Standardele de calitate a aerului convenite la nivelul UE continuă să nu fie respectate de

numeroase state membre ale UE, iar orientările în materie de poluare atmosferică emise Organizația
Mondială a Sănătății din cadrul ONU nu sunt, în general, îndeplinite.

Chiar dacă politica UE în domeniul calității aerului a determinat reduceri semnificative ale
concentrațiilor de poluanți nocivi, cum ar fi particulele în suspensie, dioxidul de sulf (principala
cauză a ploilor acide), plumbul, oxizii de azot, monoxidul de carbon și benzenul, există în
continuare probleme majore. Cele care continuă să prezinte riscuri considerabile pentru sănătate și
în cazul cărora se depășesc în mod constant limitele de siguranță pentru sănătate sunt, în special,
particulele fine și ozonul. Standardele și obiectivele UE în domeniul calității aerului sunt nesocotite
în numeroase regiuni și orașe, iar de pe urma acestui lucru are de suferit sănătatea publică, atât
sectorul sănătății, cât și economia confruntându-se cu o creștere a costurilor. Totalul costurilor
externe legate de sănătate și suportate de societate de pe urma poluării atmosferice sunt estimate la
330-940 de miliarde EUR pe an. Situația este deosebit de gravă în zonele urbane, unde trăiesc în
prezent majoritatea europenilor.

Astfel, fiecare țară are misiuneade elaborare a unui plan de menținere a calității aerului, care va
cuprinde identificarea măsurilor de menținere a nivelului concentrațiilor de poluanți în atmosferă
cel puțin la nivelul inițial, eventual de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de
emisie, inclusiv cuantificarea eficienței acestora, dacă este posibil. Pentru fiecare măsură
identificată se va evalua impactul acesteia asupra calității aerului, exprimat ca indicator
cuantificabil.

Principalii poluanţi atmosferici sunt următorii :

- Compuşii acidifianţi: oxizii de sulf şi de azot

- Compuşii oxidanţi: dioxid de azot, ozon

- Compuşii din particule: particule de tip PM10 şi PM2,5

- Compuşii organici: COVNM cu impact asupra păturii de ozon sau direct asupra sănătăţii
umane, cum ar fi benzenul

- Compuşii contaminanţi: metale grele, anumiţi compuşi organici, compuşi azotaţi

 - Compuşii cu efecte la nivelul planetei: gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, în principal,
dar şi ozon, protoxid de azot, metan, anumiţi compuşi halogenaţi) sau care au impact asupra
stratului de ozon (clorofluorocarburi, hidroclorofluorocarburi).

La nivelul Regiunii 5 Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii
aerului. Sunt instalate 20 statii automate de monitorizare a calitatii aerului.

În consecinţă, în Regiunea 5 Vest, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului este compusă din
urmatoarele categorii de puncte (staţii) de prelevare:

3 staţii fond urban (judeţele AR si TM)

8 staţii fond industrial (juedeţele CS, HD şi TM)

3 staţii de trafic (judetele CS si TM)

1 staţie trafic/industrie (judeţul AR)

2 staţie trafic/semiurban (judeţele AR şi CS)

1 staţie fond urban/industrial (judeţul HD)

2 staţii fond suburban (judeţul TM)

1 staţie EMEP (judeţul CS)

Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in concordanta
deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta.
Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de
calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere.
Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele
brute de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de
Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului
prin intermediul unor panouri exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate.
 - 5 staţii în judeţul Hunedoara: 4 staţii fond industrial la:

Deva (HD2 Calea Zarandului)

Hunedoara (HD3 Str. Aleea Bicicliştilor

Călan (HD4 Str. Furnalistului

Vulcan (HD5 B-dul. Mihai Viteazu)

1 staţie fond urban/industrial la:

Deva (HD1 Str. Carpaţi)

Se estimează că, până în 2030 și în comparație cu ce s-ar putea realiza pe baza dispozițiilor
existente, prin pachetul de măsuri pentru un aer curat:

-se vor evita 58 000 de decese premature,

-se vor salva de la poluarea cu azot 123 000 km2 de ecosisteme (peste jumătate din suprafața
României),

-se vor salva de la poluarea cu azot 56 000 km2 de zone protejate Natura 2000 (mai mult decât
toată suprafața Croației),

-se vor salva de la acidificare 19 000 km2 de ecosisteme forestiere.

Beneficiile pentru sănătate, ele singure, vor scuti societatea de costuri externe în valoare de 40-140
miliarde EUR și vor asigura beneficii directe în valoare de aproximativ 3 miliarde EUR, ca urmare
a creșterii productivității forței de muncă, a scăderii costurilor de sănătate, a creșterii randamentului
culturilor și a diminuării pagubelor produse clădirilor. Printre rezultatele propunerii se va număra
și echivalentul a 100 000 de locuri de muncă suplimentare, deoarece, prin reducerea întreruperilor
în muncă, vor crește productivitatea și competitivitatea. Se estimează că propunerea va avea un
impact net pozitiv asupra creșterii economice.

Propunerea se bazează pe concluziile unei revizuiri cuprinzătoare a politicii existente a UE în

domeniul calității aerului. Ea survine în urma unor ample consultări cu ocazia cărora s-a observat
un sprijin larg pentru o acțiune la nivelul UE în acest domeniu.
REFERAT