Abordarea terapeutică în cazul

stomatitelor subprotetice

Student: Drăghici Maria Alexandra

 Starea de sanatate a mucoasei in relatia proteza- camp protetic reprezinta o problema care
depinde in principal de doi factori:

1. Pe de o parte, proteza care stabileste un contact de lunga durata si acopera zone intinse de
mucoasa prin intermediul carora se transmit presiuni fata de care mucoasa nu este
adaptata filogenetic;
2. Pe de alta parte, particularitatile terenului adiacent protezei.

ETIOLOGIA STOMATOPATIILOR PROTETICE:

Factori generali:

 Bolile generale: diabet zaharat, arterioscleroza, bolile vasculare, hemopatiile, insuficienta

renala cronica etc.
 Varsta inaintata duce la scaderea posibilitatilor de aparare si adaptare.

Factori locali:

 Diminuarea autocuratirii prin scaderea fluxului salivar, datorita atrofiei glandelor

salivare;
 Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica;
 Microporozitatile acrilatului care ofera conditii optime de dezvoltare a germenilor;
 Igiena necorescunzatoare a piesei protetice;
 Imperfectiunile de executie a protezei;
 Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzatoare;
 Suprasolicitarea campului protetic subiacent;

FORME CLINICE:

Reactii imediate
Marginale:
Eroziunile in situ sunt provocate de conformarea improprie a marginilor protezei,
consecinta a greselilor de amprentare sau a unei tehnologii necorespunzatoare in laborator. Clinic
ele se prezinta ca zone congestive limitate insotite sau nu de ulceratii. Durerea variaza de la jena
pana la durere violenta in functie de profunzimea si intinderea leziunii, dar mai ales in functie de
pragul de perceptie a durerii si de tipul de activitate neuro-vegetativa a pacientului. Durerea este
insotita de tulburari functionale masticatorii, fonatorii, de deglutitie si uneori de sialoree.
Adenopatia poate fi prezenta cand leziunea se suprainfecteaza. Cele mai frecvente localizari
sunt: linia oblica interna, in dreptul frenurilor si bridelor nedegajate, in dreptul crestei zigomato-
alveolare, in zona Ah datorita gravarii exagerate.
 Tratamentul consta in depistarea leziunilor si reducerea din proteza la acel nivel, urmata
de lustruire. Aceasta tehnica este departe de a fi perfecta in sensul ca reducerea din acrilat nu se
face cu destula precizie, datorita faptului ca ulceratia este insotita si de fenomene congestive
perilezionale, ceea ce uneori il determina pe practician sa reduca din marginea protezei mai mult
decat este necesar. Se asociaza un tratament antiinflamator.

Bazale:

Reactiile immediate bazale sunt consecutive unei realizari inadecvate a fetei interne a
protezei (porozitati, rugozitati transate la limita zonelor de foliere) sau configuratiei neregulate a
campului protetic (exostoze). Se manifesta clinic prin eroziuni cu caracter traumatic ale
mucoasei de sub baza protezei. Tratamentul este identic cu cel al leziunilor marginale.

Totale:

Se declanseaza datorita structurii chimice a protezelor. Se pare ca aceasta reactie este mai
putin si in mod exceptional un raspuns alergic si mai degraba un raspuns la agentul care
actioneaza direct chimico-toxic. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat
autopolimerizabil prin metoda directa. Clinic se manifesta prin hiperemia intregului camp
protetic, uneori si a mucoasei jugale, labiale si chiar a comisurilor. Pacientii se plang de dureri
vii de tip arsura.

Tratmentul consta in suprimarea imediata a protezei. Local se recomanda spalaturi cu

solutii antiseptice slabe ( permanganate de potasiu 1%, colutorii cu fenergan 100 mg si glicerina
30g). Pe cale generala se pot administra antihistaminice daca se banuieste o reactie alergica,
tranchilizante, vitaminoterapie.

Reactii tardive:

Marginale:

Ulceratiile de decubit se datoreaza atrofiei campului protetic si infundarii consecutive a

protezelor purtate timp indelungat. Se manifesta clinic prin ulceratii insotite sau nu de edem, care
se pot suprainfecta, moment in care poate aparea adenopatia. Este necesar sa se faca un
diagnostic diferential cu leziunile maligne care pot aparea la nivelul mucoasei bucale.
Tratamentul consta in excizia formatiunii tumorale urmata de biopsie si modificare protezei in
zona respectiva.

Bazale:

Leziunile eritemato- congestive se datoreaza porozitatilor protezei si igienei

necorespunzatoare, cat si imperfectiunilor de ordin ocluzal. Pacientul va fi instruit cum sa
intretina igiena corecta a protezei, iar relatiile ocluzale vor fi perfectate.
 Ulceratiile bazale tardive se datoreaza mai ales unor dizarmonii ocluzale sau margini
iritante rezultate din folieri, linii americane sau camera de vid.

Totale:

Reactiile tardive totale datorate bolilor generale apar in general in:

 avitaminoze
 anemii
 diabet
 afectiuni hepatice
 afectiuni renale cronice

Stomatopatiile tardive traumatice se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor pe

campul protetic. Leziunile apar de regula la distanta de sediul contactului prematur si la
prima vedere par inexplicabile. In cazul tuturor situatiilor cand se face o protezare
mobilizabila pe un teren deficitar in afara de conceperea si executarea ireprosabila a
protezei este indicat sa se instituie un tratament profilactic care consta in: tratamentul
afectiunilor generale, vitaminoterapie, eliminarea alimentelor picante, iritante, mentinerea
igienei protezei, convingerea pacientului ca este necesar sa se prezinte periodic la control.

Candidoza cronica atrofica (stomatita de proteza)

Candidoza orala este o afectiune rara, fiind determinanta de factori locali sau generali
preexistenti care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor si anume: igiena orala
deficitara, varsta( nou nascut, varstnici), tulburari endocrine( diabet zaharat,
hipoparatiroidism), iritatii locale cornice datorate protezelor mobile incorect adaptate.

Simptomele subiective reprezentate de durere si senzatii de arsura sunt intalnite mai

ales in timpul perioadelor de exacerbare, dar zonele eritematoase pot sa persiste pe toata
durata purtarii protezei.

Tratamentul afectiunii consta in:

 refacerea lucrarii protetice;

 mentinerea igienei orale riguroase;
 clatiri orale cu solutie de Clorhexidina;
 toaleta riguroasa a protezei;
 indepartarea protezelor in timpul noptii.

In concluzie, stomatitele sunt procese inflamatorii ale mucoasei cavitaii orale

putand fi provocate de foarte multe cauze( infectioase, toxice, iritative, alergice,
nutritionale).
 Tratamentul afectiunilor generale care predispun la stomatopati protetice este de
competenta medicului de medicina generala.

In cazul unei stomatopatii protetice medicul stomatolog va trebui sa actioneze

etiologic in functie de formele anatomoclinice descrise pentru a elimina toti factorii
iritativi, traumatici ce sunt imputabili executiei protezelor si modificarilor survenite in
timp, atat la nivelul bazei protezelor, marginilor lor, cat si la nivel ocluzal. De o deosebita
importanta in succesul terapeutic- dupa indepartarea factorilor cauzali- este rigurozitatea
si ritmicitatea igienei protezei, alternarea unor pauze in purtarea protezelor si uneori si un
tratament medicamentos stabilit in colaborare cu medicul dermatolog, mai ales pentru
cauzele rebele la tratament.