MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR
ÎN STAREA DE SĂNĂTATE
A POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN ANUL 2015

SIBIU, 2016

1
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

Dr. Carmen Domnariu

Dr. Ioana Filip
Dr. Laura Bălăşan
Dr. Ioana Veștemean
Dr. Ovidiu Chiş

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR
ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ROMÂNIEI
ÎN ANUL 2015

SIBIU, 2016

2
 Cuprins
Introducere .......................................................................................................................................... 5
Disparități demografice ....................................................................................................................... 6
Disparități privind natalitatea ........................................................................................................... 14
Disparități privind fertilitatea ........................................................................................................... 16
Disparități privind rata avorturilor ................................................................................................... 18
Disparități privind sporul natural..................................................................................................... 20
Disparități privind durata medie a vieţii ........................................................................................... 25
Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor ....................................................................... 29
Disparități ale ratei brute de mortalitate .................................................................................................... 29
Disparități ale mortalității specifice pe cauze de boală.............................................................................. 33
Mortalitatea prin boli cardiovasculare .................................................................................................................... 34
Mortalitatea prin tumori ........................................................................................................................................... 36
Mortalitatea prin accidente ...................................................................................................................................... 37
Mortalitatea prin boli respiratorii ............................................................................................................................ 39
Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv .......................................................................................................... 40
Disparități privind mortalitatea infantilă ................................................................................................... 42
Disparități privind mortalitatea maternă ................................................................................................... 49
Disparități privind principalii indicatori de morbiditate.................................................................. 51
Boli endocrine, de nutriție și de metabolism .............................................................................................. 51
Diabetul zaharat ....................................................................................................................................................... 51
Obezitatea ................................................................................................................................................................. 54
Tumori maligne ........................................................................................................................................... 56
Tulburări mentale și de comportament ...................................................................................................... 58
Boli cardiovasculare ................................................................................................................................... 59
Boli pulmonare cronice .............................................................................................................................. 63
Boli infecțioase și parazitare....................................................................................................................... 64
Disparități în accesul la servicii de sănătate şi inechități în utilizarea resurselor ......................... 71
Numărul total de paturi în spitale .............................................................................................................. 71
Numărul total de paturi în centre de sănătate ........................................................................................... 75
Numărul total de paturi în sanatorii și preventorii .................................................................................... 77
Personal medical și sanitar ......................................................................................................................... 78
Bibliografie ........................................................................................................................................ 82

3
SINTEZĂ ELABORATĂ ÎN CADRUL:
Programelor naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ,
finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii

P.N. V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie

pentru sănătate

V. 1. Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru

sănătate

Domeniul specific 2. Evaluarea stării de sănătate a populației generale

4
Introducere

Strategiile de sănătate din întreaga lume au ca primordial obiectiv reducerea decalajului sau a
inegalităților responsabile de diferențele foarte mari ale stării de sănătate dintre diferitele regiuni sau
populații.
Inegalitățile stării de sănătate sunt determinate de caracteristicile individuale și determinanții
generali ai sănătății, precum: factorii socio-economici, educaționali, culturali, de mediu, comportamentali,
accesibilitatea la serviciile de sănătate.
Aceste inegalități reprezintă priorități transpuse prin acte normative ca: HG Nr. 1028 din 18
noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014 - 2020 şi Planul de acţiuni pe
perioada 2014 – 2020, pentru implementarea Strategiei naţionale, având ca scop îmbunătățirea stării de
sănătate a României și reducerea inegalităților dintre județele /regiunile țării.
În lucrarea de față am descris și analizat diverși indicatori ai stării de sănătate, de la speranța de
viață, la mortalitate sau morbiditate, indicatori privind inegalitățile în accesul la servicii de sănătate,
precum disparitățile repartiției resurselor în sănătate.

5
Disparități demografice
Populația României a suferit în ultimii 20 de ani un trend descendent. Figura nr.1 ilustrează
nivelul populației stabile la 1 iulie, începând cu anul 2002. Astfel, nivelul atins la 1 iulie 2015 a fost
de 22260158 locuitori.

Figura nr. 1 Evoluția populaţiei României în perioada 2002-2015 (sursa: INS)

Populația României nu este distribuită uniform pe suprafața țării la nivel de regiune sau la
nivelul județelor. În ceea ce privește distribuția populației pe medii și sexe, la nivel național se
observă o predominanță a populației în mediul urban (56% populație în mediul urban, față de 44%
din mediul rural) și o predominanță a sexului feminin (51% persoane de sex feminin, față de 49%
de sex masculin).
Figura nr. 2 Distribuţia procentuală a populaţiei generale pe medii de rezidenţă în România, în
anul 2015 (sursa: INS)

6
Figura nr. 3 Distribuţia procentuală a populaţiei generale pe sexe în România, în anul 2015
(sursa: INS)

Figura nr. 4 Distribuţia populației stabile pe regiuni de dezvoltare în România, în anul 2015
(sursa: INS)

7
Figura nr. 5 Distribuţia populației stabile pe medii de proveniență și regiuni de dezvoltare în
România, în anul 2015 (sursa: INS)

Figura nr. 6 Distribuţia populației stabile pe sexe și regiuni de dezvoltare în România, în anul
2015 (sursa: INS)

8
 Din analiza figurilor 4, 5 și 6 se observă disparitățile în ceea ce privește distribuția populației
pe medii de proveniență și sexe pe regiuni în România, în anul 2015. Astfel, regiunile cele mai
populate sunt Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud Muntenia. Distribuția pe sexe și pe regiuni ne
arată o suprapopulație a sexului feminin în toate regiunile. Pe medii însă, populația nu prezintă
aceleași disparități ca și pe regiuni. Astfel, dacă populația din mediul urban este predominantă în
majoritatea regiunilor, în Regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, populația din mediul rural este
predominantă.
În figura 7 este ilustrată piramida populaţiei pe sexe, pe grupe de vârstă, piramidă care are o
bază foarte îngustă. Grupele de vârstă ale populaţiei tinere, grupe de vârstă cuprinse între 0 și 24 de
ani sunt aproximativ egale și înguste, ceea ce sugerează că natalitatea a fost constant scăzută în
ultimii 25 de ani. Se constată, de asemenea, că grupele de vârstă cele mai bine reprezentate sunt cele
cuprinse între 24-54 de ani, consecință a politicii demografice a regimului trecut (perioada 1964-
1989). Din aceeași figură se observă că populaţia feminină are o durată a vieţii mai crescută faţă de
populaţia masculină.

Figura nr. 7 Piramida populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015 (sursa: INS)

9
Figura nr. 8 Piramida populaţiei pe grupe de vârstă şi medii de provenienţă, în anul 2015 (sursa:
INS)

Din analiza figurii nr. 8 se constată aceeași îngustare a bazei piramidei populaţiei, deci o
scădere a populaţiei tinere de până la 24 de ani, scădere care nu este simetrică sau în oglindă, între
cele două medii, rural respectiv urban. În mediul urban predomină structura populaţiei active, cu
vârste cuprinse între 24 şi 64 de ani.
În figura nr. 9 am ilustrat distribuția piramidală a populației stabile pe regiuni de dezvoltare
și grupe de vârstă

10
Figura nr. 9 Distribuția populaţiei stabile pe grupe de vârstă şi regiuni de dezvoltare în anul 2015
(sursa:INS)

11
 În tabelul nr.1 și figura de mai jos am ilustrat distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi
pe judeţele ţării. Se observă că în majoritatea judeţelor predomină populaţia din mediul urban,
asemănător distribuţiei naţionale. Fac excepţie (în favoarea mediului rural) judeţele din regiunile
Nord-Est și Sud-Muntenia: Vrancea, Vaslui, Suceava, Neamț, Iași, Harghita, Bacău, Botoșani,
Buzău, Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman.

Tabelul nr. 1 Populaţia stabilă (după domiciliu) la 1 iulie 2015 pe județe și medii de rezidenţă
(sursa: INS)

Județ TOTAL Urban Rural Județ TOTAL Urban Rural

Alba 381668 228362 153306 Hunedoara 471852 367614 104238
Arad 474589 269854 204735 Ialomița 294583 139611 154972
Argeș 647410 317449 329961 Iași 913781 441419 472362
Bacău 747791 352725 395066 Ilfov 383301 170893 212408
Bihor 619653 319364 300289 Maramureș 526137 317346 208791
Bistrița- 329228 128775 200453 Mehedinți 287924 146144 141780
Năsăud Municipiul 2108056 2108056
Botoșani 457371 198252 259119 București
Brăila 357886 234148 123738 Mureș 596306 314082 282224
Brașov 630457 463677 166780 Neamț 578708 227879 350829
Buzău 480691 203832 276859 Olt 452238 196578 255660
Călărași 318266 127463 190803 Prahova 811174 415506 395668
Caraș- Sălaj 247877 107023 140854
Severin 329471 193169 136302 Satu Mare 391111 188782 202329
Cluj 720541 479189 241352 Sibiu 463771 313494 150277
Constanța 769961 537126 232835 Suceava 742808 324128 418680
Covasna 229035 115652 113383 Teleorman 391835 142634 249201
Dâmbovița 529289 170005 359284 Timiș 741600 454299 287301
Dolj 701837 388018 313819 Tulcea 245288 121436 123852
Galați 632860 361585 271275 Vâlcea 404043 194360 209683
Giurgiu 277310 90651 186659 Vaslui 479131 217583 261548
Gorj 367366 178642 188724 Vrancea 391976 147707 244269
Harghita 333978 147921 186057

12
Figura nr. 10 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă, pe judeţele României, în anul
2015 (sursa: INS)

13
Disparități privind natalitatea

Natalitatea este unul dintre indicatorii care au suferit un declin constant și permanent în
ultimii 20 de ani, ajungându-se în 2015 la un minim istoric de 8,4 născuți vii la 1000 locuitori (vezi
figura de mai jos). Valoarea tot mai scăzută a natalității influențează în mod direct indicatorii de
fertilitate și sporul natural, care au evoluții asemănătoare.
Figura nr. 10 Evoluția natalității României în perioada 2002-2015 (sursa: INS)

Din analiza figurii de mai jos care reprezintă indicatorii de natalitate pe regiuni și medii,
observăm că nivelul natalității este constant mai crescut în mediul rural pe întreg teritoriul tării, în
toate regiunile și este mai crescut decât valoarea națională în regiunile: București-Ilfov, Centru,
Nord -Est și Nord –Vest.
Figura nr. 11 Distribuția natalității pe regiuni de dezvoltare și medii de proveniență (sursa: INS)

14
 Distribuția pe județe este ilustrată în harta de mai jos. Județele care au prezentat nivel foarte
scăzut al natalității sunt Brăila, Teleorman, Vâlcea, Hunedoara, Gorj, Buzău, Neamț, Brăila, Caraș-
Severin, Olt, Alba. Valorile cele mai crescute s-au înregistrat în județele: Ilfov, Sălaj, Suceava, Iași,
Bistrița Năsăud, Harghita, Brașov, Mureș, Sibiu.

Figura nr. 12 Disparități ale natalității pe județe pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:
6,34- 7,50
7,51-8,27
8,28-9,15
9,16-11,30

15
Disparități privind fertilitatea
Alături de natalitate și indicatorul de fertilitate a suferit un minim istoric în 2015. Astfel,
valoarea la nivel național a fost de 33,6 născuți vii la 1000 femei de vârstă 15-49 de ani. Valori mai
crescute s-au înregistrat în mediul rural.

Figura nr. 13 Evoluția fertilității în România, în perioada 2002-2015 (născuţi vii la 1000 femei
15-49 ani) (sursa: INS)

În figura de mai jos se observă că nivelurile din mediul rural sunt mai crescute decât cele din
mediul urban, în toate regiunile. Valori mai crescute ale fertilității s-au înregistrat în regiunile:
Centru, Nord-Est și Nord-Vest. Nivelurile județene ale acestui indicator sunt ilustrate mai jos.
(figura nr. 15)

Figura nr. 14 Distribuția fertilității pe regiuni de dezvoltare și medii de proveniență (sursa: INS)

16
Figura nr. 15 Disparități ale fertilității pe județe și pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:
25,9-30,67
30,68-33,19
33,20-36,13
26,14-41,34

17
Disparități privind rata avorturilor
Figura nr. 16 Evoluția numărului de avorturi în România, în perioada 2002-2015 (sursa: INS)

Tabelul nr. 2 Rata avorturilor pe județe, în anul 2015 (avorturi la 1000 născuţi vii)

Județul Rata avorturilor Județul Rata avorturilor

Alba 231.3 Hunedoara 165.3
Arad 272.7 Ialomiţa 816.4
Argeş 332.8 Iaşi 182.6
Bacău 387.5 Ilfov 170.1
Bihor 320.1 Maramureş 172.7

Bistriţa-N. 194.1 Mehedinţi 486.7

Mureş 374.9
Botoşani 173.5
Neamţ 197.2
Braşov 407.1
Olt 319.9
Brăila 1082.0
Prahova 398.6
Buzău 332.6
Satu-Mare 193.6
Caraş-Sev. 542.7
Sălaj 69.1
Călăraşi 330.9
Sibiu 283.6
Cluj 308.9
Suceava 189.7
Constanţa 345.6
Teleorman 717.5
Covasna 959.0 Timiş 591.4
Dâmboviţa 261.9 Tulcea 342.5
Dolj 366.0 Vaslui 389.2
Galaţi 243.8 Vâlcea 559.1
Giurgiu 286.8 Vrancea 284.9
Gorj 604.4 M.Bucureşti 671.0
Harghita 474.0

18
Figura nr. 17 Disparități ale ratei avorturilor pe județe și pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:
69,14-234,40
234,5-331,70
331,8-457,23
457,3-1081,97

19
Disparități privind sporul natural

Sporul natural al populaţiei „este un indicator care măsoară diferenţa algebrică între numărul
născuţilor vii şi cel al morţilor din rândul unei populaţii determinate, într-o anumită perioadă de
timp” (definiţie conform INS). După 1990, odată cu modificarea legislaţiei şi legalizarea avorturilor
şi a contracepţiei, sporul natural a început să scadă constant şi să aibă valori negative.

Figura nr. 18 Evoluţia sporului natural în perioada 1970-2015 (la 1000 locuitori) (sursa: INS)

În anul 2015, doar judeţul Ilfov a prezentat valori pozitive ale sporului natural, faţă de șase
judeţe în anul 2013: Iaşi, Suceava, Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Braşov şi Covasna. În ceea ce privește
repartiția sporului pe medii, valori pozitive ale sporului natural în anul 2015 s-au înregistrat în
câteva judeţe în mediul urban: Bistriţa-Năsăud, Iași, Ilfov și Sălaj, iar în judeţul Braşov s-au
constatat valori pozitive în mediul rural.
Pe regiuni se observă că cel mai mic spor natural s-a înregistrat în regiunile Sud-Vest și Sud-
Muntenia, iar cel mai mare spor natural în regiunile București-Ilfov, Centru, Nord-Est și Nord-Vest.
În anul 2015, cel mai mare spor natural l-au avut următoarele județe din țară: Ilfov, Brașov, Bistrița-
Năsăud, Sibiu, Iași și cel mai mic spor natural județele Teleorman, Brăila, Olt, Caraș-Severin,
Mehedinți.

20
Tabelul nr. 3 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe și medii de rezidenţă, în anul 2015,
la 1000 locuitori (sursa: INS)
Judeţ Total Urban Rural
Total -3,9 -1,9 -6
Alba -4,9 -2,7 -8,3
Arad -5,4 -4,2 -6,8
Argeș -3,8 -0,4 -6,6
Bacău -4,2 -2,3 -5,6
Bihor -3,5 -1,7 -5,4
Bistrița-Năsăud -0,8 3,3 -3,2
Botoșani -5,1 -0,5 -8,1
Brăila -8,4 -7,4 -10
Brașov -0,8 -1,6 1,1
Buzău -7,4 -3,3 -9,9
Călărași -6,1 -2,6 -8,2
Caraș-Severin -7,8 -5,9 -10
Cluj -2,2 -0,8 -5,1
Constanța -1,2 -1,5 -0,6
Covasna -1,8 -1,8 -2
Dâmbovița -4,4 -2,1 -5,3
Dolj -6,7 -2,2 -11,5
Galați -4,2 -2,9 -5,8
Giurgiu -6,9 -3,6 -8,4
Gorj -5,2 -0,6 -8,9
Harghita -1,9 -1,2 -2,4
Hunedoara -6,1 -4,7 -10,2
Ialomița -5,3 -1,4 -8,5
Iași -1 0,9 -2,5
Ilfov 1,2 3,2 -0,6
Maramureș -2,6 -1,3 -4,2
Mehedinți -7,6 -3,5 -11,1
Municipiul București -1,8 -1,8
Mureș -3,1 -2,9 -3,3
Neamț -5,8 -4 -6,9
Olt -8 -1,2 -12,3
Prahova -5,3 -4,4 -6,1
Sălaj -3,2 2,1 -6,6
Satu Mare -3,6 -3,5 -3,7
Sibiu -1 -1,6 -0,4
Suceava -1,3 -0,9 -2,2
Teleorman -11,3 -3,6 -15,1
Timiș -1,8 -1,1 -2,9
Tulcea -6,1 -2,7 -9,1
Vâlcea -4 -1,4 -6,1
Vaslui -4,2 -0,9 -6,5
Vrancea -5 -1 -7,2

21
Figura nr. 19 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe, în anul 2015, la 1000 locuitori
(sursa: INS)

22
Figura nr. 20 Sporul natural al populaţiei României pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:
-11,3 - -6,1
-6,0 - -4,2
-4,1 - -1,87
-1,86 - 1,2

Figura nr. 21 Sporul natural al populaţiei României pe regiuni, în anul 2015 (sursa: INS)

23
Figura nr. 22 Sporul natural al populaţiei României pe medii de rezidenţă şi pe judeţe, în anul
2015, la 1000 locuitori (sursa: INS)

24
Disparități privind durata medie a vieţii
Durata medie a vieţii (DMV) reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit o
cohortă născută în anul pentru care se calculează acest indicator, dacă ar trăi toată viaţa în condiţiile
care determină mortalitatea specifică pe vârste din anul respectiv.
În anul 2015, durata medie de viaţă din ţara noastră a fost de 75,41 ani, respectiv 71,96 ani
pentru bărbaţi şi 78,91 ani pentru femei. În ceea ce priveşte diferenţele dintre mediile de rezidenţă,
se constată că populaţia din mediul urban trăieşte mai mult, are o durată medie a vieţii de 76,65 de
ani, faţă de 73,87 de ani pentru populaţia din mediul rural. DMV este mai mare în județele din
Transilvania.

Figura nr. 23 Durata medie a vieţii pe judeţe, în anul 2015 (sursa: INS)

25
Figura nr. 24 Durata medie a vieţii pe județe și pe medii de rezidenţă, în anul 2015 (sursa: INS)

26
Figura nr. 25 Durata medie a vieţii pe județe și pe sexe, în anul 2015 (sursa: INS)

27
 Valorile cele mai scăzute ale duratei medii de viaţă s-au înregistrat în judeţele Satu Mare,
Călărași, Giurgiu, Tulcea, iar cele mai mari valori în municipiul București și în județele Vâlcea,
Cluj, Brașov. În ceea ce privește durata medie a vieții pe regiuni, se constată că regiunile București-
Ilfov și regiunea Centru au cele mai mari valori, iar cele mai mici valori se constată în regiunile
Sud-Est și Sud-Vest Oltenia.

Figura nr. 26 Durata medie a vieţii pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:

73,27 - 74,45

74,46 - 75,08

75,09 - 75,88

75,89 - 77,83

Figura nr. 27 Durata medie a vieţii pe regiuni , în anul 2015 (sursa: INS)

77,48

75,99

75,12 75,07 74,96 75,01 74,98 75,12

28
Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor

Starea de sănătate a populaţiei este caracterizată destul de fidel de o serie de indicatori:

morbiditate, mortalitate, mortalitate generală, şi mai sensibil şi căreia i se acordă o importanţă
specială, mortalitatea infantilă.

Disparități ale ratei brute de mortalitate

Rata brută de mortalitate în România se situează printre cele mai crescute din Europa. În
anul 2015, mortalitatea standardizată în România a înregistrat valoarea de 8,4%o de locuitori. La
nivel de judeţe, valorile mortalității standardizate variază între 6,4%o şi 9,9%o de locuitori.
În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, se observă o supramortalitate brută în mediul rural,
de 14,3%o, faţă de 9,8%o în mediul urban.

Figura nr. 28 Mortalitatea brută pe medii, în România, în anul 2015

14.3
11.7
9.8

Total Urban Rural

29
Figura nr. 29 Ratele mortalității brute pe medii de rezidență, regiuni de dezvoltare, în anul 2015
(sursa: INS)
Rural Urban Total

14.2
Regiunea VEST 10.8
12
16.7
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 9.1
12.9
11.2
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 10.4
10.4
15.7
Regiunea SUD-MUNTENIA 9.9
13.2
14.4
Regiunea SUD-EST 9.8
11.8
13.2
Regiunea NORD-EST 8.7
11.2
12.8
Regiunea CENTRU 9.7
10.9
13.8
Regiunea NORD-VEST 9.4
11.4

Din figura de mai sus rezultă că regiunile cu cea mai mare rată a mortalității brute, în anul
2015 au fost regiunea Sud-Muntenia și regiunea Vest pentru mediul de rezidență urban și regiunea
Sud-Vest Oltenia pentru mediul de rezidență rural. Regiunile cu cea mai mică rată a mortalității
brute, în anul 2015 au fost regiunile București-Ilfov și regiunea Nord-Est pentru mediul de rezidență
urban, respectiv regiunea București-Ilfov pentru mediul de rezidență rural.

30
Figura nr. 30 Repartiția mortalității generale, pe medii de provenienţă și pe judeţe, în anul 2015
(sursa: INS)

31
 În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vârstă şi genuri a mortalităţii generale, se observă
o supramortalitate masculină la toate grupele de vârstă.

Figura nr. 31 Repartiția mortalității generale pe genuri şi grupe de vârstă, în anul 2015 (sursa
INS)

200
180
160
140
120
100
80
Masculin
60
Feminin
40
20
0

Figura nr. 32 Distribuția mortalității corectate pe judeţe și pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:
6,4 - 8,2
8,3 - 8,5
8,6 - 9,1
9,2 - 9,9

32
 Repartiţia pe cvartile a mortalităţii corectate este sugestiv ilustrată în figura de mai sus. Se
observă că judeţele din sudul ţării au avut niveluri mult crescute ale mortalităţii generale faţă de
media naţională. Cele mai crescute valori s-au înregistrat în judeţele Satu Mare, Tulcea, Călărași,
Dolj, Mehedinți, Olt, Giurgiu, Bihor, iar cele mai scăzute valori ale mortalității generale în anul
2015 s-au înregistrat în special în județele din centrul țării: Vâlcea, Municipiul București, Brașov,
Sibiu, Cluj, Timiș, Argeș, Harghita, Suceava, Constanța, Covasna, Ilfov, Vrancea.

Disparități ale mortalității specifice pe cauze de boală

Din analiza celor 14 cauze de deces rezultă că primele ranguri sunt ocupate de mortalităţile
prin boli cardiovasculare, tumori, boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv şi leziuni
traumatice şi otrăviri.
În figura de mai jos am ilustrat mortalităţile specifice pentru primele cinci cauze de deces
din ţara noastră, niveluri comparative din anul 2000 până în prezent. Pentru toate aceste cauze s-au
înregistrat creșteri ale valorilor mortalităților specifice în ultimii trei ani.

Figura nr. 33 Repartiția mortalității specifice după principalele cauze de deces, niveluri
comparative anii 2000-2015 (sursa INS)

1200

1000

800
Leziuni traumatice și otrăviri

600 Boli aparat digestiv

Boli aparat respirator
400
Tumori
200 Boli aparat circulator

0
2005

2011
2000
2001
2002
2003
2004

2006
2007
2008
2009
2010

2012
2013
2014
2015

33
Figura nr. 34 Mortalitatea specifică pe primele cinci cauze de deces, în România, în anul 2015
(sursa: INS)

Mortalitatea prin boli cardiovasculare

Afecțiunile cardiovasculare sunt precondiţionate biologic, ereditar şi de către factorii de risc

ai stilului de viață, cum ar fi: fumatul, regimul alimentar, obezitatea, stresul şi sedentarismul.
Impactul statusului socioeconomic asupra apariţiei afecţiunilor cardiovasculare se pare că
este mai puternic exprimat la femei, faţă de bărbaţi. (Picciotto et al., 2006, Conen et al., 2009 etc.)
În România, în anul 2015, la sexul feminin s-a înregistrat o mortalitate mai crescută prin
boli cardiovasculare respectiv de 54%, faţă de 46% la bărbaţi.

Figura nr. 35 Distribuția procentuală a deceselor prin boli cardiovasculare pe sexe, în anul 2015
(sursa: INS)
Masculin Feminin

46%

54%

Figura de mai jos ilustrează repartiţia pe cvartile a mortalităţii standardizate prin boli
cardiovasculare. Cele mai crescute valori se observă în judeţele din regiunile Sud-Vest Oltenia,
34
Sud-Muntenia, dar și în Vest și Nord-Vest. Aceste judeţe se confruntă cu indicatori socioeconomici
negativi, valori crescute ale şomajului, abandon şcolar crescut. Județele cu cele mai crescute valori
ale mortalității specifice prin boli cardiovasculare în anul 2015 au fost Dolj (578,8%ooo locuitori),
Mehedinți (568,6%ooo locuitori), Olt (551,7%ooo locuitori), Teleorman (550,2%ooo locuitori).

Figura nr. 36 Repartiția mortalității standardizate prin boli cardiovasculare, pe judeţe și pe

cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)
Legenda:
358,9 - 433,27
433,28 - 465,15
465,16 - 520,32
520,33 - 579,8

Figura nr. 37 Repartiția pe regiuni a mortalității specifice prin boli cardiovasculare, în anul
2015 (sursa: INS)

815.24 846.09

683.23 671.61 693.75

617.78 628.23 601.15

35
Mortalitatea prin tumori

Locul secund de mortalitate în ţara noastră, dar şi în majoritatea ţărilor este ocupat de
mortalitatea prin tumori. Cu toate acestea, în unele ţări, mortalitatea prin tumori maligne se situează
pe primul loc, prin creşterea îmbolnăvirilor prin cancer și scăderea mortalităţii prin boli
cardiovasculare. Mortalitatea specifică standardizată prin tumori, în România, în anul 2015 a
înregistrat valoarea de 177,5%ooo locuitori, valoare în continuă creştere.

Figura nr. 38 Distribuția deceselor prin tumori, pe sexe, în anul 2015 (sursa: INS)

Masculin Feminin

41%

59%

După cum observăm în figura de mai sus, mortalitatea prin tumori este mai crescută la sexul
masculin, 59% faţă de 41% la sexul feminin. Din analiza pe judeţe, se observă valori crescute în
Tulcea, Satu Mare, Giurgiu, Timiș, Mureș. Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în județele
Vâlcea, Vrancea, Alba, Bistrița, Harghita.

Figura nr. 39 Repartiția mortalității specifice standardizate prin tumori, pe judeţe și pe cvartile,
în anul 2015 (sursa: INS)
Legenda:
124,6 - 165,47
165,48 - 178,85
178,86 - 189,02
189,03 - 224,8

36
Figura nr. 40 Repartiția pe regiuni a mortalității specifice prin tumori, în anul 2015 (sursa: INS)

Mortalitatea prin accidente

Mortalitatea prin accidente se situează printre primele cinci ranguri de mortalitate,

înregistrând un trend ascendent. Indicator important prin prisma mortalităţii evitate, ea ilustrează
nivelul de educaţie, bunăstare şi condiţiile de trai. În România, accidentele de circulaţie reprezintă
principala cauză de deces a acestei categorii, în principal prin problemele ce ţin de infrastructura
rutieră, comparativ cu alte ţări unde nivelele mortalităţii prin suicid și accidente neintenţionate sunt
crescute. Semnificative ca şi impact asupra sistemului de sănătate sunt și accidentele de muncă, prin
implicaţiile asupra sănătăţii individului, scăderea sau pierderea capacităţii de muncă a acestuia şi
implicaţiile financiare asupra sistemului de sănătate.
Mortalitatea corectată prin accidente, în anul 2015, în România a înregistrat valoarea de
39%ooo locuitori, cu predominanță netă la sexul masculin, de 77%, faţă de 23% la sexul feminin.
Mortalitatea prin accidente prezintă valori crescute în judeţele din regiunile Nord-Est, Sud-Vest
Oltenia, Sud-Est și valori scăzute în regiunile București-Ilfov, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest și
Centru.
Figura nr. 41 Structura deceselor prin accidente, pe sexe, în anul 2015 (sursa: INS)

Masculin Feminin

23%

77%

37
Figura nr. 42 Repartiția mortalității specifice corectate prin leziuni traumatice şi otrăviri, pe
judeţe și pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:
24,2-33,35
33,36-40,35
40,36-46,32
46,33-58,1

Figura nr. 44 Repartiția mortalității specifice prin leziuni traumatice şi otrăviri, pe regiuni, în
anul 2015 (sursa: INS)

38
Mortalitatea prin boli respiratorii

Mortalitatea prin boli respiratorii reprezintă o cauză importantă de mortalitate. Semnificația

este dată de nivelurile crescute ale acesteia la anumite grupe de vârstă la care se produc
îmbolnăvirile. Ne referim în special la populația infantilă și vârstnici, iar apoi, la cea din mediul
rural. În 2015, valoarea mortalităţii corectate prin boli respiratorii a fost de 50,3%ooo locuitori, cu o
supramortalitate masculină.
Figura nr. 45 Structura deceselor prin boli respiratorii, pe sexe, în anul 2015 (sursa: INS)

Masculin Feminin

39%

61%

Cele mai crescute valori s-au înregistrat în anul 2015, în judeţe din regiunile: Vest, Sud-Est,
Nord-Est, dar și Sud-Muntenia, iar cele mai scăzute valori în regiunile București-Ilfov, Nord-Vest și
Sud-Vest Oltenia.

Figura nr. 46 Repartiția mortalității specifice standardizate prin boli respiratorii pe judeţe și pe
cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)
Legenda:
22,3-45,12
45,13-52,4
52,41-60,52
60,53-71,5

39
Figura nr. 47 Repartiția mortalității specifice prin boli respiratorii pe regiuni, în anul 2015
(sursa: INS)

Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv

Decesele prin boli ale aparatului digestiv se situează și ele în primele cauze de mortalitate.
Semnificația deosebită este reprezentată de frecvența mare a deceselor la populația infantilă, prin
faptul că sunt relaţionate cu condiţiile de igienă şi alimentaţie. Valoarea înregistrată a mortalităţii
corectate prin boli ale aparatului digestiv în anul 2015 a fost de 51,4%ooo locuitori, cu
supramortalitate masculină.

Figura nr. 48 Structura deceselor prin boli digestive pe sexe, în anul 2015 (sursa: INS)

40
Figura nr. 49 Repartiția mortalității specifice corectate prin boli digestive, pe judeţe și pe cvartile,
în anul 2015 (sursa: INS)
Legenda:
29,7-42,12
42,13-49,25
49,26-59,9
59,91-87,9

Judeţele care au înregistrat niveluri ridicate ale mortalităţii prin boli digestive sunt cele din
regiunile Nord-Est, Sud-Est și Sud-Muntenia: Bacău, Vaslui, Galați, Botoșani, Vrancea, Neamț,
Iași, Călărași, dar şi judeţul Maramureş. Cele mai mici valori ale mortalității prin boli digestive, în
anul 2015 au fost în județele din regiunile mai dezvoltate Vest, Centru și regiunea București-Ilfov:
Timiș, Sibiu, Caraș Severin, Bistrița Năsăud, Municipiul București, Harghita, Covasna, Mureș,
Vâlcea, Hunedoara.

Figura nr. 50 Repartiția mortalității specifice prin boli digestive, pe regiuni, în anul 2015 (sursa:
INS)

41
Disparități privind mortalitatea infantilă

Primul obiectiv general al Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 este îmbunătăţirea

stării de sănătate şi nutriţie a mamei şi copilului, acesta trebuind să fie realizat prin îmbunătăţirea
stării de nutriţie, precum şi prin reducerea riscului de deces infantil sau matern. În ciuda
intervenţiilor şi monitorizării atente asupra acestui indicator „cheie”, mortalitatea infantilă, nu s-a
reuşit o îmbunătăţire semnificativă. România prezintă în continuare o valoare aproape dublă față de
nivelul european de 8,0%o născuţi vii.
În acest sens, în mod prioritar sunt vizate creşterea accesului la servicii de sănătate adecvate,
de specialitate, îmbunătăţirea programelor de screening neonatal, alimentaţia corespunzătoare atât a
mamei, cât şi a nounăscutului sau copilului mic, prin promovarea alimentaţiei la sân, profilaxia
malnutriţiei și/sau obezităţii la copil şi nu în ultimul rând, consolidarea medicinei primare, cu rol
preventiv.
Figura nr. 51 Evoluția indicilor mortalității infantile în România, în perioada 2001-2015
(sursa: INS)

Dacă în anul 1970 rata brută de mortalitate infantilă la nivelul ţării noastre era de 49,4 ‰, în
anul 2015 avea o valoare de 8,0 ‰. Din 2010, valoarea mortalităţii infantile reuşeşte să se situeze
sub valoarea de 10 copii morţi la 1000 născuţi vii, valoare ce scade ușor în fiecare an. Distribuţia
nivelurilor comparative pe judeţe în ultimii 4 ani (2012-2015), pe regiuni în ultimii 3 ani (2012-
2014) și pe medii este ilustrată în figurile mai jos.

42
Figura nr. 52 Mortalitatea infantilă pe medii și regiuni de dezvoltare, niveluri comparative 2012-
2014 (sursa: INS)

Observăm că mortalitatea infantilă scade în perioada 2012-2014 în toate regiunile. Deși se

menține la nivel mai crescut în mediul rural față de mediul urban, mortalitatea infantilă prezintă
totuși un trend descendent. Regiunile care prezintă un nivel crescut al mortalității infantile sunt
Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia.
Cele mai ridicate valori în 2015 s-au înregistrat în județele: Vaslui, Tulcea, Mureș,
Mehedinți, Suceava, Călărași, Alba, Dolj, Maramureș.

43
Figura nr. 53 Mortalitatea infantilă pe judeţe, în România, niveluri comparative 2013-2015
(sursa: INS)

44
Figura nr. 54 Mortalitatea infantilă pe medii și pe judeţe în România, niveluri comparative
(sursa: INS)

45
 Distribuţia pe cvartile din figura de mai jos ilustrează sugestiv judeţele cu valorile cele mai
crescute ale mortalităţii infantile. În 2015, la nivelul Municipiului București s-a înregistrat cea mai
mică valoare a mortalității infantile de 4,9%o, iar cea mai crescută valoare s-a înregistrat în județul
Tulcea, de 15,20%o. Deoarece în multe din aceste judeţe mortalitatea infantilă se menţine crescută
de ani de zile, deci nu este accidentală sau fenomen izolat, în vederea luării unor măsuri și/sau
pentru o analiză mai complexă trebuie analizate aceste judeţe în mod particular. În ceea ce priveşte
distribuţia pe medii, se constată niveluri mai crescute în mediul rural, iar distribuţia pe sexe indică o
supramortalitate masculină.

Figura nr. 55 Mortalitatea infantilă pe judeţe, pe cvartile, în anul 2015 (sursa: INS)

Legenda:

4,9-6,7

6,71-7,75

7,76-9,80

8,81-15,20

După vârsta de deces a copilului 0-1 an, indicatorul de mortalitate infantilă se ameliorează
față de anul precedent prin indicele mortalității infantile neonatale (vezi figura de mai jos).

46
Figura nr. 56 Cauzele mortalității infantile în România, în anul 2015 (sursa: INS)

Figura nr. 57 Indicii mortalității infantile neonatală precoce, neonatală și postneonatală, valori
comparative 2014 -2015 (sursa: INS)

47
Figura nr. 58 Indicii mortalității infantile neonatală precoce, neonatală și postneonatală, pe
județe, în 2015 (sursa: INS)

48
Disparități privind mortalitatea maternă

Conform OMS, mortalitatea maternă include decesele mamei prin risc obstetrical direct, risc
obstetrical indirect şi mortalitatea prin avort. Mortinatalitatea, mortalitatea prin complicaţii ale
sarcinii şi lăuziei, numărul de născuţi morţi sunt indicatori care au suferit îmbunătăţiri semnificative
în ultimii ani. Au avut o curbă descendentă, asemănătoare cu cea a mortalităţii infantile. Conform
Anuarului de statistică sanitară, în anul 2015, acest indicator a înregistrat valoarea de 0,15 decese la
1000 născuţi vii. Evoluția acestui indicator în ultimii 20 de ani este ilustrată mai jos.

Figura nr. 59 Evoluția mortalității materne în România, în perioada 2001-2015 (sursa: INS)

În figura de mai jos sunt ilustrate nivelurile comparative ale mortalității materne pe județe.
Astfel, se observă niveluri crescute în 2015 la nivelul județelor: Teleorman, Sibiu, Covasna, Brăila
Brașov, Bistrița-Năsăud. Aceste niveluri au fost inferioare valorilor din anul 2014 din județele:
Mureș, Sălaj, Sibiu, Arad, Harghita și Hunedoara.

49
Figura nr. 60 Distribuția mortalității materne pe județe, în anul 2015 (decese prin complicaţii ale
sarcinii, naşterii şi lăuziei la 1000 născuţi vii) (sursa: INS)

50
Disparități privind principalii indicatori de morbiditate
Morbiditatea este un indicator important care măsoară nivelul de îmbolnăvire al populaţiei.
Ca instrumente s-au folosit doi indicatori: incidenţa (numărul de cazuri noi de îmbolnăvire la
100000 de locuitori) și prevalenţa (cazurile existente printr-o afecţiune, la momentul dat la 100000
de locuitori). Analiza morbidităţii, în corelaţie cu factorii care influenţează reducerea continuă a
numărului de îmbolnăviri, precum şi întărirea sănătăţii au stat la baza Strategiei Naţionale de
Sănătate 2014 – 2020.
Dintre bolile cronice abordate enumerăm: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, HTA,
cardiopatia ischemică, cordul pulmonar cronic, bolile mentale şi afecţiunile psihice, BPOC,
tumorile. În ceea ce priveşte bolile transmisibile am ilustrat morbiditatea prin TBC, hepatită virală,
varicelă şi scarlatină.

Boli endocrine, de nutriție și de metabolism

Diabetul zaharat

Analiza datelor privind incidența și prevalența diabetului zaharat în țara noastră evidențiază
o creștere constantă a acesteia. Conform datelor din Anuarul de statistică sanitară, dacă în anul 1974
incidența prin boli endocrine, de nutriție și de metabolism reprezenta 0,6% din structura pe clase de
boli, în anul 2015 aceasta reprezenta 4%.
În figurile de mai jos redăm incidența și prevalența prin diabet zaharat pe județe.
Cazurile noi cele mai numeroase s-au înregistrat în județele Neamț, Hunedoara și Caraș-
Severin.
Prevalența cea mai crescută prin diabet a fost în municipiul București și județele Hunedoara
și Timiș.

51
Figura nr. 61 Incidența diabetului zaharat la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)
(Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

52
Figura nr. 62 Prevalenţa diabetului zaharat la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)
(Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

53
Obezitatea

Obezitatea reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică. Măsurarea ei se face folosind

indicele de masă corporală (IMC). Astfel, conform OMS, obezitatea este prezentă la un IMC≥30.
Conform Eurostat, prevalența obezității la adulți în țara noastră este relativ scăzută, de 8% din
populație, cel mai mic nivel din Europa. Obezitatea are consecințe importante asupra celor mai
importante boli cronice: bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, bolile musculoscheletale,
unele forme de cancer. Alături de ceilalți determinanți majori ai bolilor cronice: alcool, tutun,
sedentarism, dieta deficitară, HTA, hipercolesterolemia, obezitatea trebuie monitorizată atent.
În anul 2015, prevalența cea mai crescută din țara noastră s-a înregistrat în județele
Mehedinți, Bihor și Arad. Valorile cele mai mici ale prevalenței obezității s-au înregistrat în
județele Satu Mare și Bistrița Năsăud.

54
Figura nr. 63 Prevalenţa obezității la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa: INS) (Indicii pe
anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

55
Tumori maligne
Tumorile maligne reprezintă a doua cauză de deces și sunt în continuă ascensiune. Cazurile
noi cele mai numeroase s-au înregistrat în județele Bihor, Brașov și Botoșani.
Figura nr. 64 Incidenţa tumorilor maligne la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)
(Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

56
 Prevalența cea mai crescută în ceea ce privește tumorile maligne, s-a înregistrat în județele
Teleorman și Dolj.
Figura nr. 65 Prevalența tumorilor maligne la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)
(Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

57
Tulburări mentale și de comportament
Tulburările mentale și de comportament sunt în continuă creștere. Județele care au prezentat
o prevalență crescută prin aceste afecțiuni (peste 3000 cazuri la 100000 locuitori) sunt Vâlcea,
Argeș, Olt, Bihor și Hunedoara. Cele mai scăzute valori (sub 500 cazuri la 100000 locuitori) sunt în
Ilfov și Vrancea.

Figura nr. 65 Prevalența tulburărilor mentale și de comportament la 100000 loc. pe județe, în

anul 2015 (sursa: INS) (Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie
2015)

58
Boli cardiovasculare

Hipertensiunea arterială (HTA), boală cronică și factor de risc pentru alte afecțiuni
cardiovasculare, are cea mai mare incidență dintre bolile cronice în rândul populației țării noastre.
Cei mai mulți bolnavi de HTA aflați în evidență se înregistrează în județele: Caraș-Severin,
Sibiu, Sălaj și Brașov. Valori mici s-au înregistrat în județele: Ilfov, Satu Mare și Olt.
Prevalența cea mai crescută în cazul cardiopatiei ischemice se înregistrează în județele:
Brașov, Sibiu și Caraș-Severin. Valori mici s-au înregistrat în județele: Ilfov, Satu Mare și Olt.
Prevalența bolilor cerebro-vasculare are valori ridicate în județele Mehedinți, Caraș-Severin
și Vâlcea. Valori mici s-au înregistrat în județele: Ilfov, Satu Mare și Olt.

59
Figura nr. 66 Prevalența hipertensiunii arteriale la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa:
INS) (Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

60
Figura nr. 67 Prevalența cardiopatiei ischemice la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa:
INS) (Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

61
Figura nr. 68 Prevalența bolilor cerebrovasculare la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa:
INS) (Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

62
Boli pulmonare cronice

Județele care au înregistrat valori crescute ale morbidității prin BPOC în anul 2015 au fost:
Bihor, Sălaj, Hunedoara, Mehedinți, Argeș, iar valori scăzute s-au înregistrat în județele Ilfov și
Satu Mare.
Figura nr. 69 Prevalența BPOC la 100000 loc. pe județe, în anul 2015 (sursa: INS) (Indicii pe
anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

63
Boli infecțioase și parazitare

Figura nr. 70 Incidența principalelor boli infecțioase din țara noastră, în anul 2015, la 100000
loc. (sursa: INS) (Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

După cum reiese din graficul anterior, bolile infecțioase cu cea mai mare incidență la
100000 de locuitori în România rămân varicela și tuberculoza și în anul 2015.
În județele Vrancea, Vaslui și Iași, incidența prin hepatită virală rămâne cea mai crescută, iar
în județele Giurgiu, Mehedinți și Caraș-Severin, incidența acesteia este cea mai scăzută.
Incidența bolnavilor de scarlatină este cea mai mare în județele Ilfov, Dâmbovița și
Harghita. O incidență scăzută o au județele Alba și Maramureș.
In 2015, creșterea incidenței de varicelă s-a înregistrat în județele Sălaj, Covasna și Cluj.
O rată scăzută a incidenței acesteia s-a înregistrat în județele Giurgiu și Teleorman.

64
Figura nr. 71 Incidența prin hepatită virală în țara noastră, în anul 2015, la 100000 loc. (sursa:
INS) (Indicii pe anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

65
Figura nr. 72 Incidența prin scarlatină în anul 2015, la 100000 loc. (sursa: INS) (Indicii pe anul
2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

66
Figura nr. 73 Incidența prin varicelă în anul 2015, la 100000 loc. (sursa: INS) (Indicii pe anul
2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

67
 Tuberculoza, boală cronică infecto-contagioasă cu răspândire mare în populație, constituie o
problemă prioritară de sănătate publică. Bazată pe programul OMS, Strategia Naţională de Control
al Tuberculozei a fundamentat elaborarea noului Program Naţional de Control al Tuberculozei.

Deși, în ultimii ani, incidența și prevalența acesteia a scăzut în mod constant, valorile
acesteia în țara noastră se situează printre cele mai crescute în Europa.

Dacă în 1960, incidența prin TBC era de 319,3 la %ooo locuitori, în perioada 1980-1985
aceasta înregistra valorile cele mai scăzute, de 54,5-50,7 la %ooo locuitori, pentru ca în perioada
2000-2005 valorile să depășească 100 de cazuri noi la %ooo. În anul 2015, valorile acesteia erau de
60,3 %ooo locuitori.

Cele mai numeroase cazuri de tuberculoză au fost depistate în județele Dolj, Olt și
Teleorman, iar județele cu incidența cea mai scazută sunt Harghita, Brașov și Covasna.

Situația se păstrează și în ceea ce privește prevalența. Numărul total al bolnavilor rămași în

evidență cu tuberculoză este cel mai mare în județele Dolj, Olt și Teleorman, iar prevalența cea mai
scăzută o au județele Harghita, Bistrița și Covasna.

68
Figura nr. 74 Incidența prin tuberculoză în anul 2015, la 100000 loc. (sursa: INS) (Indicii pe
anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

69
Figura nr. 75 Prevalența prin tuberculoză în anul 2015, la 100000 loc. (sursa: INS) (Indicii pe
anul 2015 s-au calculat cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2015)

70
Disparități în accesul la servicii de sănătate şi inechități în utilizarea resurselor

Conform „Strategiei naționale de sănătate 2014-2020”, Aria strategică de intervenție 2:

Servicii de sănătate, obiectivul general OG 4 prevede accesul echitabil la servicii de sănătate de
calitate și cost-eficace, în special la grupurile vulnerabile. Această strategie are ca obiective
specifice asistența medicală primară și cea comunitară.
Calitatea asistenţei medicale joacă un rol-cheie în asigurarea unor niveluri ridicate ale
sănătăţii publice și cuprinde infrastructura, echipamentele şi numărul de specialişti în sănătate.

Numărul total de paturi în spitale

Județele cu cele mai multe paturi de spital se găsesc în regiunile București-Ilfov și regiunea
Nord-Est, iar regiunile cu cele mai puține paturi de spital sunt regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia.

Figura nr. 76 Numărul total de paturi în spitale, în domeniile public și privat, pe regiuni, în anul
2015 (sursa: INS)

71
 Cele mai multe paturi de spital pentru copii se găsesc în regiunea Nord-Est și regiunea Sud-
Muntenia, iar regiunile cu cele mai puține paturi de spital pentru copii sunt regiunile București-Ilfov
și Sud-Est.

Figura nr. 77 Numărul total de paturi pentru copii, în spitale, în domeniile public și privat, pe
regiuni, în anul 2015 (sursa: INS)

Numărul total de paturi în spitale, în domeniile public și privat în anul 2015 a fost 131889,
ceea ce arată un raport de 1:150 față de populația rezidentă pe teritoriul României.
Cele mai multe paturi de spital sunt concentrate în centrele universitare cu profil medical:
Bucureși, Iași și Cluj-Napoca, iar județele cu cele mai puține paturi de spital sunt Tulcea și Giurgiu.

72
Figura nr. 78 Numărul total de paturi în spitale, în domeniile public și privat, pe județe, în anul
2015 (sursa: INS)

Cele mai multe paturi de spital pentru copii se găsesc în municipiul București și în județele
Timiș și Iași, iar județele cu cele mai puține paturi de spital pentru copii sunt Ilfov și Tulcea.

73
Figura nr. 79 Numărul total de paturi pentru copii, în spitale, în domeniile public și privat, pe
județe, în anul 2015 (sursa: INS)

74
Numărul total de paturi în centre de sănătate

Cele mai multe paturi de spital în centrele de sănătate sunt în municipiul București și județul
Harghita.

Figura nr. 80 Numărul total de paturi de spital în centre de sănătate, în domeniile public și
privat, pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)

Cele mai multe paturi de spital în unități medico-sociale sunt în județele Bihor și Dolj, fiind
prezente în 30 din cele 42 de județe ale țării.

75
Figura nr. 81 Numărul total de paturi de spital în unități medico-sociale, în domeniile public și
privat, pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)

76
Numărul total de paturi în sanatorii și preventorii

Cele două sanatorii TBC din județele Hunedoara și Constanța, însumează 410 paturi de
spital.
Figura nr. 82 Numărul total de paturi de spital în sanatorii TBC, pe județe, în anul 2015 (sursa:
INS)

Cele mai multe paturi de spital în sanatorii balneare sunt în județele Constanța și Neamț,
fiind prezente în 7 din cele 42 de județe ale țării.

Figura nr. 83 Numărul total de paturi de spital în sanatorii balneare, în domeniile public și
privat, pe județe, în anul 2015 (sursa: INS)

77
 Există în total 297 de paturi de spital în preventorii și sunt împărțite între județele Iași,
Bistrița-Năsăud și Mureș.

Figura nr. 84 Numărul total de paturi de spital în preventorii, pe județe, în anul 2015 (sursa:
INS)

Personal medical și sanitar

Datele statistice privind distribuția personalului medical arată că în 2015, numărul de medici
la 10.000 de locuitori a fost 28,2 (numărul total de medici fiind 56110). Pentru populația rezidentă
în România, numărul de locuitori ce revin la un medic este 354.
Raportul dintre medici și personalul sanitar mediu în România este de 2,3 în favoarea
personalului sanitar mediu.
Figura nr. 85 Distribuția numărului personalului medical pe teritoriul României, în anul 2015
(sursa: INS)

78
Tabel nr. 4 Numărul total de medici și medici stomatologi pe regiuni, în anul 2015 (sursa: INS)

Regiunea Medici Stomatologi

Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 12759 2848
Regiunea NORD-VEST 7935 2690
Regiunea NORD-EST 6959 2247
Regiunea CENTRU 6782 1794
Regiunea VEST 6625 1817
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 5373 1152
Regiunea SUD-EST 5010 1516
Regiunea SUD-MUNTENIA 4667 1492

Cei mai mulți medici și medici stomatologi sunt în regiunile București-Ilfov și Regiunea
Nord-Vest.
Raportul de locuitori rezidenți pe teritoriul României la un medic stomatolog este de 1277.

Figura nr. 86 Distribuția numărului de medici și medici stomatologi, pe regiuni, în anul 2015
(sursa: INS)

79
Tabelul nr. 5 Distribuția numărului de medici și medici stomatologi, pe județe, în anul 2015
(sursa: INS)

Medici Medici
Județ Județ
Medici Stomatologi Medici Stomatologi
Municipiul Alba 707 197
București 12092 2680
Vâlcea 691 213
Timiș 3840 983
Ilfov 667 168
Cluj 3743 1090
Buzău 625 179
Iași 2955 947
Botoșani 606 139
Dolj 2726 571
Satu Mare 594 242
Mureș 2262 488
Dâmbovița 585 210
Constanța 1985 624
Teleorman 571 113
Bihor 1899 701
Caraș-Severin 554 183
Brașov 1622 404
Vaslui 545 144
Argeș 1419 461
Brăila 536 174
Sibiu 1227 446
Vrancea 521 175
Prahova 1127 472
Harghita 508 161
Hunedoara 1126 255
Mehedinți 487 126
Bacău 1110 332
Covasna 456 98
Arad 1105 396
Bistrița-Năsăud 443 169
Galați 968 255
Sălaj 391 145
Suceava 924 418
Tulcea 375 109
Maramureș 865 343
Ialomița 326 73
Neamț 819 267
Giurgiu 325 77
Olt 740 76
Călărași 314 86
Gorj 729 166

80
Figura nr. 87 Distribuția numărului de medici și medici stomatologi, pe județe, în anul 2015
(sursa: INS)

Cei mai mulți medici și medici stomatologi sunt în centrele universitare cu profil medical:
Bucureși, Iași și Cluj-Napoca, iar județele cu cei mai puțini medici și medici stomatologi sunt
Giurgiu și Călărași.

81
Bibliografie

1. Anuar de Statistică Sanitară, 2015, INSP-CNSISP;

2. MS, HG Nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate
2014 - 2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea
Strategiei naţionale;
3. OMS, Comisia privind factorii sociali ai stării de sănătate, 2008, Closing the gap;
4. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul
sănătăţii publice din România, Bucureşti, Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului,
Bucureşti, 2008.

82