MINISTERUL EDUCATIEI NAŢIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

„ SFANTUL LUCA „TULCEA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE
A COMPETENTELOR PROFESIONALE ,
NIVELUL 5 AVANSAT

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Tulcea - 2018
MINISTERUL EDUCATIEI NAŢIONALE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
„ SFANTUL LUCA „TULCEA

PROIECT
1
 INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
FRACTURĂ DE COL FEMURAL

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA : ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

Tulcea - 2018

CUPRINS

I . Introducere .............................................................................................................. pag. 4

II. Memoriu justificativ............................................................................................. .pag. 5

III.Notiuni teoretice......................................................................................................pag. 6

3.1.Anatomia si fiziologia colului femurului......................................................... pag. 6-9

3.2.Definitia fracturilor de col femural.................................................................... pag. 10

3.3.Epidemiologie..................................................................................................... . pag. 10

3.4.Etiopatogenie..........................................................................................................pag. 10-12

3.5.Anatomie patologica.............................................................................................pag. 12-15

3.6.Simptomatologie clinica si diagnostic...............................................................pag. 15

3.6.1.Simptomatologie clinica....................................................................................pag. 15-16

3.6.2.Diagnostic pozitiv...............................................................................................pag. 16

2
3.6.3.Diagnostic diferential.........................................................................................pag. 16-17

3.7.Evolutie si prognostic............................................................................................pag. 17

3.8.Complicatii..............................................................................................................pag. 17-18

3.9.Tratament................................................................................................................pag. 18-20

3.10.Principiile si obiectivele recuperarii..................................................................pag. 20-33

IV.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor ............................................pag. 34-41

V. Prezentare de cazuri................................................................................................pag. 42-58

VI.Concluzii................................................................................................................. pag. 59-60

VII.Bibliografie............................................................................................................pag. 61

VIII. ANEXE……………………………………………………pag. 62-64

I. INTRODUCERE

Fractura de col femural este una dintre afectiunile specifice varstei a treia ,importanta prin
consecintele ei atat imediate cit si pe termen lung. Ea apare mai frecvent la femei decat la barbati, fiind in relatie
directa cu osteoporoza, care fragilizeaza oasele, predispunandu-le la fracturi. Cauza cea mai frecventa a fracturii
de col femural este deteriorarea calitatii osului in cadrul procesului normal de imbatranire. Pentru a impiedica
acest lucru, se recomanda in primul rand , un mod de viata activ, cu practicarea a minim 30 minute de miscare
usoara zilnic, o alimentatie bogata in proteine, lactate, fructe si legume evitarea consumului excesiv de alcool si
tutun.

3
 De asemenea , orice adult peste 40 de ani trebuie sa fie constient ca orice fractura poate fi un semn de
avertizare pentru osteoporoza. Asadar, el trebuie sa-si faca testele necesare pentru a vedea daca sufera de
aceasta afectiune si de a urrma un tratament corect.
Evolutia si prognosticul depind de afectiunile anterioare ale pacientului si abia apoi de
tipul fracturii, cu sau fara deplasare, fractura de col putand decompensa un diabet zaharat, o
insuficienta cardiaca sau o alta afectiune cronica. Fracturile fara deplasare au o evolutie mai
buna, desi nu sunt intotdeauna scutite de complicatii tardive; fracturile cu deplasare nu se vor
consolida niciodata fara tratament, si chiar dupa un tratament bine efectuat pot evolua catre o
complicatie.

II. MEMORIU JUSTIFICATIV

"Asistenta medicala este constiinta celui lipsit de constiinta, dragostea de viata pentru
cel care a incercat sa se sinucida, ochii pentru cel care a orbit de curand, cunostintele si
intelegerea pentru tanara mama, mana pentru cel cu mana amputata de curand si vocea pentru
cel slab de a putea vorbi."
Sanatatea este un drept fundamental pentru fiinta umana.Poate fi definit ca un triplu
echilibru, reprezentat de un triunghi echilateral in care fiecare latura reprezinta o dimensiune.

4
 In activitatea practica pe care am desfasurat-o pe durata celor 3 ani de practica am
intalnit multe cazuri cu fractura de col femural. Fractura de col femural se intalneste la orice
varsta. La tineri si adulti, insa sunt rare si legate de cauze accidentale.
La varstnici sunt accidente obisnuite, cu prognostic foarte grav, cu mare invaliditate si
mortalitate crescuta. Organismul varstnicului intruneste numeroase conditii care pot duce la
osteoporoza si fractura.
Cand fractura de col femural a aparut intervine chirurgia ortopedica. Urmeaza
reeducarea, pentru aducerea bolnavului in starea motorie anterioara, acesta este un scop
propus, dar greu de atins. Intotdeauna apare riscul patologiei si complicatiilor de imobilizare,
care grabesc degradarea fizica a bolnavului, determinand complicatiile psihice si somatice
care duc la exitus. Pot aparea stari confuzionale, tulblurari de comportament, adeseori
complicatii cardiovasculare, boli infectioase, infectii urinare, incontinenta, escare de decubit,
etc. Ingrijirea precoce si reeducarea detin un rol important.
Am considerat ca aceasta tema ne arata cat de grave sunt fracturile de col femural si cat de
importanta este sanatatea.

III. NOTIUNI TEORETICE

3.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLULUI FEMURAL

FEMURUL

Este un os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche care formeaza singur scheletul
coapsei. Pe schelet este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.
Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare. Aceasta
oblicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este mai larg decat la barbate.
Femurul prezinta corpul si doua epifize.
ORIENTARE - se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articulara a
acestei extremitati posterior marginea cea mai aspra a osului.

5
 CORPUL - prezinta o usoara curbura cu concavitate posterioara. Corpul este prismatic
triunghiular si vom avea de descris trei fete si trei margini.
FATA ANTERIOARA - concava si neteda, este acoperita de muschiul vast intermediar, fata
laterala da insertie muschiului vast intermediar, fata mediala nu are nici o particularitate.
MARGINEA POSTERIOARA - este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia aspra.
Ea strabate de sus in jos corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui. Linia aspra prezinta o
buza laterala si o buza mediala. Cele doua buze si interstitial dintre ele dau insertii unei serii
de muschi: vartual lateral, vartual medial, adductorul mare, adductorul lung, adductorul scurt
si bicepsul femural.
In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:
1.O ramura laterala, numita tuberoritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare, r amura se
termina la nivelul epifizei superioare a osului langa trohanterul mare transformandu- se la
acest nivel uneori intr-un adevarat tubercul numit trohanterul al treilea.
2.Ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara; pe ea se
insira muschiul vast medial.
3.Ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu. In portiune inferioara linia se bifurca
delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee.

EPIFIZA SUPERIOARA prezinta capul, colul si doua tuberoritati numite marele si micul
trohanter.
Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical
COLUL FEMURAL-intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a extremitatii
superioare a osului femur, purtand inca numele de gat femural.
COLUL (COLLUM FEMORIS). este o coloana osoasa puternica, turtita anteroposterior, care
uneste capul femurului cu restul osului.
Directia osului e oblica de sus in jos dinauntru si afara formeaza cu corpul osului un unghi de
117o - 130o .
Din punct de vedere descriptiv colul femurului prezinta:
a. fata anterioara care este limitata in afara de linia intertrohanteriana pe care se
insera capsula anterioara

6
 b. fata posterioara concava transversal convexa de sus in jos, limita ei externa fiind
formata de linia intertrohanteriana posterioara. Pe linia intertrohanteriana posterioara nu se
insera capsula articulara, insertia facandu-se inauntrul acestei linii, nu toata fata posterioara a
colului este in raport cu capsula articulara.
c. marginea interioara mai lunga si oblic indreptata spre trohanterul mic.
Extremitatea interna este ingusta, cilindrica si se uneste cu capul. Extremitatea externa se
confunda cu corpul osului si cu trohanterii.
Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi condili
determina unghiul de declinatie, de 12o in mediu. Aceasta impreuna cu unghiul de inclinatie
au mare rol in determinarea atitudini membrului inferior.
Marirea unghiului de inclinatie duce membru in abductie, deformatie ce se numeste
coxa valga.
Micsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.
Marirea unghiului de declinatie imprima membrului o rotatiune interna, iar micsorarea
sau reducerea lui la 0o il duce la rotatia externa.

STRUCTURA INTERIOARA A COLULUI FEMURAL

Extremitatea superioara este formata din tesut spongios. Trabeculele osoase

constitutive, plecate de pe cilindrul epifizor, cu origine interna si externa, prin incrucisarea lor
dau nastere la un sistem de bolti cu o mare importanta arhitectonica.
Trabeculele interne plecand de pe partea interna a cilindrului diafizar, sunt depuse in doua
grupe:
1.grupul inferior ce formeaza fascicolul, trohanterian mergand in afara, descrie niste
arcade cu concavitatea in jos si in afara in drumul lui spre marele trahanter unde ajunge
2.grupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre Delbet si
Basset "evantaiul de sustinere"

7
 Trabeculele externe pleaca de pe partea externa a cilindruli diafizar, sub marele
trohanter, de unde mergand spre cap, descrie o curba cu concavitatea in jos si inauntru. Aceste
trabecule au fost numite de Gallois si Bosquette "fascicol arciform".
Din incrucisarea trabeculelor externe cu grupul inferior al trabeculelor interne rezulta
un sistem de bolte numit sistem ogival de catre Delbet si Basset.
Extremitatea superioara a femurului este invelita de un tesut compact care prezinta la
partea inferioara a colului o ingrosare considerabila ce apare ca o continuare a peretelui intern
al diafizei. Aceasta ingrosare poarta numele de arcul lui Adams.
Aceasta lama de la nivelul peretelui inferior al colului pleaca perpendicular in sus si
se pierde in plin tesut al fetei posterioare a colului.
Portiunea de la nivelul subtrohanterian a acestei lame poarta numele de eperonul lui
Merccel.
Ca puncte de osificare, femurul are unul pentru corp si patru complimentare pentru
extremitatii dintre care trei pentru extremitatea superioara.
De la varsta de 50 de ani, in extremitatea superioara a femurului, se incepe un
fenomen de resorbtie care distruge trabeculi si are ca rezultat formarea de cavitati in interiorul
lor. Acest fenomen de resortie joaca un rol important in producerea fracturilor si explica
frecventa lor la o varsta mai inaintata.
In primul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul spongios al
trohanterului.Cercetarile anatomice ale lui Tuvar (1949) Trueta si Harrison (1953), Judet R,

Judet J, Dunoyer si Lagrance (1954) au precizat modalitatile de vascularizare a gatului si a

capului femural.
Vascularizarea capului femural este asigurata prin artera ligamentului rotund si prin
pediculii care nasc din arterele circumflexe.
ARTERA LIGAMENTULUI ROTUND Artera ligamentului rotund, ramura din artera
acetabulara, patrunde in ligamentul rotund si la nivelul capului femoral se divide in 3-4
arteriole care se anastomoreaza cu celelalte sisteme vasculare.
Aceasta artera iriga numai 1/4 sau 1/5 din capul femoral si aportul sanguin pare sa creasca cu
varsta intru-cat artera nu exista la copii decat in 33% din cazuri, dar la adult este prezenta in
70% din cazuri.

8
 ARTERELE CAPSULARE Sunt numeroase si se grupeaza in patru pediculii:Pediculul
superior este cel mai important si el ia nastere din artera circumflexa posterioara. Acest
pedicul alcatuit din 3-4 vase, merge pe fata posterioara a colului intr-un repliu sinovial si
patrunde in capul femural la marginea cartilajului articular. Acest pedicul superior asigura 4/5
din irigarea capului femoral. In traiectul intraosos, acest pedicul se ramifica intr-un manuchi
de arteriole care se anastomoreaza cu acelea ale ligamentului rotund si cu vasele pedicului
inferior si intern. Pediculii inferiori sunt reprezentati de pediculul inferoextern care iriga
colul si pintenul Merval si pediculul inferointern care patrunde in capul femoral
anastomozandu-se cu ramurile pedicului superior. Arterele fetelor sunt mai putin importante si
ele se distribuie la carticala anterioara si cea posterioara a gatului femoral.
Dintre toate aceste surse vasculare, arterele pedicului superior sunt cele mai
importante si totodata cele mai frecvent lezate in cursul fracturilor gatului femoral.
Necroza capului femoral este consecinta directa a lezarii acestui pedicul si ea se intalneste
intr-o proportie ce poate sa mearga pana la 40% din cazuri.

3.2 DEFINITIA fracturilor de col femural

Fracturile de col femural reprezinta lipsa de continuitate osoasa incompleta sau
completa (cu sau fara deplasare) la nivelul colului femural.
Fracturile colului femural -ocupa un loc aparte in traumatologia osteoarticulara
datorita frecventei lor crescute, a dificultatilor terapeutice si a complicatiilor de ordin general
si local care pot sa apara in timpul evolutiei.

3.3 EPIDEMIOLOGIE

9
 FRECVENTA: fracturile colului femural se intalnesc frecvent in practica; dupa unele
statistici frecventa lor este de 10% din totalul fracturilor (Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2%
(Kaplan).
SEX : aceste fracturi se intalnesc mai frecvent la femeile in varsta, care sunt mai putin
active si mai expuse la osteoporoza.
VARSTA: toate statisticile mentioneaza faptul ca frecventa fracturilor colului femural
creste cu varsta, 75% din fracturi survin dupa 60 de ani.

3.4 ETIOPATOGENIE
Pentru intelegera mecanismului de producere a fracturilor colului femural sunt
necesare revederea unor notiuni de anatomie privind structura extremitatii superioare a
femurului. Aceasta extremitate sub aspectul tensiunilor care se exercita asupra ei se aseamana
cu bratul unei macarale. Cercetarile lui Kulman au aratat ca intre structura trabeculara a
extremitatii superioare a femurului si fortele dezvoltate in bratul unei macarale sunt izbitoare.
Intr-adevar la nivelul extremitatii superioare femurale gasim substanta osoasa dispusa
in doua sisteme trabeculare importante.
Un sistem trabecular care se rasfira ca un evantai la nivelul capului porneste pe fata
superioara, a acestuia indreptandu-se in jos si extern catre corticala inferioara a colului
femural, constituind evantaiul de sustinere Delbet.
Acest evantai, la partea sa inferioara se condenseaza intr-o zona osoasa densa
constituind pintenul Adams, iar partea posterioara este constituita din lamele dure si compacte
care formeaza pintenul Mercel.

Un al doilea sistem trabecular, dezvoltat pe directia fortelor de tensiune care tind sa

flecteze colul femural porneste din partea inferioara a capului femural si se indeparteaza in sus
si extern catre corticala superioara a colului femural.
Acest sistem trabecular se intersecteaza cu traveele sistemului de sustinere incat
confera capsulei o rezistenta osoasa deosebita, capul fiind de fapt partea cea mai rezistenta a
extremitatii superioare a femurului.
Rezistenta sa este cea mai mare in centru, unde se incruciseaza cele doua sisteme
trabeculare osoase, materialul de sinteza va gasi la acest nivel un punct solid de sprijin, mai cu

10
seama ca odata cu inaintarea in varsta rezistenta capului femural devine cu putin inferioara
aceleia a subiectilor tineri, dupa cercetarile lui Nystrom.
In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare, pornind de la corticala diafizara
interna si externa, se inruciseaza formand o ogiva.
Intre sistemul trabecular de sustinere de la nivelul capului femural si cel ogival de la
nivelul masivului trohanterian, in portiunea mijlocie a colului femural exista o zona - zona
ward - in care densitatea tesutului osos este mai mica. Rezistenta diminuata a colului femural
in aceasta zona face ca pana la varsta de 45 de ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie
mai mare decat a celor pertrohanteriene.
Aceasta structura trabeculara densa si intretaiata se modifica cu varsta.
Dupa 60 de ani asistam la o resorbtie a traseelor osoase, incat la batrani apare o zona
de rezistenta mecanica scazuta, in special la nivelul stalpului extern al sistemului ogival, ceea
ce face ca fracturile baricervicale si cele pertrohanteriene sa fie mai frecvente dupa aceasta
varsta.
Cercetarile experimentale efectuate de Hirsh Franckel si in special ale lui Backman au
aratat complexitatea mecanismului de producere a acestor fracturi. Backman arata ca fractura
colului femural nu poate sa aiba loc decat daca in cadere se produce un valgus combinat cu o
miscare de rasucire a colului femural fata de capul blocat in cotil, prin compresiunea
traumatismului si contractura musculara.
Confirmand ideile lui Linton Backman arata ca in orice fractura a colului femural
exista un mecanism initial de valgus (rezultat al rotatiei externe asociate cu torsiunea) care
duce la fractura in coxa valga, cu inpactarea posterosuperioara a fragmentelor (fractura prin
abductie angrenata).

Daca rotatia externa predomina si colul cedeaza la partea posterioara se produce

fractura in coxa vara (adductie) cu tasare sau cominutie posterioara.
Daca tosiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se produce
fractura spiroida cu cioc proximal.
Fracturile colului femural se pot produce si prin cadere de la inaltime,cadere de la acelasi
nivel sau prin accidente.

3.5.ANATOMIA PATOLOGICA

11
 Traiectul de fractura, in portiunea superioara, este situat juxtacefalic. El poate sa
inceapa exact la periferia cartilajului articular si in aceasta situatie are toate conditiile sa
lezeze pediculul vascular superior sau se situeaza putin mai extern, traiectul de fractura se
indreapta spre marginea inferioara a colului, ramanand strict sub capul femural (fractura
subcapitala) sau se abate ceva mai spre afara (fractura mediocervicala).
Acest traiect de fractura nu este neted ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la partea
posterioara este modificat prin tasare si prin cominutia corticalei.
O buna radiologie de profil a colului femural poate sa evidentieze prezenta unuia sau
a mai multor fragmente corticale infundate la nivelul fracturii. Prezenta acestei cominutii
posterioare la nivelul traiectului de fractura face ca, in momentul reducerii fracturii sa apara
un spatiu gol cervico cegalic posterior. Existenta acestui spatiu gol la partea posterioara a
capului femural face ca osteosinteza, atunci cand intinderea acestui spatiu este mai mare de
1/3 din grosimea colului femural, sa fie instabila si sa duca la redeplasarea fragmentelor.
Aceasta notiune capitala trebuie luata in considerare cand se decide alegerea
montajului in timpul asteosintezei fracturii.
In afara acestui tip de fractura cu tasare posterioara exista al doilea tip cu aspect
spiroid pe care Soeur l-a etichetat drept fractura cu cioc proximal.
Traiectul de fractura delimiteaza un fragment din corticala inferioara a colului ca un
cioc osos in contimutate cu capul femural.
Acest tip de fractura este de asemenea instabil, dar mai cu seama prezinta dificultati la
reducere prin manevre externe.
Deplasarea fragmentelor este intalnita numai in fracturile prin adductie cum le
denumeste Bohler, in vreme ce, in fracturile prin abductie deplasarea lipseste, fracturile fiind

angrenate. De alminteri aceasta notiune de "angrenat" este relativa caci asa cum a aratat Per
Linton forma fracturii in valgus sau varus este determinata de acelasi mecanism de producere
si fractura in valgus arata doar ca nu s-a depasit primul stadiu. Pentru Garden, aspectul
fracturii prin abductie este datorat gradului minim de rotatie externa a fragmentului distal care
creaza iluzia unei impactizari. In fractura prin adductie fragmentele osoase se deplaseaza unul
fata de celelalt: fragmentul distal se roteaza extern, anrenand fragmentul cefalic in rotatie
interna, flexiune si usoara abductie, cand persista mansonul sinovial.Cand mansonul sinovial
care imbraca colul femural este complet rupt, fragmentele prezinta o deplasare mai importanta
dat fiind ca ele sunt total independente si libere unul de celelalt.

12
 In aceste cazuri fractura instabila, capul nu raspunde la manevrele externe de reducere
si chiar cand a fost aproximativ redusa, capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei.
Clasificare
Dupa situatia traiectului de fractura, Delbet imparte fracturile colului femural in
fracturi :
-subcapitale
-transcervicale
-vicotrohanteriene
-baricervicale
Dupa mecanismul de producere al fracturii, Bohler individualiza fracturile
prin abductie si fracturile prin adductie. Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea corpului (G)
si contractia musculara (F) accentueaza deplasarea.
Fracturile prin abductie fiind angrenate tratamentul si prognosticul lor este favoralbil.
Fracturile prin addcutie dimpotriva, fiind fracturi cu deplasarea fragmentelor, pun
probleme dificile de tratament, iar evolutia lor este inconstanta.
Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de vedere mecanic, le-a
impartit in trei tipuri - dupa gradul de oblicitate al traiectului de fractura.
- In tipul I traiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 30o.
- In tipul II, unghiul format de traiectul de fractura cu orizontala variaza intre 30o si 50o.
- In tipul al III-lea unghiul este mai mare de 70o.Pauxelus a aratat ca atunci cand traiectul se
apropie de orizontala fortele de presiune interfragmentara favorabila consolidarii. Cu cat

traiectul tinde spre verticalitate fortele de presiune in focar se diminua si lasa locul fortelor de
forfecare, cu efect nefavorabil consolidarii.
Fracturile cervicale se impart in doua grupe dupa cum traiectul de fractura delimiteaza
un lung varf osos la nivelul corticalei inferioare a colului femural,iar aceasta clasificare este
facuta de Garden. El distinge fracturi cu cioc distal si fracturi cu cioc proximal care sunt mult
mai dificile de redus si a caror prognostic este mult mai intunecat.
O alta clasificare o face Garden si anume clasifica fracturile colului femural in patru grupe:
- grupa I : fractura incompleta - acest tip de fractura corespunde fracturii prin abductie.

13
 - grupa II : fractura completa fara deplasare - in acest tip corticala inferioara a colului
femural este rupta, dar nu exista deplasarea fragmentului cefalic.
- grupa III : fractura completa cu deplasare partiala - in aceasta grupa fragmentele
raman solitarizate prin sinoviala posterioara si prin repliul
pectineofoveal, care se intinde la partea posteroinferioara a colului femural de la marginea
cartilaginoasa a capului pana la unghiul superior al micului trohanter. Rotatia fragmentului
extern determina o basculare a capului in abductie si rotatie interna. Acest lucru este evident
pe radiografie caci directia travulelor la nivelul capului femural nu mai este ascendenta, dupa
axa de sprijin; ele devin orizontale, in vreme ce travulele cervicale apar verticale.
- grupa IV : fractura completa cu deplasare totala - la acest tip sinoviala si
repliul pectineofoveal sunt total rupte, incat cele doua fragmente osoase devin
independente. Acest aspect este evidentiat pe cliseul radiologic unde travulele capului apar
normal orientate si paralele cu travulele cervicale.
Aceasta clasificare a lui Garden este originala si prezinta un interes terapeutic. In
fractura de tipul al III-lea, reducerea prin manevre externe este posibila datorita peristentei
sinovialei. In fractura recenta de acest tip, reducerea se obtine prin simpla rotatie interna a
membrului, fara nici o tractiune sau abductie.
Tractiunea poate sa fie chiar periculoasa intrucat expune la desirarea sinovialei si la
bascularea capului in valgus.
Fractura de tipul al IV-lea, neavand nici o conexiune sinoviala face ca reducerea prin
manevre externe sa fie imposibila sau instabila. Este necesar ca, la acest tip de fractura sa se
intareasca peretele posterior al colului femural printr-o grefa osoasa pentru a putea obtine
consolidarea.

3.6. SIMPTOMATOLOGIE CLINICA, DIAGNOSTIC POZITIV, DIAGNOSTIC

DIFERENTIAL
Diagnosticul se face pe seama examenului clinic si paraclinic.

3.6.1 SIMPTOMATOLOGIE CLINICA

14
 Fracturile gatului femural se manifesta printr-o simptomatologie comuna, usor
diferentiata dupa cum este vorba de o fractura angrenata sau o fractura dezangrenata sau de o
fractura sugcapitala transcervicala sau baricervicala.
DUREREA - Spontana sau provocata prin apasare in regiunea inghinala sau
trohanteriana, este prezenta in toate cazurile.
IMPOTENTA FUNCTIONALA - Poate sa fie totala cand bolnavul nu poate ridica
calcaiul de pe planul patului sau , relativa cand bolnavul incercand sa faca flexia coapsei si a
gambei , calcaiul se taraste pe planul patului . Cand fractura este angrenata miscarile
active sunt posibile dar nu trebuie insistat pentru ca pot sa duca la dezangrenarea
fragmentelor.
ATITUDINE VICIOASA - Atitudinea vicioasa a membrului de partea fracturii este in
functie de tipul de fractura . In fractura subcapitala si mediocervicala neagrenata , membrul
este in adductie fata de planu median al corpului si in rotatie externa cu marginea laterala a
piciorului pe planul patului . Rotatia externa poate sa fie corectata , dar se reproduce imediat .
Fracturile angrenate prezinta o portie fixa nemodificata .
SCURTAREA MEMBRULUI - Este evidenta cand fractura este dezangrenata. Marele
trohanter se palpeaza deasupra liniei orizontale bitrohenteriene , care in mod normal uneste
varful marelui trohanter cu marginea superioara a pubisului .
De asemenea, triunghiul Bryant este mai mic decat cel de partea sanatoasa. Linia
Schamacer, care normal, pleca de la varful marelui trohanter prin spina iliaca anterosuperioara
intalneste linia mediana a corpului la nivelul ombilicului, in cazul fracturii trece sub ombilic,
cu atat mai jos cu cat ascensiunea trohanterului este mai mare.

DEFORMAREA TRIUNGHIULUI SCARPA - Datorita unei tumefactii dure, semnul

Laugur - este data de prezenta fragmentului extern al colului femural care este orientat inainte
din cauza rotatiei externe a membrului.
La soldul fracturat se constata o hipotonie a musculaturii fesiere si o relaxare a
faasciei lata - semnul Aliss - de altfel greu de apreciat.
In fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este mai frusta.

15
 Membrul se gaseste intr-o atitudine indiferenta nici in adductie sau abductie, iar
rotatia externa nu este completa. De asemenea, impotenta functionala este relativa intrucat
bolnavul poate sa corijeze in oarecare masura rotatia externa, insa nu poate sa ridice membrul
de la nivelul patului in pozitia de extensie. Palparea pune in evidenta durerea la baza
triunghiului Scarpa.
In fractura bazicervicala rotatia externa si adductia sunt mult mai accentuate.
Regiunea trohanteriana este latita datorita patrunderii bazei gatuluii femural in masivul
spongios trohanterian, iar palparea declaseaza o durere vie situata lateral, nu la baza
triunghiului Scarpa, la cativa centimetri in afara arterei femurale. Scurtarea membrului este
fixate, deoarece fragmentele sunt angrenate.

3.6.2. DIAGNOSTICUL POZITIV

Este necesar si trebuie sa se faca atat in incidenta anteroposterioara cat si din profil. El
primeste confirmarea diagnosticului clinic, furnizeaza amanunte asupra traiectului de fractura
si permite sa se aprecieze, pe imaginea de profil a colului femural cominutia posterioara.
Tot radiografia este aceea care ingaduie stabilirea tipului de fractura dupa
clasificarea Garden, furnizand astfel indicatii pretioase pentru aplicarea tratamentului.
Diagnosticul pozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt prezente:
impotenta functionala, adductia si rotatia externa a membrului, scurtare.

3.6.3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Cu contuzia soldului se face pe baza caracterului durerii si al impotentei functionale
care se risipeste repede, iar trohanterul nu este ascemionat.
LUXATIA SOLDULUI - mai ales cea posterioara, se poate confunda cu fractura
deoarece membrul este tot in atitudine de adductie, dar nu in rotatie externa, iar capul femural

se palpeaza posterior. In luxatia anterioara membrul este in rotatie externa, ca in fractura, dar
in abductie.
FRACTURA COTULUI - Cu luxatia centrala a capului femural se diferentiaza prin
durerea vie produsa prin tactul rectal cand se apasa partea interna a cotului fracturat.
Examenul radiologic, in toate aceste cazuri inlatura orice confuzie clinica.

3.7. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

16
 Fracturile colului femural au o evolutie inegala si creeaza multe deceptii, chiar daca sunt
corecte tratate. Caracteristicile vascularizatiei fatului si ale capului femural si raportul acestuia
cu traiectul de fractura conditioneaza in masura covarsitoare evolutia focarului de fractura si
vitalitatea capului femural.
Pe langa aspectele legate de vascularizarea capului femural, evolutia fracturilor colului
femural este in functie si de tipul de fractura.
Fracturile cervicale angrenate (prin abductie) au o evolutie favorabila. Ele se consolideaza in 8
saptamani, dar uneori se pot dezangrena, devenind fracturi prin adductie.
Fracturile cervicale prin adductie (neangrenate) nu consolideaza daca nu sunt tratate
chirurgical (deseori nici dupa acest tratament).
Fracturile cervicotrohenteriene consolideaza intotdeauna, dar cu pretul unei coxe vara, a
unei scurtari si a rotatiei externe.

3.8.COMPLICATII

COMPLICATII IMEDIATE - Afectand deseori persoanele in varsta, in tratamentul

ortopedic care se facea acestora , mortatalitatea imediata ajungea pana la 25-30%. Astazi, in
urma administrarii antibioticelor si a perfectionarii metodelor de tratament care permit o
mobilizare mai rapida a bolnavilor, accidentele de decubit (escarele, infectia urinara,
bronhopneumonia) s-au redus foarte mult si mortalitatea a scazut pana la 7-8%.
Complicatii tromboembolice- Se previn prin tratament anticoagulant, care la batrani trebuie sa
fie supravegheat de foarte aproape.
COMPLICATII TARDIVE - Cele mai importante sunt pseudartroza, necroza ischemica
a capului femural si artroza posttraumatica.

Pseudartroza - Se intalneste frecvent in evolutia fracturilor de col cu deplasare. Ea este

constanta in urma tratamentului ortopedic.
Se intalneste si dupa tratamentul chirugical al fracturilor, chiar corect executat intr-o proportie
variind intre 11-30% din cazuri.
Cauzele sunt multiple: reducerea imperfecta a fracturii, osteosinteza neadecvata,
resorbtia colului, cominutia posterioara a colului, deplasari secundare, reluarea precoce a
mersului, infectia.

17
 Necroza ischemica a capului femural - Consecutiva suprimarii vascularizatiei capului,
este conditionata de o serie de factori: gradul de deplasare a fragmentelor, precocitatea
reducerii deplasarilor, precum si greselile de tehnica.
Dupa cum arata Linton, necroza se instaleaza in primii doi ani, dar frecventa ei creste
cu timpul ajungand pana la 40-50% din cazuri.
Revascularizarea capului se face foarte incet de la 1 ½ la 3 ani, la inceput pe seama
vaselor ligamentuluui rotund si mai totdeauna este partiala.
Artroza posttraumatica - Apare tardiv si este relativ rara, in comparatie cu alte
coxartroze secund
Coxartroza posttraumatica
3.9. TRATAMENTUL
Pentru fracturile de col femural exista tratament – igienodietetic
- medicamentos
- ortopedic
- chirurgical
TRATAMENTUL IGIENODIETETIC :
- Efortul fizic
- Instituirea antrenamentului fizic se face sub stricta supraveghere medicala.
Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.
-Profesia
- In majoritatea cazurilor se poate continua o activitate profesionala normala, fara a
supraestima totusi interventia .
-munca fizica intensa este contraindicata , iar la nevoie se recomanda schimbarea
locului de munca.

- regimul alimentar - restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la supraponderali

- o alimentatie bogata in proteine , lactate , legume si fructe , evitarea consumului in
exces a alcoolului si a tutunului.
Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de prescriptii pe care
pacientul le va urma acasa luni si ani de zile, uneori toata viata. Aceste prescriptii fac parte din
ceea ce s-a numit "igiena soldului":
- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;

18
 - evita mersul pe teren accidentat si scari;
- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;
- evita ortostatismul si mersul prelungit;
- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu membrele inferioare
intinse;
- sprijin in baston pe distante mai lungi;
- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;
- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere
muscuulara;
- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri);
- incaltaminte cu tocuri moi;

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :
Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare, calmare.
- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de toleranta; sub forma
simpla sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2 comprimate la 24h,
uneori se administreaza Mialgin, Piafen.
- Medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale. Indicatia lor este
rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.

TRATAMENTUL ORTOPEDIC :
Folosesc tractiunea continua cu ajutorul benzilor adezive sau transosoasa cu brose
Kirscher si reducerea urmata de imobilizare gipsata.

Reducerea, urmata de imobilizare gipsata, asa cum a fost preconizat de Royal

Whitman (1897) pare mai logica ,pentru ca punerea membrului in abductie fortata si in rotatie
interna reduce deplasarea fragmentelor.
Contentia se face intr-un aparat gipsat pelvipevios cu placa de contraadductie,timp de
12 saptamani.

19
 Metoda nu a dus insa la rezultate sperate ,intrucat,asa cum reiese dintr-o statistica
reprodusa de Campbell siOrr,consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani nu se obtine
decat in proportie de 30% cazuri,cu o mortalitate de 28%.
Din cauza esecurilor frecvente ale tratamentului ortopedic ,deoarece fortele de
forfecare continua sa actioneze si dupa reducerea si imobilizarea fracturii majoritatea recurg la
tratament chirurgical.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL :
Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau sau prin artrotomie si
mentinerea reducerii printr-un mijloc de osteosinteza ,suprimand actiunea fortelor de forfecare
in focar.
-Osteisinteza cu compresiune - Cu ajutorul unui surub cu resort sau surub placa cu resort
care realizeaza o presiune axiala a fragmentelor osoase.
-Grefele osoase - Au fost folosite de mult timp in tratamentul fracturilor colului femural
in scopul prevenirii lipsei de consolidare.
-Osteotomia - In fracturile colului femural cauta sa inlocuiasca fortele de forfecare din
focare prin forte de presiune.
-Proteza - De substituire a capului femural este folosita in tratamentul fracturilor
mediocervicale la persoanele in varsta de peste 65 de ani.
-Brase filetate Knowles

3.10.PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE RECUPERARII FRACTURII DE COL

FEMURAL
Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale care foloseste în scop terapeutic
agenti fizici naturali sau artificiali.

Balneofizioterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente rezultate.
Aproape ca nu exista contraindicatii , excluzînd bineînteles numai formele complicate
(cardiaci, pulmonari decompensati, etc).
Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei, termoterapiei si
balneoterapiei.

20
 In fractura de col femural aceasta ramura medicala grabeste fenomenul de vindecaresi
inlatura mai repede impotenta functionala.
1.Hidroterapie
Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat
de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si
unele tehnici strans legate de aceasta.
-Dusul cu aburi
Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra regiunii limitate.
Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa
fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este
nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de
condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra
bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa
fierbinte.
Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine
statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj.
La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 .
Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand
hiperemie si resorbtie locala.
-Dusul-masaj
Acesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 38-
400,concomitent aplicandu-se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui
exista instalatii speciale cu 4-6 dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun
simultan sau separat in functiune. In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus
mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de 8-15 minute.

Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurile
si in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.
Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiunea
tratata; are un important efect resorbant si tonifiant.
-Baia kinetoterapeutica

21
 Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se
efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple ¾ cu apa la temperatura de
36-370 C si mai rar 380 .
Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5 minute, este lasat linistit. Dupa
aceasta, tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile posibile.
Tehnicianul sta la dreapta bolnavului.
Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5 minute. Dupa aceea
bolnavul sta in repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de
tehnician.
Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se
odihneasca.
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se
produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.
Dusul subacval:
Consta din aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune 3-6 atmosfere cu
temperatura mai mare decât a apei de baie. El se poate efectua într-o cada cu apa la 35°-38°C
cu ajutorul unui dus sul mobil cu presiune mare care se introduce în apa pe segment sub
controlul uneia din mâinile asistentului pâna la 5-10cm de regiunea de aplicat.
Durata procedurii este de 5-10minute. Actiunea intensa a dusului subacval se datoreste
temperaturilor diferite baie si dus precum si masajului puternic al coloanei de apa care
comprima puternic tesuturile.
Efectul este asemanator dusului masaj dar este suportat mai bine datorita baii calde.
2. Termoterapia
-Compresele cu aburi
Avem nevoie de: doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop, o
panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 60-70°.

Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de

panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta
flanela. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor.
Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute.
Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic

22
 -Impachetarea cu parafina
Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la
temperatura de 65-70°; in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii
supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se pensuleaza regiunea. Grosimea
stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de parafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi
se acopera regiunea cu patura.
Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din
cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la
temperatura de 20-22°.
Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a
tesuturilor. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40°. La locul de aplicare se produce o
hiperemie puternica si transpiratie abundenta.
-Ungerile cu namol
Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea,
apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. Se expune din nou timp de 20-60 minute,
pana cand incepe namolul sa se usuce. In acest interval de timp va purta o compresa rece la
frunte iar capul ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela.
Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se va
odihni la umbra sau intr-o camera, aproximativ o ora.
Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic
alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece,
datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta; al doilea element este reprezentat de
actiunea specifica a substantelor resorbite in organism.

3 Electroterapia
Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii
diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau
profilactic.
In recuperarea fracturilor de col femural se recomanda:

23
 1. Curentul galvanic: este un mijloc clasic si fidel de sedare a durerilor nevralgice.
Electrodul pozitiv are o actiune sedativa locala, ca si curentii descendenti si curenti ascendenti
aplicati contralateral duc la o crestere a pragului de sensibilitate.
Galvanizarea poate sa utilizeze concomitent si introducerea de ioni cu actiune
antalgica (ionoforeza transversala cu novocaina, aconidina sau revulsiv cu histamina).
2. Curentul diadinamic: se prescrie în aplicatii transversale sau longitudinale: o
perioada lunga, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 data pe zi. Se
recomanda 10---14 sedinte.
-Curentii Trabert: sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauza 5
ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 15-20
minute, cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta de 1-2 ori pe zi.
Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie, cu
aspect vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Efectele antalgice
se explica tocmai prin aceasta senzatie.
3. Curentul faradic - se indica faradizarea cu periuta sau cu ruloul, plimbate pe
regiunea dureroasa pudrata cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.
Aceste proceduri sunt bine receptate si tolerate de pacienti pentru starea de bine pe
care o degaja si modul în care, corectând dezechilibrul, se îmbunatateste functionalitatea.
4. Ultrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorita efectului de "masaj
mecanic", tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamatie, mobilitate.
5. Undele decimetrice si microundele
Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar)
directionat spre zona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe
profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de distanta acestuia, de tegument, de
dozaj, de durata tratamentului.

6. Radiatia infrarosie
In afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii infrarosii si care este
utilizata in terapeutica sub forma asa -numitei helioterapii.

24
 Aplicatiile de radiatii infrarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul
inchis, sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu
deschis, in aer liber, sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux.
In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-
70-80°).
In functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute.
Dupa expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala.
Efectul radiatiilor infrarosii :
Radiatiile infrarosii au actiune calorica. Ele actioneaza asupra circulatiei din derm
provocand o vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea
fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin.
4. Masajul medical
Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate, aplicate la
suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.
Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se controleze starea tegumentului
bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul,
precum si eventualele echimoze.
Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta
pe zi. Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in
afectiunile ortopedice.
- Efectele fiziologice ale masajului
Efecte locale:
1. Actiune sedativa asupra:
- durerilor de tip nevralgic;
- durerilor musculare si articulare.

Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat extraceptorii si
proprioceptorii existenti.

25
 2. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin încalzirea si înrosirea tegumentului
asupra caruia se exercita masajul aceasta actiune se exercita prin manevre mai energice care
comprima alternativ vasele sangvine.
3. Îndepartarea lichidelor de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie în zona
masata. Masajul permite înlaturarea lichidelor de staza. Acest efect este benefic la persoane cu
insuficienta venoasa periferica si apare dupa manevre profunde care conduc lichidul de staza
de la periferie spre centru.
Efecte generale:
Cresterea metabolismului bazal stimuleaza functiile aparatului respirator si circulator,
influenteaza favorabil starea generala a organismului, îmbunatateste somnul, îndeparteaza
oboseala musculara.
Toate aceste efecte generale se explica prin actiunea masajului asupra pielii care este
un organ bine vascularizat si mai ales bogat inervat.
Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata demecanismul
reflex asupra organelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care pleaca prin exteroceptori
si proprioceptori, care simt de diferite intensitati pe cale aferenta catre SNC, iar de acolo pe
cale eferenta, ajung la organele interne în suferinta. Toate actiunile care se petrec la exteriorul
corpului ajung si la distanta (la organele interne). Fiecare organ se manifesta prin senzatii
dureroase pe tegument, deci fiecarui organ îi corespunde la exterior o zona cutanata
reflexogena sau metamerica, care trebuie cunoscuta de maseur pentru a sti sa actioneze cu
manevre specifice pentru organele interne.
Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai dure
ca framântarea: contratimpul, mângaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face
transversal pe fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, îmbunatatirea functiei
si fortei musculare care participa la miscarea într-o articulatie.
Prin aceasta actiune mecanica, lichidele interstitiale în exces din muschi, se resorb în
sânge pentru a fi eliminate de organele excretoare; îmbunatateste activitatea circulatiei
sângelui care duce la mutatia elementelor anatomice din întreg organismul si odata cu aceasta
reducerea activitatii inimii.

- Tehnica masajului
a)Masajul regiunii fesiere
Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca, in jos de plica fesiera.

26
 Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor
reunite, urmate de un masaj vibrator, insistent mai ales in plica fesiera, la nivelul marii
scobituri sciatice.
b)Masajul articulatiei coxofemutale
Este foarte dificil, datorita musculaturii masive care inconjura articulatia. Accesul la
capsula articulara este posibil numai prin doua puncte:
- la nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea lui interna, pe unde se patrunde prin
apasare si se executa miscari vibratorii.
- intre trohanter si tuberozitatea ischiatica, unde se patrunde punand bolnavul sa flecteze
genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. Aici se poate executa un masaj vibrator si
chiar baterea.
c)Masajul coapsei
Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. Distingem la coapsa regiunea
femurala anterioara si posterioara.
In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea
interna este mai mobila, alunecand pe planurile subiacente. Maseurul trebuie sa respecte
partea superioara a coapsei, triunghiul Scarpa.
Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila, cu exceptia
partii externe.
Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai intai pe fata anterioara
si externa, bolnavul fiind in decubit dorsal, apoi pe fata posterioara si interna, bolnavul fiind
in decubit ventral. Se executa aceste meteziri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru
degete pe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunchiului in sus catre baza
coapsei.
Urmeaza framantarea musculaturii coapsei, care se poate face cu energie, sub toate
formele, de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj, cu torsiune a musculaturii.
In regiunea laterala a coapsei, pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul
falangelor, sub forma de pieptene, de jos in sus.

- Kinetoterapia

27
 Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila, deci chiar din
perioada de imobilizare la pat a pacientului.
Ca principiu universal valabil, ramane orientarea tipului si intensitatii kinetoterapiei
dupa regula "non" durerii.
A.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare
Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii
miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fiziologice.
Reeducarea flexiei se poate face :
1.Prin adoptarea anumitor posturi ;
Exercitiul 1- Corpul pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se sprijina pe un
scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de flexie a articulatiei
coxofemurale, inclinarea plansetei fiind un mijloc de gradare.
Exercitiul 2 - sprijin pe membrul inferior sanatos, cu piciorul homolateral ridicat pe
un scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in fata maresc gradul de flexie a
articulatiei.
2. Prin mobilizari pasive;
Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.
Intotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii.
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal, cu membrul inferior sanatos extins:
asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei, executand flexia articulatiei
coxofemurale (genunchiul este flectat).
Exercitiul 2 - Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul, cu corpul sau, fixeaza
coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei; pacientul apleaca
trunchiul inainte; asistentul prinde cu ambele maini regiunea lombara marind bascularea
anterioara a bazinului.

3.Prin mobilizari autopasive;

28
 Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal: isi prinde cu mainile coapsa si se
tractioneaza; daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa, se poate
tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiul flectat.
Exercitiul 2 - Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei prin greutatea
trunchiului; oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie.
4. Prin miscari active
Exercitiul 1 - Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cu
genunchiul flectat, tragand coapsa la piept; tot din ortostatism, va executa genuflexiuni, cu
trunchiul usor aplecat inainte.
Exercitiul 2 - Din sezand pe podea, se flecteaza coapsa, aplecarea trunchiului spre
coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale.
Reeducarea extensiei
1.Prin adoptarea anumitor posturi;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal cu o perna sub fese; membrul inferior
afectat intins, cel contra lateral mult flectat.
2.Prin mobilizari pasive;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana, fixeaza pe masa
bazinul, iar cu antebratul si mana cealalta, trecute pe sub gamba, genunchi si coapsa,
realizeaza extensia.
Exercitiul 2 - Pacientul in decubit lateral, cu membrul inferior opus mult flectat si
fixat de catre asistent cu o mana; cu axila aceluiasi membru superior, asistentul fixeaza
bazinul, iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra.
3.Prin miscari autopasive;
Exercitiul 1 - Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile genunchiul
membrului opus la piept, membrul afectat intins pe un plan inclinat.
4.Prin miscari active;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit ventral, ci bazinul fixat: se executa extensii ale
coxofemuralei, cu si fara flectarea genunchiului.
Exercitiul 2 - Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se face extensia
coapsei, in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul.

Reeducarea abductiei

29
 1.Prin adoptarea anumitor posturi;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intre coapse sau
cu o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala.
Exercitiul 2 - In pozitia "sezand calare" pe o bancheta.
2. Prin mobilizari pasive;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal, utilizeaza membrul inferior sanatos ca
stabilizator acesta fiind in abductie, cu gamba "cazuta" la marginea mesei.
Exercitiul 2 - Pacientul in ortostatism, cu picioarele indepartate: asistentul, la spatele
lui ii prinde cu mainile din lateral, bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa.
3. Prin miscari autopasive;
Exercitiul 1- Pacientul in ortostatism, cu membrul inferior lezat intins si in usoara
abductie, cu piciorul sprijinit pe un mic suport: executa o genuflexiune pe membrul inferior
sanatos.
4. Prin miscari active;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica (genunchiul
extins) membrul inferior lezat.
Exercitiul 2 - Din ortostatism se fac fandari laterale.
Reeducarea adductiei
1.Prin adoptarea anumitor posturi;
Exercitiul 1 - Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare cu
genunchii intinsi, membrul inferior lezat este dedesupt, si din pozitia sezand se poate incrucisa
coapsa (pozitia "picior peste picior").
Exercitiul 2 - Pacientul in decubit homolateral, cu o perna sub grnunchi, membrul
inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi.
2.Prin mobilizari pasive;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal: se flecteaza articulatia coxofemurala si
asistentul executa tractiunea de adductie, avand grija sa fixeze bazinul.
Exercitiul 2 - Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat din
coxofemurala si genunchi, degajand posibilitatea de adductie pentru membtul inferior de
deasupra; daca bazinul este la marginea mesei, adductia poate fi mult amplificata.

3. Prin miscari autopasive

30
 Exercitiul 1- Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins in
chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana.
4. Prin miscari active
Exercitiul 1 - In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare (genunchiul
intins). Idem, cu membrele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua, concomitent.
Reeducarea rotatiei
1.Prin adoptarea anumitor posturi;
Exercitiul 1- Bolnavul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in afara axului
coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa).
2.Prin miscari pasive;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a
coapsei, ruland-o inauntru sau inafara (genunchiul intins).
Exercitiul 2 - Pacientul in sezand, cu genunchiul flectat: asistentul utilizeaza gamba
ca pe un levier: se face priza pe condilii femurali, iar cu antebratul mobilizeaza gamba.
3.Prin miscari autopasive
Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripetilor.
4.Prin miscari active;
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat: deplasarea gambei
intr-o parte si in alta.
Exercitiul 2 - Pacientul sta pe un scaun cu coapsele, genunchii si gambele lipite unele
de altele: se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta.
B. Reluarea mersului
Exercitiile de reluare a mersului incep, desigur, cu perioada de adaptare la ortostatism
care in special la varstnici capata importanta deosebita.
In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru, se
incepe mersul.
1. Mersul, fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima
etapa, in recuperarea traumatismelor soldului. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel:
a) sprijin pe membrul sanatos;
b) carjele se duc in fata;

c) membrul afectat se duce intre carje, fara incarcare (atinge doar solul);

31
d) se trece greutatea corpului pe carje prin balansarea in fata a acestora;
e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjelor,
concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe carje pe membrul sanatos.
Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. Se urca cu membrul sanatos apoi
carjele si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta.
2. Mersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat, in functie de tipul lezionar.
In fractura inchisa de col femural incarcarea pe membrul afectat incepe dupa 90 zile Aceste
momente nu inseamna reluarea sprijinului 100%, ci doar inceputul cu un procent de 8-10%
din greutatea corpului.
3. Mersul in baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ
50% si pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor.
Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna.Incarcarea
in continuare se gradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. Exista bastoane dinamometrice
care inregistreaza presiunea mainii. Uneori mersul cu sprijin in baston se va pastra toata viata.
Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber, mers pe
panta, mers inapoi, mers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers in zig-zag, intoarceri
etc.
Terapia ocupationala
Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind diverse
activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ si terapeutic,
ajutând bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni si recuperând functia celor
afectati de boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente.
Prin aceasta terapie se evita pasivitatea în care se fixeaza bolnavul spitalizat pe
perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la
readaptarea functionala la efort.
Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau
tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza
atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. In general, aceste

32
 activitati se executa cu mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare
prin diverse tipuri de mobilizare:
- pedalaj de bicicleta;
- alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund;
- miscare laterala (abductie-adductie);
- mers pe plan ascendent;
- mers pe banda sau pe scara rulanta.
- Cura balneo-climaterica
Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale
determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare
carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in
afectiunile posttraumatice.
Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare
imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor.
Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara, Bazna, Eforie Nord, Mangalia si
Techirghiol.

33
 IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI IN
FRACTURA DE COL FEMURAL

4.1. Conditii de spitalizare

Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate din
perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar; paturile sunt
rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.
4.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii
Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);
Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500-
11.000/mm3)
b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)
c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);
Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este
3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.
Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii.
Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau culcat pe
pat, in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie.
Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I
bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza cu
alcool sanitar.

34
 Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu
indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon cu
alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis.
Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul de-
a lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand
pana se extrage cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul,
apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul.
Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si sapun.
Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru
urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta
sterile cu dop de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele
picaturi de urina , se introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.

Participarea asistentei medicale la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului
osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe
portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin
spalare cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele pot produce
opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul va fi culcat pe masa de
radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examinare, iar
asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca
miscarile il provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un medicament
analgesic.

4.3. Supravegherea pacientului

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culege
toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a
observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.

35
 Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (faciesul
starea psihica, reactivitatea generala, somnul); functiile bolnavului, vitale si vegetative ale
organismului; aparitia unor manifestari patologice.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate graphic in
foaia de observatie.
Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii generale este
importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii.
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:
Ø temperatura
Ø respiratia
Ø pulsul
Ø tensiunea arteriala
Ø diureza

4.4. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului

respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt
medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta medicamentului inainte de administrare
ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de
administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a orarului
de administrare si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau se
elimina din organe intr-un anumit timp.
Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al bolnavului. Va evita
incompatibilitatea dintre medicamente.
De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va administra
prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.
Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul.Va avea
grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va
preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare
cale de administrare.

36
 4.5. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii
4.5.1.Pregatirea preoperatorie
1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia. Deoarece
multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de perioada de inconstienta din
timpul anesteziei si dupa anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala
are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da incredere in echipa
operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii explica ce se va intampla cu el in sala
de operatie, in timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va
dura.
2. Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza,
hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)
- starea generala:
· varsta
· greutatea
· slabire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator
· se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie
· si Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o
plaga pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii
fundamentale:
1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile, iar
mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate.
Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea
instrumentelor se pun intr-un vas cu cloramina.Pansamentul sa fie facut de doua persoane, una
care il face si una care il serveste.
2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor
3. Sa se aseptizeze

4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile

37
5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare, blandete,
indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim, ser
fiziologic, apa distilata, apa sterile.
6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi vindecarea
7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu prezinta
secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului
1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral
2. Indepartarea vechiului pansament
3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile.
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat
5. Tratarea plagii operatorii
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa
depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg
piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de unica
folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele pentru
sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa cu
piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se aseaza o perna.
Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de asemenea rulat.
Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub piciorul afectat, dupa care
sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si
este asezat cel curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de
obicei.

4.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului

38
 Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru
obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta, ci
sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de
gimnastica.
Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile
articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza durerile spontane sau provocate de
miscare, isi recapata starea de excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.
Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul axelor
fiziologice ale articulatiilor.
Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie, masaj.
Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati, luminoase
si bine incalzite.
Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara
avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu implice
activitatea asistentei medicale.
Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene, vezicule. Daca este foarte
poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru
masaj. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu
maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.
Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in timpul masajului
este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va utilize o
substanta lubrifianta ca lanolina, vaselina.
Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.
Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele
alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. Durata
masajului este de circa 10-20 de minute. Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se
asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de ora.

39
 Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate putin mai
rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de
caldura.
Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului, relevand
complet musculatura.
Rolul asistentei medicale in electroterapie - de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie
linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra caracterului inofensiv al
tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca dureri, arsuri,
caldura prea mare.
O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare fara
incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda mersul pe
bicicleta.
Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si creste
forta muschilor care sunt in general slabiti prin inactivitate.

4.7. Realizarea unui protocol educativ

1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra

cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru
ca o alimentatie hipreglucidica duce la o crestere a greutatii corporale constituind un factor
determinant si agravant al afectarii articulatiei.
2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare
3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor
musculare.
4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de
infectie latenta.
5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic
21 antrenament progresiv
22 incalzire inainte de efortul propriu-zis
23 oprire periodica a efortului pentru recuperare
6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati

40
 - ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi, constituie un factor
agresiv pentru coloana vertebrala
7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului - se previn
in acest fel deviatiile coloanei vertebrale
8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente
9. Tratarea infectiilor microbiene si virale
10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor
soldului.
11. Evitarea ortostatismul prelungit - se protejeaza articulatiile, oasele si muschii
scheletici
12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda
13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice cu regularitate.
14. Evitarea traumatismelor
- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu
tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru
- purtarea echipamentului de protectie adecvat
- prevenirea accidentelor rutiere, casnice
15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta bogata in calciu,
fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine.

(electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.

b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
· Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe
nitrat de sodiu)
· Glicie, uree, creatina, fosfataza alcalina
-e

41
omp

V. PREZENTARE DE CAZURI

CAZUL I

Nume: Popescu
Prenumele: Iuliana
Varsta: 86 ani
Adresa: Comuna Dragoesti, judetul Ialomita
Ocupatia: Pensionara
Diagnosticul: Fractura de col femural
Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala
Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma
cu 60 de zile.
Antecedentele personale : -operatie plasa gastrica
-operatie pentru retroragie interna
Pacienta se prezinta la camera de garda a Spitalului de Recuperare , sectia
ortopedie, nemaisuportand durerile . Pacienta este internata pe sectia ortopedie la dr.F.N
Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.
Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice
Probele de coagulare: Timp Quick = 15,5 secunde
Timpul Howell = 85 secunde
Hemoleucograma: hemoglobina = 8 gr.%, hematocrit 32 gr%
Trombocite = 120000
Transaminaze
TGO = 17 u.i./.l
TGP = 13 u.i./.l
UREE = 10 mg/dl
CREATINA = 0,44 mg/dl
CALCIU TOTAL = 7,00 mg/dl

CRP negative
42
 Imediat dupa operatie:
T.A. = 140/80 mmHg si T = 37oC

Se administreaza urmatorul tratament:

16.09.2017 Algocalmin 3f
Diclofenac 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
17.09. 2017 Diclofenac 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1cp
18.09. 2017 Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
Diclofenac 1tb
Algocalmin 3f
19.09. 2017 Fragmin 5000 u.i. 1f
Diclofenac 1tb
Algocalmin 1tb
Diazepam 1tp
Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i. se continua 35 de zile postoperator 1 fiola pe zi subcutanat.

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Pacienta prezinta cai aeriene

respiratorii superioare libere , miscari respiratorii simetrice. Respiratia este de tip
costal superior cu o frecventa de 18 resp/min.. Toarcele este normal conformat si
participa simetric la miscarile respiratorii. Valoarea pulsului ( 70puls/min) este
normala , la fel si cea a tensiunii arteriale ( 140/80 mmHg ).
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata - Pacienta se alimenteaza singura , avand un orar
regulat. Pacienta prezinta cavitate bucala fara leziuni, masticatia si reflexul de
deglutitie sunt prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.

43
3. Nevoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o
frecventa de 2-4 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect
normal.Tranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a

aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile
fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza
singura dar incet si cu ajutorul unui cadru.

5. Nevoia de a dormi si odihni - Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca datorita

dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita ajutorul
cadrului medical.

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8 C .

8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre - Pacienta necesita ajutor la

efectuarea toaletei.

9. Nevoia de a evita pericolele - Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este

nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.

10. Nevoia de a comunica - Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii
cu pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde
coerent si precis la intrebarile puse.

11. Nevoia de a invata -Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in
adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.

12. Nevoia de a se realiza - Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,
atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

13. Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de
cand este internata asculta radioul.

14 Nevoia de a actiona conform propriilor credinte - Pacienta citeste carti religioase si se

roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a
politetii si a unui comportament moral in societate.

In urma culegerii datelor privind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca pacientul

prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi :

1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

2. Nevoia de a dormi si odihni

44
 3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

4. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

NEVOI AFECTATE

Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate

Nevoia de se misca si a avea -imobilizare si alterarea -surse de ordin fizic, alterarea
o buna postura confortului fizic si psihic din integritatii aparatului
cauza durerii locomotor ( fractura de col
femural )
Nevoia de a dormi si odihni -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic
Nevoia de a se imbraca si -incapacitate de a se imbraca -surse de ordin fizic
dezbraca si dezbraca
Nevoia de a-si mentine -dificultate de a urma -surse de ordin fizic
tegumentele curate si integre. prescriptiile de igiena

45
 PLAN DE INGRIJIRE

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING
1. Nevoia de Imobilizare si Dupa 24 h Interventii autonome Dupa 24 h
se misca si a alterarea pacienta va -in perioada dureroasa am pacienta
avea o buna confortului fizic si avea o stare de asigurat pacientei repaos la pat prezinta o stare
postura psihic din cauza confort fizic si fizic si psihic de confort fizic
durerii psihic -i-am asigurat pacientei pozitia acceptabil in
antalgica urma
Interventii delegate: administrarii
Am administrat : tratamentului.
-medicatie antialgica:
Algocalmin si Diclofenac
- Fragmin 5000 u.i. (pre si
postoperator)
2.Nevoia de Insomnie si Pacienta va fi Interventii autonome Pacienta a
a dormi si oboseala capabila sa -i-am asigurat un confort dormit 7 ore si
odihni doarma in minim necesar : lenjerie de pat s-a trezit
timpul noptii , curata , temperatura optima 18 odihnita.
avand un somn C , aerisirea salonului inainte
linistitor si de culcare
odihnitor. Interventii delegate:
-i-am administrat algocalmin
f1 i.m. + diazapam f1 i.m.
3.Nevoia de Incapacitate de a Pacienta isi va Interventii autonome si Pacientul
a se imbraca se imbraca si recastiga delegate reuseste sa se
si dezbraca dezbraca mobilitatea -incurajeaza pacientul imbrace si
articulara si -face zilnic exercitii de dezbrace
capacitatea de motricitate fina cu pacientul singur.
a se imbraca si descriindu-i gestica necesara
dezbraca fara imbracarii.
ajutor. -supravegheaza pacientul in
timpul imbracarii si
dezbracarii
4.Nevoia de Dificultate de a Pacienta isi va Activitati autonome si delegate Pacientul este
a-si mentine urma prescriptiile putea lua toate -ajuta pacientul sa isi faca baie capabil sa se
tegumentele de igiena masurile de sau dus. spele singur
curate si igiena necesare -ajuta pacientul sa isi faca
integre. pentru toaleta cavitatii bucale si sa isi
pastrarea taie unghiile
intacta a
tegumentelor si
mucoaselor

46
Cazul II

Nume: Rusu
Prenume: Elena
Varsta: 65 ani
Adresa: Comuna Slatina, Suceava
Ocupatia: Pensionara
Data internarii: 04.10.2017
Diagnosticul la internare: fractura de col femural stang
Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice, impotenta
functionala
Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu 7 zile.
Pe data de 5.10.2006 I se recolteaza analizele care demonstreaza:
Hemoglobina 11,45%,
Hematocritul 41%
Analizele biochimice arata:
Glicemia = 89mg%
Uree = 40mg%
Transaminazele TGO = 33u.i./.l
TGP = 22 u.i./.l
Probele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde
Timp Howell = 122 secunde
Tot pe data de 5.10.2006 se noteaza o stare generala buna, durere acuta la palparea soldului
rotatia externa a membrului afebrilitat.
Pe data de 6.10.2006 se face radiografia si EKG.
Aceste examene impreuna cu diagnosticul duc la decizia de a interveni chirurgical.
Interventia chirurgicala va avea loc pe data de 9.10.2006
Tratamentul postoperator:

47
9.10.2017 Oxacilina 8g
Gentamicina 2f
Algocalmin 4f
Diazepam 1f
Fragmin 5000 u.i. 1f

10.10.2017 Oxacilina 2f
Gentamicina 2f
Algocalmin 2f
Diazepam 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f

11.10. 2017 Diclofenac 1tb/zi

Agocalmin la nevoie
Diazepam 1tb/zi
Fragmin 5000 u.i. 1f/zi

Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i 1fiola /zi se continua 35 de zile de la operatie.

Interventia chirurgicala va fi efectuata de catre medical primat Dr. F.N.

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacienta prezinta cai respiratorii
superioare libere, torace normal conformat, miscari respiratorii simetrice, respiratia
este de tip costal superior cu o frecventa de 20 respiratii pe min. T.A.140/90 mmHg,
prezinta puls perceptibil tahicardic 80 pulsatii/min.
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata - pacienta se alimenteaza singura ,are un orar regulat
de trei mese pe zi plus doua gustari, evita grasimile animale preferand fructele si
legumele.Dentitia este buna ,masticatia si reflexul de deglutitie sunt prezente si nu
prezinta semne de dezhidratare.
La internare prezenta 65 de kg.la inaltimea de 1.65m.

48
3. Nevoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o
frecventa de 2-4 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect
normal.Tranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a
aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile
fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza
singura dar incet si cu ajutorul unui cadru.
5. Nevoia de a dormi si odihni - Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca
datorita dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita
ajutorul cadrului medical.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8 C .
8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre - Pacienta necesita ajutor la
efectuarea toaletei.
9. Nevoia de a evita pericolele - Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este
nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.
10. Nevoia de a comunica - Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii
cu pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde
coerent si precis la intrebarile puse.
11. Nevoia de a invata -Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in
adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.
12. Nevoia de a se realiza - Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,
atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.
13. Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de
cand este internata asculta radioul.
14. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte - Pacienta citeste carti religioase si se
roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a
politetii si a unui comportament moral in societate.
In urma culegerii datelor privind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca
pacientul prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi :

49
 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
2. Nevoia de a dormi si odihni
3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
4. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

NEVOI AFECTATE
Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate
Nevoia de se misca si a avea -imobilizare si alterarea -surse de ordin fizic, alterarea
o buna postura confortului fizic si psihic din integritatii aparatului
cauza durerii locomotor ( fractura de col
femural )
Nevoia de a dormi si odihni -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic
Nevoia de a se imbraca si -incapacitate de a se imbraca -surse de ordin fizic
dezbraca si dezbraca
Nevoia de a-si mentine -dificultate de a urma -surse de ordin fizic
tegumentele curate si integre. prescriptiile de igiena

50
PLAN DE INGRIJIRE

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1.Nevoia de Imobilizare si Dupa 24 h Interventii autonome Dupa 24 h
se misca si alterarea pacienta va -in perioada dureroasa am pacienta
a avea o confortului avea o stare asigurat pacientei repaos la pat prezinta o
buna fizic si psihic de confort fizic si psihic stare de
postura din cauza fizic si -i-am asigurat pacientei pozitia confort fizic
durerii psihic antalgica acceptabil in
Interventii delegate: urma
Am administrat : administrarii
-medicatie antialgica: tratamentului.
Algocalmin si Diclofenac
- Fragmin 5000 u.i. (pre si
postoperator)

2.Nevoia de Insomnie si Pacienta va Interventii autonome Pacienta a

a dormi si oboseala fi capabila sa -i-am asigurat un confort dormit 7 ore
odihni doarma in minim necesar : lenjerie de pat si s-a trezit
timpul noptii curata , temperatura optima 18 odihnita.
, avand un C , aerisirea salonului inainte
somn de culcare
linistitor si Interventii delegate:
odihnitor. -i-am administrat algocalmin
f1 i.m. + diazapam f1 i.m.
3.Nevoia de Incapacitate de Pacienta isi Interventii autonome si Pacientul
va recastiga
a se a se imbraca si delegate reuseste sa se
mobilitatea
imbraca si dezbraca articulara si -incurajeaza pacientul imbrace si
capacitatea
dezbraca -face zilnic exercitii de dezbrace
de a se
imbraca si motricitate fina cu pacientul singur.
dezbraca
descriindu-i gestica necesara
fara ajutor.

51
 imbracarii.
-supravegheaza pacientul in
timpul imbracarii si
dezbracarii
4.Nevoia de Dificultate de Pacienta isi Activitati autonome si Pacientul este
a urma capabil sa se
a-si va putea lua delegate
prescriptiile de spele singur
mentine igiena toate -ajuta pacientul sa isi faca baie
tegumentele masurile de sau dus.
curate si igiena -ajuta pacientul sa isi faca
integre. necesare toaleta cavitatii bucale si sa isi
pentru taie unghiile
pastrarea
intacta a
tegumentelor
si
mucoaselor

52
 Cazul III

Nume: Tanase
Prenume: Aurica
Varsta: 65 ani
Adresa: Comuna Salcia, Tulcea
Ocupatia: Pensionara
Data internarii: 04.05.2018
Diagnosticul la internare: fractura de col femural stang
Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice, impotenta
functionala
Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu 7 zile.
Pe data de 05.05.2018 i se recolteaza analizele care demonstreaza:
Hemoglobina 10,45%,
Hematocritul 41%
Analizele biochimice arata:
Glicemia = 90mg%
Uree = 42mg%
Transaminazele TGO = 32u.i./.l
TGP = 21 u.i./.l
Probele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde
Timp Howell = 122 secunde
Tot pe data de 05.05.2018 se noteaza o stare generala buna, durere acuta la palparea soldului
rotatia externa a membrului afebrilitat.
Pe data de 6.05.2018 se face radiografia si EKG.
Aceste examene impreuna cu diagnosticul duc la decizia de a interveni chirurgical.
Interventia chirurgicala va avea loc pe data de 09.05.2018

53
Tratamentul postoperator:

09.05.2018 Oxacilina 8g
Gentamicina 2f
Algocalmin 4f
Diazepam 1f
Fragmin 5000 u.i. 1f

10.05.2018 Oxacilina 2f
Gentamicina 2f
Algocalmin 2f
Diazepam 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f

11.05. 2018 Diclofenac 1tb/zi

Agocalmin la nevoie
Diazepam 1tb/zi
Fragmin 5000 u.i. 1f/zi

Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i 1fiola /zi se continua 35 de zile de la operatie.

Interventia chirurgicala va fi efectuata de catre medical primat Dr. A.N.

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacienta prezinta cai respiratorii
superioare libere, torace normal conformat, miscari respiratorii simetrice, respiratia
este de tip costal superior cu o frecventa de 29 respiratii pe min. T.A.130/90 mmHg,
prezinta puls perceptibil tahicardic 70 pulsatii/min.
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata - pacienta se alimenteaza singura, are un orar
neregulat de 2-3 mese pe zi plus supliment, evita grasimile animale preferand fructele
si legumele. Dentitia este deficitara, masticatia si reflexul de deglutitie sunt prezente si
prezinta semne de dezhidratare.

54
 La internare prezenta 67 de kg. la inaltimea de 1.60m.
3. Nevoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o
frecventa de 4-6 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect
normal.Tranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1-2/zi.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a
aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile
fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza
singura dar incet si cu ajutorul unui cadru.
5. Nevoia de a dormi si odihni - Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca
datorita dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita
ajutorul cadrului medical.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacienta prezinta subfebrilitate 36,2 C .
8. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre - Pacienta necesita ajutor la
efectuarea toaletei.
9. Nevoia de a evita pericolele - Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este
nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.
10. Nevoia de a comunica - Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii
cu pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde
coerent si precis la intrebarile puse.
11. Nevoia de a invata -Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in
adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.
12. Nevoia de a se realiza - Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,
atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.
13. Nevoia de a se recrea - Pacienta urmareste emisiuni T.V , de cand este internata
asculta radioul.
14. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte - Pacienta citeste carti religioase si se
roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a
politetii si a unui comportament moral in societate.

55
 In urma culegerii datelor privind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca
pacientul prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi :
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
2. Nevoia de a dormi si odihni
3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
4. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

NEVOI AFECTATE
Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate
Nevoia de se misca si a avea -imobilizare si alterarea -surse de ordin fizic, alterarea
o buna postura confortului fizic si psihic din integritatii aparatului
cauza durerii locomotor ( fractura de col
femural )
Nevoia de a dormi si odihni -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic
Nevoia de a se imbraca si -incapacitate de a se imbraca -surse de ordin fizic
dezbraca si dezbraca
Nevoia de a-si mentine -dificultate de a urma -surse de ordin fizic
tegumentele curate si integre. prescriptiile de igiena

56
PLAN DE INGRIJIRE

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING
1.Nevoia de Alterarea integritatii Dupa 24 h Interventii autonome Dupa 24 h
se misca si aparatului pacienta va -in perioada dureroasa pacienta
a avea o locomotorImobilizare avea o stare am asigurat pacientei prezinta o
buna si alterarea de confort repaos la pat fizic si stare de
postura confortului fizic si fizic si psihic confort fizic
psihic din cauza psihic -i-am asigurat pacientei acceptabil in
durerii pozitia antalgica urma
Interventii delegate: administrarii
Am administrat : tratamentului.
-medicatie antialgica:
Algocalmin si
Diclofenac
- Fragmin 5000 u.i. (pre
si postoperator)

2.Nevoia de Insomnie si oboseala Pacienta va Interventii autonome Pacienta a

a dormi si cauzate de durere fi capabila sa -i-am asigurat un dormit 7 ore
odihni doarma in confort minim necesar : si s-a trezit
timpul noptii lenjerie de pat curata , odihnita.
, avand un temperatura optima 18
somn C , aerisirea salonului
linistitor si inainte de culcare
odihnitor. Interventii delegate:
-i-am administrat
algocalmin f1 i.m. +
diazapam f1 i.m.
3.Nevoia de Incapacitate de a se Pacienta isi Interventii autonome si Pacientul
va recastiga
a se imbraca si dezbraca delegate reuseste sa se
mobilitatea
imbraca si articulara si -incurajeaza pacientul imbrace si
capacitatea
dezbraca -face zilnic exercitii de dezbrace
de a se
imbraca si motricitate fina cu singur.
dezbraca

57
 fara ajutor. pacientul descriindu-i
gestica necesara
imbracarii.
-supravegheaza
pacientul in timpul
imbracarii si dezbracarii
4.Nevoia de Dificultate de a urma Pacienta isi Activitati autonome si Pacientul este
prescriptiile de igiena capabil sa se
a-si va putea lua delegate
spele singur
mentine toate -ajuta pacientul sa isi
tegumentele masurile de faca baie sau dus.
curate si igiena -ajuta pacientul sa isi
integre. necesare faca toaleta cavitatii
pentru bucale si sa isi taie
pastrarea unghiile
intacta a
tegumentelor
si
mucoaselor

58
 VI . CONCLUZII

Ceea ce caracterizeaza fracturile colului femural este tocmai faptul ca tratamentul lor este
dificil si se soldeaza adesea cu tulburari de consolidare care duc la pseudoartroza.
Aceste rezultate precare se datoreaza intr-o buna masura deficientelor de tratament, dar si
particularitatilor arhitecturale (structurale) si de vascularizatii ale capului si ale colului
femural.
S-a vazut ca in sistemul trabecular al colului femural exista doua zone de rezistenta scazuta
si la aceste niveluri, fracturile sunt frecvente.
Odata cu producerea fracturii, vasele care iriga gatul si capul femural pot sa fie rupte ceea
ce expune capul femural la necroza ischemica. Sau duce nefavorabil consolidarii il constituie
suprafata mica de contact intre fragmentele fracturate, ceea ce necesita o reducere anatomica a
fragmentelor, lucru dificil de realizat in practica. In sfarsit fortele de forfecare care iau nastere
la nivelul fracturii impiedica si ele formarea calusului.
Fracturile colului femural cu angrenarea fragmentelor (fracturile subcapitale si
mediocervicale prin abductie sau de gradul I) pot sa fie tratate prin mijloace ortopedice; in
aceste cazuri trebuie evitata tractiunea in ax a membrului. Imobilizarea simpla la pat, pentru 6-
8 saptamani, evitand rotatia externa printr-o gheata sau botina gipsat cu o sipca antirotationala
este suficenta pentru Watson Jones. Alti autori (Bohler, de Maurgues, Radulescu) prefera
imobilizarea intr-un aparat gipsat. Ducqoquet, la care imobilizarea fracturii se obtine prin
solidarizarea in gips a celor doua membre pelvine, bolnavul avand posibilitatea pozitiei
sezand pentru a preveni complicatiile pulmonare.
Totusi, in ultima vreme s-au semnalat cazuri de deplasare secundara dupa tratamentul
ortopedic ceea ce a determinat pe unii autori sa foloseasca osteosinteza, fara reducere a
acestor fracturi.Astfel Boyd si mai cu seama Banks, folosesc sistemic osteosinteza fara
reducere, cu ajutorul a doua suruburi de vitalium.
Aceasta osteosinteza "de securitate" fara a deveni o metoda de rutina, poate sa fie indicata,
tinand seama de inconvenientul pe care il reprezinta aparatul gipsat la batranii de peste 70 de
ani si la unele persoane nervoase.

59
 Fracturile prin adductie (de gradele al III-lea si al IV-lea dupa Garden cu deplasarea
fragmentelor) impugn reducerea deplasarii si mentinerea reducerii pana la consolidarea
fracturii.
Sunt cazuri la care tratamentul chirurgical este contraindicat, dat fiind riscul vital major la
bolnavii senili imobilizati la pat.
In astfel de situatii se procedeaza la abandonarea deliberate a orcarui tratament al fracturii,
preocuparea principala fiind profilaxia complicatiilor generale si locale legate de
imobilizare.
In acest scop vechea metoda a lui Lucas Champianiere a fost actualizata si modernizata.
Bolnavul dupa ce a trecut faza initiala dureroasa este asezat pe fotoliu si incurajat sa-si
reia precoce sprijinul pe picior si mersul.
In continuare, la 2-3 saptamani de la accident cand durerile au diminuat bolnavul se
mobilizeaza cu carje.
Practic se merge in mod deliberat la pseudartroza dupa principiul ca trebuie sa salvam
viata.
Metoda este aplicat cu totul exceptional la batranii foarte tarati, la bolnavii irecuperabili si
care nu pot suporta anestezia.
Tratamentul fracturilor gatului femural la copii urmeaza aceleasi norme ca si la adulti.
Prognosticul este dominat de frecventa lezarilor vasculare si de pericolul pseudartozelor si al
consolidarilor vicioase in coxa vara.
Reducerea fracturii poate fi dificila si trebuie facuta cu blandete si metoda contentia
reducerii se poate asigura prin aparatul gipsat, dar exista riscul deplasarilor secundare.
Imobilizarea gipsata se foloseste numai in fracturile fara deplasare. In fracturile cu deplasarea
fragmentelor pentru contentia reducerii se recurge la osteosinteza cu surub sau mai simplu, cu
brose Kirschner.
Atroplastia totala de sold este interventia chirurgicala de preferat la pacientii cu fractura de
col femural Garden IV datorita ratei reduse de reinterventie chirugicala (revizie), cu o mai
buna functionalitate si recuperare cu un sindrom dureros mai putin important. Totusi
artoplasia totala de sold in comparatie cu hemiartroplastia este o interventie mai invaziva si
mai indelungata, fapt ce face ca evaluarea preoperatorie sa fie foarte importanta in decizia
operatorie.

60
BIBLIOGRAFIE

PROCA, E Tratat de patologie chirurgicala vol III

Editura Medicala 1988

TH. BURGHELE Patologie chirurgicala

Red. Acad. Th. Burghele
Autori prof.dr. doc. A.Ionescu
Conf. dr.doc. O. Medrea
Prof. dr. doc. O. Treianescu
Prof. dr. doc. D. Vereanu

NIRES, C Tehnici de ingrijire, Biciresti - vol I si II

Editura Medicala 1978

LUCRETIA, TITIRCA Urgentele Medico Chirurgicale Sinteze

Editura Medicala 2002

HAHOIU, ZAHARIE Fracturile colului femural

Editura Medicala 1990

MOGOS, GHEORGHE Compediu de anatomie si fiziologie a omului

IVASCU, ALEXANDRU

61
62
63
64