Partea II Retele geodezice

Cap VIII Elaborarea proiectului retelelor geodezice

Elaborarea proiectului de constructii a uneiretele geodezice este dependenta de natura, destinatie si

caracteristicile semnificative de structura a retelei geodezice considerata.

La noi in tara Retelele geodezice de triangulatie si nivelment sunt realizate intr-o densitate convenabila
pentru majoritatea lucrarilor topo-fotogrametrice, cartografice si cadastrale, putindu-se trage concluzie ca
proiectarea lor nu mai este de acualitate. O analiza mai profunda arata ca necesitatile determinate de
disparitie si distrugerea unor puncte geodezice sau de inbunatatirea calitatii acestor puncte pentru
aplicarea noii Legi a Cadastrului , impun ca si viitoarele generatii de ingineri geodezi si cadastrasi sa
cunoasca tehnica si modalitatea efectiva de elaborare a proiectului retelelor de stat.

Tema 8.1 Principi de elaborare a proiectului retelelor geodezice

Aceste principii sunt :

a. Proiectul retelelor geodezice de stat se executa separat pe ordine , de la comlex catre simplu , incepind cu
ord. I si terminind cu ord. IV .
b. Retelele geodezice de stat se construiesc dupa principiul omoginitatii, asigurindu-se o precizie de
determinare uniforma pentru toate punctele retelei idiferent de ordin.
 Acest principiu este realiza prin faptul ca executare retelelor geodezice se desfasoara succesiv , de la
superior la inferior. In acest fel o retea geodezica de un anumit ordin se sprijina pe retelele geodezice
eistente (cunoscute) precizia punctelor noi fiind legata de precizia punctelor anterioare.

In acest fel nu se acumuleaza si nu se propaga erorile in retea , deoarece ordinul superior cunoscut este
riguros determinat si geometrizat. Propagarea erorilor depinde in mare masura de extinderea retelei , de
marimea elementelor masurate si de precizia masuratorilor.Omogenizarea este realizata prin metode bine
puse la punct , prin aparatura de inalta precizie si prin respectarea instuctiunilor tehnice de inscriere in
tolerantele admisibile . Eroarea totala de pozitie a unui punct dintr-o retea sa oscileze in jurul unei valori
medii indiferent de ordinul retelei.

Exemplu : La noi St = ±15 cm si pentru aceasta masurare unghiulara sa fie facuta in asa fel pentru a se
resecta pe ordine Sβ (eroarea medie patratica de masurare a unui unghi ) cu anumite valori functie de
lungimea laturilor retelei . Reprezentarea grafica a acestui principiu de omogenitate este :
 c. La executarea proiectului trebuie sa se respecte prescriptiile instructiunilor in vigoare, respectindu-
se pe cit posibil conformatie optima a figurilor de triangulatie circa 200km , lungimea poligoanelor in
retelele de nivelment etc.

d. Realizareauor retele geodezice de triangulatie si nivelment cu o densitate uniforma de puncte pe

2
𝑘𝑚 .

e. Fiecare punct al retelei sa fie determinat si altimetric in sistemul de nivelment de stat adoptat.

f. In reteaua de nivelment geometric de stat densitatea se refera la departarea maima admisa intre
reperele denivelment astfel:

 la ord. I intre 100-150 km distata intre repere ;

 la ord. II intre 30-50 km distata intre repere;

 la ord. III intre 5-7 km distata intre repere;

 la ord. IV intre 2-4 km distata intre repere .

g. Retelele geodezice trebuie astfel proiectate incit sa asigure un volum cit mai mic de cheltuieli ,
concomitent cu realizarea preciziei ecesare si pozitionarea punctelor cit mai optim. Din acest punct de
vedere se pot numara urmatoarele :
 punctele de triangulatie sunt aplasate pe cote (ianltimi) dominante , incit sa rezulte inaltimi minime a
semnalelor geodezice pentru vizibilitati foarte bune .
 liniile de nivelment geometric se amplaseaza in lungul cailor de comunicatie , i zone cu panta uniforma ,
pe directii rectilinii cit mai posibil si cu acces bun la reperii de nivelment plantati in teren.
 Tema 8.2 : Piesele componente ale proiectului retelei geodezice.

8.2.1 : Documentatia

Proiectarea retelelor geodezice se face pe teritorii intinse si de aceea este necesara o documentatie
preliabila de birou, prin studierea regiunii respective folosindu-se:

 Harti la sc. 1:5000000 si 1:200000 pentru ord. I si II .

 Harti la sc. 1:100000 si 1:50000 pentru ord. III si IV .
 Harti si planuri la sc. 1:10000 si 1:5000 pentru toate ordnile, necesare la stabilirea in detaliu a amplasarii
punctelor retelei si pentru descrierea lor topografica.
 Date cu privirea la retelele geodezice executate anterior in zona, punctele vechi cu X,Y,Z cunoscute,
descrierea lor topografica, carnete, observatii, cai de acces etc.
 Informatii in legatura cu dezvoltarea economica a regiunii, centre populate, gari, drumur nationale
judetene, comunale, cai ferate, forta de munca, materiale locale, posibilitati de cazare etc.
 Informatii privitoare la relief, la stabilitatea terenului, la sistemul hidrografic, hidrologic, limite de
inundabilitate, vegetatie, culturi preponderente etc.
 Date in legatura cu clima din zona, timp prielnic si neprielnic observatiilor geodezice, adincimea de
inghet etc.

Rezutatele acestor analize sunt folosite la redactarea pieselor desenate si a memoriului tehnic
justificativ.
 8.2.2. Piese desenate

O piesa importanta a oricarui proiect de reta geodezica este schita retelei, desenata pe o harta la scara
functie de ordinul retelei, conform tabelului de mai jos.

Ordinul retelei I II III IV

Scara 1:500000 1:200000 1:100000 1:50000

proiectului 1:200000 1:100000 1:50000 1:25000

Afara de aceasta schita generala care ne arata amplasamentul punctelor in general, se executa separat
pentru fiecare punct, in special de ordinul I si II si schite cu descrierea topografica de identificare si ajungerea
la punct pe harti la sc. 1:10000 sau 1:5000.

 Punctele retelei de triangulatie de ordnul I-IV nu au numere ci denumiri, asemanatoare cu cele

ale localitatilor, apelor sau formelor de relief din apropiere, pentru a fi mai usor de identificat in teren.
 Reperele si marcile de nvelment geometric geodezic se numeroteaza separat pe liniile de
nivelment, avind ca indicative : tipul reperului sau marcii si numarul respectiv.

Pentru a se evedintia cit mai eficient, proiectul retelei este redactat si desenat in urmatoarele culori :

cu negru, ord. I, atit punctele, liniile cit si denumirele.

cu albastru, ord. II, atit punctele, liniile cit si denumirele.

cu rosu, ord. III, atit punctele, liniile cit si denumirele.

cu verde, ord. IV, atit punctele, liniile cit si denumirele.

Tot ca piese desenate sunt si profilele transversale eecutate pe directia vizelor dintrepuncte, utile la
studiul vizibiltatilor intre puncte si la calculul inaltimii semnelor.
 8.2.3. Note de calcul.

Note de calcul se refera la diferite operatiuni efecutate la elaborarea proiectelor ca : calcule de estimare
"a priori" a propagarii erorilor in reteaua geodezica, calculul inaltimii semnalelor, calcule de eficienta, personal
etc.

8.2.4. Devizul estimativ.

Pe baza volumului de lucrari proiectate se intocmeste devizul general estimativ, folosindu-se normele de
deviz si indicatorul de norme de timp intocmite pentru activitatea topo-geodezica notate in nomenclatorul
general de tara cu litera "Q". Normele sunt divizate pe capitole si articole de deviz numerotate cu litere mari
de la : A,B, ... U.

8.2.5. Planificarea si organizarea lucrarilor.

Folosind toate datele deduse anterior se organzeaza si se esaloneaza pe operatori, zone si in timp,
eecutarea lucrarilor proiectate, fuctie de volumul fiecaruia.

Se stabileste: sediul central, zonele de lucru, planul de aprovizionare cu materiale, de unde se procura,
termenele de definitivare a proiectului, de predare a fiecarii categorii de lucrari, propuneri etc.

Atit modul de intocmire a a devizului estimativ cit si planificarea si organizarea lucrarilor topo-geodezice,
se studiaza in vederea realizarii lor cit mai corect, la cursul de "Organizarea lucrarilor geodezice".

8.2.6 Memoriul tehnic justificativ

Memoriul tehnic justificativ este o piesa scrisa in care se sintetizeaza totalitatea studiilor anterioare, in
scopul clarificarii lucrarilor proiectate, a solutiilor concrete de realizare, metode de lucru in tere si la birou,
aparatura etc.

Se prezinta in scris costul estimativ al volumului de lucrari, data inceperii si terminarii lucrarilor si predarea
lucrariolor executate beneficiarului, si la banca de date.
 8.3. Determinarea vizibilitatii intre punctele de triangulatie.

La proiectarea retelelor de triangulatie intervine necesitatea studierii vizibilitatii intre punctele

geodezice.

Se poate afirma ca situatia concreta din teren conditioneaza respectarea prescriptiilor de proiectare
anterior mentionate, cu privire la conformatie optima a figurilor geometrice folosite in retelele de triangulatie.

Vizibilitatea intre punctele de triangulatie este coditionata de sfericitatea Pamintului, refractie

atmosferica si obstacolele (relief, vegetatie, constructii etc.) aflate pe terenul razei vizuale.Aceste obstacole au
influente defavorabile asupra masuratorilor unghiurlor si directiilor prin fenomenulde refractie si deviere a
vizei in apropierea lor.

Pentru aceasta instructiunile prevad ca vizele sa treaca pe deasupra lor sau lateral la o distanta
minima notata cu "Ԑ" functie de ordinul punctului astfel:

 pentru ord. I → Ԑ > 4m

 pentru ord. II → Ԑ > 2m
 pentru ord. III si IV → Ԑ > 0.5m

Exemplu : Sa consideram doua puncte de triangulatie 𝑃1 si 𝑃2 pe suprafata fizica a Pamintului, intre care
este necesar sa se asigure prin proiect vizibilitatea reciproca (conform schitei (fig.20) rezultate din profilul
transversal executat intr puncte ). Se cunosc de pe o harta altitudinile punctelor 𝐻1 si 𝐻2 , precum si altitudinea
𝐻𝑃 a obstaculului dintre puncte notat cu 𝑃.

Altitudinea obstaculului 𝑃 notata cu 𝐻𝑃 se considera si cu plus eventuala vegetatie sau constructie,

existente in zona.

Distantele 𝐷1 si 𝐷2 se determina grafic functie de scara hartii folosite la stabilirea profilului dintre
puncte.
 S-a notat cu ᶓ0 - unghiul zenital in punctul 𝑃1 .
Consideram ca observatiilese fac de la nivelul solulu
pentru a usura demonstratie respectiva.

Datorita refractiei atmosferice verticale si

sfericitatii pamintului, raza de vizare va avea o anumita
curbura de care se tine seama la calculul diferentei de
nivel intre punctele 𝑃1 si 𝑃2 . Formula de calcul
aproximativa in nivelul trigonometric este:

(𝐷1 +𝐷2 )
𝐻2 − 𝐻1 = (𝐷1 + 𝐷2 ) ctg ᶓ0 + (1 − 𝑘)
2𝑅
in care:

k = coeficientul de refractie, care are o valoare variabila functie de timp si conditiile atmosferice, in tara
noastra se poate considera ca o valoare medie de 0,14.

R = raza de curbura a sferei medie Gauss, egala pentru tara noastra la punctul central de proiectie cu
6379km (B=460 L=250). Din relatia de mai sus deducem pe ᶓ0 = ung. zenital.

𝐻2 − 𝐻1 1 − 𝑘 (𝐷1 + 𝐷2 )2 𝐻2 − 𝐻1 1 − 𝑘
ctg ᶓ0 = − ∙ = − (𝐷1 + 𝐷2 ).
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 𝐷1 + 𝐷2 𝐷1 + 𝐷2 2𝑅

Cum am dedus pe 𝐻2 − 𝐻1 in mod analog deducem si pe 𝐻𝑝𝑐 − 𝐻1 in care 𝐷2 = 0 deci : 𝐻𝑝𝑐 - este
altitudinea calculata in punctul P cu vizibilitatea de la sol intre punctele 𝑃1 si 𝑃2 .
1−𝑘
𝐻𝑃𝐶 − 𝐻1 = 𝐷1 ctg ᶓ0 + ∙ 𝐷12 in care
2𝑅

inlocuim pe ctg ᶓ0 cu relatia anterioara :

𝐻2 − 𝐻1 1 − 𝑘 1−𝑘 2
𝐻𝑃𝐶 − 𝐻1 = 𝐷1 − 𝐷1 (𝐷1 + 𝐷2 ) + ∙ 𝐷1
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 2𝑅

desfacem termenii :
 𝐷1 1−𝑘 2 1−𝑘 1−𝑘 2
𝐻𝑃𝐶 − 𝐻1 = (𝐻2 − 𝐻1 ) − 𝐷1 − 𝐷1 ∙ 𝐷2 + 𝐷
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 2𝑅 2𝑅 1
𝐷1 1−𝑘
= (𝐻2 − 𝐻1 ) − 𝐷 ∙𝐷
𝐷1 + 𝐷2 2𝑅 1 2

Daca consideram distantele si raza Gauss in km vom avea :

1−𝑘 1 − 0.14 0.86

𝐷1 ∙ 𝐷2 = 𝐷1𝑘𝑚 ∙ 𝐷2𝑘𝑚 = ∙ 1000(𝐷1 𝐷2 )𝑘𝑚 = 0.0674(𝐷1 𝐷2 )𝑘𝑚
2𝑅 2 × 6379𝑘𝑚 12.758
𝐷1
in acest caz : 𝐻𝑃𝐶 = 𝐻1 + (𝐻2 − 𝐻1 ) − 0.0674(𝐷1 𝐷2 )𝑘𝑚 -- formula de calcul practic unde
𝐷1 +𝐷2

conditia de vizibilitate intre 𝑃1 si 𝑃2 fata de obstaculul P este data de relata , adica punctele se vad de la sol,
deci inaltimile semnale lor in punctele respective sunt zero: 𝑙1 = 𝑙2 = 0

Daca 𝐻𝑃𝐶 este mai mic decit 𝐻𝑝 + Ԑ atunci dependenta lor impune marimea inaltmii in punctul 𝑃1 cu
cantitatea respectiva :𝐻𝑝′ = 𝐻𝑝 + Ԑ ; 𝐻𝑝′ = 𝐻𝑃𝐶 + 𝑙 ; deci

𝑙 = 𝐻𝑝′ − 𝐻𝑃𝐶 = 𝐻𝑝 + Ԑ − 𝐻𝑃𝐶

In acest caz inaltimea semnalului in punctul 𝑃1 se calculeaza cu formula practica inlocuind pe 𝐻𝑃𝐶
𝐷1
𝑙 = 𝐻𝑝 + Ԑ − 𝐻1 − 𝐷 (𝐻2 − 𝐻1 ) + 0.0674(𝐷1 ∙ 𝐷2 )𝑘𝑚
1 +𝐷2

in mod analog :
𝐷2
𝑙 = 𝐻𝑝 + Ԑ − 𝐻1 − 𝐷 (𝐻1 − 𝐻2 ) + 0.0674(𝐷1 ∙ 𝐷2 )𝑘𝑚
1 +𝐷2

In acest fel se calculeaza inaltimea semnalului intr-un punct pe toate directiile de vizare di acel punct.
Daca inaltimea semnalului atinge o valoare mai
mare de 35m se va cauta o alta varianta de amplasament a
punctelor proiectate.

In general punctele sunt amplasate pe zone

dominante si nu avem obstacole destul de mari, da se
calculeaza 𝐻𝑃𝐶 pentru control la mijlocul distantei dintre
puncte adica :

𝐷1 = 𝐷2 = 𝐷⁄2 , 𝐷 = 𝐷1 + 𝐷2 .
Cap IX. Recunoasterea terenului.

Recunoasterea terenului reprezinta un complex de operatiuni efectuate in scopul definitivarii proiectulu

retelei geodezice, in functie de conditiile reale din teren.

Recunoasterea terenului este o operatiune importanta, uneori dificila, se executa pe teritorii intinse, in
puncte izolate si greu accesibile. Recunoasteea punctelor de ord. I si II se efectueaza cu un an inainte de
inceperea observatiilor si constructiilor semnalelor. Operatiile de recunoastere incep cu punctele de ordin
superior vechi eistente in zona de care se va conditiona formarea si determinarea retelei noi.

Tema 9.1. Obiectivele recunoasterei terenului.

Hartile si planurile folosite la proiectarea retelelor geodezice nu pot furnize toate detaliile cu privire la
amplasamentul exact al punctelor geodezice, dar prin recunoasterea la teren, proiectul se va completa -
definitiva, precizind si indentificind urmatoarele:

a) aplasarea corecta in teren a punctelor geodezice;

b) stabilirea inaltimii corecte a semnalelor geodezice;
c) repararea punctelor de triangulatie;
d) adoptarea unor masuri organizatorice.

a) Punctele geodezice se amplaseaza in terenuri cu soluri stabile pentru a se asigura stabilitatea in timp
atit a semnalelor cit si a bornelor punctelor geodezice.
La recunoasterea liniilor de nivelment geometric geodezic de ord.I este necesara participarea unui
specialist geolog cu care se va colabora la stabilirea loculu reperului. Sunt interzise locurile care prezinta
alunecari de teren sau locurile din vecinatatea lor.
 Punctele geodezice nu se vor amplasa in aproperea imediata a cailor de comunicatii, linilor de
telefon, electricede inalta tensiune, constructiilor etc. Fata de aceste obiective distanta trebuie sa cel
putin egala cu de trei ori inaltimea semnalulu si nu ma putin de 50m.
 Marcile de nivelment se vor amplasa numai in constructii de beton armat cu o vechime de cel putin
10 ani si care nu se vor demola. Se evita zidurile si constructiile instabile. Accesul la punct sa fie pe cit
posibil simplu, avindu-se in vedere lcrarile ce urmeaza sa se faca in punct, de exemplu : constructi de
semnale, bornarea punctului, plantarea reperilor, stationarea cu aparatul, executarea masuratorilor
etc.

b) Stabilirea inaltimii semnalelor rezultate din proiectare se verifica la teren, prin faptul ca ele de obicei se
construiesc in zone dominante din teren pentru a fi cit mai mici. Inaltimea definitiva a acestor semnale
depinde de particularitatile reliefului si vegetatiei din zona, precum si de particularitatile obstacolelor
existente de directia vizelor de legatura intre puncte.

Recunoasterea terenului se incepe cu puctele situate in zonele cu altitudinea cele mai mari, care sunt
mai vizibile de la sol, de la care se trag concluzii cu privirea la celelalte puncte din apropiere. In fiecare
punct geodezic, vechi sau nou, trebuie creata posibilitatea ridicarii unui operator la inaltimea de la care sa
asigure efectuare observatiilor cuprinse in proectul retelei. Deoarece nu sunt posibilitati intotdeauna de a
ne folosi de obiectele naturale din teren (copaci, cladir etc.) echipele de recunoastere sunt dotate cu
mijloace auiliare cum sunt scarile de recunoastere .

Scara de recunoastere poate asigura ridicarea unui operator uman pina la inaltimea de 15 − 18m. fiind
formata din 3 - 4 panouri, fiecare in lungime de 4 − 5𝑚. care culiseaza si pot fi imbinate cu ajutorul.
unor buloane speciale de prindere. Pentru fiecare panou sunt prevazute etaje de ancorare, cu funii sau
cabluri subtiri de otel, fixate prin tarusi la teren (conform figuri). Pentru recunoastere se pot folosi si scari
dublepentru marirea inaltimii precum si scari de tip pompieri
montate pe masini speciale de teren.

La recunoasterea puctelor de ordin inferior la distante

mici vizibilitatea se realizeaza de la sol, la cele de ordin
superior situate la distante mari in terenuri de ses intervin
greutati din cauza curburii Pamintului, reclamind ridicarea
operatorului topo la inaltimi mai mari.

Pentru siguranta si stabilitatea constructiei, in aceste

locuri se construiesc semnale provizorii in punct, numai
perioada recunoasterii, urmind a se construi in final semnalul
geodezic clasic pentru observatii geodezice.

In urma acestor recunoasteri se stabileste definitiv inaltimea semnalelor geodezice in reteaua de

triangulaatie.

c) Reperarea punctelor de triangulatie.

Fiecare punct geodezic din triangulatie de stat este reperat prin coordonate polare (azimut si distanta) in
raport cu doua "repere azimutale" astfel sa fie posibila o eventuala identificare in viitor, atunci cind
semnalizarea punctului a disparut. Reperele azimutale trebuie sa fie vizibile de la sol, putindu-se alege in
acest scop obiecte fixe existente in teren precum : biserici, cosuri de fum, stilpi de inalta tensiune electrica,
puncte fie ale diferitor constructii, semnale geodezice apropiate etc.

In cazul cind nu avem astfel de puncte se planteaza repere speciale situate la cel mult 3km departare de
punct. Aceste repere se borneaza cu borne de beton armat si li se
fac determinari prin observatii azimutale cu doua serii si distanta masurata electrooptic sau electronic.

d) Adoptarea unor masuri organizatorce.

La recunoasterea terenului se adopta si unele masuri privind compania de bornarre si reperare de

constructii de semnale si observatii in teren cum ar fi :

 Stabilirea sediului central al lucrarii;

 Stabilirea punctelor de cazare pentru echipele de lucru;
 Examinarea posibilitatilor de aprovizionare cu materiale de constructii si angajarea fortei de munca
locala;
 Accesul spre punctele geodezice cu elemente noi din teren, completindu-se datele de la faza de
proiectare.

In acest scop este necesar sa se ia legatura cu organele locale administrative, sa li e epice natura si
importanta lucrarilor geodezice, pentru a ajuta si sprijini desfasurarea in bune conditii a lucrarior de
triangulatii.

Se va solicita ca organele administrative sa aduca la cunostinta locuitorilor din zona datoria de a proteja
constructiile de semnale si bornare a punctelor geodezice.
 Tema 9.2 : Identificarea si reconstruirea punctelor de triangulatie.

Pentru identificarea in teren a punctelor vechi din retelele de triangulatie, de nivelment geometric sa
gravimetric, se folosesc descrierile topografice ale acestoe puncte, precum si hartile topografice la scari
mari pe care sunt raportate.

Este posibil ca vegetatia, diverse lucrari de constructii sau lucrari agricole, in decursul timpulu sa acopere
semnalizarea la sol a punctelor sau chiar sa o distruga, raminind numai semnalizarea subterana care trebuie
identificata si reconstruita apoi la sol.

Punctele din reteaua de nivelment au detali planimetrice cu care se pot identifica in zona respectiva si
sunt vizibile in zidurile constructiei sau fundatiei sau fundatilor cladirilor si podurilor din zona.

Punctele vechi de triangulatie au coordonate plane foarte precis determinate si au si repere azimutale in
zona, deci operatiile de identificare sunt mai precise, folosindu-se urmatoarele procedee functie de
conditiile din teren. Astfel avem 2 metode principale de identificare :

a. Identificarea cu ajutorul teodolitului.

Sa presupunem ca semnalizarea la sol a punctului vechi P a fost acoperita de vegettie sau distrusa si nu
poate fi identificata in teren.Pentru rezolvarea problemei se alege un punct de statie notat cu S in imediata
apropiere a locului banuit ca ar fi punctul P conform descrierii topografice din baza de date. Admitind ca din
pct. S se vad 3 puncte vechi cu coord. cunscute si semnalizate (A,B,C) se poate determina prn intersectie
inapoi coordonatele punctului de statie S.

 Se calculeza orientarea 𝜃𝑠−𝑝 𝑠𝑖 𝜃𝑠−𝑐 , precum si distanta

de la pct. S la pct. P din coordonatele puncelor.
 Se calculeaza unghiul 𝛽 din diferenta orientarilor :
𝛽 = 𝜃𝑠−𝑝 − 𝜃𝑠−𝑐
 Se vizeaza punctul C si la valoarea lecturii pe cercul
orizontal se adaoga valoarea 𝛽 determinindu-se directia pe care
se afla punctul P.
 Pe aceasta directie se aplica distanta S-P si se stabileste
unde e pct.P.

Se curata terenul de vegetatie si daca nu se gaseste borne de la suprafata se sapa cu grija si se

descopera reperul din subteran al punctului.

Deasupra reperulu se replanteaza la suprafata o noua borna, punctul fiid refacut din puct de
vedere planimetric. Daca distanta S-P este mare, atunci se face o noua determinare prin intersectia
inapoi in zona mai apropiata a punctului P.
 b) Identificarea cu ajutorul plansetei topografice

In terenurile de ses, unde sunt putine puncte vechi de triangulatie vizibile de la sol, nu putem eecuta de
multe ori o intersectie simpla inapoi. In acest caz se poate aplica procedeul bazat pe folosirea plansetei
topografice, pe care se fixeaza schita de recunoastere a punctului, adica o copie de pe harta la sc. mare cu
punctul respectiv si cu detaliiele eistente in teren.

Se instaleaza trepiedul cu planseta in zona considerata a punctulu cautat si se orienteaza cu ajutorul

busolei pe directia nord, astfel:

se aseaza busola paralelipipedica, paralela cu cadrul geografic al harii si se misca planseta, rotindu-se
convenabil, pina cind acul busolei va indica unghiul de decliatie magnetica fata de meridianul locului, in
aceasta situatie am orientat harta de pe planseta conform punctelor cardinale.

Declinatia magnetica este cunoscuta si trecuta de pe harta pe fiecare trapez.

Folosind 3 detalii din teren existentesi pe schita

vzibile din pct. S ales in apropierea pct. P prin vize cu
lunete topografica se traseaza liniile 𝑆𝐴 , 𝑆𝐵 𝑠𝑖 𝑆𝐶 si la
intersectia lor sau in triunghiul de eroare se stabileste
pozitia punctului de statie S. Se uneste S cu P si se
determina distanta S-P corespunzatoare din teren
folosind numitorul scarii. Asezind alidada pe directia S-P
si la distanta respectiva, aflam in teren pozitia punctului
P cautat. Se indeparteaza vegetatia si daca nu se
gaseste borne de suprafata, se va sapa cu atentie si se
va gasi reperul subteran, deasupra caruia se va planta o noua borna la suprafata. Precizia de identificare
depnde de pozitia punctului de pe harta si corespondenta lor in teren, precum si de precizia cu care este
orientata planseta topografica.
 Tema 9.3.

Descrierea topografica a punctelor geodezice.

Rezultatul operatiilor de recunoastere in fiecare punct geodezic de triangulatie, nivelment geometric sa

gravimetrc se materializeaza in descrierea topografica a punctulu si constructiei un document important al
retelei geodezice.

Aceste descieri se fac pe formularea tip ce se completeaza in teren si ulterior se deseneaza identice la
birou . Exista o mare varietate de tipuri de formulare de descriere topografica.

In reteaua geodezica de stat se folosesc formulare tipizate pentru triangulatie si nivelment, pe puncte si
subpuncte care se completeaza cu denumiri si date exacte.

Eemplu :

 Punctul denumit : "Dealul Repedea" de ord. III , situat in jud. Iasi com. Birnova. Statia de C.F. cea
mai apropiata : CIUREA. Face parte din ret. geodezica de ord. I , II si III , trapezul Gauss la sc.
1:25000 L 35.32.c.a , coordonate rectangulare stereo 1970 grafice : 𝑥 = 624.550 𝑚

𝑦 = 697.155 𝑚 𝐻 = 156

 Punct vechi din anul : nu (e pct. nou)

 Starea constructiei : nu are semnal
 Punct nou din anul : da din 1961
 Lucrari de constructie in punct prevazute : Piramida cu doua poduri si pilastri ideendenti etc.
Dupa efectuarea tuturor recunoasterilor, stabilirea constructiilor de semnale, bornare, amplasarea
de repere etc. se completeaza descrierea topografica cu urmatoarele puncte:
1. Constructia semnalului tip, inaltime semnal si inaltime pilastru.
2. Bornarea punctului si lucrari in zona de amenajare, felul bornei la sol in subteran, dimensiuni,
directii etc.
3. Descrierea pozitiei punctului si a cailor de acces la punct, distante de parcurs, felul drumului,
directii etc.
4. Informatii asupra punctului privind : cazarea, procurarea de materiale, forta de munca etc.
5. Schema de detaliu a reperajului punctului.
6. Dispunerea reperelor azimutale, distante, orientari, natura lor, accesibilitate etc.
7. Schema directiilor, ce puncte revad, dist. in km, orientarea la precizia de 1 minut, pe ce fond se
proiecteaza pct.vizat adica : in zare pe cer sau pe pamint sau vegetatie.
8. Tabelul directiilor in tur de orizont care se va folosi la efectuarea observatiilor unghiulare si care
corespunde:
 Denumirea punctului vizat
 Ordinul punctului
 Valoarea azimutului magnetic
 Distanta in km la punctul vizat
 Pe ce fond se proiecteaza.
 Valoarea
Denumirea
Nr Ord. azimut - Distanta Schita si pe ce fond se proiecteaza
puctelor
d/o pct. orientare in km punctele
vizate
magnetica

1 Dealul Crudu III 8,00

2 Paun I 12,00

3 Ciurea III 6,00

4 Galata II 10,00

Punctul de statie " Dealul Repedea" .

Ca rezultat a operatiilor de proiectare si recunoastere in teren se va prezenta un raport scris insotit de

materiale grafice eplicite care va cuprinde:

1. Proiectul definitiv al retelei geodezice, desenat pe harti cu indicarea:

 punctele de triangulatie cu denumirea definitiva;
 directiile realizabile in fiecare punct;
 tipul si inaltimea tuturor semnalelor geodezice.
2. Descrierile topografice ale tuturor punctelor.
3. Calcule si grafice referitoare la stabilirea inaltimii semnalelor specificindu-se modificarile depistate
din teren.
4. Aprecierea asupra retelei de triangulatie, privind conformatia geometrica, justificind aventualele
modificari ale proiectului initial.
5. Proiectul determinarii nivelitice a retelei de triangulatie.
6. Daca s-a recunoscut si o baza geodezica, in reteaua de dezvoltare a bazei, se prezinta separat
constatarile si configuratia dezvoltarii baze pentru determinare preciziei plecind de la baza mina "b"
la latura ma "B" a retelei geodezice.
7. Propuneri privind organizarea si desfasurarea lucrarilor de constructii de semnale, bornare si
realizarea efectiva a proiectului.
 Cap X : Materializarea in teren a retelelor geodezice .

Punctele retelelor geodezice de triangulatie (RGT) sunt materializate in teren prin borne si semnale
geodezice, iar punctele retelelor de nivelmet goemetric (RNG) prin reperare si marci. Bornele, reperele si
marcile vor reprezenta o perioada indelungata punctul geodezic, semnalizarea fiind denumita
"permanenta" . Semnalele geodezice permit efectuarea observatiilor geodezice in punctele si spre punctele
respective, ele dureaza mai putin in timp de la 2 la 10 ani, indeplinid roloul de marcare "provizorie".

Bornele si reperele sunt constitue din beton armat iar semnalele din lemn. S-au folosit in trecu borne
cioplite din blocuri de piatra, iar pentru semnalee se pot folosi schelete metalice montabile si demontabile
sau di alt material mai dur.

Marcile de nivelment sunt din metal, turnate in forme speciale si incastrate in ziduri verticale si fundatii
orizontale.

Aceste constructii de semnalizare permanenta si provizorie a retelelor geodezice, se realizeaza de multe

ori in coditii dificile, in puncte izolate si greu accesibile, ele trebuiesc sa fie simple, stabile, rezistente si
sigure in exploatare, folosind, materiale locale, specialistii in dulgherie, betoane, constructii metalice,
plastice etc. precum si personal zilier local. Deci se impune o mare atentie acordata respectari instructajului
de protectia muncii si se cere multa disciplina in realizarea acestor constructii pentru evitarea accidentelor
de munca.

Vom analiza fiecare materializare a punctelor geodezice.

Tema 10.1 : Semnale geodezice.

Un semnal geodezic se compune " in general" din urmatoarele trei parti principale :

a) Piramida pilastru;
b) Piramida semnal;
c) Piramida de semnalizare.
a) Piramida pilastru - sustine instrumentul folosit la efectuarea observatiilor geodezice (teodolitul,
reflectorul etc.). La semnalele la sol unde nu avem nevoie de piramida pilastru rolul sau este indeplinit de
trepiedul aparatului la ord. II , III , IV si V si de pilastru de beton, construt la sol in punctele de ord. I . Aici
pilastrul de beton joaca si rolul de marcare permanenta prin borna a punctului .

La semnalele construite pe cladiri pilastru este tot din beton armat, el sustinind si semnalul si prin
indepartarea lui, se poate centra si teodoltul, reflectorul sau grupul de prisme pentru masurarea distantelor
electrooptic sau electronic.

b) Piramida semnal - indeplineste doua functii :

 sutine si permite operatorului si secretarului sa sa efectueze observatiile in punctul geodezic a

inaltimea respectiva.
 sustine piramida de semnalizare pentru vizele din exterior.

c) Piramida de semnalizare - indeplineste rolul de obiect de vizat din celelalte puncte ale RGT. Partea
terminala a piramidei de semnalizare are o constructie speciala fiecaru ordin de triangulatie. Avem 2 tipuri
de semnale geodezice : a) la sol ; b) cu poduri .
Orice semnal geodezic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii speciale :
 sa fie stabil si simetric construit in raport cu aa sa verticala ;
 sa fie pe cit posibil centrat pe borna, adica pilastrul si semnalul sa fie verticale bornei ;
 constructia trebu sa fie economica, simpla si sigura.
Pentru punctele de ord. I , II si III semnalizarea este realizata prin intermediul cilindrului antifazic care
asigura conditii uniforme de vizibilitate in intregul tur de orizont. Pentru punctele de ord. IV si V se
foloseste semnalizarea cu unl sau sau doi fluturi.
Stim ca la ord. I se vizeaza pe heliotrop (ziua) si pe lumina de far (noaptea) si atunci cilindru antifazic se
foloseste numai cind indesim RGT cu ord. II , III , IV si V.

1. In cazul cind observatiile sunt posibile direct de pe

trepiedul aparatului punctul va fi materializat printr-un semnal la sol tip baliza pentru ord. IV si V si tp
piramida cu patru sau trei picioare pentru ord. I , II , III si uneori IV . Semnalul topografic tip baliza se
planteaza intr-o cutie de lemn pentru a putea fi scoasa atunci cind se fac observatiile azimutale si zenitale ,
baliza fiind vopsita in negru intermitent din 2 in 2 plecind de la sol pentru a fi usor identificata in teren.
Piramida la sol este construita pe borna s cu semnalul de vizare ( cilindru antifazic ) perfect vertical.

2. Semnalele geodezice inalte, etajate numite si semnale cu poduri se construiesc in RGT atunci cid este
necesar ca punctul de statie respectiv punctul vizat sa se afle la o inaltime oarecare deasupra solului. In
functie de ordinul retelei se triangulatie, dupa pozitie pe care o are piramida pilastru in raport cu piramida
semnal se distrug urmatoarele doua categorii de constructii inalte:

 semnal geodezic cu pilastru independent

 semnal geodezic cu pilastru suspendat.
 In cazul pilastrului independent , cele 2 piramide u au nici-un element comun, nu se ating intre ele.
Acest lucru este obligatoriu in cadrul punctelor de ord. I si II . Piramida pilastru are 4 picioare la ord.
I si II si 3 picioare la ord. III si IV pentru economisire de material.
 In cazul semnalului geodezic cu pilastru suspendat , pilastrul este fiat pe piramida semnal in dreptul
antipenultimului pod. El poate prezenta deficiene de stabilitate din cauza vibratiilor la vint si de
aceea se foloseste numai in punctele RGT de ord. III si IV atunci cind piramida semnal este inalta,
are cel putin 4 poduri (fig. pag.47 )

La orice piramida semnal ultimul pod de forma patrata are latura de 2,5 m notata cu "b" = 2,5 m iar
𝐻
latura baze mari la teren a semnalului notata cu B este determinata cu relatia : 𝐵 = 4
+ 2,5𝑚 , unde
H=inaltimea de la sol pina a ultimul pod. Acest raport se respecta pentru a da o stabiltate si o suplete
piramidei semnal. Distanta dintr poduri se micsoreaza pe masura ce se construiec podurile superioare.
 Construirea semnalelor geodezice se face in mai mule etape principale, astfel :

a). Se amenajeaza terenul si se stabilesc locurile de amplasare a materialelor si a gropilor pentru picioarele
piramidei semnal (1,2,3 si 4) si piramidei pilastru (5,6,7 si 8) in asa fel ca sa se asigure vizibilitatile necesare.
Gropile se executa la aceeasi adincime intre 1,0 si 1,3m si la celasi nivel realizindu-se orizonalitate cu
aparatul .

b). Constructia se incepe cu montajul piramidei pilastru

folosind mmetode adecvate, la inceput se asambleaza pe
diagonala la sol picioarele opuse ale pilastrului care apoi se
ridica si se asambleaza in gropile respectiv 5 cu 7 sau 6 cu 8.

c). Dupa ridicarea picioarelor piramidei pilastru se trece la

montajul piramidei semnal prin ridicarea picioarelor in grople
1,2,3 si 4 si sprijinirea lor pe o constructie speciala in cruce
montata fopul miramidei pilastru . se bat in cuie si scoabe si se
rigidizeaza atit piramida semnal cit si piramida pilastru.

d). Se construiesc si se monteaza podurile si scarile de acces

ale piramidei semnal. Ultimul pod se face mai rezisent si cu balustrada de siguranta pentru operator si
secretar.

e). Se executa montajul jos pe teren a piramidei de semnalizare conform ordinului punctului si se ridica cu
instalatii de scripeti piramida de semnalizare pina la ultimul pod si se prinde de stilpii piramidei semnal.

Toate operatiile se fac sub indrumarea inginerului geodez si a unui specialist in constructii de lemn cu
echipe bine instruite si doate cu scule si echipament pentru a respecta si normele de tehnica securitatii
muncii.

Dupa terminarea constructiei se eecuta un sant protector si se elibereaza zona de resturile rezultate din
constructia piramidei. Fiecare semnal geodezic construt se preda spre pastrare cu proces verbal organelor
locale ale puterii de stat, asigurindu-se integritatea si pastrarea lor.
 Tema 10.2 : Bornarea punctelor geodezice.

Semnalizarea permanenta a punctelor geodezice este realizata cu ajutorul bornelor din beton armat si
are ca scop pastrarea in timp, in teren a pozitiei punctului de trangulatie necesar in lucrarile geodezice si
topografice .

In trecut s-au folosit si borne cioplite din piatra de dferite marimi cu semnalizari in subsol formate din
caramida, separate intre ele prin straturi de caramida pisata sau zgura, cioburi de sticla etc. centrele lor
fiind realizate prin saturi (incrustari) sub forma de cruce.

In ultimul timp bornele sunt alcatuite din elemente de beton armat, forma trunchi de piramida de
diferite dimensiuni, atit la sol cit si in subsol, despartite intre ele prin straturi de pietris si nisip bine
compactat si cu repere metalice incastrate in borna care indica centrul geometric al punctului geodezic.

Bornele geodezice au o structura si marime deferita, in functie de ordinul retelei geodezice de

triangulatie si de natura terenului unde sunt amplasate.

Bornele normale sunt plantate in terenurile obisnuite si in terenurile din zonele mlastinoase sunt
amplasate si executate cu anumite masuri de stabilitate pe pari de lemn batuti in pamint, in groape unde se
va planta borna subsol si borna sol. In terenurile stincoase bornele sut mai mici, gropile la fel sut mici iar
reperii in subsol sunt metalci si incastrati direct in stinca sub borna redusa de la sol.

Bornarea capetelor bazelor geodezice se realizeaza cu borne speciale tip ord. I adca cu pilastri de beton
armat avind reperul pilastrului din bronz ca sa nu rugineasca. Pilastru din beton armat se construiesc direct
in teren, avind la dispozitie armatura bornei, apa, ciment si balast. Legaturile intre blocuri se realzeaza cu
mortar de ciment. Bornarea se face imediat dupa terminarea constructiei semnalului geodezic, folosind
metode adecvate, cunoscute, de realizarea pe aceeasi verticala a reperelor incastrate in blocurile de beton
din subsol si reperul bornei de la sol, cu verticala pilastrului semnalulu geodezic (Verticala popului
pilastrului).
 Bornarea se realizeaza astfel : Se proiecteaza cu teodolitul din doua directii pependiculare partea
superioara centrala a popului pilastrului si se materializeaza pe teren cu tarusi cele doua axe (directii ).
Folosind doua fise de sirma subtire intinse intre tarusi , la iintersectia lor gasim punctul central al popului
care va fi si centrul bornei sau pilastrului. Se indeparteaza sirmele, se sapa groapa si la adincimile respective
se aseaza reperii in subsol pe verticala punctului de intersectie a firelor de sirma , in final se planteaza
borna de la sol cu reperul sau metalic la intersectia firelor de sirma.

Stim ca fiecare puct geodezic din triangulatia de stat este repetat prin coordonatele polare (azimut si
distanta) in raport de doua "repere azimutale" astfel incit sa fie posibila o eventuala identificare in viitor,
atunci cind borna de la sol a disparut. Reperele azimutale sunt de obicei puncte fie , stabile si usor
indetificabile in teren la distante de pina la 3km cum ar fi : biserici, antene, cosuri de fum etc. Daca nu
gasim astfel de puncte pentru a le folosi ca repere azimutale se planteaza (de inginerul geodezic) repere
azimutale la sol la o distanta de punct sub 1km.

Bornarea reperelor azimutale consta dintr-un bloc de beton paralelipiped amplasat in subteran , pe care
se centreaza o borna tip topografica sub nivelul terenului si un stilp de lemn cu diametrul de 5-10cm lung
de 1m ascutit la parte superioara si protejat cu un gard de nuiele, asemanator cu bornele silvice , sub forma
circulara cu raza de 0,5m conform figurii de la pag. 51

Tema 10.3. Operatiuni anexe la materializarea punctelor de triangulatie.

Dupa terminarea constructiei semnalului s platarea bornei se executa unele operatiuni anee, necesare
pentru efectuarea viitoarelor lucrari de realizare a RGT. Aceste operatiuni care se repeta ori de cite ori este
nevoie sunt:

a. determinarea inaltimii semnalulu geodezic construit.

b. tocmirea foii de centrare.
c. definitivarea descrierii topografice a punctului.
a. Determinarea inaltimii semnalului geodezic construit.

Rezolvarea acestei probleme consta din determinarea diferentilor de nivel dintre borna si pilastru la
partea superioara a popului unde se instaleaza teodolitul , notata cu 𝐼𝑖 pe de o parte si dintre borna si
partea superioara a cilindrului antifazic unde se realizeazza viza zenitala notata cu 𝐼𝑠 . Aceste determinari se
fac drect prin masuratori de unghuri zenitale si distante orizontale , conform schitei :

 Se aleg convinabil doua puncte 1 si 2 in

raport cu semnalul geodezic la distante aproximativ
egale𝐷 ≅ 𝐷1 ≅ 𝐷2 respectind conditia ca 𝐷 > 2𝐼𝑖
 Distantele 𝐷1 𝑠𝑖 𝐷2 se masoara cu ruleta
daca e posibil , daca nu, se masoara distanta 𝐷 si
ughiurile 𝛼 𝑠𝑖 𝛽 si se determina prin calcul
distantele 𝐷1 𝑠𝑖 𝐷2 .
 Se masoara unghiurile zenitale din cele 2
statii la cele trei puncte : C - centrul bornei, I -
centrul popului pilastrului si S - partea superioara a
semnalului .
 Formulele de calcul sunt deduse direct din
calculul nivelmentului trigonometric :
𝐼𝑠1 = 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑠1 − 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑐1 =
𝐷1 (ctg 𝑧𝑠1 − ctg 𝑍𝑐1 )
𝐼𝑠2 = 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑠2 − 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑐2
= 𝐷2 (ctg 𝑧𝑠2 − ctg 𝑍𝑐2 )

Valoarea exacta este media lor :

1
𝐼𝑠 = (𝐼𝑠1 + 𝐼𝑠2 )
2
 Pentru inaltimea pilastrului avem :

1 𝐼1 = 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑖1 − 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑐1 = 𝐷1 (ctg 𝑍𝑖1 − ctg 𝑍𝑐1 )

I𝑖 = (𝐼𝑖1 + 𝐼𝑖2 ) { 𝑖2
2 𝐼𝑖 = 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑖2 − 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑐2 = 𝐷2 (ctg 𝑍𝑖2 − ctg 𝑍𝑐2 )

Daca cele trei puncte 𝐶, 𝐼 𝑠𝑖 𝑆 sau doua nu sunt pe

aceiasi verticala , atunci vom avea distante diferite si pentru
aceasta se masoara unghiurile 𝛼𝑐 , 𝛼𝑖 , 𝛼𝑠 , 𝛽𝑐 , 𝛽𝑖 𝑠𝑖 𝛽𝑠 precum si
unghiurile zenitale 𝑍𝑐 , 𝑍𝑖 𝑠𝑖 𝑍𝑠 din cele doua puncte de statie .
Se masoara distanta D din teren cu ajutorul careia calculam in
trughiurile formate distantele 𝐷1𝑐 , 𝐷1𝑖 , 𝐷1𝑠 , 𝐷2𝑐 , 𝐷2𝑖 𝑠𝑖 𝐷2𝑠 .
Formulele de calcul sunt aceleasi cu diferenta ca distantele nu
mai sunt egale vor diferi intre ele.

1 𝐼1 = 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑠1 − 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑐1 = 𝐷1 (ctg 𝑍𝑠1 − ctg 𝑍𝑐1 )

𝐼𝑠 = (𝐼𝑠1 + 𝐼𝑠2 ) { 𝑠2
2 𝐼𝑠 = 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑠2 − 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑐2 = 𝐷2 (ctg 𝑍𝑠2 − ctg 𝑍𝑐2 )

1 𝐼1 = 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑖1 − 𝐷1 ∙ ctg 𝑍𝑐1 = 𝐷1 (ctg 𝑍𝑖1 − ctg 𝑍𝑐1 )

𝐼𝑖 = (𝐼𝑖1 + 𝐼𝑖2 ) { 𝑖2
2 𝐼𝑖 = 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑖2 − 𝐷2 ∙ ctg 𝑍𝑐2 = 𝐷2 (ctg 𝑍𝑖2 − ctg 𝑍𝑐2 )

Se admit abateri de maxim 5𝑐𝑚 intre determinarile analitice si cele masurate direct cu ruleta.

b. Intocmirea foii de centrare.

Dupa terminarea constructiei semnalului este necesar sa se determine elementele de centrare , adica
dispunere in pla orizontal a celor trei puncte 𝐶, 𝐼 𝑠𝑖 𝑆, elementele fiind functie de o directie din teren
raportate la centrul bornei. De obicei directia este si originea aleasa pentru observatiile azimutale.

Aceste determinari se fac in in timpul eecutarii observatiilor azimutale pentru ord. III si IV si la inceputul
si sfirsitul perioadei de observari azimutale in RTG de ordinul I si II, sau de cite ori este nevoie, in special
dupa mari furtuni , ploi torentiale sau caderi masive de zapada care pot afecta stabilitatea semnalului .

Pe o coala alba de hirtie, numita foaie de centrare , prinsa pe o planeta topografica si plaseta instalata
pe trepied deasupra punctului de triangulatie (deasupra bornei ) se proiecteaza cu ajutorul unui teodolit
punctele 𝐶, 𝐼 , 𝑆 din trei statii 1,2,3 dispuse in jurul semnalulu incit sa formeze in plan un triunghi
echilateral. Proiectarile se fac cu luneta in ambele pozitii trasind pe
foae liniile respective si pe centrul lor, dintre cele doua linii se duce
linia medie , cea puctata , la intersectia carora va rezulta pentru
fiecare un mic triunghi si in centrul lui pozitia puctului vizat C , I si S.

Din proiectile I si S se vor trasa directii catre un punct sau

doua pucte de triangulatie din teren , de obicei prima (HOLM) este
si directia de origine din teren , de observatii azimutale . Se uneste
centrul bornei (C) cu puntele I si S si elementele de centrare si
reducere sunt :

 Elemente liniare 𝑙 𝑠𝑖 𝑙1 care se masoara cu rgla , grafic pe planseta cu precizia de 1 mm,

  Elemente de orientare 𝜃 𝑠𝑖 𝜃1 care se masoara grafic cu raportul cu precizie de ±25𝑐 (un sfert de
grad).

Cu ajutorul acestor elemente se calculeaza corectiile de centrare si reducere a observatiilor pe centrul

bornei (C).

Daca nu avem planseta topografica , se fac calcule analitice masurind in teren unghiurile orizontale cu
teodolitul in punctele I , 1 , 2 si 3 si distanta sau doua cu ruleta intre punctele triughiului 1, 2 si 3.

c. Definitivare descrieri topograficea punctului.

Definitivarea se realizeaza dupa terminarea constructiei semnalului geodezic si bornarea punctului ,

precum si dupa operatiile anexe sus mentionate . Desciererea topografica initiala se completeaza cu
detaliile semanlului si popului, schema directiilor , dispunerea reperilor azimutale , elementele liniare si
unghiulare de centrare si reducere etc.

Tema 10.4 : Repere si marci de nivelment geometric .

Punctele geodezice din retelele de nivelment geometric sunt materializate prin repere si marci .

Reperele de nivelment geometric pot fi impartite in doua categorii :

 repere de greutate ;
 repere de adincime.
Marcile de nivelment eometric sunt de doua tipuri :
 marci de tip A pentru incastrarea in fundatii orizontale ;
 marci de tip B pentru incastrarea in pereti verticali .
Reteaua de nivelment geometric de stat de ord. I , II , III si IV a fost materializata cu repere de greuate
de tipurile I , II si II si cu marci de nivelment de tipurile A si B penru ord. IV.
Reperele de greutate de tipurile I , II si III sunt de diferite marimi fuctie de ordinul nivelmentului ,
amplasate (plantate) in soluri stabile , sunt acoperite , cu sant protector avind cite o marca tip A sau B atit la
partea superioara cit si pe blocul de beton de la partea inferioara , de sprijin pe sol. La suprafata reperele
de greutate sunt legate cu nivelmentul geometric de marci incastrate in constructii , stabile din apropierea
reperului, au descrieri topografice precise pentru identificarea lor in teren .

Schematic reperele si marcile sunt prezentate in schita de mai jos :

Cap XI Nivelmentul trigonometric geodezic

Altitudinile punctelor din retelele geodezice se determina de regula prin ivelmentul trigonometric .
Pentru determinarea altitudinilor si a diferentelor de latitudine se masoara intre 2 puncte unghurile
zenitale . Se cunoaste formula diferentei de nivel intre punctele 𝑃1 𝑠𝑖 𝑃2 de la cursul de topografie :
°
𝐻2 − 𝐻1 = ∆𝐻1−2 = 𝐷1−2 ctg 𝑍1−2 + 𝐼1 − 𝑆2 in care:

𝐼1 - inaltimea instrumentului

𝑆2 - inaltimea semnalului in puctul 2 .

Formula e valabila numai in cazul distantelor mici, fiindca pentru distantele mari cum sunt in geodezie,
trebuie sa se tina seama de sfericitatea Pamintului si de refractia terestra verticala . In acest caz
nivelmentul trigonometric se numeste nivelmentul trigonometric geodezic (NTG), care se poate executa in
2 moduri :

a) NTG reciproc si simultan ;

b) NTG unilateral sau intr-o singura directie .

Tema 11.1 : Nivelmentul trigonometric geodezic reciproc si simultan .

Sa consideram ca eecutam observatii

zenitale in punctele 𝑃1 𝑠𝑖 𝑃2 simultan si reciproc de
la nivelul solului deci 𝑆1 = 𝑆2 = 𝐼1 = 𝐼2 = 0
conform figurii.

Consideram in loc de suprafata geoidului sau

elipsoidului , sfera medie Gauss de raza 𝑅 =
√𝑀 ∙ 𝑁 .

Se masoara simultan in pct. 𝑃1 𝑠𝑖 𝑃2

unghiurile zenitale 𝑍1° 𝑠𝑖 𝑍2° , se cunosc de pe o harta
altitudinile punctelor 𝐻1 𝑠𝑖 𝐻2 , de pe

𝐻2 − 𝐻1 = ∆𝐻1−2

𝐻𝑚 = 𝐻2 + 𝐻1 ⁄2
figura putem sa scrim conform teoriei siusurilor , in ∆𝑂𝑃1 𝑃2 urmatoarea relatie :

𝑅 + 𝐻1 𝑅 + 𝐻2 𝑅 + 𝐻1 sin 𝑍2
= => = (1)
sin 𝑍2 sin 𝑍1 𝑅 + 𝐻2 sin 𝑍1

Adunam la numarator numitorul in rel.(1) si adunam la numitor urmatorul :

𝑅 + 𝐻1 − 𝑅 − 𝐻2 sin 𝑍2 − sin 𝑍1
= (2) = (1)
𝑅 + 𝐻2 + 𝑅 + 𝐻1 sin 𝑍1 + sin 𝑍2

𝐻1 − 𝐻2 −∆𝐻1−2 −∆𝐻1−2 ∆𝐻1−2 2 sin 𝑍2 −𝑍

2
1 cos 𝑍2 −𝑍1
2
𝑍2 − 𝑍1 𝑍2 − 𝑍
= 𝐻 +𝐻 = 𝐻 => 𝐻 = 𝑍 −𝑍 𝑍 −𝑍
= tg ctg
2𝑅 + 𝐻2 + 𝐻1 2𝑅(1 + 22𝑅 1 ) 2𝑅(1 + 𝑅𝑚 ) 2𝑅(1 + 𝑅𝑚 ) 2 sin 2 2 1 cos 2 2 1 2 2

1
In ipoteza : 𝑍1 = 𝑍1° + 𝑆, 𝑍2 = 𝑍2° + 𝑆, 𝑟 = 2𝑆, 𝑆 = 2 𝑟

Calculam refractia totala tau (r) 𝑟 = 180° + 𝜔 − (𝑍2° − 𝑍1° )

𝑍2 −𝑍1 𝑍2 +𝜌−𝑍1−𝜌 𝑍2° −𝑍1°

Din relatia ∆ avem : tg 2
= tg 2
= tg 2

𝑍2 − 𝑍1 𝑍2° + 𝜌 + 𝑍1° + 𝜌 𝑍2° − 𝑍1° + 180° + 𝜔 − (𝑍2° − 𝑍1° ) 180° + 𝜔 𝜔

ctg = ctg = ctg = ctg = ctg(90 + )
2 2 2 2 2
𝜔
= − tg
2

Introducem relatiile in rel. (3) si obtinem :

−∆𝐻1−2 𝑍2° − 𝑍1° 𝜔 𝐻 𝜔 𝑍2° − 𝑍1°

= tg (− tg ) => ∆𝐻1−2 = 2𝑅 (1 + 𝑅𝑚 ) tg tg (4)
2𝑅(1 + 𝐻𝑅𝑚 ) 2 2 2 2

𝜔
Unghiul 𝜔 este un unghi foarte mic si putem considera tg 2
≅ 𝜔/2 dar 𝜔⁄2 = 1⁄2 ; 𝐷 ′ ⁄𝑅 = 𝐷 ′ ⁄2𝑅

Inlocuim in relatia de mai sus :

𝐻𝑚 𝐷 ′ 𝑍2° − 𝑍1° 𝐻𝑚 𝑍2° − 𝑍1°

∆𝐻1−2 = 2𝑅 (1 + )∙ ∙ tg = 𝐷 ′ (1 + ) tg (5)
𝑅 2𝑅 2 𝑅 2

(5) - formula teoretica de calcul a diferentei de nivel.

(1 + 𝐻𝑅𝑚) - se numeste termenul corectiv la determinarea diferentelor de nivel pentru distante mari
geodezice.

Daca atasam si inaltimile din pct. 𝑃1 𝑠𝑖 𝑃2 formula devine:

𝐻𝑚 𝑍2° − 𝑍1° 𝐼1 − 𝐼2 𝑆1 − 𝑆2
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) tg + + (6)
𝑅 2 2 2

(6) - formula practica de calcul a diferentelor de nivel.

Tema 11.2 : Nivelmentul trigonometric geometric unilateral (intr-un sens).

Nu intotdeauna putem realiza observatiile reciproce si simultan , de obicei observatiile zenitale in cele 2
puncte se eecuta in zile diferite , in conditii atmosferice diferite si poate de diferiti operatori.

Sa consideram ca se fac observatii numai in punctul 𝑃1 unde se masoara unghiul 𝑍1° , sa deducem 𝑍2° =
180° − (𝑍1° + 2𝜌 − 𝜔)

𝑍2° − 𝑍1° 180° − (𝑍1° + 2𝜌 − 𝜔 + 𝑍1° ) 180° − (2𝜌 − 𝜔 + 2𝑍1° )

= =
2 2 2

𝑍2° − 𝑍1° 𝜔
= 90° − (𝑍1° + 𝜌 − ) (7) − o inlocuim in rel(6) =>
2 2
𝐻𝑚 𝜔
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) tg [90° − (𝑍1° + 𝜌 − )] + 𝐼1 − 𝑆2 =>
𝑅 2
𝐻𝑚 𝜔
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) ctg (𝑍1° + 𝜌 − ) + 𝐼1 − 𝑆2
𝑅 2
𝑅 1 𝜔
Stim de la refractia atmosferica verticala ca : 𝑟 = 𝑅′ ∙ 𝜔 = 𝑘𝜔 => 𝜌 = 2 𝑟 = 𝑘 ∙ 2
inlocuim in relat.
valoarea lui 𝜌 si avem :

𝜔 𝜔 𝜔 1−𝑘
𝑍1° + 𝜌 − = 𝑍1° + 𝑘 − = 𝑍1° − 𝜔
2 2 2 2
1−𝑘
Dezvoltam in serie : ctg (𝑍1° − 𝜔)
2

1−𝑘 1−𝑘 𝐷′
ctg (𝑍1° − 𝜔) = ctg 𝑍1° + 𝜔 + ⋯ ; 𝜔 =
2 2𝑅 sin2 𝑍1° 𝑅

Inlocuim in relatia de mai sus si scriem :

𝐻𝑚 1−𝑘 𝐷′
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) ctg (𝑍1° + ∙ ) + 𝐼1 − 𝑆2 (7)
𝑅 2𝑅 sin2 𝑍1° 𝑅

Desfacem parantezele , renuntam la termenul de ord. II care apare la desfacerea parantezelor si scriem
ecuatia :

𝐻𝑚 1−𝑘
∆𝐻1−2 = 𝐷 ′ (1 + ) ctg 𝑍1° + ∙ (𝐷 ′ )2 + 𝐼1 − 𝑆2 (8)
𝑅 2𝑅 sin2 𝑍1°

(8) - formula practica de calcul pentru nvelmentul trigonometric geodezic unilateral.

Tema 11.3 : Masurarea bazelor geodezice .

Pentru definirea scarii retelei de triangulatie precum si pentru micsorarea erorilor longitudinale este
necesar ca in retea sa se efectueze masurari de lungimi. Acestea pot fi : baze geodezice masurate cu firul
invar dezvoltate in romburi pentru latura de triangulatie sau masuram direc cu aparatura electronica laturi
ale retelei.

In prezent masuratorile cu firul invar au un caracter

limitat se foloseste in conditii speciale pentru determinarea cu
precizie a bazelor etalon pentru verificarea si rectificarea
instrumentelor electronice de masurare a distantelor.

Tema 11.3.1. Descrierea trusei firului invar.

S-au folosit si se folosesc fire invar construite in Franta, Rusia, Germania si alte tari. Invarul este un aliaj
format din circa 36% nichel , 64% fier + mici adaosuri de crom, mangan, siliciu etc. Firul este foarte rezistent
la coroziune , are duritate ridicata , coeficient de elasticitate mic , coeficient de dilatare termica foarte mic
si cu o usurinta se stringe pe un tumbur de aluminiu cu diametru de 50cm.

Partile componente a unei truse de invar sunt :

firele si panglica de invar ;

trepiede , tensoare de intindere ;
trepede port-reper ;
accesorii (teodolitahimetru , fir de otel , diverse scule , termometre , instrumente de nivelment).

Tema 11.3.2 Efectuarea masurarii cu firul invar.

Masurarea bazelor cu firul invar este o operatie relativ simpla , dar se cere o foarte mare precizie si se
foloseste un colectiv largit de specialisti , astfel :
 un inginer coordonatele care inregistreaza lecturile a si b in fiecare portee ;
 2 tehncieni care efectueaza lecturile a si b ;
 2 mucitori la trepiedele tensoare ;
  4 mucitori care sustin cele 2 fire invar de o parte si de alta a traseului ;
 2 muncitori pentru operatii aexe care apar in timpul lucrului.

Deci in fiecare transon (nveleu) de 24m se fac 5 determinari cu firul 1 si 5 determinari cu firul 2 .
Masuratorile se fac dus si intors in aceeasi zipe un transon adecvat de n portee ales de inginer. La intors se
folosesc alte fire , firul 3 si 4.

Concluzie : Transonul este masurat de 4 ori . Valoarea ransonului este media celor 4 masuratori. Dupa ce
in preliabil fiecarei portei distanta a fost redusa la orizont si li s-au aplicat toate corectiile specifice ale firului
de invar indicate in buletinul tehnic al firului.

Schita completa a masurarii unui transon.

Tema 11.4 Masurarea laturilor de triangulatie cu instrumente si aparate electronice.

In ultimul deceniu masurarea distantelor geodezice se poate realiza prin utilizarea aparaturii electr\oice
de masurat distante . Ele maresc precizia da masurare a laturilor cit si marirea randamentului lucrarilor de
triagulatie. Aparatele electronice se clasifica dupa mijloculpurtator al informatiei de masurare ;

a) Aparate cu micrunde ;
b) Aparate electronice ;
c) Aparate electrooptice .
Toate se bazeaz pe princpiul vitezei luminii . Ele sunt de diferite tipuri , firme si sunt folosite in retelele
geodezice cit si la lucrarile topografice curente.

Cap XII. Nivelmentul geometric geodezic NGG

 Retele geodezice de nivelment geometric geodezic se realizeaza pe teritoriul unui stat sub forma de
poligoane si pe ordine , functie de precizia adoptata si marimea poligoanelor . Retelele NGG sunt de
precizie si de inalta precizie. Meroda de realizare este nivelmentul geometric de mjloc prin care masuram
dire diferente de nivel intre puncte si unde folosim nivele de precizie si de mare precizie cu mire de invar
unde se pot citi direct valori de pina la 0,05mm.

Mira invar este o mira topografica obisnuita cu lungimea de 3m pe care sunt rinse 2 fisi metalice din
banda de invar gradate si numerotate de o parte si de alta a mirei.

Tema 12.1 : Reteaua de nivelment geometric geodezic.

Reteaua de nivelment geometric geodezic a unui stat ar 4 ordine notate astfel : ord. I , II , III , IV. Primele
2 ordine I si II in NGG sunt de inalta precizie , iar III si IV sunt de precizie.

 Retele de ord I : NGG de ord I se realizeaza pe trasee prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc cu
aparatura de mare precizie si mire de invar pe trasee inchise formind poligoane inchise cu perimetru de 500
- 600km.

La compensarea lor se tine cont forma sferica a Pamintului , aplicindu-se

in poligon asa numite "eroare de principiu". Retelele de ord. I au scop
dublu :

a) Scop practic - de stabilire a unu sistem altimetric unic pentru

toata tara , sistem rguros determnat.
b) Scop stiintific - care ajuta la studierea aspectelor geometrice
legate de suprafata fizica a Pamintului, de determinarea deplasarilor mici
pe verticala ale scoartei terestre si delegatura precisa a nivelelor apelor
marilor si oceanelor.
Nivelmentul de ord I legat de nivelmentul international si mondial la definirea geoidului si
cvasigeoidului.

NGG de ord. I se executa simultant pe 2 trasee cu statie duble sau simple astfel => dus-intors si astfel =>
pentru fiecare diferenta de nivel 8 determinari , adica 4 dus si 4 intors coform schemei :
=> pentru fiecare tronson 8 determinari , se ia media lor .

Traseele nivelmentului geometric de ord I sunt in lungul fluviilor , a riuriilor mari si magistralelor de cale
ferata , fiidca avem pante mici si uniforme.

 Retelele de ord. II : Retelele de nivelment geomeric de ord II se compun din trasee executate prin
nivelmetul geometric de mijlocsprijinite de ord. I formind poligoane ce perimetrul de circa 250-300km. Se
executa dus-intors pe un singur tronson cu statii duble sau statii simple => cite 4 determinari pentru fiecare
tronson.
1
∆ℎ𝐼𝐼 = 4 ( 4 determinari )

Se folosesc nivele de mare precizie

si mire cu banda de invar. Liniile de
nivelment de ord. II se traseaza de-a lungul
riurilor principale , cailor de comunicatie nationale , in general trasee cu pante uniforme se compenseaza
riguros sprijinita pe ord. I .

 Retelele de ord. III : Retelele de NGG de ord. III se dezvolta in interiorul poligoanelor de ord. I si II , se
eecuta pe trasee prin nivelmentul geometric de mjloc formind poligoane de ord. III cu perimetrul intre 125-
150km . NGG de ord. III se eecuta dus-intors pe un singur traseu realizindu-se pentru fiecare transon 4
determinari (ca la ord. II). Se folosesc instrumente de precizie si mire cu banda de invar . Liniile de
nivelment se eecuta in lungul riurilor mici, pe drumuri judetene , pe cai ferate , diguri natioanle etc. unde
avem cit pe cit pante uniforme.

 Retelele de ord. IV : Reteaua de NGG de ord. IV sunt o indesire a retelelor de ord. I , II si III , se eecuta
pe trasee cu nivelment geometric de mijloc formind poligoane sau linii de nivelment cu lungimea de circa
50km . Se executa intr-un singur sens cu statii duble , cu mire de invar duble sau chiar cu mire obisnuite
corect fabricate si cu nivele sferice pentru verticalizarea rezultind 2 determinari . Se folosesc aparate de
precizie cu orizontalizare automata , pe trasee cu pante diferite , in lungul vailor , riurilor mici, pe drumuile
de eploatare , dealuri cu panta mica etc.
Toate aceste retele de NGG se prelucreaza riguros prin metoda observatiilor conditionate si metoda
observatiilor indirecte.

Tema 12.2 : Aparate folosite in NGG.

Aparatura folosita in GG este constituita di nivele de precizie si de inalta precizie. Toate cu sistem de
orizontalizare automata a razei de vizare . Nivelele sunt cu compensator pe baza de pendul cu prsima sau
pendul cu oglinzi.
Nivelele de precizie folosite uzual sunt cele care asigura o precizie de 3mm pina la 1mm/km si se procura
de statul respectiv , de la marii producatori de nivele de precizie astfel avem :
1. 𝑁𝐼𝑂25 , firma 𝐶𝑎𝑟𝑙 − 𝑍𝑒𝑖𝑠𝑠 − 𝐽𝑎𝑛𝑒 - 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 3 𝑚𝑚/𝑘𝑚
2. 𝑇𝑂𝐾𝑂 - Japonia - 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 2 𝑚𝑚/𝑘𝑚
3. 𝑁𝑎 𝑆𝑦𝑠𝑡𝑒𝑚 𝐴𝑠𝑐𝑎𝑛𝑖𝑎 - 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 1,5 𝑚𝑚/𝑘𝑚
4. 𝑁𝐼007 , 𝐶𝑎𝑟𝑙 − 𝑍𝑒𝑖𝑠𝑠 − 𝐽𝑎𝑛𝑒 , 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 0,5 𝑚𝑚/𝑘𝑚
( Se pot folosi la ord. III si IV )

Nivelele de mare precizie cu orizontalizare automata sunt cele care asigura o precizie de
0,5 − 0,2 𝑚𝑚/𝑘𝑚 si asemanatoarele nivele :

1. 𝑁𝐴𝐾2 − 𝑓𝑖𝑟𝑚𝑎 𝑊𝑖𝑙𝑙𝑑, 𝐸𝑙𝑣𝑒𝑡𝑖𝑎, 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 𝑜 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑒 ± 0,4 𝑚𝑚/𝑘𝑚

2. 𝑆𝑎𝑙𝑚𝑜𝑖𝑟𝑎𝑔ℎ𝑖 − 𝐼𝑡𝑎𝑙𝑖𝑎 , 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 0,3 𝑚𝑚/𝑘𝑚
3. 𝑁𝐴1 − 𝑅𝑢𝑠𝑖𝑎 , 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 0,3 𝑚𝑚/𝑘𝑚
4. 𝑁𝐼02 − 𝐶𝑎𝑟𝑙 − 𝑍𝑒𝑖𝑠𝑠 − 𝐽𝑎𝑛𝑒 , 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 ± 0,2 𝑚𝑚⁄𝑘𝑚 .