnalizare conform ordinului punctului si se ridica cu
instalatii de scripeti piramida de semnalizare pina la ultimul pod si se prinde de stilpii piramidei semnal.
Toate operatiile se fac sub indrumarea inginerului geodez si a unui specialist in constructii de lemn cu
echipe bine instruite si doate cu scule si echipament pentru a respecta si normele de tehnica securitatii
muncii.
Dupa terminarea constructiei se eecuta un sant protector si se elibereaza zona de resturile rezultate din
constructia piramidei. Fiecare semnal geodezic construt se preda spre pastrare cu proces verbal organelor
locale ale puterii de stat, asigurindu-se integritatea si pastrarea lor.
Tema 10.2 : Bornarea punctelor geodezice.
Semnalizarea permanenta a punctelor geodezice este realizata cu ajutorul bornelor din beton armat si
are ca scop pastrarea in timp, in teren a pozitiei punctului de trangulatie necesar in lucrarile geodezice si
topografice .
In trecut s-au folosit si borne cioplite din piatra de dferite marimi cu semnalizari in subsol formate din
caramida, separate intre ele prin straturi de caramida pisata sau zgura, cioburi de sticla etc. centrele lor
fiind realizate prin saturi (incrustari) sub forma de cruce.
In ultimul timp bornele sunt alcatuite din elemente de beton armat, forma trunchi de piramida de
diferite dimensiuni, atit la sol cit si in subsol, despartite intre ele prin straturi de pietris si nisip bine
compactat si cu repere metalice incastrate in borna care indica centrul geometric al punctului geodezic.
Bornele normale sunt plantate in terenurile obisnuite si in terenurile din zonele mlastinoase sunt
amplasate si executate cu anumite masuri de stabilitate pe pari de lemn batuti in pamint, in groape unde se
va planta borna subsol si borna sol. In terenurile stincoase bornele sut mai mici, gropile la fel sut mici iar
reperii in subsol sunt metalci si incastrati direct in stinca sub borna redusa de la sol.
Bornarea capetelor bazelor geodezice se realizeaza cu borne speciale tip ord. I adca cu pilastri de beton
armat avind reperul pilastrului din bronz ca sa nu rugineasca. Pilastru din beton armat se construiesc direct
in teren, avind la dispozitie armatura bornei, apa, ciment si balast. Legaturile intre blocuri se realzeaza cu
mortar de ciment. Bornarea se face imediat dupa terminarea constructiei semnalului geodezic, folosind
metode adecvate, cunoscute, de realizarea pe aceeasi verticala a reperelor incastrate in blocurile de beton
din subsol si reperul bornei de la sol, cu verticala pilastrului semnalulu geodezic (Verticala popului
pilastrului).
Bornarea se realizeaza astfel : Se proiecteaza cu teodolitul din doua directii pependiculare partea
superioara centrala a popului pilastrului si se materializeaza pe teren cu tarusi cele doua axe (directii ).
Folosind doua fise de sirma subtire intinse intre tarusi , la iintersectia lor gasim punctul central al popului
care va fi si centrul bornei sau pilastrului. Se indeparteaza sirmele, se sapa groapa si la adincimile respective
se aseaza reperii in subsol pe verticala punctului de intersectie a firelor de sirma , in final se planteaza
borna de la sol cu reperul sau metalic la intersectia firelor de sirma.
Stim ca fiecare puct geodezic din triangulatia de stat este repetat prin coordonatele polare (azimut si
distanta) in raport de doua "repere azimutale" astfel incit sa fie posibila o eventuala identificare in viitor,
atunci cind borna de la sol a disparut. Reperele azimutale sunt de obicei puncte fie , stabile si usor
indetificabile in teren la distante de pina la 3km cum ar fi : biserici, antene, cosuri de fum etc. Daca nu
gasim astfel de puncte pentru a le folosi ca repere azimutale se planteaza (de inginerul geodezic) repere
azimutale la sol la o distanta de punct sub 1km.
Bornarea reperelor azimutale consta dintr-un bloc de beton paralelipiped amplasat in subteran , pe care
se centreaza o borna tip topografica sub nivelul terenului si un stilp de lemn cu diametrul de 5-10cm lung
de 1m ascutit la parte superioara si protejat cu un gard de nuiele, asemanator cu bornele silvice , sub forma
circulara cu raza de 0,5m conform figurii de la pag. 51
Dupa terminarea constructiei semnalului s platarea bornei se executa unele operatiuni anee, necesare
pentru efectuarea viitoarelor lucrari de realizare a RGT. Aceste operatiuni care se repeta ori de cite ori este
nevoie sunt:
Rezolvarea acestei probleme consta din determinarea diferentilor de nivel dintre borna si pilastru la
partea superioara a popului unde se instaleaza teodolitul , notata cu 𝐼𝑖 pe de o parte si dintre borna si
partea superioara a cilindrului antifazic unde se realizeazza viza zenitala notata cu 𝐼𝑠 . Aceste determinari se
fac drect prin masuratori de unghuri zenitale si distante orizontale , conform schitei :
Se admit abateri de maxim 5𝑐𝑚 intre determinarile analitice si cele masurate direct cu ruleta.
Dupa terminarea constructiei semnalului este necesar sa se determine elementele de centrare , adica
dispunere in pla orizontal a celor trei puncte 𝐶, 𝐼 𝑠𝑖 𝑆, elementele fiind functie de o directie din teren
raportate la centrul bornei. De obicei directia este si originea aleasa pentru observatiile azimutale.
Aceste determinari se fac in in timpul eecutarii observatiilor azimutale pentru ord. III si IV si la inceputul
si sfirsitul perioadei de observari azimutale in RTG de ordinul I si II, sau de cite ori este nevoie, in special
dupa mari furtuni , ploi torentiale sau caderi masive de zapada care pot afecta stabilitatea semnalului .
Pe o coala alba de hirtie, numita foaie de centrare , prinsa pe o planeta topografica si plaseta instalata
pe trepied deasupra punctului de triangulatie (deasupra bornei ) se proiecteaza cu ajutorul unui teodolit
punctele 𝐶, 𝐼 , 𝑆 din trei statii 1,2,3 dispuse in jurul semnalulu incit sa formeze in plan un triunghi
echilateral. Proiectarile se fac cu luneta in ambele pozitii trasind pe
foae liniile respective si pe centrul lor, dintre cele doua linii se duce
linia medie , cea puctata , la intersectia carora va rezulta pentru
fiecare un mic triunghi si in centrul lui pozitia puctului vizat C , I si S.
Daca nu avem planseta topografica , se fac calcule analitice masurind in teren unghiurile orizontale cu
teodolitul in punctele I , 1 , 2 si 3 si distanta sau doua cu ruleta intre punctele triughiului 1, 2 si 3.
Punctele geodezice din retelele de nivelment geometric sunt materializate prin repere si marci .
repere de greutate ;
repere de adincime.
Marcile de nivelment eometric sunt de doua tipuri :
marci de tip A pentru incastrarea in fundatii orizontale ;
marci de tip B pentru incastrarea in pereti verticali .
Reteaua de nivelment geometric de stat de ord. I , II , III si IV a fost materializata cu repere de greuate
de tipurile I , II si II si cu marci de nivelment de tipurile A si B penru ord. IV.
Reperele de greutate de tipurile I , II si III sunt de diferite marimi fuctie de ordinul nivelmentului ,
amplasate (plantate) in soluri stabile , sunt acoperite , cu sant protector avind cite o marca tip A sau B atit la
partea superioara cit si pe blocul de beton de la partea inferioara , de sprijin pe sol. La suprafata reperele
de greutate sunt legate cu nivelmentul geometric de marci incastrate in constructii , stabile din apropierea
reperului, au descrieri topografice precise pentru identificarea lor in teren .
Altitudinile punctelor din retelele geodezice se determina de regula prin ivelmentul trigonometric .
Pentru determinarea altitudinilor si a diferentelor de latitudine se masoara intre 2 puncte unghurile
zenitale . Se cunoaste formula diferentei de nivel intre punctele 𝑃1 𝑠𝑖 𝑃2 de la cursul de topografie :
°
𝐻2 − 𝐻1 = ∆𝐻1−2 = 𝐷1−2 ctg 𝑍1−2 + 𝐼1 − 𝑆2 in care:
𝐼1 - inaltimea instrumentului
Formula e valabila numai in cazul distantelor mici, fiindca pentru distantele mari cum sunt in geodezie,
trebuie sa se tina seama de sfericitatea Pamintului si de refractia terestra verticala . In acest caz
nivelmentul trigonometric se numeste nivelmentul trigonometric geodezic (NTG), care se poate executa in
2 moduri :
𝐻2 − 𝐻1 = ∆𝐻1−2
𝐻𝑚 = 𝐻2 + 𝐻1 ⁄2
figura putem sa scrim conform teoriei siusurilor , in ∆𝑂𝑃1 𝑃2 urmatoarea relatie :
𝑅 + 𝐻1 𝑅 + 𝐻2 𝑅 + 𝐻1 sin 𝑍2
= => = (1)
sin 𝑍2 sin 𝑍1 𝑅 + 𝐻2 sin 𝑍1
𝑅 + 𝐻1 − 𝑅 − 𝐻2 sin 𝑍2 − sin 𝑍1
= (2) = (1)
𝑅 + 𝐻2 + 𝑅 + 𝐻1 sin 𝑍1 + sin 𝑍2
1
In ipoteza : 𝑍1 = 𝑍1° + 𝑆, 𝑍2 = 𝑍2° + 𝑆, 𝑟 = 2𝑆, 𝑆 = 2 𝑟
𝜔
Unghiul 𝜔 este un unghi foarte mic si putem considera tg 2
≅ 𝜔/2 dar 𝜔⁄2 = 1⁄2 ; 𝐷 ′ ⁄𝑅 = 𝐷 ′ ⁄2𝑅
(1 + 𝐻𝑅𝑚) - se numeste termenul corectiv la determinarea diferentelor de nivel pentru distante mari
geodezice.
𝐻𝑚 𝑍2° − 𝑍1° 𝐼1 − 𝐼2 𝑆1 − 𝑆2
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) tg + + (6)
𝑅 2 2 2
Nu intotdeauna putem realiza observatiile reciproce si simultan , de obicei observatiile zenitale in cele 2
puncte se eecuta in zile diferite , in conditii atmosferice diferite si poate de diferiti operatori.
Sa consideram ca se fac observatii numai in punctul 𝑃1 unde se masoara unghiul 𝑍1° , sa deducem 𝑍2° =
180° − (𝑍1° + 2𝜌 − 𝜔)
𝑍2° − 𝑍1° 𝜔
= 90° − (𝑍1° + 𝜌 − ) (7) − o inlocuim in rel(6) =>
2 2
𝐻𝑚 𝜔
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) tg [90° − (𝑍1° + 𝜌 − )] + 𝐼1 − 𝑆2 =>
𝑅 2
𝐻𝑚 𝜔
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) ctg (𝑍1° + 𝜌 − ) + 𝐼1 − 𝑆2
𝑅 2
𝑅 1 𝜔
Stim de la refractia atmosferica verticala ca : 𝑟 = 𝑅′ ∙ 𝜔 = 𝑘𝜔 => 𝜌 = 2 𝑟 = 𝑘 ∙ 2
inlocuim in relat.
valoarea lui 𝜌 si avem :
𝜔 𝜔 𝜔 1−𝑘
𝑍1° + 𝜌 − = 𝑍1° + 𝑘 − = 𝑍1° − 𝜔
2 2 2 2
1−𝑘
Dezvoltam in serie : ctg (𝑍1° − 𝜔)
2
1−𝑘 1−𝑘 𝐷′
ctg (𝑍1° − 𝜔) = ctg 𝑍1° + 𝜔 + ⋯ ; 𝜔 =
2 2𝑅 sin2 𝑍1° 𝑅
𝐻𝑚 1−𝑘 𝐷′
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) ctg (𝑍1° + ∙ ) + 𝐼1 − 𝑆2 (7)
𝑅 2𝑅 sin2 𝑍1° 𝑅
Desfacem parantezele , renuntam la termenul de ord. II care apare la desfacerea parantezelor si scriem
ecuatia :
𝐻𝑚 1−𝑘
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) ctg 𝑍1° + ∙ (𝐷 ′ )2 + 𝐼1 − 𝑆2 (8)
𝑅 2𝑅 sin2 𝑍1°
Pentru definirea scarii retelei de triangulatie precum si pentru micsorarea erorilor longitudinale este
necesar ca in retea sa se efectueze masurari de lungimi. Acestea pot fi : baze geodezice masurate cu firul
invar dezvoltate in romburi pentru latura de triangulatie sau masuram direc cu aparatura electronica laturi
ale retelei.
S-au folosit si se folosesc fire invar construite in Franta, Rusia, Germania si alte tari. Invarul este un aliaj
format din circa 36% nichel , 64% fier + mici adaosuri de crom, mangan, siliciu etc. Firul este foarte rezistent
la coroziune , are duritate ridicata , coeficient de elasticitate mic , coeficient de dilatare termica foarte mic
si cu o usurinta se stringe pe un tumbur de aluminiu cu diametru de 50cm.
Deci in fiecare transon (nveleu) de 24m se fac 5 determinari cu firul 1 si 5 determinari cu firul 2 .
Masuratorile se fac dus si intors in aceeasi zipe un transon adecvat de n portee ales de inginer. La intors se
folosesc alte fire , firul 3 si 4.
Concluzie : Transonul este masurat de 4 ori . Valoarea ransonului este media celor 4 masuratori. Dupa ce
in preliabil fiecarei portei distanta a fost redusa la orizont si li s-au aplicat toate corectiile specifice ale firului
de invar indicate in buletinul tehnic al firului.
In ultimul deceniu masurarea distantelor geodezice se poate realiza prin utilizarea aparaturii electr\oice
de masurat distante . Ele maresc precizia da masurare a laturilor cit si marirea randamentului lucrarilor de
triagulatie. Aparatele electronice se clasifica dupa mijloculpurtator al informatiei de masurare ;
a) Aparate cu micrunde ;
b) Aparate electronice ;
c) Aparate electrooptice .
Toate se bazeaz pe princpiul vitezei luminii . Ele sunt de diferite tipuri , firme si sunt folosite in retelele
geodezice cit si la lucrarile topografice curente.
Mira invar este o mira topografica obisnuita cu lungimea de 3m pe care sunt rinse 2 fisi metalice din
banda de invar gradate si numerotate de o parte si de alta a mirei.
Reteaua de nivelment geometric geodezic a unui stat ar 4 ordine notate astfel : ord. I , II , III , IV. Primele
2 ordine I si II in NGG sunt de inalta precizie , iar III si IV sunt de precizie.
Retele de ord I : NGG de ord I se realizeaza pe trasee prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc cu
aparatura de mare precizie si mire de invar pe trasee inchise formind poligoane inchise cu perimetru de 500
- 600km.
NGG de ord. I se executa simultant pe 2 trasee cu statie duble sau simple astfel => dus-intors si astfel =>
pentru fiecare diferenta de nivel 8 determinari , adica 4 dus si 4 intors coform schemei :
=> pentru fiecare tronson 8 determinari , se ia media lor .
Traseele nivelmentului geometric de ord I sunt in lungul fluviilor , a riuriilor mari si magistralelor de cale
ferata , fiidca avem pante mici si uniforme.
Retelele de ord. II : Retelele de nivelment geomeric de ord II se compun din trasee executate prin
nivelmetul geometric de mijlocsprijinite de ord. I formind poligoane ce perimetrul de circa 250-300km. Se
executa dus-intors pe un singur tronson cu statii duble sau statii simple => cite 4 determinari pentru fiecare
tronson.
1
∆ℎ𝐼𝐼 = 4 ( 4 determinari )
Retelele de ord. III : Retelele de NGG de ord. III se dezvolta in interiorul poligoanelor de ord. I si II , se
eecuta pe trasee prin nivelmentul geometric de mjloc formind poligoane de ord. III cu perimetrul intre 125-
150km . NGG de ord. III se eecuta dus-intors pe un singur traseu realizindu-se pentru fiecare transon 4
determinari (ca la ord. II). Se folosesc instrumente de precizie si mire cu banda de invar . Liniile de
nivelment se eecuta in lungul riurilor mici, pe drumuri judetene , pe cai ferate , diguri natioanle etc. unde
avem cit pe cit pante uniforme.
Retelele de ord. IV : Reteaua de NGG de ord. IV sunt o indesire a retelelor de ord. I , II si III , se eecuta
pe trasee cu nivelment geometric de mijloc formind poligoane sau linii de nivelment cu lungimea de circa
50km . Se executa intr-un singur sens cu statii duble , cu mire de invar duble sau chiar cu mire obisnuite
corect fabricate si cu nivele sferice pentru verticalizarea rezultind 2 determinari . Se folosesc aparate de
precizie cu orizontalizare automata , pe trasee cu pante diferite , in lungul vailor , riurilor mici, pe drumuile
de eploatare , dealuri cu panta mica etc.
Toate aceste retele de NGG se prelucreaza riguros prin metoda observatiilor conditionate si metoda
observatiilor indirecte.
Aparatura folosita in GG este constituita di nivele de precizie si de inalta precizie. Toate cu sistem de
orizontalizare automata a razei de vizare . Nivelele sunt cu compensator pe baza de pendul cu prsima sau
pendul cu oglinzi.
Nivelele de precizie folosite uzual sunt cele care asigura o precizie de 3mm pina la 1mm/km si se procura
de statul respectiv , de la marii producatori de nivele de precizie astfel avem :
1. 𝑁𝐼𝑂25 , firma 𝐶𝑎𝑟𝑙 − 𝑍𝑒𝑖𝑠𝑠 − 𝐽𝑎𝑛𝑒 - 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 3 𝑚𝑚/𝑘𝑚
2. 𝑇𝑂𝐾𝑂 - Japonia - 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 2 𝑚𝑚/𝑘𝑚
3. 𝑁𝑎 𝑆𝑦𝑠𝑡𝑒𝑚 𝐴𝑠𝑐𝑎𝑛𝑖𝑎 - 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 1,5 𝑚𝑚/𝑘𝑚
4. 𝑁𝐼007 , 𝐶𝑎𝑟𝑙 − 𝑍𝑒𝑖𝑠𝑠 − 𝐽𝑎𝑛𝑒 , 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 0,5 𝑚𝑚/𝑘𝑚
( Se pot folosi la ord. III si IV )
Nivelele de mare precizie cu orizontalizare automata sunt cele care asigura o precizie de
0,5 − 0,2 𝑚𝑚/𝑘𝑚 si asemanatoarele nivele :