Consumul de droguri reprezinta o problema de mare importanta si complexitate pentru noi toti.

El
semnifica o speranta sau o provocare pentru tineri, o problema serioasa pentru parinti si pedagogi si
un semnal de alarma pentru societate. Adolescenta este varsta la care aparea nevoia de identificare,
de a se gasi si intelege pe sine si pe cei din jur. Este varsta experientelor personale, varsta cautarii
coordonatelor proprii sufletului si corpului, varsta descoperirii dimensiunilor realitatii.

Drogul are de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a
incerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar
dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat fenomenul, au demonstrat ca
exista o adevarata "foame" de a descoperi si cunoaste realitatea inconjuratoare in toate ipostazele
incitante si sensurile ei profunde.

Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in principalele grupuri in
care se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul si scoala. Este ceea ce determina
formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii psihologici,
de mediu si cei fiziologici.

Astfel, schimbarile datorate dependentei trebuie interpretate prin raportarea nivelului individual la
contextul sociocultural in care are loc comportamentul dependent-consum de droguri, la mediul din
care face parte tanarul adolescent. Personalitatea in formare a acestuia este intr-o permanenta
cautare de repere valorice, de modele si puncte de referinta. Drogul si consumatorii lui (liderii in
special) pot indeplini de multe ori aceste roluri.

Adesea, atat in mediul scolar si universitar, cat si in anturajele obisnuite, are loc un fenomen de
imitatie in grup, in care adolescentii, copiindu-si "eroul", recurg la drog, si in care factorul psihologic
este determinant. Orice consumator dovedeste, de asemenea, o dorinta patologica de a-si face
adepti, personalitatea lui fiind neinteleasa de cei care nu au venit in contact cu drogul. Este cert insa
ca, sub efectul drogului, adolescentii par a depasi dificultatile si incertitudinile si isi gasesc o iluzorie
siguranta si identitate.

Astfel, cei care cerceteaza acest fenomen spun ca halucinogenele le permit consumatorilor "sa
pluteasca"; este un voiaj care ii face sa iasa din dificultatile si contradictiile cotidiene si sa se simta
stapani pe situatie. Adolescenta este si varsta tensiunilor emotionale si angoaselor, aparent
insurmontabile si de neinteles pentru cei din jur. De multe ori, pentru adolescentii bulversati de
propriile intrebari, de barierele si agresiunile, mai mult sau mai putin reale, din exterior, drogul pare
singura si cea mai buna solutie.

In profilul psihologic al tanarului consumator domina trasaturile nevrotice, dependenta afectiva,

intoleranta la frustrare, angoasele de separatie, izolarea si dependenta afectiva, iritabilitatea,
timiditatea si hipersensibilitatea. Are loc o opozitie a eului impotriva lumii, pe care o considera un
element agresiv, nedrept si opresiv. Solutia pe care adolescentul in cauza o gaseste pentru a rezolva
aceste conflicte este retragerea intr-o lume construita, determinata si intretinuta de drog. Aceasta
lume il face fericit, ii satisface instinctele primare, ii estompeaza pentru un timp conflictualitatea.

In urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii de droguri, prezenta unei stari emotionale
necontrolate si demonstrative, in sensul alienarii fata de cei din jur si al unui slab control al
impulsivitatii. Autocunoasterea si autodefinirea, rezolvarea propriilor probleme este limitata, pe
langa acestea, si de imaturitatea cognitiva a adolescentului.

Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul de droguri ar putea fi: toate tulburarile
emotionale, anxietatile, depresiile, insingurarile, frustrarile si conflictele interpersonale. Faptul ca unii
tineri adolescenti consuma droguri arata in continuare ca exista baraje de netrecut intre oameni si
generatii.

Drogurile si consumul de droguri

GRUPUL SCOLAR DUMITRESTI

JUDETUL VRANCEA

La inceputul mileniului trei omenirea se confrunta cu un fenomen ce a luat o amploare

nebanuita in urma cu cativa ani. Daca in urma cu un deceniu in Romania piata de desfacere a
drogurilor se afla la un nivel scazut, teritoriul tarii noastre fiind folosit mai mult pentru tranzit
spre tarile occidentale, in prezent, in ciuda problemelor de natura sociala si economica,
Romania a devenit un punct de atractie pentru cei care vand iluzii si distrug vieti din ce in ce
mai tinere. Realitatea este cruda, „moartea alba” este prezenta printre noi si sta la panda gata
sa-i inhate pe cei care si-au pierdut busola, care nu mai au incredere in nimeni si nimic si care
nu stiu ce vor de la ei insisi. Sunt tineri care s-au ratacit sau care nu stiu sa se regaseasca inca,
sa-si dea un rost si sa-si stabileasca un rol in relatiile cu ceilalti si cu propria viata
52899pdh79tuh5r

Desigur, sunt multi, foarte multi adolescenti care se gandesc la cariera lor viitoare, la
viata lor in comunitate, intr-o posibila familie sau intr-un posibil colectiv de munca. Sunt
foarte multi adolescenti care citesc, cerceteaza, cauta, lucreaza, invata pentru atingerea unor
performante superioare, de exceptie. Sunt multi adolescenti care isi dau seama ca viata
inseamna daruire, angajare, responsabilitate, care stiu ca in viata sunt multe obstacole,
proleme, dificultati si ca depasirea fiecareia dintre ele inseamna o oportunitate a cresterii
valorii lor intrinseci, a maturizarii lor reale. Si totusi, din ce in ce mai multi tineri o iau pe
calea de pe care cu greu se mai pot intoarce. Ceva ii indeamna sa-si distruga viitorul si sa
produca suferinta celor apropiati si de aceea sunt usor de recrutat de catre comerciantii de
droguri .

Cauzele care ii imping pe tineri spre dezumanizare prin consumul de droguri sunt
multe. Cei mai multi incep sa consume droguri din pura curiozitate de a cunoaste efectele pe
care le au asupra lor sau din dorinta de a avea noi senzatii, noi trairi, vor sa atinga o anumita
stare fizica si psihica de bine, de exaltare si de destindere. Un alt motiv poate fi considerat
teribilismul. Consumul de droguri poate fi incitant sau provocator. Unii sunt tentati sa infrunte
riscurile fara a fi opriti de cuvinte ca: „PERICOL” sau „MOARTE” . Dorinta de afirmare in
fata grupului precum si teama ca vor fi respinsi, ca vor fi izolati de catre grup daca refuza
propunerile asa-zisilor „initiati”, ii fac pe acestia sa nu ia in considerare riscurile la care se
expun.

O alta cauza este presiunea grupului ; in functie de nivelul stimei lor de sine, de gradul
de profunzime al idealului lor in viata, de raporturile cu familia, de rezultatele lor scolare, de
imaginea pe care o au despre sine si pe care vor s-o creeze celorlalti, adolescentii au capacitati
diferite de rezistenta la presiunea pe care anturajul lor o exercita. Este foarte important sa stii
cum sa spui „NU” ceea ce demonstreaza ca ai o personalitate puternica. Este important ca
tinerii sa fie ei insisi chiar daca ceilalti gandesc diferit. Problemele in familie, la scoala, cu
prietenii, precum si izolarea de colectivitate constituie o alta cauza care ii determina pe tineri
sa evadeze din realitate consumand droguri. Unii le consuma pentru a ascunde sau pentru a
depasi problemele zilnice pe carele au si aici putem mentiona: divortul parintilor, abuzul sau
indiferenta parintilor sau a scolii.

Daca elevul vede in relatia cu educatorul sau cu parintii un suport viguros si constant
in sustinerea si dezvoltarea personalitatii sale, daca se poate exprima pe sine insusi, daca
relatia dintre ei este autentic umana, atunci este putin probabil ca el, adolescentul, sa-si
doreasca sa respinga o asemenea realitate, sa iasa „dincolo” de ea, sa caute prietenia unor asa-
zisi „adevarati”prieteni, sa caute bucurii iluzorii. du899p2579tuuh

Trebuie sa intelegem ca utilizarea drogurilor poate rezolva doar aparent si temporar

problemele. Acestea vor continua sa existe si chiar se pot agrava. Prin consumul de droguri,
indiferent ca acestea se numesc cocaina, heroina, canabis,LSD-25 sau chiar alcool,
toxicomanul cauta sa atinga fericirea , cauta depasirea momentelor dificile, a singuratatii, a
excluderii. Toxicomanul vede in droguri solutia de a accede la o bucatica de viata in care
timpul sa nu mai conteze. Pentru o perioada scurta, efemera, consumatorul cunoaste „iluzia
pacii, a calmului sau a fortei”. Dar dupa aceste „binefaceri” isi fac aparitia si efectele nedorite
cum ar fi: dependenta si efectele toxice asupra sistemului nervos, asupra inimii sau a altor
organe interne. La inceput, majoritatea drogurilor creaza o trecatoare dispozitie de bunastare
fizica, o senzatie de euforie, o liniste sau o exaltare psihica dorite cu aviditate de indivizii care
se dedau la consumul acestora.

Mai tarziu, personalitatea consumatorului este puternic afectata; apar viziuni si

tulburari de comportament precum si erori de perceptie si de judecata pentru ca in final
activitatea practica a toxicomanului sa fie nula, viata normala, daca mai exista asa ceva, sa
dispara pentru totdeauna, carentele morale preceda decaderea intelectuala. Apare si se
manifesta delincventa prin furturi, escrocherii, santaj si uneori acte de violenta care pot merge
pana la crima.

In final putem spune ca tinerii care depind de mijloace exogene pentru a obtine
senzatia de implinire si pentru a scapa de dificultati merita atentia si tot sprijinul nostru. O
viata dependenta de drog nu poate fi decat un mod de trai jalnic, demn de compatimit, de
aceea esteimportant sa fim intotdeauna atenti pentru ca cei de langa noi sa nu fie nevoiti sa
apeleze la droguri; sa fie suficient sa respecte , sa discerna, sa inceapa o actiune, un proiect si
sa le finalizeze considerand ca orice problema in viata este in fond o oportunitate de a
demonstra lumii si lor insisi ca au puterea de a nu se lasa doborati de pericolele care pandesc
la fiecare colt de strada si ca pot spune cu mandrie: „VIATA E PREA FRUMOASA
PENTRU A FI TRANSFORMATA IN COSMAR CONSUMÂND DROGURI”.

agmente din Referat Sociologie ” Consumul de droguri in randul adolescentilor ”

1. Stabilirea temei de cercetare

Am stabilit ca tema de cercetare “Consumul de droguri in randul adolescentilor (14-18 ani)”.
Acest fenomen al consumului de droguri a devenit din pacate o problema din ce in ce mai
acuta pentru societatea romaneasca. In ultimii ani s-a constatat faptul ca Romania a devenit
din o tara de tranzit a drogurilor de provenienta asiatica catre Europa Centrala si de Vest in o
tara consumatoare. Acest lucru este evidentiat si de confiscarile care au fost facute de
autoritatile romane. Aceste confiscari arata o crestere alarmanta a drogurilor existente pe
teritoriul Romaniei : de la 5.668,9 Kg in 1996 la 25.199 kg in 2001(Sandu,2002,153). De
asemenea, alte cercetari au adus la cunostinta ca peste 25.000 de persoane sunt consumatoare
de heroina numai in Bucuresti, adica peste 1% din populatia Capitalei. In plus, s-a constatat o
crestere alarmanta a consumului in randul populatiei tinere, pragul de varsta la care icnepe
consumul de droguri scazand dinc e in ce mai mult, ajungand in jurul varstei de 12 ani. Toate
aceste lucruri arata amploarea fenomenului ce se desfasoara in Romania si de aceea este
foarte important sa se actioneze cat mai rapid si mai eficient posibil in gasirea si
implementarea unor actiuni concrete importiva consumului de droguri, si in special
consumului in randul adolescentilor care sunt cei mai vulnerabili si mai predispusi sa
experimenteze lucruri noi fara sa cunoasca consecintele actiunilor lor.

2. Fixarea obiectivelor cercetarii

1. Evidentierea principalelor efecte ale drogurilor

2. Identificarea factorilor care determina consumul de droguri in randul adolescentilor
3. Identificarea masurilor de prevenire pentru toxicomanii adolescenti

3. Documentarea preliminara

Documentarea pentru aceasta tema a necesitat o documentare ? a literaturii de specialitate in

domeniul consumului de droguri in randul intregii populatii cu accent pus pe caracteristicile
pe care acest consum il are asupra tinerilor.
B. Teoria controlului
O teorie majora in sfera criminologiei si a comportamentului deviant este teoria controlului.
Teoria controlului social are mai multe similaritati cu teoria subculturii, dar sunt si mai multe
diferente. In timp ce teoria subculturii ia in discutie consumul de droguri din punctul de
vedere al felului in care grupul faciliteaza consumul de droguri; teoria controlului social
urmareste factorii care ii impiedica pe oameni sa adopte un comportament deviant. Astfel,
ceea ce cauzeaza consumul de droguri, ca cele mai multe comportamente deviante, este
absenta controlului social care genereaza conformarea. Cei mai multi dintre noi nu
manifestam acte deviante sau criminale din cauza unor stranse legaturi cu institutiile sociale
conventionale. Daca aceste legaturi sunt slabite sau rupte, vom fi eliberati de regulile
societatii si vom putea intreprinde actiuni deviante – inclusiv sa consumam droguri. Nua tat
legaturile consumatorilor de droguri cu o subcultura neconventionala ii atrage catre droguri, ci
lipsa legaturilor cu cultura conformatoare care ii lasa liberi catre consumul de droguri. (idem,
p. 66)
Principala ipoteza a teoriei controlului social este aceea ca cu cat esti mai atasat de o societate
conventionala, cu atat mai putin este posibil sa savarsesti un comportament care violeaza
valorile si normele unei asemenea societati. (idem, p. 66)

C. Teoria subculturii
Teza principala a teoriei subculturii este aceea care presupune faptul ca implicarea intr-un
anumit grup social cu atitudini favorabile catre consumul de droguri este factorul cheie in
incurajarea cuiva in propriul sau consum de droguri, si ca implicarea intr-un grup care
manifesta atitudini negative catre consumul de droguri tinde sa descurajeze un asemenea
consum. Consumul de droguri este asteptat si incurajat in anumite cercuri sociale si virulent
descurajat, chiar pedepsit in altele (idem, p. 67
Aceasta teorie sustine ca sunt mai multe subculturi. Exista diviziuni in functie de rasa si etnie,
varsta repara membrii unei anumite subculturi de droguri ( subculturi de droguri ale liceenilor,
a studentilor si a tinerilor adulti). Dar poate cea mai importanta clasificare a subculturilor tine
de tipul sau tipurile de drog care este consumat.
Astfel, sunt cel putin subcultura abuzului de alcool, a marijuanei, a cocainei, a heroinei
injectabile si a consumului multiplu de droguri. Totusi, unii indivizi sunt membri a doua sau a
mai multor subculturi, si astfel, ceea ce se intampla cu el sau ea afecteaza ceea ce se intampla
cu ceilalti( idem, p. 67)
7. Elaborarea ipotezelor
1. Daca un adolescent va deveni consumator de droguri, atunci acesta va manifesta semne
caracteristice de natura comportamentala si de caracter.
2. Daca adolescentul provine dintr-o familie dezorganizata, atunci predispozitia acestuia catre
consumul de droguri este mai mare.
3. Cu cat confirmarea in mass-media despre efectele drogurilor este mai intensa, cu atat
adolescentii vor fi mai putin tentati sa consume.

8. Tipul de cercetare
Tipul de cercetare folosit va fi unul bazat pe interactiunea cu populatia, iar aceasta
interactiune se va realiza prin intermediul unei anchete in care se va utiliza tehnica
chestionarului

9. Selectarea suerselor de informare

In cercetarea “Consumul de droguri in randul minorilor” se face apel la consultarea literaturii
de specialitate din domeniul de droguri si de asemenea se vor folosi rezultatele anchetei pe
baza de chestionar prin care dorim sa aflam efectele drogurilor, efectele acestora si
modalitatile de prevenire a unui asemenea flage