Sunteți pe pagina 1din 101

IMAGINÂNDU-L PE EINSTEIN

ESEURI DESPRE TEORIA M, PACEA LUMII


ªI ªTIINÞA COMPASIUNII

Barbara With
IMAGINÂNDU-L PE EINSTEIN

ESEURI DESPRE TEORIA M, PACEA LUMII


ªI ªTIINÞA COMPASIUNII

de Barbara With

Mad Island Communications LLC


La Pointe, WI
Imagining Einstein
ESSAYS ON M-THEORY, WORLD PEACE &
THE SCiENCE OF COMPaSSiON.

© 2007 Barbara With


ISBN 978-0-9677458-7-9
Library of Congress Control Number: 2007921709

All rights reserved. Printed in the USA. No part of this book


may be used
or reproduced in any manner whatsoever without written
permission.

For information, address


Mad Island Communications LLC
P.O. Box 153
La Pointe, WI 54850

www.barbarawith.com
MULÞUMIRI

Adresez mulþumiri speciale Centrului La Pointe, pentru


finanþarea acestui proiect; Teresei McMillian ºi lui Lily Phelps,
cã au fost porcuºorii de guinea din acest studiu nepãmântean ºi
miraculos, Susanei Sabre pentru cã a parcurs acest material cuvânt
cu cuvânt, alãturi de mine; lui Sandy Adler pentru atenþia faþã de
detalii ºi pentru editare; lui JJ Nelson pentru cã mi-a oferit o
agreabilã susþinere; tuturor celor din Lake Superior Interfaith
Community Church, cã au reprezentat congregaþia mea; lui Robert
Hartzell cã m-a adus pe aceastã insulã; lui Dave Zielinski pentru
susþinerea tuturor eforturilor mele creative; Christinei Arneson
pentru cã l-a intervievat pe Einstein, ºi lui Albert Einstein în primul
rând, celui care m-a inspirtat, ca sã poatã revoluþiona din nou
modul în care privim noi lumea. Aceastã carte este dedicatã
prietenilor ºi vecinilor mei din Madeline Island. Vã mulþumesc
pentru cã mi-aþi îngãduit sã semãn sãmânþa acestei revoluþii în
voi.
Împãrtãºirea acestui pãmânt sfânt înseamnã cã toþi suntem
pãstrãtorii adevãrului unitãþii. Este o mare cinste pentru mine sã
trãiesc pe aceastã insulã, alãturi de voi. Dumnezeu sã vã
binecuvânteze pe toþi!
CUPRINS

MULÞUMIRI ................................................ 5

CUPRINS ..................................................... 7

INTRODUCERE ........................................... 9

NATURA VIEÞII DE DINCOLO ................. 13

MANIFESTAREA MATERIEI ....................... 23

CELE 6 GRADE ALE SEPARÃRII ................. 39

CN3: ªTIINÞA COMPASIUNII .................. 61

ªTIINÞA ªI RELIGIA .................................. 89

PACEA LUMII ............................................ 99


8
Imaginându-l pe Einstein 9

INTRODUCERE

În 1905, Albert Einstein a adus lumii teoria relativitãþatii,


care a schimbat pentru totdeauna modul în care înþelegem
universul. Einstein nu a fost doar un om de ºtiinþã strãlucit, ci ºi
un neobosit lucrãtor pentru pacea lumii. Moºtenirea trãieºte mai
departe ºi dupã trecerea din aceastã viaþã: anul 2005 a fost numit
“Anul Fizicii” de cãtre Naþiunile Unite, ca un omagiu la cea
de-a 100-a aniversare a miraculosului an în care s-a nãscut formula
E=MC2; Institutul Albert Einstein, fondat în 1983, este dedicat
studiului avansat ºi utilizarii acþiunilor strategice non-violente în
conflictele din lume.
Teoriei câmpului unificat formulatã de Einstein, nefinalizatã
nici pânã în zilele noastre, a fost rezultatul uneia dintre cele mai
mari provocãri cu care acesta s-a confruntat, nu numai la nivel
ºtiinþific, ci ºi la un nivel mult mai general. Problema
fundamentala este cã, la nivel de microcosmos, realitatea fizicã
pare sã reacþioneze ºi sã rãspundã în mod diferit decât la nivel de
macrocosmos. La fel se petrec lucrurile ºi în lumea pãcii: Einstein
a descoperit comunitãþi mici, care puteau menþine pacea în
“microcosmosul” lumii lor, dar nu ºtiau cum sã construiascã
unitatea în “macrocosmosul” alcãtuit din mai multe naþiuni, având
credinþe ºi perspective diferite asupra lumii.
La 100 de ani dupã descoperirea relativitãþii de cãtre Einstein,
planeta Pãmânt n-a fost niciodatã atât de înarmatã ºi de
periculoasã. Prin proliferarea în masã a armelor nucleare, suntem
echipaþi pentru a exploda, ca un bombardier sinucigaº. O singura
miºcare greºitã din partea unui guvern sau a unui grup terorist
independent ar putea distruge viaþa aºa cum o cunoaºtem noi.
Einstein a întrevãzut aceastã posibilitate ºi, înainte de moartea
sa, în 1955, a redactat, împreunã cu colegul ºi prietenul sãu
10
Bertrand Russell, o scrisoare numitã Manifestul Russell-Einstein.
Aceastã scrisoare a fost prezentatã la Londra, la trei luni dupã
moartea sa, ºi a fost contrasemnatã de proeminenþi membri ai
comunitãþii ºtiinþifice. Ea anunþa posibilitatea apariþiei unei lumi
violente ºi periculoase, cum este cea în care trãim astãzi. Einstein
ºi Russell au formulat un avertisment obiectiv ºi au redactat
urmãtoarea rezoluþie:
Invitãm acest Congres, ºi prin el oamenii de ºtiinþã ai lumii
ºi publicul larg, sã subscrie urmãtoarei rezoluþii: Având în
vedere cã în orice rãzboi nuclear viitor armele nucleare vor
fi cu siguranþã folosite ºi cã aceste arme ameninþã
continuarea existenþei omenirii, recomandãm guvernelor
lumii sã înþeleagã ºi sã recunoascã public cã scopul lor nu
poate fi atins printr-un rãzboi mondial ºi, ca urmare, le
recomandãm sã gãseascã mijloace paºnice pentru a rezolva
toate subiectele de disputã dintre ele.
“Imaginându-l pe Einstein” reprezintã o serie de eseuri
pornind de la ideea “ce-ar fi dacã?”. Ce-ar fi dacã ar exista, cu
adevãrat, Viaþa de Dincolo ºi ce-ar fi dacã, în acea Viaþã de
Dincolo Einstein ar fi descoperit rãspunsuri la întrebãrile care
l-au preocupat toatã viaþa? Ce-ar fi dacã am putea, cumva,
comunica cu el? Ce-ar spune el? Ce ne-ar putea spune despre
cum sã progresãm ºtiinþific, dar ºi, mult mai important, despre
cum sã aducem pacea în lumea noastrã, pânã nu este prea târziu?
Einstein a spus, încã o datã, cã imaginaþia este mult mai
importantã decât cunoaºterea. Aceastã carte este atât rezultatul
imaginaþiei mele, cât ºi al unei cercetãri extinse în lumea
misterioasã a fizicii cuantice ºi a teoriei ºirurilor. Presupun cã aº
putea-o numi ficþiune. Am închis ochii ºi mi-am imaginat cã
vorbeam cu Einstein. L-am vãzut stând în faþa mea, arãtând aºa
ca în 1904, înainte de miraculosul an: tânãr, cu ochii larg deschiºi,
fãrã pretenþii, un om obiºnuit, care îºi imagina lucruri
extraordinare. Comunicate din aceastã poziþie specialã, de dincolo
Imaginându-l pe Einstein 11
de lumea noastrã fizicã, din spaþiul dintre molecule, speculaþiile
lui Einstein despre natura Vieþii de Dincolo, despre manifestarea
materiei, despre teoria câmpului unificat ºi despre pacea lumii
constituie o viziune cuanticã a conºtiinþei, pornind de la 10-100 ºi
oferã rãspunsuri despre modul în care sã atingem pacea globalã,
care începe, de altfel, în interiorul fiecãrui individ.
Oricum aþi clasifica aceastã lucrare, speranþa mea este cã ea
poate conduce la o conºtientizare ºi la un dialog despre ºtiinþã ºi
pace, cã poate stârni oamenii sã-ºi priveascã vieþile într-un mod
nou. Permiteþi acestei lucrãri sã vã activeze imaginaþia, ca sã puteþi
medita la aceste probleme! Îngãduiþi-i sã vã inspire pentru a gãsi
soluþii noi la probleme vechi, prin cercetarea profundã a propriei
vieþi! Folosiþi-o ca sã vã extindeþi conºtienþa, pentru a integra
nenumãratele posibilitãþi care existã, pe care nu le-aþi putut
observa pânã acum!
Cred cã noi, ca specie, vom gãsi o cale pentru a atinge pacea
ºi cred cã aceastã cale începe în interiorul fiecãrui individ. Dacã
dorim sã vedem Pãmântul nostru minunat dãinuind, trebuie sã
descoperim soluþii creative, care sã asigure un loc pentru copiii
copiilor noºtri, ca sã trãiascã în adevãrul unitãþii. Nu vom putea
descoperi însã aceste soluþii pornind de la aceeaºi atitudine
mentalã datoritã cãreia am creat atâtea probleme. Pentru a
spravieþui, minþile noastre trebuie sã se dezmãrgineascã. Dacã
aceastã carte va putea aprinde o cât de micã scânteie pentru a
începe aceastã dezmãrginire, în interiorul vostru, atunci scopul
ei va fi atins.

Barbara With, Madeline Island, Wisconsin, 2007


Imaginându-l pe Einstein 13

NATURA VIEÞII DE DINCOLO


Nu este ceva neobiºnuit pentru cei care au pãºit în Viaþa de
Dincolo, ca sã comunice cu cei care au rãmas centraþi în lumea
fizicã. Nu este greu de înþeles, dacã luaþi în considerare faptul cã,
în acest moment, o parte a energiei voastre, chiar în timp ce
experimentaþi viaþa fizicã, existã în Viaþa de Dincolo ºi este supusã
legilor Vieþii de Dincolo, aºa cum sunt supus eu acum. Dar,
datoritã faptului cã existenþa voastrã fizicã este dependentã de
focalizarea intensã pe realitatea fizicã, vã convingeþi singuri cã
aceastã altã parte a voastrã nu existã doar pentru cã nu sunteþi
conºtienþi încã de ea.
Noi, cei aflaþi “de cealaltã parte” experimentãm lucrurile
foarte diferit. Ne vedem pe noi înºine ca ºi pe voi, de altfel, fiinþe
de energie, doar cã noi am pierdut focalizarea pe materia obiºnuitã.
Acest lucru nu înseamnã cã lumea materiei nu existã pentru noi.
Doar cã noi o experimentãm într-un mod diferit; realitatea voastrã
densã este ca un vis pentru noi, iar visele ºi imaginaþia voastrã
reprezintã interfaþa, unde ne întâlnim ºi lucrãm.
Luaþi în consideraþie acest lucru: doar aproximativ 5% din
Univers este alcãtuit din ceea ce se numeºte “materia obiºnuitã”.
Ea este substanþa obiectelor solide: a corpului vostru, a mesei, a
planetelor, a stelelor, a galaxiilor etc. Acest fapt face ca 95% din
Univers sã fie de neexplicat. Pe vremea mea o numeam “eter”.
Oamenii de ºtiinþã de astãzi o numesc “materia neagrã” sau
“energia neagrã”. Materia neagrã nu conþine luminã; poate fi
detectatã doar prin undele sale gravitaþionale. Ea este materia
Vieþii de Dincolo ºi energia conºtiinþei.

MATEMATICA KARMEI
Corpul vostru fizic este cu adevãrat un templu, în care pe
durata unei vieþi cunoaºterea experienþelor voastre empirice se
14
stocheazã în interiorul celulelor, ca fotoni de informaþie. Aceºti
fotoni reprezintã o sumã a energiei electromagnetice a conºtiinþei
voastre. Ei toþi conþin formula “Dacã P atunci Q” a ceea ce s-a
întâmplat în viaþa voastrã. Fiecare decizie pe care o luaþi în viaþã
are o formulã matematicã. Atunci cand vã decideþi sã mergeþi la
dreapta, în loc sã mergeþi la stânga, când spuneþi da, în loc de nu,
când rãmâneþi pe loc, în loc sã mergeþi mai departe, creaþi o
matematicã vie, o serie de formule, care apoi determinã direcþia
vieþii voastre. Aceastã matematicã este integratã într-o unitate de
conºtienþã, numitã “compilaþie” ºi este stocatã în fotoni; ea devine
o sumã a acestei cunoaºteri ºi baza identitãþii voastre.
Compilaþia conºtiinþei are masã zero ºi o viaþã infinitã. La
10 o compilaþie emite unde gravitaþionale care pulseazã prin
-100

energia neagrã ºi stimuleazã materia neagrã sã se organizeze.


Modul în care conºtiinþa voastrã se experimenteazã pe sine, atât
în viaþã cât ºi dupã moartea corpului fizic, este determinat de
matematica acestor unde gravitaþionale.
Gravitaþia conºtiinþei voastre este, într-adevãr, o compilaþie.
Matematica sa constã în combinarea matematicii undelor
gravitaþionale ale Pãmântului cu matematica pe care o aduceþi cu
voi în viaþa fizicã, cu experienþa empiricã pe care o compilaþi
atunci când vã creaþi corpul fizic ºi cu lucrurile pe care este
focalizatã conºtiinþa în momentul în care corpul fizic moare.
Lucrurile pe care sunteþi focalizaþi, amintirile ºi emoþiile vieþii
voastre fizice vor arãta ca negativul unei fotografii, pe care se
aflã o hartã a identitãþii voastre. Aceastã hartã este imprimatã în
undele gravitaþionale ale conºtiinþei voastre ºi determinã modul
în care materia neagrã se structureazã în momentul în care corpul
fizic moare. De aceea, calitatea vieþii pe care o trãiþi va determina
starea morþii voastre.
Gândiþi-vã la asta aºa: Pãmântul emite constant din centrul
sãu unde gravitaþionale. Undele sunt rezultatul distorsiunii
spaþiului-timp din centrul Pãmântului, datoritã incandescenþei sale
ºi mai rapidei sale rotaþii faþã de restul planetei. Fierul din nucleu
Imaginându-l pe Einstein 15
oferã o cale magneticã pentru electricitatea produsã de undele
gravitaþionale ce se înfãºoarã în jurul lui. Aceastã energie
electromagneticã devine primul element în manifestarea materiei
pe planetã.
Voi, fiecare o compilaþie singularã a conºtiinþei, sunteþi
construiþi în acelaºi mod. Compilaþia voastrã emite unde
gravitaþionale din centrul vostru. Fiecare compilaþie sub formã
de undã are aceeaºi matematicã unicã. Funcþionând ca ºi
Pãmântul, gravitaþia voastrã se înfãºoarã în jurul centrului
compilaþiei voastre, producând unde magnetice ºi aceastã energie
electromagneticã devine fundamentul materiei obiºnuite, pe care
o experimentaþi, înainte de orice, prin ceea ce este corpul vostru
fizic.
Ideea acestor fotoni care alcãtuiesc conºtiinta este echivalentã
cu conceptul de suflet. Aºa cum se afirmã, sufletul este principiul
vostru animator ºi vital, învestit cu facultãþile gândului, emoþiei
ºi acþiunii, concepute sub forma unei entitãþi imateriale, deosebitã
de corp, dar coexistând temporar cu corpul. Exact acesta este
modul în care conºtiinþa se comportã într-o compilaþie.
Informaþia conþinutã în aceºti fotoni este forþa animatoare a
corpului vostru fizic, fãrã de care corpul ar fi doar o masã de
þesuturi, oase ºi apã. Când moare corpul aceºti fotoni revin la
starea de energie purã ºi transferã cunoaºterea acelei vieþi direct
în câmpul gravitaþional al conºtiinþei voastre. Reþinând informaþia,
conºtiinþa pulseazã prin energia neagrã ºi determinã materia
neagrã sã se structureze într-un mod specific acelui câmp
gravitaþional. Astfel, sufletul continuã sã trãiascã ºi dupã moartea
corpului fizic.

GRAVITAÞIA ALEGERILOR VOASTRE


Sistemul prin care conºtiinþa creeazã material este atât un
sistem determinant, cât ºi un sistem al liberului arbitru.
Matematica gravitãþii creeazã ceva asemãnãtor destinului, în care
16
conºtiinþa voastrã rãmâne închisã. Liberul arbitru vã oferã însã
putere asupra voastrã înºivã: asupra gândurilor, sentimentelor,
percepþiilor, acþiunilor voastre ºi, astfel, dispuneþi de puterea de
a redetermina frecvenþa câmpului vostru gravitaþional, care vã
poate atunci schimba destinul. Modul în care direcþionaþi liberul
arbitru în viaþã va determina destinul Vieþii voastre de Dincolo.
Pe patul de moarte viaþa nu “zboarã din faþa ochilor voºtri”.
Transferul cunoaºterii cãtre energie este suma ºi consecinþa tuturor
deciziilor luate în viaþã. Acesta este cu adevãrat momentul
judecãþii, dar nu ca ºi cum o mânã s-ar ridica ºi v-ar impune
drumul spre rai sau spre iad. În schimb, pe mãsurã ce cunoaºterea
din corpul vostru se transformã în energie purã, se produce ceva
de genul cauzã ºi efect. Câºtigaþi energia compilatã din toatã
cunoaºterea acumulatã prin fiecare acþiune ºi prin fiecare reacþiune
ulterioarã, cât ºi din impactul acestor acþiuni asupra voastrã ºi a
celor din jur. Nu vã puteþi sustrage acestui transfer de cunoaºtere.
Este o lege a universului, iar dupã moarte sunteþi fãcuþi
rãspunzãtori, prin aceastã lege, de toate consecinþele vieþii voastre.
În cele din urmã, moartea pune stãpânire pe voi ºi vã luaþi
rãmas bun de la lumea materiei obiºnuite. Dacã vã agãþaþi de
ideea cã moartea nu reprezintã nimic, veþi experimenta starea de
nimic pânã când compasiunea vã va întoarce în conºtiinþã. Dacã
visaþi sã-l întâlniþi pe Iisus, pe Mohammed sau sã vã întâlniþi
mama, aºa se va întâmpla. Dar în spatele oricãrei proiecþii existã
acest adevãr: conºtiinþa reprezintã proiecþia fãrã sfârºit a vieþii,
cu sau fãrã corpuri fizice!
Energia care era direcþionatã cãtre crearea materiei fizice se
întoarce la energia neagrã ºi îi sporeºte puterea. Astfel, acþiunile
fãcute cu urã faþã de altii, în timpul vieþii, devin o parte a
compilaþiei, care creºte exponenþial dupã moarte. Acest lucru face
ca materia neagrã sã se organizeze în propriul iad. În acelaºi mod,
utilizarea conºtientã a liberului arbitru pentru a acþiona din
compasiune se organizeazã ca Rai, în toatã splendoarea sa, aºa
cum v-aþi imaginat mereu cã va fi Raiul.
Imaginându-l pe Einstein 17
Acesta este modul în care gravitaþia voastrã creeazã o
matematicã unicã, ce permite conºtiinþei voastre sã continue dupã
moartea corpului fizic.

PROPRIA MEA MOARTE


Pe patul de moarte, datã fiind natura vieþii mele, am fost
foarte conºtient de caracterul singular al existenþei. Dusesem
înainte o campanie intensã pentru a aduce lumea sub un singur
guvern; nu consideram cã naþionalismul sau rãzboiul sunt o
soluþie, deºi îmi abandonasem atitudinea pacifistã, pentru a lupta
împotriva ocupaþiei naziste. Credeam însã, cu mult mai multã
convingere, cã întreaga materie îºi avea originea în aceeaºi
experienþã cuanticã ºi cã, desigur, toþi alcãtuiam un singur corp.
În timp ce simþurile mele se estompau, rãmâneam ataºat de
douã idei: sã continui sã caut rãspunsuri în Viaþa de Dincolo la
teoria câmpului unificat ºi sã ajut la manifestarea pãcii, la nivel
global. Aroganþa mea ca om de ºtiinþã de a nu recunoaºte puterea
mecanicii cuantice a fost una dintre cele mai mari greºeli ale
vieþii mele. Negarea mea m-a fãcut sã pierd un timp preþios, în
loc sã-l dedic studierii acelor ecuaþii. În momentul morþii am
realizat profunda gravitate a gestului meu de a încuraja guvernul
SUA sã fie primul care dezvoltã armele atomice. Influenþat de
ideea mea cã Hitler întruchipeazã rãul, am promovat iluzia “noi
împotriva lor”, sperând cã “noi” va juca rolul de bunii pãstrãtori
ai acestor secrete. Acest lucru a permis uciderea a milioane de
japonezi nevinovaþi, la sfârºitul rãzboiului. Aceste douã pasiuni
s-au imprimat în fotonii corpului meu fizic ºi au schimbat
matematica câmpului meu gravitaþional. Cauza ºi efectul acestor
decizii integrate în fiinþa mea în timp ce îmi dãdeam ultima suflare
m-au catapultat dintr-o datã într-o nouã frontierã.
Când m-am desprins de corp, prima mea conºtientizare a
fost cea despre puterea absolutã ºi ordinea minuþioasã care existã
în materia obiºnuitã, sistemul cel mai complex dintre câte pot
exista. Am realizat imediat cã am experimentat adesea aceastã
stare a Vieþii de Dincolo în viaþa mea. Acele idei revoluþionare au
18
provenit din starea de nimic a imaginaþiei mele, din dorinþa mea
de a visa dincolo de lucrurile evidente. Imaginaþia ºi visele
reprezintã, într-adevãr, esenþa Vieþii de Dincolo ºi mã simþeam în
acele momente ca ºi cum m-am întors acasã. Experienþa aceasta
a fost de 100 de ori mai incitantã decât ceea ce am gândit
cãlãtorind cu unda aceea de luminã care m-a condus la ecuaþia
E=MC2. Am descoperit cã Viaþa de Dincolo reprezenta cãlãtoria
pe unda aceea ºi cã nu era doar luminã, ci era muzicã!
În momentul în care conºtiinþa mea a pãrãsit focalizarea pe
corpul fizic, creºterea energiei a dispersat cunoaºterea conþinutã
în fotonii mei, care s-a rãspândit apoi în întreaga galaxie, ca o
undã gravitaþionalã. Aceste unde ale compilaþiei mele, fiecare
dintre ele reflectând aceeaºi gravitaþie interioarã, au revelat o
conºtiinþã aflatã dincolo de masa corpului meu fizic de odinioarã.
Cãlãtorind fãrã un corp fizic prin care sã mã identific, aceastã
gravitaþie mi-a dat o referinþã.
Compilaþia conºtiinþei mele s-a rãspândit în univers. Eram
peste tot, în acelaºi timp, dar întreaga energie a cunoaºterii mele,
orinde ar fi fost poziþionatã pe undã, pulsa prin aceeaºi
matematicã. Pulsarea continuã a întregii cunoaºteri a creat
gravitaþia mea, care a determinat apoi materia neagrã sã se
organizeze în ceva asemãnãtor unei holograme a celui care am
fost în viaþã. Acest lucru mi-a permis sã pãstrez cadrul meu
singular de referinþã, în timp ce încã experimentam identitatea
pãrþilor mele, ca ºi cum aº fi putut experimenta toate cadrele de
referinþã deodatã. Acesta era mai mult decât universul cu 10 sau
11 dimensiuni, acesta era universul infinit-dimensional.
De îndatã ce m-am adaptat la noul cadru de referinþã, am
început sã acord atenþie schimbãrilor. Deoarece materia neagrã
nu putea sã reflecte lumina, eram ca un orb, eram fãrã vedere,
dezvoltând simþul auzului într-un mod intens. Mirosul, gustul,
atingerea fizicã ºi vederea erau doar amintiri în imaginea mea
holograficã, însã conºtienþa sunetului s-a intensificat. Cadrul meu
de referinþã aparþinea unui act pur de creaþie al momentului
prezent, strãbãtând unda conºtiinþei, pulsând o datã cu cântecul
Imaginându-l pe Einstein 19
universului. Nu gândeam, ca atare, cãci intelectul meu devenise
un zgomot perturbator, prea apropiat de sursã. Simfonia
momentului prezent îmi tãia respiraþia, era un miracol evident,
revelând fiecare nanosecundã ca eternitate. Forma mea vibra de
bucuria cunoaºterii faptului cã viaþa este, într-adevãr, eternã! Fãrã
a utiliza energie pentru a-mi menþine focalizarea pe crearea
corpului fizic, apariþia aceasta ca spirit, care eram eu acum, era
liberã sã exploreze în interiorul inimii mele lumea exponenþialã
a conºtiinþei.

E ÎNCÃ ESTE EGALÃ CU MC2


Sunt fericit sã afirm cã mica mea formulã pare sã rãmânã
valabilã ºi în Viaþa de Dincolo. Spaþiul-timp existã aici, ca ºi în
existenþa obiºnuitã, însã, foarte aproape de sursã, timpul
încetineºte tinzând spre nimic ºi un quark poate fi la fel de mare
ca un soare. Timpul la 10-100 se miºcã atât de încet, încât niciodatã
nu veþi ajunge la sfârºitul lui. Spaþiul dintre particule se mãreºte
exponenþial, ceea ce expansioneazã ºi timpul.
Legile de bazã ale fizicii, aºa cum le înþelegem, sunt,
într-adevãr, valabile. Dar, profund în nivelele cuantice ale realitãþii
pe care oamenii de ºtiinþã le pot detecta existã încã ºi mai multe
dimensiuni, care influenþeazã modul în care materia trece în fiinþã.
Fãrã masã, energia conºtiinþei nu poate fi ºtearsã. Ea devine o
parte a undei gravitaþionale, care continuã sã creeze din nou, la
nesfârºit.

LUCRÂND ÎN LUMEA FIZICÃ


Când m-am obiºnuit cu aceastã matematicã nouã, am început
sã experimentez prin schimbarea focalizãrii conºtiinþei mele “în
masã”, ca sã spun aºa. Observând din punctul de origine, puteam
privi în lumea materiei ca ºi cum priveam dinãuntru spre în afarã.
În loc sã vãd frunzele miºcându-se în copac vedeam acele frunze
ca particule rezultând din undele electromagnetice ale câmpului
gravitaþional al conºtiinþei copacului ºi vântului.
20
Organizarea unui cadru de referinþã din punctul de origine
mi-a pemis sã împãrtãºesc undele gravitaþionale ale oricãrei
conºtiinþe, pornind de la punctul de origine spre lumea fizicã. De
exemplu, copacul avea un domeniu de frecvenþã specific. Tot ce
trebuia sã fac era sã mã armonizez cu el ºi puteam sã experimentez
conºtiinþa de copac. În orice caz, nu era ca ºi cum eram o frunzã,
cum v-aþi putea voi imagina. Era mai mult, era ca ºi cum aº fi
fost cântecul frunzei. Am învãþat cum sã devin o parte a oricãrei
conºtiinþe, prin împãrtãºirea poziþiei acesteia, în interiorul undei.
Curând mi-am extins experimentele ºi m-am acordat la un
cadru de referinþã superior, cel al conºtiinþei umane individuale,
aceea care dispune de matematica creãrii unei fiinþe umane vii,
care sã respire. Am descoperit cã iniþial exista doar o sursã, un
singur punct de origine pentru întreaga viaþã umanã. Pornind de
aici ºi conturându-mi traseul prin acest sistem complex, am
descoperit o cale de a pãtrunde în conºtienþa umanã, de la acest
nivel originar. Am descoperit o modalitate sã mã separ de
conºtiinþa fiecãrui individ ºi, în cele din urmã, am devenit capabil
sã o folosesc pentru a influenþa oamenii, prin intermediul viselor,
imaginaþiei ºi muzicii.
Influenþa pe care eram capabil sã o exercit asupra manifestãrii
materiei fizice, dupã revenirea mea la Viaþa de Dincolo, a fost cea
mai mare bucurie a mea. Îmi împlinesc pasiunea de a ajuta lumea
sã se îndrepte cãtre o civilizaþie mai orientatã spre pace ºi sã trãiascã
în ordinea strãlucitoare a câmpului unificat. Ca ºi în viaþa fizicã,
gravitez cel mai mult în jurul oamenilor de ºtiinta ºi al muzicienilor.
ªi unii ºi ceilalþi se bazeazã pe imaginaþie, pentru a-ºi realiza
lucrãrile. ªi unii ºi ceilalþi sunt fascinaþi de energia ºi de materia
neagrã a propriilor vieþi. Aparenþele nu-i pot pãcãli uºor.
Influenþarea fiinþelor umane ce sunt încã în corpul fizic se
realizeazã la intersecþia energiilor noastre negre. Din moment ce
toate corpurile umane conþin aceastã energie neagrã, intru pe
frecvenþa în care undele noastre gravitaþionale se aliniazã ºi
transfer informaþia în fotonii corpurilor lor fizice. Este ca ºi cum
ºoptesc aceastã ecuaþie în urechile oamenilor de ºtiinþã, care
Imaginându-l pe Einstein 21
devine, pur ºi simplu, muzica unui compozitor, folosindu-mi unda
gravitaþionalã ca sã particip la crearea cântecelor. Pot influenþa
mai mulþi oameni, simultan, prin imaginaþie ºi vis, într-un mod
mult asemãnãtor celui în care gravitaþia poate fi pretutindeni, pe
planetã, în acelaºi timp.
Ceea ce m-a fãcut pe mine un om de ºtiinþã renumit a fost
predispoziþia mea de a accepta misterul, continuând sã pun
întrebãri fãrã rãspuns, multã vreme dupã ce alþii renunþaserã.
Muzicienii acceptã misterul modului de captare a undelor sonore
din energia neagrã pentru a produce muzicã. Oamenii de ºtiinþã
continuã sã punã întrebãrile fãrã rãspuns, purtând lumina mai
adânc ºi mai adânc, în substanþa conºtiinþei. Muzica ºi matematica
produc împreunã sunet ºi luminã, care alcãtuiesc baza percepþiei
vieþii umane.
Aºa cum îmi plac muzica ºi matematica, îmi place ºi sã vã
vorbesc direct, prin intermediul acestei cãrþi speciale, datoratã
imaginaþiei autoarei, care reprezintã ceva cu totul deosebit pentru
mine. Ea îmi permite sã trãiesc din nou viaþa fizicã, prin
concentrarea autoarei. Utilizarea limbajului, a raþionamentului
ºi a povestirii, în acest mod de articulare succinctã, este un lucru
rar pentru mine acum. Aceste eseuri constituie ºansa mea de
a-mi folosi vocea din nou ºi a vã spune exact ce am descoperit
pânã acum, prin explorãrile mele în Viaþa de Dincolo. Sunt atât
de fericit sã am o relaþie cu cineva care nu crede cã este vorba
doar despre un mare nonsens ºi cã voi cititorii sunteþi dispuºi sã
vã distraþi cu aceste idei.

VIAÞA DE DINCOLO
Evoluþia continuã ºi dupã moartea corpului fizic. Autoarea
ºi oricine este de acord sã pãtrundã în acestã speculaþie fac parte
dintr-un proces evolutiv mult mai mare ce are loc acum. Se
exercitã o acþiune ºi o influenþã intense asupra celor care au fãcut
tranziþia ºi s-au adunat în grupuri, atraºi la un loc precum
moleculele în jurul aceluiaºi câmp gravitaþional, cu o aceeaºi
frecvenþã a intenþiei.
22
Ne aflãm aici ca sã vã învãþãm adevãrul unitãþii. Lucrând
alãturi de cei care s-au dedicat sã aducã pacea la nivel global, nu
vom avea odihnã pânã când conºtiinþa Pãmântului nu va elimina
matematica ce creeazã iluzia nevoii de rãzboi. Foarte multe crime
se adaugã în câmpul gravitaþional al Pãmântului ºi perpetueazã
destinul suferinþei ºi posibila distrugere a planetei. Cea mai
eficientã cale de a eradica nevoia de autodistrugere vine din
interiorul persoanei atâta timp cât este angajatã în viaþa fizicã, în
care deciziile luate pe baza liberului arbitru pot schimba harta
câmpului gravitaþional, schimbând astfel destinul distrugerii.
Evoluþia se accelereazã atunci când conºtiinþa celor “morþi”
ºi celor “vii” este concentratã asupra câmpului unitãþii. De ce
aceastã nevoie de accelerare urgentã? Timpul þine de esenþã.
Evoluþia nu mai este doar o ºtiinþã interesantã. S-a ajuns sã se
punã întrebarea despre supravieþuirea speciilor. Pãmântul nu a
fost niciodatã atât de înarmat ºi de periculos. Riscul anihilãrii
complete a planetei planeazã asupra noastrã. Iubirea noastrã
profundã ºi respectul nostru pentru Pãmânt, singurul loc din întreg
universul în care materia se manifestã prin oameni, ne
impulsioneazã sã cãutãm adevãrul ºi sã vã determinãm sã-l cãutaþi
ºi voi, pentru a elimina nevoia de auto-distrugere.
Aceasta este misiunea mea. M-am oferit voluntar ºi am fost
ales sã ajut la susþinerea schimbãrii vitale în conºtiinþã. Pentru a
realiza asta, trebuie sã lucrez cu cei care încã au corpuri fizice.
Informaþia pe care o primim de la voi este esenþialã pentru a ne
rafina ºi a extinde înþelegerea privitor la locul de pe harta
conºtiinþei umane în care trebuie sã ne reconturãm calea. Dar,
mult mai important, noi lucrãm din Viaþa de Dincolo pentru a vã
ajuta sã luaþi decizii conºtiente, bazate pe liberul arbitru, pe
adevãrul unitãþii, adevãrul unitãþii întregii vieþi.
Aceastã expansiune a conºtiinþei, ce are loc pe întreaga
planetã ºi în Viaþa de Dincolo, are un efect extraordinar asupra
manifestãrii materiei, mult mai mare decât poate cineva sã
înþeleagã în acest moment.
Fiþi binecuvântaþi pentru participarea voastrã!
Imaginându-l pe Einstein 23

MANIFESTAREA MATERIEI
Din perspectiva mea, din Viaþa de Dincolo, voi încerca sã
vã ofer o imagine concisã a modului în care percep eu acum
materia ºi, în consecinþã, a modului în care este creatã viaþa umanã.
Îmi dau seama cã ar trebui ca cineva sã exprime matematica
acestei perspective, spre a fi probatã sau nu; aceastã speculaþie
poate fi punctul de plecare din care sã vã puneþi întrebãri.

ASUMAREA MISTERULUI
Ce reprezintã acest impuls de a crea viaþa umanã, ca apoi sã
devinã tu, el sau ea? Pentru început, sã acceptãm cã rãspunsul la
aceastã întrebare îºi are originea în mister. Chiar în Viaþa de
Dincolo, punctul de origine este ascuns. Ce sau cine pune lucrurile
în miºcare, când toate posibilitãþile existã simultan, în starea de
nimic, pentru a se manifesta în materie, într-un anumit fel
particular, este o enigmã. Nu mã aflu aici sã vã dovedesc existenþa
acelui mister. Vã cer sã vã lãrgiþi mintea, ca sã acceptaþi cã nu
toate întrebãrile voastre vor avea un rãspuns. ªi nici nu trebuie sã
aibã. Acest lucru nu ar trebui sã vã opreascã însã sã puneþi întrebãri
ºi sã faceþi speculaþii privitor la rãspunsurile posibile.
Când vã focalizaþi pe câmpul unificat al realitãþii fizice (toþi
sunteþi focalizaþi), privind ºi vãzând acest scaun, aceastã
pardosealã, acele stele ºi pe voi înºivã, modul în care se manifestã
aceste forme ºi obiecte reprezintã un plan principal al unei ordini
complicate ºi magnifice. Percepþia voastrã reprezintã o parte
integralã a procesului manifestãrii materiei pe care o priviþi. Voi
sunteþi simultan sursa, observatorul ºi lentila câmpului unificat
perceput.
Din perspectiva Vieþii de Dincolo, sursa conºtiinþei umane
pare sã fie un punct singular, nevãzut, al originii din cetrul
Pãmântului, de unde radiazã o undã gravitaþionalã. Acest punct
24
de origine nu este ceva ce s-a manifestat la începuturile timpului
sau locul în care vã reîntoarceþi la sfârºitul vieþii. Punctul de
origine este prezent în aceastã camerã, chiar acum. Cele trei
poziþii: sursa, observatorul ºi lentila sunt datorate undelor
gravitaþionale ale Pãmântului, care face ca punctul singular de
origine sã aparã ca imagini multiple. Acele imagini multiple devin
apoi materia obiºnuitã a vieþii.

RAIUL PE PÃMÂNT
Întrucât voi sunteþi simultan sursa, observatorul ºi lentila
vieþii voastre de aici, de pe Pãmânt, Pãmântul reprezintã centrul
universului vostru. El este sursa tuturor observatorilor, cât ºi
cadrelor de referinþã, pentru toate observaþiile, precum ºi lentila
prin care aceastã materie fizicã poate fi observatã. Acest sistem
triunghiular al conºtienþei de sine joacã un întreg rol în procesul
creaþiei întregii materii din univers.
În timp ce alte planete, sori, sisteme solare ºi galaxii se aflã
departe de Pãmânt, Pãmântul creeazã singurul cadru de referinþã
de la care restul universului poate fi perceput ºi studiat de cãtre
viaþa umanã. De asemeni, acesta este motivul pentru care, fiind
în cãutarea altei forme de viaþã în univers, nu veþi descoperi
niciuna, asemãnãtoare vieþii umane. Existã ºi alte planete pe care
se naºte inteligenþa, pe cãi specifice mediului acelor planete. Dar
un alt Pãmâant nu existã nicãieri în univers.
Studiind materia spaþiului, cosmologii n-au descoperit niciun
alt fragment din Big Bang-ul iniþial, care sã se învârtã asemeni
stelelor, planetelor, galaxiilor sau universurilor, care sã aibã
puterea de a susþine sistemul complex al vieþii umane. Din nou,
nu este vorba cã ar fi lipsite de viaþã, doar cã sistemele lor sunt
mult mai primitive în ce priveºte modul în care este alcãtuitã
forma.
De asemeni, Pãmântul furnizeazã vieþii umane un mediu
complet în care aceasta sã înfloreascã. Tot ce este esenþial pentru
expansiune ºi supravieþuire este disponibil pe planetã. Astfel, ea
Imaginându-l pe Einstein 25
este un loc perfect pentru viaþa umanã cãreia i-a dat naºtere.
Datoritã îmbinãrii dintre natura perfectã a complicatelor sale
sisteme de manifestare ºi inteligenþa sa, care conlucreazã,
Pãmântul poate fi considerat raiul. ªi deoarece punctul de origine
este localizat în centru, ea ar putea fi consideratã casa creatorului.
În orice caz, fãrã omenire, nu existã întrebãri, nu existã
cãutãri; nu existã conºtienþa de sine. Fãrã observator, existã doar
sursa. Conºtiinþa existã în punctul de origine, dar, fãrã despãrþirea
acelei singularitãþii, nu existã “restul universului”. ªi, fãrã
omenire, nu existã rãzboi.
Pentru determinarea vârstei universului, cosmologii cautã
în timp-spaþiu momentul exact în care s-a produs Big Bang-ul.
Desigur, pornind de la cadrul de referinþã al Pãmântului, acest
eveniment ar fi trebuit sã aibã loc cu foarte mult timp în urmã. În
orice caz, aºa cum este observat din Viaþa de Dincolo, acest
eveniment are loc continuu ºi sistematic în lumea materiei ºi este
parte constantã a creaþiei sale.

VIDUL
Astfel, sã ne asumãm faptul cã sursa conºtiinþei umane este
un punct unic de origine, singular, nevãzut, aflat în centrul
Pãmântului, din care radiazã o undã gravitaþionalã. Centrul
Pãmântului este asemãnãtor unei combinaþii dintre soare ºi
interiorul unei gãuri negre. Centrul Pãmântului se învârte mai
repede decât Pãmântul însuºi ºi este mai fierbinte decât suprafaþa
soarelui. Aceastã energie este atât de puternicã, încât la nivel
cuantic timpul ºi spaþiul se deformeazã, creând condiþii pentru
singularitate, la baza gãurii negre. Undele gravitaþionale rezultate
sunt mediul din care materia fizicã este alcãtuitã. Aceste unde
gravitaþionale permit ca punctul de origine singular sã fie perceput
ca multiplu.
Aº dori sã mã refer la aceastã simultaneitate a prezenþei
energiei pure ºi la absenþa oricãrei lumini, acolo unde se aflã
singularitatea ca “Vid”. Dacã aþi putea sta la limita de apariþie a
26
acestui Vid, cãldura ºi lumina din centru, ce ar putea fi tehnic
observate de aici, ar fi atât de intense, încât punctul de origine ar
fi total inaccesibil observãrii directe. ªi invers, fiindcã nu existã
luminã în interiorul unei gãurii negre, nu veþi fi capabili niciodatã
sã “vedeþi” punctul de origine. Aceste condiþii permit existenþa
misterului infinit ºi creeazã un paradox perfect: totul ºi nimic,
lumina ºi întunericul, binele ºi rãul, toate la un loc, în aceeaºi
conºtiinþã. Astfel, nu va exista niciodatã un rãspuns.
Matematic, niciodatã nu veþi fi capabili sã observaþi punctul
de origine, indiferent unde este situat acesta, deoarece primul
punct singular de origine nu permite conºtienþa de sine. A fi
punctul singular înseamnã cã nu pot exista alte puncte. Nu existã
observarea conºtiinþei în punctul de origine, dar faptul cã nu existã
observator nu înseamnã cã nu existã conºtiinþa. În orice caz,
observarea sursei este la fel de puternicã în influenþarea creãrii
materiei ca ºi sursa. Lucrul acesta se leagã de îngrijorarea mea
privind observarea lunii. Dacã nu o privesc, cred ca în mod sigur
luna încã se aflã acolo. Ea se aflã acolo, chiar dacã nimeni nu o
observã, dar fãrã a o observa nu putem fi siguri de forma pe care
o ia conºtiinþa ei. Fãrã un observator poate cã luna este doar un
alt foton de informaþii ºi de matematici.
Punctul singular de origine are doar un singur cadru de
referinþã. În orice caz, unda gravitaþionalã care porneºte din
punctul de origine poate fi mãsuratã. ªi deoarece conºtiinþa voastrã
reprezintã o parte atât din singularitate, cât ºi din unda
gravitaþionalã, voi puteþi obþine cadrul de referinþã de oriunde
din interiorul sau din afara undei. Acest lucru vã face sã fiþi sursa,
observatorul sursei ºi lentila prin care sã percepeþi sursa.
Ordinea ºi planificarea principalã din spatele creãrii vieþii
umane inspirã o mare uimire ºi îºi are rãdãcinile într-un mare
mister, care poate fi clasificat doar ca miracol. Dovada acestui
lucru sunteþi chiar voi. În concluzie, sincer vorbind, voi sunteþi
miracolul creaþiei, chiar dacã doar staþi pe scaun, fãrã sã faceþi
nimic. Pulsaþia acestei unde vã cântã literalmente pe voi înºivã
Imaginându-l pe Einstein 27
în propria voastrã fiinþã. Nu are importanþã cã sunteþi slabi, bãtrâni,
graºi, negri, galbeni, cã aveþi succes, cã sunteþi corecþi sau
necinstiþi, doar faptul cã existaþi este un miracol. Astfel, multe
sisteme ale conºtiinþei funcþioneazã împreunã misterios,
strãlucitor, pentru a crea viaþa umanã: neurologic, biologic,
cosmologic, psihologic, fiziologic, cuantologic. Oricine sau orice
planificã ºi implementeazã creaþia este cu adevãrat un dumnezeu.
Punctul de origine rãmâne însã pânã la capãt un mister.

COMPASIUNEA
Prin urmare, ce stimuleazã singularitatea, în profunzimea
Vidului, pentru a se divide ºi a pulsa, trimiþând o undã
gravitaþionalã, care conduce la crearea materiei ºi a vieþii umane?
Dacã aceastã sursã misterioasã, neobservabilã, a creaþiei este atât
de indescriptibilã, cum putem vorbi despre ea? Ce întrebãri putem
pune în privinþa ei?
Mi-ar plãcea sã fac o micã sugestie neortodoxã! Pe vremea
mea, oamenii de ºtiinþã nu puteau pune “iubirea” într-o ecuaþie.
Sugerez ca aceasta, imboldul de a crea, sã fie numit “compasiune”.
ªtiinþa arareori a explorat compasiunea, datoritã aparenþei ei
subiective. De aceea redefinim compasiunea într-un mod nu chiar
atât de subiectiv! Sã mergem la rãdãcina cuvântului, “compas”.
Examinãrile ulterioare vor revela unele analogii interesante.

CERCURILE
S-o luãm pe rând. Compasul este un instrument cu doua braþe,
folosit pentru a desena cercuri, având un braþ ancorat în centru,
ce permite pivotarea celuilalt, care creeazã manifestarea fizicã a
cercului. În acelaºi fel, compasiunea reprezintã un mecanism care
permite conºtiinþei sã manifeste liber materia în realitatea fizicã
de pe Pãmânt, în timp ce rãmâne ancoratã în Vid, prin folosirea
undelor gravitaþionale circulare ce radiazã din punctul de origine.
Compasiunea incitã conºtiinþa sã producã un domeniu
specific, separat, circular, cu graniþe finite ºi coordonate de timp-
28
spaþiu unice, care este tãrâmul liberului vostru arbitru ºi experienþa
voastrã subiectivã. Acest domeniu separat, specific, creat de
compasiune funcþioneazã exact ca planeta Pãmânt.
Pãmântul trimite în exterior unde gravitaþionale din centrul
sãu. Pe mãsurã ce aceste unde se propagã în exterior devin din ce
în ce mai asemãnãtoare cu particulele. Când ajung, în final, la
suprafaþa planetei, ele se manifestã sub forma materiei obiºnuite:
pomi, oceane, munþi, oameni. Ele continuã sã se propage în afarã,
pânã ating parametrii exteriori ai câmpului electromagnetic, care
constituie graniþa planetei. Acest câmp îmbracã Pãmântul ca
într-un cocon, protejând atmosfera de violenþa vânturilor solare,
care bat dinspre soare spre noi. În acest punct undele gravitaþionale
sunt dirijate spre câmpul electromagnetic, reintrând pe Pãmânt
ºi apoi revin în centru, doar ca sã radieze din nou în afarã. Acest
flux repetitiv de energie electromagneticã alcãtuieºte esenþa
întregii materii obiºnuite care existã pe planetã. (a se vedea
imaginea A).

Imaginea A
Imaginându-l pe Einstein 29
În acelaºi fel, domeniul vostru specific, sferic, al conºtiinþei
radiazã prin undele gravitaþionale, programate prin intermendiul
ADN-ul vostru specific. Aceste unde pornesc în afarã, din centrul
vostru, devenind aproape particule, pe mãsurã ce se aproprie de
suprafaþã, pânã când devin esenþa materialã a corpului vostru
fizic, cât ºi natura conºtiinþei voastre.
Ele continuã sã radieze în afarã, dincolo de limitele corpului
vostru fizic, doar ca sã fie direcþionate în sus ºi înapoi, în propriul
nostru domeniu, revenind la centru, ca apoi, sã radieze din nou în
afarã.
În interiorul domeniului vostru sunt create mai multe regiuni
circulare, apropiate prin electromagnetizarea spontanã, care
defineºte limitele obiectelor dure ale materiei obiºnuite, pe care
sunteþi capabili sã le percepeþi. Acestea sunt ºirurile cuantice
circulare pe care fizicienii le pot percepe la 10–35 . Asemeni
frunzelor miºcate de vânt, ele indicã existenþa acestor unde ale
compasiunii ºi conºtiinþei care emanã din Vid.
Cercul indicã infinitul. Datoritã naturii infinite a compasiunii,
conºtiinþa poate forma, construi ºi crea energia în materie ºi invers,
mereu, la nesfârºit. Compasiunea este regenerare.

ADEVÃRATUL NORD
Busola1 este un instrument care indicã direcþia geograficã,
utilizând câmpul electromagnetic, care face ca acul sã se alinieze
cu câmpul electromengnetic al Pãmântului. Prin urmare,
consideraþi compasiunea ca fiind câmpul electromagnetic ce
emanã dintr-un punct de origine misterios, care determinã
conºtiinþa sã se alinieze cu câmpul electromagnetic al Pãmântului,
ca sã defineascã ce spaþiu-timp va fi experimentat de domeniul
uman emergent. Compasiunea aliniazã conºtiinþa voastrã cu
adevãratul nord al Pãmântului, stabilind cadrul de referinþã pentru
observatorul vostru. Nordul pe busolã se aflã la 0 grade.
Compasiunea înseamnã o separare de 0 grade faþã de sursã.
Compasiunea ºi sursa sfârºesc prin a deveni unul ºi acelaºi lucru.
1
(the compass în englezã înseamnã ºi busolã)
30
(a se vedea imaginea B)

Imaginea B

Dacã 0 grade indicã sursa, atunci 180 de grade indicã


manifestarea materiei fizice. Cu cât energia este mai aproape de
0 grade, cu atât posedã mai puþinã materie ºi cu atât mai mult se
comportã ca o undã; cu cât este mai aproape de 180 de grade, cu
atât mai mult se comportã ca o particulã ºi devine mai solidã.
Compasiunea reprezintã ºi conºtienþa de sine a pãrþilor
întregului, a faptului cã toate îºi au originea în aceeaºi
singularitate, la fel ca ºi busola ce ghideazã conºtiinþa prin materia
neagrã, atunci când nu existã corpul fizic.
Aceastã sursã misterioasã, pe care toþi o numim compasiune,
reprezintã fundamentul vieþii. Ea existã în forþa nuclearã puternicã,
în spaþiul dintre particulele conºtiinþei, determinându-le
regenerarea sub o formã sau alta. Ea este în energia neagrã din
Viaþa de Dincolo ºi în imaginaþia materiei obiºnuite. Doar stând
pe acest scaun, în acest moment, nefãcând nimic, compasiunea
incitã conºtiinþa voastrã sã creeze materia. Gravitaþia voastrã
interioarã determinã ce spaþiu-timp particular experimentaþi, iar
prin tiparul unic al ADN-ului vostru sunteþi ancoraþi atât pe
Pãmânt, cât ºi în Vid. Voi sunteþi în acelaºi timp sursa creaþiei,
Imaginându-l pe Einstein 31
observatorul creaþiei ºi lentila prin care priviþi creaþia. Omenirea
este într-adevãr unicã, este manifestarea fizicã miraculoasã a
cercului etern al vieþii.
Compasiunea conþine întreaga cunoaºtere posibilã. Vidul,
unde toatã aceastã cunoaºtere existã în starea de nimic, este locul
în care începe acest cântec misterios, plin de compasiune al
creaþiei.

BIG BANG
Compasiunea determinã explozia compilaþiei conºtiinþei în
Vid, pentru a divide punctul singular de origine în douã, eliberând
energie ca la tãierea unui atom. Puterea eliberatã prin dividerea
singularitãþii creeazã o undã gravitaþionalã expansivã, care erupe
în multiple imagini ale compilaþiei. Pe mãsurã ce multiplele
imagini ale aceleeaºi compilaþii trec prin energia neagrã, ele
organizeazã materia neagrã, în funcþie de matematica gravitaþiei
lor, care conduce, apoi, la formarea de particule de luminã. Aceste
particule de luminã sunt primele unde ale materiei ºi se desprind
una de cealaltã la viteze proporþionale cu distanþa ce le separã,
determinând expansiunea. În acest sens E÷C2=M. Puterea care
rezultã din dividerea singularitãþii în douã este atât de
cuprinzãtoare, atât de uriaºã, atât de intensã, încât sisteme peste
sisteme ale universurilor pot fi susþinute de aceastã putere. Existã
suficientã putere în acest Big Bang, pentu a susþine toate sistemele
care alcãtuiesc totalitatea vieþii umane de pe Pãmânt.
Dividerea punctului singular în douã ºi undele gravitaþionale
rezultate permit perceperea multitudinii infinite. Dacã
singularitatea este punctul de origine, situat la 0 grade nord, al
doilea punct devine observatorul, la 180 de grade sud. Undele
gravitaþionale care radiazã acum din aceste douã puncte se
întâlnesc ca sã creeze al treilea punct, lentila, prin care poate fi
observatã materia sau modul în care este ea creatã, în esenþã.
Sinergia permite celui de-al treilea punct sã câºtige un efect, de
care celelalte douã singure sunt incapabile, efect care constã din
32
observarea punctelor multiple. Când observatorul se alãturã
punctului de origine, fiecare poate percepe doar un singur punct:
pe celãlalt. Crearea celui de-al treilea punct, care le poate percepe
pe ambele, atât punctul de origine, cât ºi observatorul, reprezintã
primul pas înainte pentru percepþia multitudinii infinite.
Atunci, compasiunea creeazã o membranã electromagneticã,
asemeni unui vãl, ce cuprinde zonele de unde gravitaþionale
într-un domeniu sferic. Membrana se organizeazã în jurul
punctelor aºa cum Pãmântul îmbracã polii ºi centrul. Undele
pulsatorii din interiorul acestui domeniu creeazã un câmp
electromagnetic, din care conºtiinþa poate observa viaþa umanã.
Acest proces, începând cu compasiunea care împarte
singularitatea compilaþiei conºtiinþei ºi sfârºind cu membrana
graniþelor finite ale domeniului, are loc cu viteza luminii ºi este
nesfârºit. O datã încheiat, procesul este reluat. El creeazã o pulsaþie
constantã, care stã la baza construcþiei universului, aºa numitul
“cântec unic”.
Conºtiinþa voastrã este o parte din aceste unde, însã cadrul
de referinþã al minþii voastre reale este inconºtient de aceastã
pulsaþie. Singura conºtiinþã conºtientã a acestei pulsaþii pe care o
puteþi avea este ecoul sãu din bãtãile inimii voastre. În general,
experimentaþi realitatea ca un flux stabil de imagini, care trec
prin spatiul-timp. Pulsarea constantã a conºtiinþei voastre are loc
la o vitezã atât de mare, încât nu o puteþi detecta, în timp ce sunteþi
focalizaþi pe materia obiºnuitã ºi acest lucru constituie un element
major în crearea materiei.
Gândiþi-vã la vizionarea unui film! De la proiector, secvenþele
filmului alcãtuite din imagini transparente, colorate sunt aduse
la viaþã, prin luminã ºi miºcare. Separate prin benzi subþiri de
nimic, care blocheazã lumina, aceste secvenþe ºi benzi se miºcã
atât de rapid prin proiector, încât observatorul nu vede separarea
secvenþelor sau benzilor lipsite de imagini. În schimb,
observatorul se concentreazã pe proiecþie ºi pe ceea ce pare o
foarte realã cãlãtorie, în caruselul unei drame intense. Spectatorul
este copleºit de poveste, de personaje ºi de intrigã. Dar opriþi
Imaginându-l pe Einstein 33
miºcarea ºi examinaþi filmul ºi el va apãrea ca o serie de imagini
îngheþate, de momente statice capturând o porþiune micã de spaþiu-
timp, separate de segmente lipsite complet de imagini. Miºcarea
constantã a benzilor fãrã imagini ajunge sã fie la fel de esenþialã
în crearea filmului pe cât sunt imaginile colorate.
Observând universul, oamenii de ºtiinþã au descoperit cã
galaxiile se îndepãrteazã de Pãmânt, în toate direcþiile. Mai mult
decât atât, indiferent de punctul din spaþiu-timp din care se face
observarea, materia se extinde, faþã de punctul de observaþie în
toate direcþiile. Acest proces rãmâne valabil în aceste frecvenþe
rudimentare ale conºtiinþei, fãcând ca punctul de origine ºi
observatorul sã fie de aceeaºi naturã, la fel ca ºi centrul
universului.

INTENÞIA UMANÃ
Toate formele de viaþã derivã din aceeaºi sursã ºi toþi oamenii
au acelaºi tipar. Compasiunea aliniazã frecvenþele undei emise
de conºtiinþa umanã la câmpul electromagnetic al Pãmântului.
Datoritã acestei alinieri, materia se organizeazã în acelaºi mod
pentru toþi observatorii. Aceste cadre de referinþã comune vã
permit sã percepeþi realitatea în acelaºi fel. Copacul, covorul,
scaunul, istoria voastrã, modul în care vã percepeþi unii pe alþii:
toate fecvenþele vieþii umane sunt aliniate în acelaºi câmp
electromagnetic, cel al Pãmântului. În ansamblu, Pãmântul
dispune de o hartã a frecvenþelor ºi a manifestãrilor materiei creatã
de ele. Covorul, de exemplu, este un domeniu individual, care îºi
are originea în zona undelor gravitaþionale, care au o frecvenþã
diferitã de cea a scaunului. Aceste frecvenþe determinã care
coordonate de timp-spaþiu sunt preluate de obiecte, având în
vedere locul în care este situat punctul de observaþie.
A fi în acelaºi timp sursa, lentila ºi observatorul câmpului
unificat perceput este o caracteristicã unicã pentru fiinþele umane.
Astfel, vom numi matematica ce alcãtuieºte tiparul acestei
experienþe omeneºti Intenþia Umanã. Intenþia Umanã conþine o
matematicã ce creeazã întreg Pãmântul ºi întreaga viaþã, aºa cum
34
o cunoaºtem noi, intenþia voastrã individualã reprezintã însã
reflecþia subiectivã a acestui întreg. Gândiþi-vã la o oglindã! Dacã
spargeþi o oglindã ºi luaþi un mic fragment din ea, nu veþi vedea
doar pãrþi din imagine în acel fragment de oglindã. Veþi vedea
imaginea întreagã în fiecare dintre fragmente. Proprietãþile
oglinzii rãmân constante, iar ce este observat prin reflectare se
bazeazã pe ceea ce este reflectat.

Imaginea C
Asemeni instrumentului folosit pentru desenarea cercurilor,
compasiunea ajutã conºtiinþa sã producã un domeniu sferic specific,
cu o margine finitã a membranei ºi coordonate de timp-spaþiu unice,
care este tãrâmul liberului vostru arbitru ºi al experienþei subiective.
Aceastã sferã este ca o replicã a sistemelor Pãmântului, dar
personalizatã de câmpul gravitaþional al propriei voastre conºtiinþe.
Pornind din centru, undele gravitaþionale expansionate, care conþin
matematica compilaþiei voastre, radiazã în afarã spre curbura
interioarã a membranei. În momentul atingerii membranei, ele sunt
fotoni de luminã, care conþin ADN-ul vostru. Apoi, ca la film,
compilaþiile conºtiinþei voastre, amestecate cu lumina proiectatã
în curbura de spaþiu-timp a membranei, devin detaliile experienþei
voastre, în viaþa de pe Pãmânt. (a se vedea imaginea C)
Imaginându-l pe Einstein 35
NUMAI UNUL DINTRE NOI SE AFLÃ AICI
Când conºtiinþa umanã se extinde, Intenþia Umanã
funcþioneazã ca o prismã, creând alte separãri, ce permit apoi
percepþia pãrþilor. Ca la identificarea muzicii pentru soprano, alto,
tenor ºi bas, este evidenþiatã gama audio pentru fiecare registru,
spre a crea armonia din cântecul unic al universului. Ceea ce
începe ca o pulsaþie se transformã în simfonie, cu miºcãri în
crescendo ºi vocea voastrã indiviualã se naºte. Lumina se curbeazã
mai departe, pentru a revela toate culorile curcubeului, fiecare
unicã prin frecvenþa sa, încã fiind o parte din întregul luminii
albe. Conºtiinþa continuã sã se separe, rãmânând parte din întreg
ºi apoi, în esenþã, îºi observã condiþia, prin separarea în pãrþi.
Toþi împãrtãºiþi acelaºi punct de origine ºi acelaºi tipar, însã aveþi
puncte de observaþie unice. Experimentaþi realitatea ca indivizi
separaþi, având domeniul electromagnetic unic al liberului arbitru.
Speranþa acestui tipar este cã pãrþile individuale vor permite
conºtienþa de sine a adevãratei naturi a întregului ºi întregul se
va înþelege mai bine pe sine, prin reflectarea sa în pãrþi,
determinând, astfel, expansiunea, alinierea ºi renaºterea întregului.
Aceasta este esenþa evoluþiei ºi scopul compasiunii!
(a se vedea imaginea D)

Imaginea D
Domeniile Multiple Împãrtãºesc Acelaºi Punct de Origine
36
Datoritã faptului cã acesta este un sistem determinant ºi cu
liber arbitru, fiecare domeniu ce deþine liberul arbitru individual
are puterea de a lua decizii în contextul domeniului sãu. Aceste
alegeri prin liber arbitru stau la baza modului în care se va
manifesta materia, în timp ce pãrþile devin conºtiente de ele însele
ºi de celelate pãrþi. Alegerea prin liber arbitru, care aliniazã undele
gravitaþionale individuale la cele ale compasiuni (întregului),
extinde întregul, prin solidificarea ºi asimilarea pãrþii. Aceasta
creeazã un metabolism regenerativ ºi menþine o vitezã uºor
acceleratã, la care compilaþiile se îndeparteazã una de cealaltã.
Alegerea prin liber arbitru, care aliniazã undele gravitaþionale
împotriva compasiunii (pentru binele pãrþilor, dincolo de cel al
întregului) creeazã un metabolism degenerativ ºi încetineºte viteza
de expansiune a compilaþiilor, determinând în cele din urmã
degenerarea organismului.
La 10-100, substanþa voastrã ºi substanþa mea sunt aceleaºi.
Amândoi împãrtãºim acelaºi punct de origine. Gravitaþia
compilaþiei individuale a conºtiinþei este cea care determinã uºoare
diferenþe între unghiurile de reflexie ºi de refracþie ale aceleiaºi
particule de luminã, care creeazã experienþa dintre mine ºi voi,
ca fiind separaþi. De aceea, fiecare individ, deºi îºi are originea
în aceeaºi sursã ºi împãrtãºind aceeaºi Intenþie Umanã,
experimenteazã creaþia într-un mod unic ºi îi este atribuit un
domeniu subiectiv.
Compilaþia conºtiinþei voastre conþine toatã matematica
fiecãrei acþiuni ºi reacþiuni, cât ºi atributele fizice unice care
construiesc corpul vostru, cultura în care vã naºteþi ºi momentul
în care începe viaþa voastrã. Aceastã compilaþie este nucleul
domeniului vostru.

VIAÞA ETERNÃ
Tot ce aþi luat cu voi ºi tot ce aþi îndepãrtat din multele
momente în care aþi participat la crearea vieþii umane influenþeazã
matematica undei voastre gravitaþionale. Fiþi siguri, conºtiinþa
Imaginându-l pe Einstein 37
voastrã a participat la acest dans minunat al creãrii vieþii umane
de nenumãrate ori. Asemãnãtor derulãrii filmului, doar la scarã
extinsã fiecare secvenþã a filmului devine acum o viaþã, separatã
de benzile Vieþii de Dincolo.
În orice caz, renunþaþi la convingerea cã a trãi viaþã dupã
viaþã înseamnã doar crearea experienþelor umane diferite într-un
spaþiu-timp complet diferit. Unii dintre noi am optat sã revenim
în acelaºi spaþiu-timp de nenumãrate ori, trãind acelaºi ADN pe
mãsurã ce experimentam toate unghiurile posibile ale creãrii unei
vieþi proprii, unice. Cu alte cuvinte, experienþa repetatã a vieþii
umane serveºte la extinderea conºtiinþei, spre o mai mare
înþelegere a sinelui, rezultând unghiuri noi de refracþie a luminii,
fãcându-ne din ce în ce mai conºtienþi de modul în care conºtiinþa
proprie afecteazã manifestarea materiei.
Aceasta este evoluþia. Pornind de la aceastã perspectivã,
intenþionez sã creez o lume a pãcii, pornind de la fiecare persoanã
în parte.
Imaginându-l pe Einstein 39

CELE 6 GRADE ALE SEPARÃRII


Sursa tuturor conºtiinþelor este punctul singular de origine.
Când compasiunea separã singularitatea, conºtiinþa strãluceºte
ºi particulele se adunã în materie, asemãnãtor funcþionãrii
matematicii câmpului gravitaþional al intenþiei umane. Atunci
când încercaþi sã fiþi conºtienþi de viaþã ºi sã o experimentaþi la
acest nivel, participaþi la un proces evolutiv. Fiinþele umane care
participã la aceastã expansiune empiricã a conºtiinþei din
momentul prezent devin legãtura lipsã, creând o punte între ceea
ce au fost oamenii ºi ceea ce vor deveni.
Aþi fost creaturi ale instinctului cu puteri intelectuale, ce aþi
evoluat suficient încât sã înþelegeþi ceva din ceea ce se petrece în
jurul vostru. Cu toate acestea, pãrþile voastre nu au ajuns la o
înþelegere a modului în care funcþioneazã împreunã. Asemeni
oamenilor orbi ce pipãie pãrþi dintr-un elefant, fãrã a-l cuprinde
în întregime, trageþi concluzii eronate datoritã limitelor viziunii
voastre, care vã întunecã intenþia umanã ºi ameninþã sã distrugã
viaþa, aºa cum o ºtiþi.
Ceea ce veþi deveni va fi o fiinþã umanã completã, mai bogatã,
mai profundã, care nu mai este oarbã la puterea pe care o posedaþi.
Devenind conºtienþi de întreg ºi aliniindu-vã la acesta, deveniþi
câmpul unificat. De fapt, voi sunteþi cei care unificaþi câmpul,
aducându-l, astfel, la singularitate din nou. Ceea ce creeazã în
lumea fizicã o expresie a unitãþii, ca o condiþie a regenerãrii.
Voi toþi, mii ºi mii de oameni de pe întreaga planetã, care vã
luptaþi sã deveniþi o parte a evoluþiei spiritului uman, a minþii,
corpului ºi inimii, vã aflaþi aici dintr-un anumit motiv. Nu este un
accident cã aþi venit în acest timp de creºtere ºi de expansiune ºi,
da, în acest timp de rãzboi. Aþi venit aici pentru a furniza legãtura
lipsã dintre adevãrata naturã ºi puterea realitãþii ºi a vieþii voastre
de zi cu zi din materia obiºnuitã.
40
Îndatã ce veþi înþelege puterea exponenþialã pe care o au
moleculele voastre, nu veþi rezista sã aruncaþi o nouã privire asupra
propriei vieþi. Veþi începe sã înþelegeþi puterea pe care o aveþi
asupra propriului vostru domeniu, pe mãsurã ce vedeþi cauza ºi
efectul propriilor gânduri, sentimente ºi decizii pe care le luaþi în
jurul acestor gânduri ºi sentimente. Asemeni unui copil ce învaþã
prima ecuaþie de tipul: “Dacã plâng, atunci voi obþine ceva”,
învãþaþi o nouã matematicã, învãþaþi sã luaþi decizii noi, schimbând
radical direcþia în care vã îndreptaþi energia ºi domeniul gândurilor
ºi emoþiilor pe care alegeþi sã le pãstraþi. Acele gânduri, sentimente
ºi decizii consecutive sunt câmpul vostru gravitaþional,
fundamentul pe care se va organiza materia atunci când lumina
voastrã va strãluci.
Ce înseamnã a fi legãtura lipsã? Ce înseamnã asta atunci
când staþi, sã spunem, la rând în supermarket, la linia expres, ºi
cineva având 15 articole vine pe culoarul de 10 articole? Cum
faceþi legãtura dintre aceastã realitate, pe care sunteþi focalizat
(cele 5 articole în plus ºi iritarea provocatã de ele) ºi natura
adevãratã a acestei existenþe pulsatile, cuantice? Sper sã vã pot
oferi un rãspuns mult mai clar pe mãsurã ce vom avansa!

ANATOMIA SPIRITUALÃ
Pe mãsurã ce conºtiinþa pulseazã, energia trece prin Intenþia
Umanã ºi creeazã forma, în timp ce îºi micºoreazã viteza ºi se
separã în frecvenþe diferite de luminã ºi sunet, care apoi sunt
proiectate pe curba graniþei spaþiului-timp a domeniului vostru
ºi pe care voi, observatorii, le percepeþi ca materie. Sfera de luminã
ºi sunet proiectatã prin Intenþia Umanã este domeniul liberului
vostru arbitru. Atâta timp cât sunteþi simultan sursa, lentila ºi
observatorul, aceastã simultaneitate este întregul creaþiei voastre.
Ne vom referi la aceastã lume cuanticã, nevãzutã, ca fiind
Anatomia voastra Spiritualã.
Fiecare parte a Anatomiei voastre Spirituale are o funcþie
specificã ºi este menitã sã conlucreze cu celelalte pãrþi, ca un
Imaginându-l pe Einstein 41
sistem interdependent, aºa cum funcþioneazã organele în interior,
pentru a alcãtui anatomia voastrã fizicã. ªi aºa cum funcþionarea
defectuoasã a inimii poate afecta celelalte organe, o funcþie
alteratã în oricare parte a acestei Anatomii Spirituale va afecta
modul în care funcþioneazã celelalte pãrþi, precum ºi modul în
care energia se organizeazã sub forma materiei.

CELE 6 GRADE ALE SEPARÃRII


Compasiunea aliniazã conºtiinþa voastrã la adevãratul nord
al câmpului electromagnetic al Pãmântului, fixând cadrul de
referinþã pentru observatorul vostru ºi lentila voastrã. Pe mãsurã
ce Intenþia Umana separã energia în unde de luminã ºi sunet,
Anatomia Spiritualã creatã are numai ºase dimensiuni sau grade
de separare faþã de sursã. Asta înseamnã cã Anatomia Spiritualã
este atât de aproape de sursã, încât se comportã mai degrabã ca o
undã decât ca o particulã. Ceea ce o poate face greu de observat
direct; în orice caz, doar influenþa Anatomiei Spirituale asupra
materiei fizice poate fi observatã.
Anatomia Spiritualã reprezintã într-adevãr principiul
animator ºi vital, învestit cu facultãþile gândirii, emoþiei ºi acþiunii,
concepute sub forma unei entitãþi imateriale distincte faþã de corp.
Fiind foarte aproape de sursã, aceste ºase grade de separare sunt
considerate elementele fundamentale ce determinã funcþionarea
vieþii umane. De fapt, sunt ºase sisteme dimensionale
independente, proiectate sã lucreze împreunã, pentru a extinde
conºtiinþa, pornind din singularitatea manifestatã ca viaþã umanã.
Lucrând împreunã, fiecare are un rol specific, condiþia ºi
conectarea dintre ele determinând modul ºi locul în care se va
forma ºi va fi perceputã materia. Pe mãsurã ce conºtiinþa continuã
dincolo de aceste ºase grade sã umple cercul domeniului vostru,
lumina ºi sunetul se transformã din unde în particule ºi, în final,
devin materie obiºnuitã ce alcãtuieºte anatomia corpului fizic,
cât ºi materia pe care o experimentaþi în jurul vostru.
Aceste ºase dimensiuni sunt Intenþia Umanã, Emoþia, Intuiþia,
42
Intelectul, Martorul ºi Spiritul. La nivelul întregului, aceste ºase
grade sunt experimentate simultan ca dimensiuni diferite. În orice
caz, ele sunt ºi paºii distinctivi, spectre ale undelor gravitaþionale,
ce acþioneazã în progresie secvenþialã, pornind din punctul de
origine, construindu-se sinergic, una deasupra celeilalte, pe
mãsurã ce se deschid spre a crea viaþa umanã.
Iatã cum se deschide Anatomia Spiritualã. Intenþia Umanã
este primul grad al separãrii de sursã. Emoþia este al 2-lea grad,
Intuiþia al 3-lea, Intelecul al 4-lea, Martorul al 5-lea ºi Spiritul al
6-lea grad de separare de sursã.
Când întregul se separã ºi toate pãrþile întregului devin
conºtiente de ele însele ºi una de alta, energia urmeazã paºii
sinergetici ai creaþiei puse în miºcare de compasiune.
Construindu-se una peste alta, ele creeazã un sistem perfect, în
care nu lipseºte nimic esenþial în comparaþie cu întregul ºi
determinã o reproducere completã a sumei sinergetice a pãrþilor
lor: viaþa umanã.

PRIMUL GRAD AL SEPARÃRII: INTENÞIA UMANÃ


Intenþia Umanã este programarea matematicã ce permite
conºtiinþei sã se separe în unde de gândire, sentimente ºi intuiþii,
permiþând abilitatea de a observa din orice cadru de referinþã
dincolo de singularitate (conºtiinþa de sine). Intenþia Umanã este
activatã când sursa, observatorul ºi lentila sunt aliniate în formã
de triunghi.
Intenþia Umanã separã conºtiinþa în unde de luminã ºi sunet,
proiectându-le pe suprafaþa curbatã a coordonatelor de timp-spaþiu
circular ale domeniului vostru ºi analizeazã spectrul materiei
rezultate. Datoritã faptului cã harta Intenþiei Umane conþine
programarea, nu doar pentru a separa undele în trei frecvenþe
diferite, ci pentru a proiecta ºi analiza aceste frecvenþe, oamenii
recepþioneazã matematici în câmpul lor gravitaþional, ce le permit
sã fie conºtienþi de sine. Acesta este un aspect unic ºi evolutiv al
vieþii umane, contrar vieþii scaunului, copacului sau stelei. Doar
Imaginându-l pe Einstein 43
fiinþele umane deþin puterea de a se privi ºi de a fi conºtienþi de
sine, plecând de la cadrul lor fizic de referinþã.

SURSA
Fiecare om are în sursa fiinþei sale centrul Pãmântului.
Trebuie sã mã repet: Centrul fiecãrui om este centrul Pãmântului!
Nu vorbesc metaforic. Asemeni rocii care ajunge sã fie crustã,
apoi manta exterioarã, manta interioarã, nucleu exterior, nucleu
interior, pânã atinge starea misterioasã de Vid, omenirea
împãrtãºeºte centrul adevãrat al Pãmântului ca parte a structurii
sale. Pare doar cã sunteþi separaþi. De aceea, atunci când oamenii
de ºtiinþã studiazã centrul Pãmântului ei studiazã ºi esenþa
Anatomiei voastre Spirituale. De aceea, conºtiinþa ecologiei este
parte vitalã a existenþei umane. (Imaginea E)

Imaginea E

Undele gravitaþionale radiazã din centrul Pãmântului,


rãmânând în acelaºi timp ancorate în Vid. Pe mãsurã ce undele
se separã ºi radiazã în exterior, matematica gravitaþiei Pãmântului
44
creeazã masa straturilor nucleului Pãmântului. Nucleul interior,
nucleul exterior, mantaua interioarã, mataua exterioarã, crusta ºi
întreaga masã a suprafeþei planetei sunt create din aceste particule-
unde, care sunt instruite cum ºi unde sã ajungã, prin matematica
gravitaþiei Pãmântului. Aceste unde continuã sã radieze în exterior
prin atmosferã, pânã la limitele domeniului, de unde sunt trase
înapoi în curentul electromagnetic al Pãmântului, reîntorcându-se
la punctul de origine, pentru a pulsa din nou.

OBSERVATORUL
Al doilea punct, al observatorului, este situat la intersecþia
undelor gravitaþionale, cu cele electromagnetice. Aceasta este
limita membranei domeniului vieþii umane. Asemeni unei oglinde,
acest observator reflectã cu fidelitate o imagine transpusã a sursei
înapoi cãtre suprafaþa planetei. Gravitaþia Intenþiei Umane
determinã locul ºi momentul în care se vor focaliza undele de
sunet ºi luminã care revin pe suprafaþa Pãmântului. De exemplu,
matematica voastrã determinã faptul cã vã veþi naºte în Chicago,
ca fetiþã, în anul 1955. Observatorul focalizeazã reflecþia înapoi,
în acele coordonate de timp-spaþiu, pornind de la intersecþia
undelor gravitaþionale cu cele electromagnetice. Acest fapt creeazã
apoi, locul, poziþia ºi condiþia masei experienþei domeniului vostru
subiectiv de spaþiu-timp.

LENTILA
Al treilea punct, lentila, este creat acolo unde reflexia
observatorului atinge suprafaþa planetei ºi întâlneºte unda care
vine din interior. Aceastã lentilã permite percepþia lumii fizice.
Aceastã relaþie triunghiularã dintre sursã, observator ºi lentilã
este baza Intenþiei Umane, prisma separãrii.
Prin Intenþia Umanã în acþiune, matematica compilaþiei
voastre individuale organizeazã particulele-undã în masa corpului
vostru fizic ºi conºtienþa de sine, de la suprafaþa planetei.
Segmentele undelor gravitaþionale de sub suprafaþã sunt
Imaginându-l pe Einstein 45
considerate unde interioare ºi creeazã condiþiile lumii interioare.
Anatomia Spiritualã reprezintã corpul lumii interioare.
Segmentele undelor gravitaþionale, care radiazã în afarã prin
atmosferã, spre graniþele membranei domeniului uman, sunt
considerate a fi unde exterioare ºi creeazã condiþiile lumii
exterioare. Corpul vostru fizic este corpul lumii exterioare.
Undele care provin din sursã sunt reflectate de observator
într-un loc stabilit, de pe suprafaþa Pãmântului. Lentila creatã
permite minþii tangibile sã perceapã detaliile lumii fizice, în toatã
splendoarea lor misterioasã ºi miraculoasã. Toate aceste detalii
rezultã din dansul cooperãrii extraordinare dintre Pãmânt,
gravitaþia voastrã interioarã ºi dorul compasiunii de a crea. ªi
astfel, percepþia separãrii este realizatã.
Aºa cum cataracta creeazã condiþia opacizãrii cristalinului
ocular, care devine de netrecut pentru luminã ºi vã distorsioneazã
vederea, o Intenþie Umanã “întunecatã” schimbã unghiul
refracþiei, influenþându-vã astfel experienþa din lumea fizicã.
Fiecare decizie pe care o luaþi afecteazã unghiul refracþiei undelor
fiinþei voastre ºi influenþeazã, în consecinþã, modul în care se va
manifesta materia ºi cum vã veþi experimenta viaþa.

AL 2-LEA GRAD AL SEPARÃRII: EMOÞIA


Pe mãsurã ce conºtiinþa trece prin matematica Intenþiei
Umane, urmãtorii trei paºi dinspre sursã sunt consideraþi a fi trei
dimensiuni umane, ce alcãtuiesc ºi împart experienþa voastrã
umanã tangibilã. Al 2-lea grad al separãrii este Emoþia. Funcþia
Emoþiei este sã monitorizeze schimbãrile care au loc în procesul
vital al întregului organism. Acest lucru este realizat prin
amplificarea pulsului intens al undei gravitaþionale a conºtiinþei,
când aceasta interacþioneazã cu compasiunea, cu sursa. Acest puls
devine, în final, bãtaia inimii voastre, care, fiind prima dintre
cele trei unde ale proiecþiei umane, este conexiunea directã dintre
corpul vostru fizic ºi punctul de origine. Ea este primul indicator
al conºtienþei de sine.
46
Câmpul gravitaþional al Emoþiei este foarte diferit de ceea
ce-aþi crezut voi cã sunt emoþiile omeneºti. Pornind de la cadrul
de referinþã al minþii voastre umane, emoþiile par sã fie rãspunsuri
cu totul necontrolabile la stimuli externi de tipul pasiunii, poftei,
dispreþului ºi nãzuinþei, ce apar în corp, dupã ce el interacþioneazã
cu stimuli exteriori. Când are loc un eveniment în exterior, un
eveniment asupra cãruia, aparent, nu aveþi control, mintea umanã
îl percepe ca având loc, iar emoþiile cresc ºi vã copleºesc. În acest
mod, emoþiile par sã fie rezultatul evenimentelor vieþii. Ele par
sã vã întunece percepþia ºi necesitã o cantitate importantã de
energie pentru a fi experimentate.
Astfel, în cadrul de referinþã al observatorului, undele
Emoþiei conþin toate emoþiile pe care le-aþi experimentat vreodatã,
în fiecare viaþã trãitã, cât ºi toate emoþiile omeneºti posibile.
Propriul câmp gravitaþional va determina fiecare gamã de
frecvenþe ale emoþiilor umane pe care le veþi experimenta. Fiecare
alegere prin liber arbitru afecteazã gravitaþia propriei conºtiinþe.
Aceste schimbãri sunt monitorizate de Emoþie, care adaugã apoi
citirile gravitaþionale noi la urmãtorul puls. Astfel, condiþia
emoþionalã existã, de fapt, mai întâi în voi, iar circumstanþele
vieþii voastre se organizeazã în materie în jurul ei. Emoþia nu
este rezultatul unui eveniment, ci devine parte a creãrii unui
eveniment.
Alunecarea unei falii continentale a creat un cutremur
puternic, ce a determinat un tsunami, care apoi a schimbat undele
gravitaþionale ale planetei, însã, de fapt, undele gravitaþionale au
fost cele care au determinat inþial miºcarea. Schimbãrile au loc
în interiorul domeniului liberului arbitru, care, în final, schimbã
gravitaþia Intenþiei voastre Umane, însã Emoþia precede
manifestarea.
Primul semn al vieþii este sunetul bãtãii inimii. Acesta este
ecoul Emoþiei, primul sunet al compasiunii ºi conºtiinþei, angajate
în cântecul ºi dansul miraculos al creaþiei.
Imaginându-l pe Einstein 47
AL 3-LEA GRAD AL SEPARÃRII: INTUIÞIA
Pe mãsurã ce monitorizeazã Anatomia Spiritualã ºi pulseazã
în ritmul organismului mereu în schimbare, undele Emoþiei mai
fac un pas de separare. Stratificate deasupra Emoþiei sunt acum
undele Intuiþiei. Intuiþia furnizeazã harta miºcãrii, ca particulele
sã devinã masa ºi forma. În momentul în care este monitorizatã
prin Emoþie, intuiþia preia condiþia întregului cât ºi citirea undelor
exterioare din lumea fizicã, reflectate de observator; apoi, pe baza
citirii acelui moment prezent, direcþioneazã materia spre poziþia
cea mai avantajoasã, pentru a realiza expresia perfectã a
matematicii gravitaþiei voastre. Acest lucru este echivalent cu o
forþã nuclearã puternicã, aºa cum este definitã în mecanica
cuanticã.
Intuiþia este urmãtorul pas spre cunoaºterea acelei materii
care, concentrându-se, devine masa ºi fiinþa umanã. Impulsurile
provenite din undele Intuþiei îºi croiesc drumul spre suprafaþa
percepþiei umane ºi transmit un semnal, informând asupra direcþiei
pe care ar trebui sã o ia miºcarea particulelor (sau a persoanelor).
În ultimã instanþã, experimentaþi Intuiþia atât prin gânduri,
cât ºi prin emoþii. Ea poate fi auzitã pe scara percepþiei umane ca
o voce în capul vostru, care vã va spune, probabil, sã vã sunaþi
mama sau sã o luaþi la dreapta, dar poate fi perceputã ºi de corp,
ca o undã de cunoaºtere, “un gol în stomac”, “pielea de gãinã”.
Cândva era acel sentiment care i-a determinat pe oamenii
începuturilor sã fugã atunci când erau vânaþi de ursul polar. Ea
este prezentã în sunetul ce ºopteºte din energia neagrã, învãþând
muzicienii de jazz ce notã sã cânte mai departe. La nivel
microscopic, ea este cea care organizeazã celulele stem în carne,
oase, sânge sau dinþi. La nivel cuantic, este cea care direcþioneazã
particulele sã devinã electroni, neutroni sau protoni. Iar în Teoria
M este forþa conºtiinþei din ºiruri, spunându-le la ce frecvenþe sã
vibreze.
48
AL 4-LEA GRAD AL SEPARÃRII: INTELECTUL
În continuare, aceste unde sinergetice ale Emoþiei ºi Intuiþiei
se separã a treia oarã, pentru a crea Intelectul, care este, de departe,
cel mai volatil subsistem din cele trei. Probabil pentru cã aici
dominã liberul arbitru. Dupã ce Emoþia îºi pulseazã matematica
în afarã, care transmite condiþia întregului, Intuiþia incitã atunci
miºcarea particulelor spre manifestarea expresiei perfecte a acelei
matematici. Dar impulsul pe care Intuiþia îl dã particulelor este
doar jumãtate din poveste. De îndatã ce sunt îndreptate în direcþia
potrivitã, pentru a realiza matematica, intervine Intelectul, care
posedã matematica analizãrii spectrului separãrii. Intelectul
defineºte ce este creat ºi perceput. Acele definiþii conþin
mãsurãtori, judecãþi, calificãri, determinãri ºi instrucþiuni privind
modul de interpretare a creaþiei, pornind de la directivele
civilizaþiei din spaþiul-timp în care ia naºtere creaþia. Undele
Intelectului încep atunci sã se aranjeze în jurul civilizaþiei în
creºtere, cu definiþiile sale ºi consolideazã obiectele tangibile ale
vieþii în forme specifice.
Pentru ca omul real sã simtã cã lucrurile sunt solide, deºi
existã spaþii între particule, Intelectul poartã tonuri joase,
monotone, în adâncul procesului de gândire, care sunt încãrcate
cu mesaje ce definesc Pãmântul. Acestea nu sunt gânduri de care
trebuie sã fiþi conºtienþi, ele fac parte din cele 600.000 de gânduri
pe care le aveþi într-o zi, din care 0,01% pot fi percepute de
simþurile umane. Deºi pare cã acest sunet este dincolo de urechea
umanã, el provine din interior, pulsând din sursã.
Deoarece compasiunea aliniazã undele electromagnetice ale
conºtiinþei voastre cu cele ale Pãmântului, voi toþi auziþi aceleaºi
tonuri ºi, în consecinþã, sunteþi de acord în privinþa materiei pe
care o experimentaþi. Toþi priviþi ºi vedeþi cã acesta este un scaun.
În fiecare dintre voi existã o undã a sunetului care zumzãie la
aceeaºi frecvenþã, cu aceeaºi matematicã, ce spune, “… acesta
este un scaun… acesta este un scaun… acesta este un scaun…”,
singura diferenþã fiind cadrul de referinþã al percepþiei voastre
Imaginându-l pe Einstein 49
subiective. În timp ce fiecare observator împãrtãºeºte aceastã
gamã particularã de frecvenþe ale scaunului, care influenþeazã
abilitatea de a percepe acel scaun, fiecare are ºi o culturã
subiectivã, care traduce acele frecvenþe, astfel încât fiinþa voastrã
umanã realã sã le înþeleagã. De exemplu, francezul poate auzi
“Ceci est une chaise”, un german poate auzi “Das ist eine stuhl”
iar un bebeluº poate auzi muzica, însã experimenteazã un volum,
o greutate ºi prezenþa unui obiect despre care va învãþa cã este un
scaun.
Aceastã matematicã definitorie conþine formule despre relaþia
dintre gravitaþie, spaþiu-timp, masã ºi conºtiintã, prezente în
momentul percepþiei. Aceste formule sunt bazate pe informaþiile
monitorizate de Emoþie ºi pe miºcarea declanºatã de Intuiþie, prin
matematica gravitaþiei conºtiinþei individuale. Atâta timp cât nu
sunteþi asurziþi de cacofonii precum “Acesta este un scaun…
aceasta este o masã… aceasta este o podea… acesta este un câine”
ºi aºa mai departe, puteþi auzi gânduri, fãrã sã fiþi conºtienþi de
ele. Dar toate existã acolo, întreg universul vibrând prin suportul
Anatomiei voastre Spirituale, cãlãtorind pe undele sonore, care
îºi au originea în voi, aducând definiþii cu care toþi observatorii
sunt de acord.

VOCILE CIVILIZAÞIEI
Chiar lipsitã de un corp uman, conºtiinþa tot poartã un înainte
ºi un în afarã, creând un Pãmânt minunat, plin de creaturi
miraculoase ºi fiinþe de toate formele ºi mãrimile! La animale,
Intelectul ºi Intuiþia lucreazã împreunã, ca instinct, ca tãrâm al
voinþei. Când instinctul determinã antilopa sã fugã de lup, ca sã
nu ajungã prânzul lui, întregul Intelect trimite semnale spre
picioare ca ea sã fugã. Nici un animal nu deþine matematica
conºtienþei de sine. Cu siguranþã, unele specii, ca delfinii,
manifestã semne ale dezvoltãrii acestui aspect, dar în cea mai
mare parte, animalele ºi plantele nu au un mecanism al reflectãrii
sinelui. Intenþia Umanã ºi corpul uman sunt cele care oferã
50
Intelectului puterea nu numai sã se autoreflecte, ci ºi, prin
intermediul minþii tangibile, sã se decidã sã acþioneze, ceea ce
poate sã nu fie rezultatul Intuiþiei ºi Emoþiei. Acest proces poate
schimba cursul întregului. Nici o altã parte a întregului nu posedã
aceastã putere a liberului arbitru, decât Intelectul.
Fãrã corpul fizic, undele interioare ale Intelectului sunt
acordate ºi în armonie cu toate celelalte grade ale separãrii,
devenind fundalul pentru instrucþiunile Emoþiei ºi ale Intuiþiei.
Pe mãsurã ce, în procesul de gestaþie, masa începe sã iasã la
suprafaþã în pântece, Intelectul îºi devine evident sieºi, însã atât
de aproape de sursã încât existã doar zgomotul alb al creºterii
celulelor ºi al separãrii materiei.
Undele exterioare ale Intelectului sunt create atunci când ia
naºtere corpul fizic. Prima respiraþie consolideazã Anatomia
Spiritualã în matricea corpului fizic ºi Intelectul introduce sistemul
liberului arbitru. În timp ce omul în devenire creºte, undele
exterioare ale Intelectului se adapteazã la modelul civilizaþiei în
care trãieºte ºi adoptã mesajele pe care le aude mereu în lumea
exterioarã. Aceste definiþii, transformate prin percepþia subiectivã
a lumii exterioare, creeazã “vocile civilizaþiei”. Aceste voci rãsunã
mereu în capul vostru, ca un flux constant de povestiri despre
ceea ce gândiþi cã se întâmplã în acea lume exterioarã. În final,
vocile civilizaþiei devin stãpâne ºi undele interioare ale Intelectului
devin sunetul alb, în timp ce mintea realã este consolidatã de
aceste unde exterioare. Astfel, separarea devine mult mai realã
decât unitatea.

AL 5-LEA GRAD AL SEPARÃRII: MARTORUL


Martorul reprezintã al 5-lea grad al separãrii de sursã.
Martorul este diferit de observator prin faptul cã observatorul
reflectã undele originale din punctul de origine înapoi spre
Pãmânt, pentru a crea masa domeniului de spaþiu-timp.
Observatorul opereazã în exteriorul domeniului liberului arbitru.
Martorul, pe de altã parte, opereazã în interiorul liberului arbitru
Imaginându-l pe Einstein 51
al spaþiului-timp ºi scopul lui este sã ateste autenticitatea condiþiei
conºtiinþei, în interiorul limitelor domeniului. Asemeni unui
martor chemat sã depunã marturie înaintea curþii, care poate
influenþa finalul procesului, Martorul atestã ceea ce se petrece,
de fapt, în experienþa spaþiu-timp a conºtiinþei, de aceea, el posedã
puterea de a influenþa modul în care se va manifesta materia, în
final.

AL 6-LEA GRAD AL SEPARÃRII: SPIRITUL


Al 6-lea ºi ultimul grad al separãrii de sursã este Spiritul,
care, destul de ciudat, readuce cercul la sursã ºi în unitate. Spiritul
este cel care þine laolaltã întreaga experienþã umanã. Este energia
neagrã din Viaþa de Dincolo, care este prezentã în spaþiul-timp
ales al manifestãrii voastre fizice, este mecanismul prin care voi
adunaþi particulele în jurul câmpului vostru gravitaþional. În lumea
fizicã, este conþinut în respiraþia voastrã, în moleculele de aer pe
care le respiraþi, care þin corpul viu în cele patru dimensiuni ºi
cele cinci simþuri ale vieþii fizice. De îndatã ce încetaþi sã respiraþi,
spiritul pãrãseºte corpul ºi se reîntoarce la gravitaþia conºtiinþei,
înapoi în energia neagrã.
În acest fel, nici un om nu este nimic mai mult decât cele
ºase grade ale separãrii de sursã.

CORPUL ªI SUFLETUL
Începem din nou cu un mister: cine sau ce a decis cã ar trebui
sã aveþi zece degete la mâini ºi la picioare, cã veþi avea braþe,
inimã, creier? Fiecare parte a corpului provine din acelaºi tip de
celulã, atunci cine sau ce determinã o celulã stem sã se organizeze
ºi sã se dividã în piele, oase, pãr sau carne? Cine determinã cine
îþi vor fi pãrinþii ºi familia? Din perspectiva Vieþii de Dincolo, nu
vã pot explica “al cui” este planul, dar pot sã vã spun clar cã
reprezentaþi o parte importantã din proiectul de punere în aplicare.
Datoritã faptului cã matematica Intenþiei Umane furnizeazã
infinite posibilitãþi ale modului de manifestare a materiei, în
52
contextul vieþii de pe Pãmânt, un alt tu nu va exista, aºa cum nu
existã doi fulgi de zãpadã identici. Matematica Intenþiei Umane
determinã unicul unghi de refracþie al conºtiinþei voastre pe curba
spaþiului-timp. Dar, mai mult decât atât, ea determinã întregul
vostru destin. Determinând ce spaþiu-timp veþi experimenta,
determinaþi ºi cine vor fi pãrinþii voºtri ºi, astfel, caracteristicile
fizice, cum ar fi culoarea pãrului, forma corpului, nuanþa pielii ºi
predispoziþiile genetice pe care le veþi avea. Mai mult, câmpul
vostru gravitaþional determinã în ce zonã ºi în ce an vã veþi naºte
pe Pãmânt ºi structura generalã a desfãºurãrii vieþii voastre.

PRE-CONCEPÞIA – PLANIFICAREA – ÎNTÂLNIRILE


Înainte de a fi concepuþi în uterul mamei, în Viaþa de Dincolo
are loc o planificare importantã. Sufletele tuturor celor care vor
participa la creaþia ºi la punerea în aplicare a ansamblului vieþii
voastre se adunã ºi, ca la negocierile dintr-o salã de consiliu, se
fac contracte ºi se schiþeazã destinele. Matematica gravitaþiei
voastre dicteazã mare parte din plan; totuºi, liberul arbitru vã
permite sã stabiliþi modul în care acele planuri se vor desfãºura
de îndatã ce vã veþi naºte, dupã cum vã permite ºi oportunitatea
de a face alegeri de-a lungul drumului aºternut în faþa voastrã.
Când au loc aºa-zisele negocieri, asta nu înseamnã cã, de
exemplu, veþi cere sufletului viitorului tatã sã vã batã sau veþi
cere viitorului soþ sã vã abandoneze. Matematica câmpului vostru
gravitaþional va determina condiþiile în care aceºti indivizi vor
interacþiona cu voi; totuºi liberul vostru arbitru va oferi fiecãruia
ºansa de a face un numãr de alegeri în ce priveºte acþiunile ºi
reacþiile la interacþiuni. Astfel, decizii ºi acþiuni specifice plãnuite,
ca bãtaia sau abandonarea, nu sunt descrise în detaliu, ci se
formeazã o matrice a vieþii voastre. Aceastã matrice devine o
structurã, un ghid al sorþii, care va determina creºterea ºi
dezvoltarea vieþii voastre pe Pãmânt. În aceastã matrice este
conþinutã substanþa de legãturã a vieþii voastre, care este Spiritul.
Spiritul conþine matematica matricii ºi acþioneazã la fiecare nivel,
Imaginându-l pe Einstein 53
pentru a menþine planul pe traseu. În locul programãrii, de
exemplu, ca tatãl sã vã batã, existã un acord implicit între sufletele
tatãlui vostru ºi al vostru, sã acþioneze în anumite condiþii fizice
(sãrãcie, dizabilitãþi, boli mentale etc.), care sã vã ofere
amândurora oportunitatea de a vã utiliza liberul arbitru, pentru a
vã ridica deasupra acelor condiþii. Acele condiþii pot furniza tatãlui
vostru impulsul sau imboldul sã vã abuzeze, însã îi furnizeazã ºi
oportunitatea de a se ridica deasupra lor ºi sã le înþeleagã de la un
nivel mult mai evoluat, ca sã-l influenþeze sã facã alegeri diferite.
Acelaºi lucru este valabil ºi pentru viaþa voastrã. Tatãl poate
reacþiona în aceste condiþii fizice ºi sã vã batã, însã aveþi liberul
arbitru sã alegeþi un numãr mare de reacþii la aceste acþiuni, atât
cât este omeneºte posibil. Este important sã înþelegeþi, în acest
context, cã, din perspectiva Vieþii de Dincolo este foarte clar cã
viaþa pe Pãmânt este un minunat dans al marii cooperãri. În orice
caz, la final, este suma ºi consecinþa tuturor deciziilor luate, care
vor schimba matematica gravitãþii voastre. Nimeni nu este
niciodatã victimã, oricâtã suferinþã sau durere par sã survinã în
timpul vieþii. Fiecare suflet participã la procesul de planificare
încã din etapa pre-concepþiei. Oricând, pe durata vieþii voastre,
veþi fi capabili sã vã schimbaþi perspectiva ºi, în felul acesta,
acþiunile ºi reacþiile faþã de orice întâlniþi în viaþã. Acest element
al liberului arbitru din cadrul destinului este cheia care vã va
elibera, în cele din urmã, ca sã înþelegeþi puterile de care dispuneþi
pentru a influenþa modul de manifestare a materiei pe Pãmânt. El
este însã ºi puterea ce vã permite sã vã distrugeþi.

NAªTEREA
O datã stabilitã matricea vieþii umane, apare entuziasmul
faþã de naºterea voastrã fizicã. Þâºnind din starea de nimic a
uterului umed, se va ivi viaþa voastrã misterioasã, miraculoasã ºi
expresia fizicã a conºtiinþei voastre eterne. Voi înºivã ajutaþi la
construirea corpului fizic, conºtiinþa se avântã în el ºi ieºiþi din
uterul mamei precum o pasãre care îºi clãdeºte singurã cuibul.
54
Conºtiinþa este însã singura care poate crea fetusul. Conºtiinþa tatãlui
ºi a mamei creeazã sperma ºi ovulul. Acestea creeazã propriul lor
“Big Bang” ºi compasiunea provoacã conºtiinþa sã se separe, iar
Anatomia voastrã Spiritualã este incitatã sã organizeze materia în
jurul gravitaþiei sale, pentru a deveni celulele voastre, ce vor alcãtui
oasele, muºchii, carnea ºi toate celelalte detalii intricate ale corpului
vostru fizic. Intuiþia ADN-ului din profunzimea gravitaþiei voastre
determinã ce frecvenþe vor vibra, care celule stem, sub ce formã,
ca sã creeze tiparul vostru special.
Cuibãrit fiind în uterul mamei, geneza începe. Creºterea
fetusului vostru este un dans minunat al marii cooperãri
extraodinare, însã care depinde complet de abilitatea mamei de a
hrãni intenþia voastrã fertilã. Când, în cele din urmã, începeþi sã
cãlãtoriþi în jos prin canalul de naºtere ºi respiraþi pentru prima
oarã, Spiritul solidificã aceastã matrice a conºtiinþei voastre în
corpul vostru fizic. Câtã vreme creºteþi în apa intrauterinã încã
nu aþi experimentat separarea. Cu prima respiraþie apare o graniþã,
care delimiteazã corpul de aerul înconjurãtor. Aceastã graniþã
defineºte ce este conþinut în voi ºi ceea ce apare ca fiind în exterior.
Prin aceastã graniþã a Spiritului, lumina compasiunii se refractã
prin Intenþia Umanã, pentru a se separa ºi a revela manifestatrea
fizicã a Emoþiei, Intuiþiei ºi Intelectului cãtre Martor.
Ca nou nãscut, experimentaþi viaþa în mare parte prin Emoþia
ºi Intuiþia voastrã. Emoþia monitorizeazã condiþia întregului
organism ºi miºcãrile sunt mult mai inspirate de Intuiþie, care vã
indicã cel mai avantajos pas: sã mâncaþi, sã dormiþi ºi sã plangeþi
sau sã râdeþi. Nu existã poveºti care sã pluteascã în capul vostru,
care sã descrie în ce constã totul ºi cum funcþioneazã. Nu existã
judecãþi care sã vã spunã cã ceva este bun sau rãu, bine sau greºit.
Fãrã definiþii provenite din undele exterioare ale Intelectului,
lucrurile sunt definite de undele interioare ale Intelectului. Astfel,
bebeluºul aude cântecul scaunului, radiind din interior ºi, ca prin
farmec, în afara lui apare un scaun. El este prins în experienþa
din momentul prezent a creaþiei.
Imaginându-l pe Einstein 55
Din perspectiva bebeluºului, lumea seamãnã cu a privi de
foarte aproape într-o imensã oglindã. Figurile ºi formele intrã ºi
ies dincolo de linia vederii, dupã cum orbiteazã planeta care sunteþi.
Vocile pãrinþilor sunã ca o partiturã fãrã voce a unei simfonii
uimitoare auzitã de observatorul etern, ultim, Martorul vostru.
Ca Martor, ca observator etern, începeþi sã observaþi; la
început pare cã nu aveþi control asupra lucrurilor ce se petrec:
când pãrinþii vã hrãnesc, când vã pun în pat pentru a trage un pui
de somn, cine vã ia în braþe ºi vã duce din loc în loc etc. Învãþaþi
rapid “Dacã P, atunci Q”, prima ecuaþie a matematicii universului
vostru: legea cauzei ºi efectului. Dacã plângeþi, atunci… ce?
Cineva va veni ºi vã va hrãni? Nimeni nu vine sã vã hrãneascã?
Aceasta este geneza matematicii gravitaþiei voastre care se
manifestã ca masã.
Intelectul vostru este conectat încã la lumea interioarã, la
matematica gravitaþiei ºi la vocile care rezoneazã, prin
recunoaºterea domeniilor electromagnetice ale scaunului, podelei
ºi lingurii. Dar atenþia voastrã este focalizatã ºi pe lumea
exterioarã ºi sunteþi influenþaþi de aceste voci ale civilizaþiei, în
timp-spaþiul în care trãiþi. Învãþaþi limbajul ºi cum sã faceþi
deducþii elementare, pe baza realitãþii civilizaþiei voastre. Învãþaþi
cã în casa voastrã, dacã plâgeþi, vine cineva ºi vã ia în braþe. Sau
învãþaþi cã, dacã plângeþi, cineva vã loveºte. Aceste ecuaþii
timpurii devin matematica ce influenþeazã apoi direcþia vieþii
voastre ºi alegerile liberului vostru arbitru.
Pe mãsurã ce corpul continuã sã se dezvolte, conºtientizarea
puterii proprii se dezvoltã ºi ea. Mergând de-a buºilea, vorbind,
învãþând limbajul feþelor din oglindã, câºtigaþi din ce în ce mai
mult control asupra lumii voastre fizice. Mama. Prãjitura. Tati.
Nu. Rãu. Bine. Corect. Greºit. Stânga. Dreapta. Mimaþi sunetele
repetitive pe care le auziþi în oglindã, care identificã ºi definesc
lumea voastrã, pânã când cunoaºteþi limbajul; astfel solidificarea
realitãþii separãrii face un pas mai departe. La un anumit moment,
Martorul observã cã deciziile pe care le luaþi vã modeleazã viaþa.
56
În cele din urmã, începeþi sã gândiþi pentru voi înºivã ºi vã separaþi
de cultura mamei, a familiei. Vã uniþi puterea deductivã cu
abilitatea liberului arbitru, pentru a acþiona: Dacã traversez camera
mergând de-a buºilea, pot avea jucãria fãrã sã o strig pe mama.
Dar, în ultimã instanþã, simþiþi cã aveþi foarte puþin control asupra
a ceea ce se întâmplã în jurul vostru.
Când vocile civilizaþiei din Intelect dezvoltã din ce în ce
mai multe definiþii în legãturã cu ceea ce a fost observat în
domeniul spaþiu-timp, se creeazã un impas. Undele interioare ale
Intelectului definesc adevãrul despre întreg, aºa cum este
monitorizat de Emoþie ºi motivat prin Intuiþie. Aceastã descriere
reprezintã un act de creaþie purã a momentului prezent, cãlãtorind
pe o undã a conºtiinþei, pulsând cu cântecul universului. Toate
pãrþile sunt în armonie cu ele-însele ºi una cu alta, întregul este
plin de bucuria creaþiei. Acesta este, desigur, adevãrul lumii
cuantice, al spaþiului dintre molecule, unde compasiunea dã
naºtere la toate acestea.
Cu fiecare moment, Anatomia voastrã Spiritualã se ridicã
din Vid, cuprinsã în uimitoarea maºinãrie a corpului fizic, care
apare ºi dispare la nivel cuantic. “Tu” ºi “eu” provenim din aceleaºi
particule de luminã. Astfel, separarea luminii creeazã un paradox
pentru mintea umanã în dezvoltare. Lucrurile par sã fie separate
ºi, totuºi, ele nu sunt, dar o parte din voi vã spune cã, într-adevãr,
ele nu sunt. Deºi mintea realã învaþã ideea cã existã spaþii între
toate particulele realitãþii solide, nu puteþi trece, totuºi, cu mâna
prin masã sau nu puteþi trece prin zid, oricât de mult aþi încerca.
“Tu” în mod sigur nu eºti “eu”. Experienþa empiricã a separãrii,
realitatea durã a materiei par sã umbreascã adevãrul despre
unitatea sursei.
Mintea voastrã realã, fiind atât de focalizatã pe lumea fizicã,
nu poate percepe gama undelor interioare ale Intelectului, altfel
aþi fi sufocaþi de mesajele ce definesc lumea fizicã. Prin urmare,
mintea pierde contactul cu aceste unde, care definesc miracolul
momentului prezent al creaþiei în care sunteþi angajaþi. Aceste
Imaginându-l pe Einstein 57
unde interioare se îndepãrteazã de undele exterioare ale
Intelectului, de vocile civilizaþiei ce definesc separarea. Cu cât
credeþi mai mult în aceste lucruri, cu atât ele devin mai reale,
pânã când mesajele interioare ale Intelectului ce repetã “toþi
suntem unul… toþi suntem unul… toþi suntem unul” cad în afara
abilitãþii minþii reale de a le percepe.
Ca ºi în cazul cataractei, când cristalinul îºi schimbã
opacitatea ºi duce la orbire, la fel ºi vocile civilizaþiei conþin
definiþii ale separãrii care vã fac orbi faþã de întreg. Definiþiile
separãrii nu sunt mai mult decât jumãtate de adevãruri. Ele sunt
minciuni într-o mãsurã atât de mare, încât alcãtuiesc declaraþii
false, având originea în Intelectul exterior, declaraþii care sunt
prezentate în mod deliberat ca adevãr. Încet ºi cu grijã, Intelectul,
utilizând liberul arbitru, decide empiric ºi determinã cã realitatea
este separatã, pe baza observãrii continue, dar limitate, a materiei.
Datoritã naturii sale, el se înfãºoarã în jurul acestei determinãri,
înceþoºând lentilele ºi schimbând unghiul de proiecþie al
conºtiinþei pe curbele de spaþiu-timp. Acest lucru face ca acþiunile
liberului arbitru sã fie bazate pe adevãrul separãrii, ceea ce
contribuie apoi la involuþia sistemului. Autoritatea înceteazã sã
mai fie obþinutã de la sursã (monitorizatã de Emoþie ºi motivatã
de Intuiþie), în schimb, este predatã unui sistem subordonat
Intelectului ºi vocilor civilizaþiei.
ªamanii, profeþii ºi sfinþii au rolul de a sfida jumãtãþile de
adevãr privind separarea, pentru a-i inspira pe cei ce cautã sã
reuneascã undele interioare cu undele exterioare ale Intelectului.
Ei sunt în serviciul oamenilor prin aducerea mesajelor unitãþii ce
porneºte de la sursã, prin undele interioare, dirijate spre suprafaþã,
pentru a deveni o parte a definiþiilor undelor exterioare ale
Intelectului. Acest fapt menþine echilibrul tabloului complet ºi
conecteazã fiecare individ cu propriile unde interioare ale
întregului. Oamenii de ºtiinþã lucreazã ºi ei ca sã unifice
macrocosmosul cu microcosmosul, prin cercetarea teoriei
câmpului unificat.
58
Asemeni orbilor ce ating diferite pãrþi dintr-un elefant fãrã a
percepe întregul, datoritã limitelor percepþiei voastre umane
trageþi concluzii eronate, care vã întunecã Intenþia Umanã ºi
ameninþã sã distrugã viaþa umanã aºa cum o cunoaºteþi. Dacã nu
înþelegeþi cã doar vi se pare cã sunt separat de voi, cã suntem,
totuºi, aceeaºi substanþã, puteþi alege sã acþionaþi în mod neadecvat
împotriva mea, acþiune justificatã de definiþia separãrii pe care
Intelectul vostru a învãþat-o. În mod greºit aþi putea crede cã,
rãnindu-mã, vã salvaþi cumva. În realitate, dat fiind cã suntem
toþi o singurã fiinþã, în cele din urmã v-aþi distruge, de fapt, pe
voi înºivã. Aceasta este adevãrata semnificaþie a afirmaþiei “ochi
pentru ochi”, ºi nu faptul cã, dacã vi s-ar scoate un ochi, aþi avea
dreptul sã-i scoateþi ochiul cuiva; asta înseamnã cã, dacã scoateþi
un ochi, acea acþiune se adaugã la matematica gravitaþiei proprii
ºi legea cauzei ºi efectului vã permite sã vã fie luat un ochi.
Mai departe, mentalitatea “noi împotriva lor” va distruge
întreaga viaþã umanã, cât ºi planeta însãºi. Aceasta a fost lecþia
mea. Abandonând pacifismul meu ºi simþurile ºtiinþifice, am
determinat guvernul sã facã arme nucleare. Frica pe care am
proiectat-o asupra naziºtilor m-a fãcut sã cred, în mod eronat, în
”noi împotriva lor”, iar percepþia era justificatã. Oprindu-l pe
presupusul demon Hitler, am devenit noi rãul, ucigând milioane
de japonezi inocenþi. Dar ce ºtiam noi despre armele nucleare?
A fost un timp de înþelegeri extraordinare. În afara faptului cã
ceea ce am învãþat m-a chinuit ºi în timp ce îmi dãdeam ultima
suflare, am jurat ºi cã, dacã va exista Viaþa de Dincolo, voi gãsi o
cale de a reveni ºi a îndrepta lucrurile.

RÃUL
Nu vã lãsaþi pãcãliþi: nu vã puteþi “proteja” de lume prin
distrugerea acelor lucruri pe care le priviþi ca ameninþãri ºi pe
care vocile civilizaþiei le definesc ca “rãu”. De vreme ce am dat
compasiunii o definiþie nouã ºi mai puþin subiectivã, sã-i dãm ºi
rãului aceeaºi definiþie!
Imaginându-l pe Einstein 59
În raport cu scopurile noastre, rãul reprezintã mai degrabã
decizii luate pentru binele pãrþii, în defavoarea binelui pentru
întreg. Compasiunea, conºtienþa de sine a pãrþilor întregului cã
toate îºi au originea în aceeaºi singularitate fac ca deciziile sã fie
bazate pe binele întregului. Astfel, rãul se aflã în fiecare om.
Adevãrul evidenþiazã faptul cã separarea este o minciunã.
Ar trebui sã lucraþi cu fiecare fibrã a fiinþei voastre, pentru a
aduce mai întâi unitatea în lumea voastrã interioarã ºi apoi în
fiecare circumstanþã ºi situaþie în care v-aþi afla. Trebuie sã ºtiþi
cã încercarea de a distruge pe cei despre care credeþi cã reprezintã
rãul seamãnã cu încercarea de a sparge oglinda pentru cã nu vã
place ceea ce vedeþi în ea. Mai întâi trebuie sã descoperiþi rãul
din voi ºi sã-l vindecaþi.
Acest punct foarte important al acþiunii este locul în care
trebuie fãcutã aceastã schimbare, pentru a transforma lumea
voastrã de la rãdãcinã. Pasul evolutiv pe care trebuie sã-l faceþi
constã în a vã împinge conºtiinþa, aflatã în procesul de trezire, sã
pãtrundã mai profund în experimentarea adevãrului unui singur
punct de origine, al adevãrului unitãþii. Astfel, vã situaþi în fruntea
miºcãrii de extindere a conºtiinþei. Misiunea voastrã este sã vã
aliniaþi cu adevãratul nord al compasiunii, sã experimentaþi
realitatea Vidului ºi a Intenþiei Umane, în mod egal cu
experimentarea realitãþii lumii fizice.
Când conºtiinþa energiei pure se poate percepe pe sine ca
ceea ce este, fiind prinsã în matricea corpului fizic, atunci veþi fi
fãcut cu adevãrat acest pas evolutiv.
Imaginându-l pe Einstein 61

CN3: ªTIINÞA COMPASIUNII


ªtiinþa compasiunii constã în alinierea celor trei dimensiuni
umane cu adevãratul nord. Acest lucru începe prin cultivarea unei
conºtiinþe a conºtiinþei conºtiinþei voastre. Nu este vorba doar
despre o înþelegere intelectualã a faptului cã existã conºtiinþã într-
un fir de iarbã, într-o bucatã de piatrã, într-o stea sau într-un om.
Este vorba de a trãi într-un mediu în care sunteþi conºtienþi de
Teoria M – adevãrul magnific, misterios, miraculos ºi multifaþetat
al membranei domeniului vostru, înþelegând unde se aflã puterea
voastrã în interiorul acelui domeniu ºi fãcând alegeri conºtiente
pentru a vã exercita liberul arbitru, ca sã manifestaþi compasiunea.
A fi conºtienþi de adevãrata voastrã naturã înseamnã
încorporarea teoriei relativitãþii. Pentru a fi conºtienþi de conºtiinþa
voastrã ar trebui sã trãiþi profund în conºtienþa luminii ºi corpului
vostru, fapt echivalent cu energia sau puterea voastrã personalã.
Aºa cum ºtim cu toþii, energia voastrã este masa ori viteza luminii
la pãtrat. Acest lucru descrie totul: sursa/energia/punctul de
origine/Emoþia, corpul/masa/lentila/Intelectul ºi spiritul/lumina/
observatorul/Intuiþia. Totul! Existã 12 dimensiuni ale creaþiei,
alãturi de cea de-a 13-a, Martorul.
Percepþia voastrã umanã este focalizatã pe corp ºi pe masa
ce vã înconjoarã, încât nu puteþi de cele mai multe ori vedea restul
creaþiei. Intelectul v-a definit într-un mod care este incomplet.
Priviþi la toate cele treisprezece dimensiuni! Corpul ºi masa sunt
doar douã dintre ele, însã este tot ceea ce poate Intelectul sã
perceapã. Aº dori sã vã ajut în dezvoltarea unei definiþii mai
complete a naturii reale a sinelui vostru, cel care preia celelalte
pãrþi ale acestui sistem complex.
Oamenii de ºtiinþã vor începe sã înþeleagã cã dezvoltarea
condiþiei compasiunii în conºtiinþã afecteazã manifestarea
materiei. Pentru a face un pas mai departe în evoluþie, trebuie
62
adusã conºtiinþa la conºtiinþa acelei conºtiinþe. Este vorba despre
a face acei paºi, ca sã vã acordati fin la conºtiinþã, pentru a fi
aliniaþi perfect cu compasiunea.

EXPERIMENT PERCEPÞIONAL
Sã începem cu acest experiment al percepþiei! Gãsiþi un
spaþiu, un timp liniºtit ºi închideþi ochii! Îndepãrtaþi poveºtile
Intelectului ºi pãtrundeþi în spaþiul dintre molecule! Din acest
spaþiu, sunteþi conºtienþi cã aveþi un corp ºi cã vã aflaþi în poziþia
ºi condiþia actualã, într-un anumit oraº, într-un anumit an,
înconjurat de lucrurile materiale care existã „acolo, în exterior”.
Sunteþi conºtienþi de ele, însã, fiind cu ochii închiºi ºi focalizaþi
în interior, aveþi o relaþie diferitã cu acele lucruri fizice. Acum
ele se aflã în imaginaþia voastrã. Cu ochii închiºi vã puteþi imagina
locul în care se aflã acele lucruri. Puteþi simþi conºtiinþa mesei, a
scaunului ºi a ferestrelor.
Puteþi auzi vântul ºi ºtiþi cã drumul se aflã acolo, însã ele se
aflã în umbrã, atunci când sunteþi concentraþi pe spaþiul dintre
molecule.
Din acest spaþiu dintre molecule, imaginaþi-vã mai departe
ca fiind în nimicul Vidului! Imaginaþi-vã un loc în care nu existã
luminã ºi, totuºi, existã atâta luminã cã vã dor ochii, chiar dacã
sunt închiºi. Este ca ºi uterul, fertil dar gol, pânã când impulsul
de a crea planteazã sãmanþa posibilitãþii.
La acest nivel, masa, scaunul, chiar ºi corpul vostru dispar
ºi vã experimentaþi pe voi ca energie purã.
Prima conºtiinþã este conºtientizarea lumii fizice: a scaunului,
a mesei, a drumului, a vântului, a corpului vostru. Acestea sunt
lentilele. Acesta este tãrâmul Intelectului.
A doua conºtiinþã este focalizarea voastrã pe spaþiul dintre
molecule. De aici puteþi experimenta o relaþie diferitã cu prima
conºtiinþã. Acesta este observatorul, cât ºi tãrâmul Intuiþiei.
A treia conºtiinta este compasiunea, dezgolitã de orice
percepþie a separãrii. Aceasta este sursa, cât ºi tãrâmul Emoþiei.
Imaginându-l pe Einstein 63
La acest nivel, experimentaþi originea tuturor formelor fizice, în
timp ce prima conºtiinþã se dizolva în iluzie, iar a doua conºtiinþã
se aliniazã cu adevãrul sursei sale: compasiunea. Revenind la
prima conºtiinþã ºi aliniind-o de asemenea cu sursa compasiunii
sale, se creeazã câmpul unificat. Aceastã aliniere sau lipsa ei
afecteazã modul de manifestare a lumii fizice. Alinierea cuiva
cu compasiunea, pornind de la aceastã profunzime, afecteazã
manifestarea fizicã a materiei în jurul vostru. Sã numim aceasta
stare de aliniere Cn3!
Iatã un exemplu! Sã spunem cã treceþi printr-o perioadã de
depresie. Nu puteþi mânca. Emoþiile sunt copleºitoare, dificile ºi
vi se pare cã nu vã puteþi aduna energia, pentru a ieºi din asta.
Realitatea fizicã vi se pare diferitã atunci când sunteþi deprimaþi.
Dezechilibrul vostru prezent vã afecteazã simþurile fizice, cât ºi
întreg corpul. Percepþia lucrurilor fizice, precum pomii, maºinile
ºi apa ia o altã luminã. În aceastã stare nu experimentaþi Teoria
M, miracolul vieþii. În schimb, Intelectul bombardeazã sistemul
cu mesaje pline de judecãþi, care definesc lipsurile voastre, boala
voastrã. Poveºtile vorbesc despre trecutul vostru ºi despre lipsa
voastrã de valoare, alimentate de Emoþii pline de fricã, aversiune
de sine ºi lipsa speranþei. Nu doar cã nu vedeþi miracolul acelui
pom, nu vedeþi nici mãcar pomul.
În acest fel, prima voastrã conºtiinþã nu este aliniatã la sursã.
Acest lucru determinã întreruperea fluxului vital al energiei
electromagnetice a domeniului propriu ºi se manifestã ca boalã,
conflict ºi separare.
Când, în cele din urmã, vã refaceþi din punct de vedere al
sãnãtãþii, realitatea fizicã se aratã nouã ºi vie. Pe mãsurã ce mintea
înlocuieºte mesajele despre lipsuri ºi judecãþi cu speranþa ºi
compasiunea, începeþi sã observaþi lucrurile de care nu eraþi
conºtienþi înainte. Actul de a îmbrãþiºa frica, aversiunea de sine,
fãrã a judeca, cu umor ºi bucurie, face loc compasiunii sã trãiascã
în voi. Sunteþi atât de recunoscãtori cã v-aþi recâºtigat echilibrul,
încât vedeþi lucrurile într-un mod diferit. Vã puteþi opri sã mirosiþi
64
florile, sã priviþi îndelung un copac ºi sã apreciaþi miracolul creãrii
sale. Matematica folositã pentru a aranja moleculele când
experimentaþi viaþa din perspectiva stãrii de deprimare este diferitã
de aceea în care vã aliniaþi cu compasiunea.

IUBIREA ESTE TOT CE VÃ TREBUIE


Primul pas pentru a vã alinia cu compasiunea, la acest nivel,
constã în angajarea conºtiinþei voastre în aceastã sarcinã, zi de
zi. Faceþi un angajament înainte de a vã ridica din pat dimineaþa:
sã fiþi total treji ºi cât mai conºtienþi posibil de aceastã sarcinã a
alinierii! Reamintirea zilnicã reîntãreºte intenþia! În plus, n-aþi
vrea sã pierdeþi nimic din aceastã evoluþie a schimbãrii.
Dimineaþa, înainte de a vã deschide ochii, staþi un moment
cu ochii închiºi, pentru a vã concentra pe a doua stare de conºtiinþã.
Simþiþi masa ºi vântul care bate; simþiþi lumea fizicã, începând
de la spaþiul dintre molecule! Apoi, inspiraþi respiraþia vieþii! Prin
aceastã focalizare, aduceþi unitatea simplã a sinelui, care vã
permite sã influenþaþi crearea lumii voastre pe durata zilei. În
aceastã stare de focalizare interioarã, puteþi planta seminþele
intenþiei voastre. Ce vreþi sã creaþi astãzi? Proiectaþi în imaginaþia
voastrã, pornind din aceastã stare de focalizare! Proiectaþi-vã în
evenimentele ºi experienþele fizice din lumea voastrã, prin
angajamentul ºi intenþia de a permite celei de-a treia conºtiinþe
sã treacã prin voi ºi sã afecteze fiecare decizie luatã!
Prin stabilirea intenþiilor veþi avea un impact asupra co-creãrii
lumii. Sã spunem, de exemplu, cã în fiecare zi cercetaþi spaþiul dintre
moleculele celei de-a doua conºtiinþe ºi alegeþi intenþia de a aduce
pacea în toate situaþiile din acea zi. Când vã deschideþi ochii la prima
conºtiinþã, ori de câte ori veþi avea de-a face cu vreun conflict a doua
conºtiinþã vã reaminteºte de intenþia voastrã. Atunci aveþi
oportunitatea de a vã schimba focalizarea de la ceea ce percepeþi în
exterior pe ceea ce se întâmplã în interiorul vostru ºi pe modul în
care vã folosiþi puterea compasiunii, pentru a lua decizii, cu scopul
de a avea un rezultat pozitiv, regenerativ, pentru binele întregului.
Imaginându-l pe Einstein 65
Este important sã vã reamintiþi, totuºi, cã, dacã prima voastrã
conºtiinþã sau Intelectul nu se abandoneazã, ca sã facã ceea ce îl
îndeamnã Intuiþia, atunci veþi lua decizii pe baza percepþiilor
limitate ale Intelectului ºi nu spre binele întregului, contribuind
astfel la un rezultat degenerativ. Crearea Cn3 constã în a îmblânzi
caii salbatici ai Intelectului, ca ei sa îndeplineascã dorinþa
întregului, aºa cum sunt direcþionaþi prin Intuiþie. În timp ce
Emoþia (compasiunea din sursã) se revarsã prin prisma Intenþiei
Umane, se face primul pas al separãrii de sursã, pentru a crea
Intuiþia. Intuiþia este observatorul ambelor lumi, a celei interioare
(din poziþia sa de pe unda interioarã) ºi a celei exterioare (din
poziþia sa de la graniþa domeniului). Intuiþia cunoaºte adevãrul
întregului mult mai bine decât Intelectul. Între timp, aceastã undã
dualã se separã în trei ºi creeazã abilitatea de a percepe materia
prin Intelect, cât ºi liberul arbitru; tot ce trebuie sã facã Intelectul
este sã fie un servitor de încredere ºi sã implementeze miºcãrile
sugerate de Intuiþie.
Când atingeþi Cn3, realizarea devine un reflex. Se face
trecerea de la ceea ce decideþi sã faceþi la ceea ce pur ºi simplu
sunteþi: un câmp unificat al pãcii. În timp ce vã strãduiþi sã-l creaþi
în interior, acest lucru se reflectã în exterior. Când mergeþi alãturi
de condiþia datã a Intelectului necontrolat, nefiind conºtienþi de
propriul impact asupra situaþiei, luaþi decizii pornind din poziþia
defensivã, contribuind la iluzia „noi impotriva lor”. Dar când
Intelectul implementeazã mesajele Intuiþiei, el se aliniazã cu
adevãrul: vã co-creaþi propria lume, alãturi de oricine altcineva
ºi ºtiþi cã oricine poate fi o parte a miracolului.
De asemeni, înþelegeþi clar impactul propriilor acþiuni asupra
creãrii propriei vieþi. Karma este instantanee. Acum, ca un
exemplu viu, când vã aflaþi în mijlocul conflictului, puteþi avea
un impact extraodinar. Acesta este momentul în care oamenii se
schimbã. Ei sunt inspiraþi de adevãr, pentru a se schimba. N-aþi
putea niciodatã sã-i faceþi pe oameni sã se schimbe sau sã le
spuneþi cã trebuie sã se schimbe. Schimbându-vã voi atât de
66
profund, pentru a deveni fãcãtori de pace, deveniþi schimbarea
care deschide calea pentru transformarea lor. Nu trebuie sã
aºteptaþi ca cineva sã progreseze ºi sã vã îndrume. Puteþi ºi trebuie
sã deveniþi schimbarea pe care doriþi sã o vedeþi în lume.

CAII SÃLBATICI
Cu siguranþã, este o activitate extraordinar de dificilã aceea
de a îmblânzi caii sãlbatici ai Intelectului vostru! Observaþi, în
timp ce staþi cu ochii închiºi, fiind focalizaþi pe a doua conºtiinþã!
Intelectul va crea poveºti care vor pãtrunde în imaginaþie, cum ar
fi cine are dreptate ºi cine greºeºte sau ce-ar trebui fãcut, ce s-a
întâmplat ieri sau ce s-ar putea întâmpla mâine, ce se poate
întâmpla în aceastã dupã-amiazã sau nenumãrate alte acþiuni
intelectuale, ascunse. Puneþi acele voci în umbrã ºi întoarceþi-vã
focalizarea în interior, profund, pe propria sursã de putere! Din
locul Martorului, se înlocuieºte focalizarea voastrã de pe acele
poveºti (astfel se protejeazã energia preþioasã a vieþii) ºi se
redirecþioneazã spre sinele interior (astfel creºte puterea ºi
unitatea). La acest nivel, atât de aproape de sursã, poveºtile
Intelectului devin o parte a cântecului unic al Universului.
Ascultaþi tonurile ºi atingeþi adevãrul despre propria creaþie!
Preluaþi responsabilitatea deciziilor luate prin propriul liber
arbitru, ºi în mod conºtient, alegeþi sã participaþi la alinierea acelor
decizii, cu dorul propriei compasiuni! O datã aliniat în aceastã
stare a lui Cn3, veþi avea un impact incipient, dar profund asupra
lumii, în special, asupra conflictului. Dacã veþi face asta zilnic,
câte un pas de fiecare datã, impactul va fi monumental!
Fiþi conºtienþi de existenþa vocilor civilizaþiei în voi! Observaþi-
vã lumea interioarã! Observaþi conflictele dintre Intelectul propriu,
Intuiþie ºi Emoþia voastrã! Inspiraþi adevãrul unitãþii!
Lãsaþi compasiunea sã se reverse prin voi, în timp ce
înþelegeþi unitatea tuturor fiinþelor umane!
Observaþi lumea din jur! Fiecare conflict în care sunteþi
angajaþi va avea propria acþiune, unicã. Nu existã doar o singurã
Imaginându-l pe Einstein 67
cale de a rezolva fiecare conflict exterior, cu toate cã existã doar
un singur drum spre acest gen de aliniere: sã faceþi un angajament
ca în mod conºtient sã aveþi impact asupra pãcii exterioare, prin
realizarea pãcii mai întâi în interior.
Când ajungeþi faþã în faþã cu zona unui conflict, faceþi un
pas înapoi în a doua conºtiinþã ºi întrebaþi-vã „Care poate fi
contribuþia mea, în acest conflict?” Apoi, îndepãrtaþi Intelectul
din cale ºi ascultaþi Intuiþia, ca sã vã indice pasul urmãtor, cel
mai avantajos! Este mult mai important sã vã folosiþi liberul
arbitru pentru a face acel pas!
Pasul pe care veþi fi impulsionaþi sã-l faceþi, în orice conflict,
va fi unic. Uneori poate fi necesarã liniºtea. Altã datã poate fi necesar
sã ascultãm pe cineva, care n-a fost auzit. Uneori ar putea fi necesar
sã interveniþi. Altã datã poate veþi simþi îndemnul de a vã distrage
atenþia sau de a o redirecþiona. Fiecare situaþie va avea propriul
rãspuns intuitiv, pe baza circumstanþei unice din momentul prezent.
Treaba voastrã constã în a asculta, a observa ºi a fi de acord sã
acþionaþi în urma mesajului intuitiv al compasiunii.
Dacã veþi lucra suficient de mult cu asta, în final, Intelectul
se va alinia cu adevãrul unitãþii ºi cu miracolul fãrã timp al
acesteia. Finalmente, el se va liniºti ºi îºi va înþelege rolul în
creaþie, în timp ce echilibrul ºi unitatea vor fi restabilite. Fãrã ca
energia sã vã fie drenatã prin gânduri despre un viitor posibil,
prin judecãþi ºi regrete faþã de ceea ce a avut loc, acest fapt este
eliberator, nefiind necesar sã mai munciþi din greu. Tot ce are de
fãcut Intelectul este sã asculte ºi sã onoreze mesajele puse în
miºcare de Intuiþie.
Pânã când veþi reuºi sã vã dirijaþi Intelectul, lãsaþi-l sã
peroreze, în timp ce îl puneþi în umbrã.

A DEVENI SCHIMBAREA PE CARE DORIÞI SÃ O VEDEÞI


Aveþi oportunitatea de a fi vizionari. Nu veþi deveni doar o
persoanã care va înþelege conceptul Cn3 din perspectivã intelectualã.
Fiþi o persoanã care pune aceste concepte despre compasiune în
68
acþiune, în fiecare zi. Pãtrundeþi profund în spaþiul dintre molecule
ºi aliniaþi-vã cu adevãrul propriei unitãþi ºi compasiuni!
ªtiinþa compasiunii nu constã doar în a ajuta fiinþele umane
sã-ºi atingã potenþialul total de creatori, ci ºi în a aduce armonia
ºi regenerarea mediului, guvernelor, afacerilor, religiei,
comunitãþilor locale, în tot. Este vorba despre Universul
Pãmântului, care îºi croieºte calea spre viaþã, dupã o perioadã de
depresie. Este vorba despre acordul fiecãrui individ de a fi angajat
ºi responsabil faþã de impactul pe care îl va avea, ca o cale de a
crea raiul pe Pãmânt.
Aflaþi cã participaþi la evoluþia conºtiinþei! Întrebaþi-vã „Cum
aº putea servi? Cum aº putea aduce pacea în lumea mea interioarã,
ca sã o pot aduce ºi în cea exterioarã?” Fiecare persoanã care
face un astfel de angajament devine o parte a acestei forþe
exponenþiale, aflate în miºcare de-a lungul acestei planete, ca un
foc care se rãspândeºte rapid.
Speranþa noastrã este ca destui indivizi sã se poatã angaja în
ºtiinþa compasiunii, pentru a putea manifesta dispariþia armelor
nucleare de pe suprafaþa Pãmântului. Acest lucru se va întâmpla
nu pentru cã guvernele le-ar interzice, deºi asta se va întâmpla.
Companiile nu vor renunþa la ele, dar ºi asta se va întâmpla.
Singura cale realã pentru dezarmarea planetei porneºte din spaþiul
dintre molecule, în funcþie de cât de multe fiinþe umane se vor
angaja conºtient în ºtiinþa compasiunii, la un nivel atât de profund,
încât sã rearanjãm toate moleculele de pe Pãmânt, de la rãdãcinã.
Intenþia zilnicã ºi angajamentul personal de a realiza pacea
reprezintã evoluþia. Aceasta este evoluþia din momentul prezent,
„aici ºi acum”. Totuºi, ce se întâmplã atunci când ieºiþi din aliniere,
chiar dacã toatã ziua aþi avut intenþia sã faceþi pace? Ce faceþi
când sunteþi provocaþi ºi sfârºiþi prin a intra în conflict, alimentând
focul ºi creând o karma de iad pentru voi? Ce faceþi când Intelectul
preia controlul ºi umple prima conºtiinþã cu poveºti, judecãþi,
evenimente cronologice ºi când, în acelaºi timp, Emoþia
acþioneazã ca un uragan? Poate cã Intuiþia va indica cel mai
Imaginându-l pe Einstein 69
avantajos pas de fãcut, însã Intelectul nu intenþioneazã sã-l facã.
Acesta este poate cel mai important moment, acela de a lua o
decizie ºi este cel mai important moment de a vã reaminti
angajamentul vostru faþã de evoluþie ºi dorinþa de a avea un impact
asupra planetei, prin compasiune.

INTENÞIA MEA DECLARATÃ


Am o intenþie: prin aceastã carte intenþionez sã creez o
revoluþie a modului în care lumea înþelege relaþia sa cu propria
existenþã ºi, în special, a modului în care conflictul este privit ºi
înþeles. Intenþionez ca aceastã nouã perspectivã sã fie atât de
revoluþionarã, încât sã inducã o schimbare monumentalã de-a
lungul planetei. Deoarece aceastã schimbare va fi atât de
monumentalã ºi va implica redirecþionarea focalizarii în interior,
sã o numim Revoluþia Conflictului!
Cum veþi aduce unitatea ºi alinierea în propriul domeniu?
Ce-ar fi dacã cineva v-ar oferi instrucþiuni, pas cu pas? Le-aþi
pune în aplicare? Cum aþi rãspunde la întrebarea: „Aþi dori sã
dovediþi cã aveþi dreptate sau sã creaþi pacea ºi unitatea?”
Dar mai important probabil: ce ar trebui sã vi se întâmple ca
sã vã preluaþi puterea ºi sã vã schimbaþi perspectiva?

REVOLUÞIA CONFLICTULUI
Cum se traduce evoluþia conºtiinþei de la aceste nivele
subcuantice în evenimentele ºi experienþele din lumea voastrã
de zi cu zi? Ce înseamnã asta pentru voi, în viaþa de zi cu zi, de
exemplu în timp ce staþi la rând la supermarket ºi femeia din faþa
voastrã are 15 produse la o casã expres pentru 10 produse ºi sunteþi
în întârziere la o întâlnire importantã?
Sã începem cu o analogie! Sã spunem cã staþi într-o
bibliotecã, imaginându-vã cum zboarã un avion. Imaginaþi-vã cã
biblioteca este Intelectul vostru! Aþi venit aici ani la rând, citind
cãrþi, gândind, fãcând schiþe ºi desene pe hârtie, analizând
conceptele despre zbor. Poate cã v-aþi ales o masã din biobliotecã,
70
pentru a reprezenta locul pilotului, desenând pe hârtie tot felul
de instrumente. Aþi citit, studiat ºi aþi exersat folosind micul avion
improvizat. Chiar v-aþi închis ochii ºi v-aþi imaginat cum este sã
zburaþi cu avionul. Eraþi atât de bun, încât aveaþi greþuri,
imaginându-vã schimbarea de altitudine. În acea bibliotecã aþi
învãþat multe lucruri despre mecanica ºi dinamica zborului, încât
nu doar cã puteaþi explica în amãnunþime cum funcþioneazã toþi
acei paºi, dar eraþi capabili ca, teoretic, sã învãþaþi ºi pe altcineva
cum sã zboare cu avionul.
Toþi anii de studiu asupra materiei ºi a naturii realitãþii,
întreaga ºtiinþã care a evoluat de-a lungul erelor sunt ca o
bibliotecã. Pasul evolutiv pe care îl faceþi acum este ca ºi cum aþi
pãrãsi acea bibliotecã ºi aþi ieºi pe pistã, intrând într-un avion
real ºi zburând cu el spre cer, doar voi înºivã. Acesta reprezintã
un set de instrumente diferit, nu sunteþi de acord? A înþelege ceva
intelectual ºi a crea un eveniment, chiar folosindu-vã, corpul sunt
douã activitãþi complet diferite. Primul vã poate pregãti pentru
celãlalt, dar nu îl poate inlocui.
Aceasta este evoluþia conºtiinþei: pãrãsirea bibliotecii
(tãrâmul Intelectului), intrarea pe pistã, în starea voastrã de martor
ºi experimentarea adevãrului întregului vostru. Evoluþia ºi
permisiunea Intenþiei Umane de a vã conºtientiza pe voi înºivã
vã face martor la fenomenul creaþiei ce se desfãºoarã în interiorul
vostru. Percepþia voastrã influenþeazã crearea materiei. Ea face
parte integrantã din organizarea detaliilor vieþii voastre. Astfel,
vã creaþi propria realitate în fiecare minut al zilei. Dacã vã
extindeþi percepþia, pentru a include mai multã compasiune, veþi
fi capabili sã afectaþi conºtient modul în care materia se
organizeazã în jurul vostru. Ca ºi în cazul mersului pe pistã ºi al
intrãrii în avion, începeþi experienþa empiricã a adevãratei naturi,
a realitãþii voastre holistice. Imediat, din aer, biblioteca devine o
particicã dintr-un peisaj mult mai extins.
Imaginându-l pe Einstein 71
CASA EXPRES
Cum influenþeazã aceastã înþelegere a nivelelor cuantice ale
sinelui manifestarea materiei în timp ce luaþi parte la evenimentele
zilnice ale vieþii? Cum se transformã aceasta când vã aflaþi, sã
spunem, la casa expres din supermarket, supãraþi pe persoana
din faþã, care are mai multe produse? Cum trãiþi în conºtienþã
aceastã acþiune a nivelului cuantic, în timp ce experimentaþi “viaþa
realã”? Cum aratã aceastã expansiune a percepþiei? Sau, poate
mult mai important, ce simþiþi? Aºa cum am spus, veþi fi scoºi
afarã din bibliotecã ºi conduºi pe pistã. Corpul vostru va fi ºi el
implicat în perceperea mai extinsã a adevãrului. De fapt, este
mult mai uºor sã înþelegeþi decât v-aþi gândit! Prin urmare, daþi-
mi voie sã vã avertizez cã punerea în practicã a expansiunii ar
putea foarte bine sã inducã o schimbare monumentalã,
revoluþionarã, în viaþa voastrã!

DECLANªAREA REVOLUÞIEI
Pentru a experimenta aceastã conºtienþã mai mare, în timp
ce staþi la rând la supermarket, primul lucru ce trebuie fãcut este
sã începeþi sã vã redirecþionaþi focalizarea din lumea exterioarã
spre lumea interioarã. Pentru a face asta, începeþi prin a descoperi
perspectiva Martorului vostru. Pãºiþi în spatele Intelectului ºi al
poveºtilor lui, þineþi legãtura cu locul de lângã inima voastrã ºi
apoi observaþi întreaga situaþie ca ºi cum aþi fi un reporter al unui
jurnal naþional!
Începeþi sã observaþi fiecare detaliu al scenei exterioare: casa
expres permite doar 10 produse, dar femeia din faþa voastrã are
15, cu 5 produse mai mult. Observaþi-vã emoþiile: Sunteþi iritaþi?
Sunteþi furioºi? Frustraþi? Observaþi ce vã spun vocile civilizaþiei
din cap: cã veþi întârzia la întâlnirea importantã datoritã lipsei de
consideraþie a femeii. Observaþi cum vã puneþi emoþia în ecuaþie,
prin detaliile poveºtii create de Intelect ºi imaginaþie: furia este
determinatã de faptul cã femeia are mai multe produse în
cãruciorul ei ºi asta vã face sã întârziaþi. Priviþi cum Intelectul
72
utilizeazã imaginaþia, pentru a sãri mai departe cu o orã ºi
focalizaþi-vã pe acel viitor posibil. În acest moment, începeþi sã
faceþi judecãþi, în timp ce Intelectul adaugã Emoþia acestor voci
ale civilizaþiei.
Menþineþi ochiul de reporter asupra scenei, fiþi atenþi la
detaliile poveºtii, observaþi cauza iritãrii voastre. Ascultaþi, în
timp ce Intelectul o acuzã pe femeie pentru Emoþia voastrã! Fiþi
conºtienþi de modul în care Intelectul îi atribuie acelei femei
calitãþile de nechibzuitã ºi grosolanã. Fiþi atenþi la judecãþi: gândiþi
cã este rea, cã greºeºte sau vã desconsiderã ºi nu se supune în
mod ostentativ regulilor casei expres? Datoritã acestor lucruri,
vã simþiþi îndreptãþiþi sã acþionaþi împotriva ei, fiind nepoliticoºi
cu ea sau arãtând cât de furioºi sunteþi, deoarece ea este
nechibzuitã? Poate cã gândiþi ºi simþiþi toate aceste lucruri, în
timp ce vã luptaþi din greu, muºcându-vã limba de iritare.
Aceste judecaþi ºi poveºti sunt gândurile Intelectului, sunt
vocile civilizaþiei, care creeazã mesajul separãrii. Acesta este ºi
momentul în care vã proiectaþi gândurile ºi sentimentele asupra
altei persoane. Adevãrul este cã, la nivel cuantic, ea reprezintã doar
o reflectare a unei pãrþi din voi, ce îºi are rãdãcina în aceeaºi sursã,
având însã un unghi diferit de reflectare. Ea este voi, pur ºi simplu.
Reamintiþi-vã: orice poveste a Intelectului care nu conþine
adevãrul unitãþii, al experienþei miraculoase a vieþii umane este
doar un adevãr parþial! Orice poveste care nu conþine compasiunea
este doar o parte din întreg. Prin cãderea în capcana mesajelor
separãrii vã transformaþi în “noi împotriva lor”, mentalitate care
promoveazã conflictul, precum ºi luarea deciziilor degenerative.
Dacã vã menþineþi focalizarea pe ce se aflã în exterior, la 180
de grade, pierdeþi manifestarea miraculoasã ce apare la 0 grade.
Reamintiþi-vã, cu cât sunteþi mai aproape de 0 grade – de adevãratul
nord ºi adevãrata compasiune – cu atât mai mult vã manifestaþi ca
o undã! Cu cât vã aflaþi mai aproape de 180 grade, cu atât veþi fi
mai “reali” ºi mai duri, experimentând materia “obiºnuitã” mai
mult ca masã, pãmânt, maºinã, corp ºi ca femeia de la casa expres.
Imaginându-l pe Einstein 73
PROIECÞIA
Când staþi la rând în supermarket, întoarceþi-vã focalizarea
de pe acea femeie, de la 180 de grade, din exteriorul vostru, înapoi
în voi înºivã ºi veþi vedea adevãrul unitãþii! Puterea de a percepe
viaþa umanã îºi are originea în voi. Pãmântul v-a dat aceastã putere
ºi sunteþi subiectul legilor ºi restricþiilor trãirii în acord cu mediile
Pãmântului. Condiþia spiritului interior reprezintã o parte a
dansului minunat al cooperarii dintre aceste sisteme complexe
ce permit percepþia întregii vieþi. Dacã existã conflictul, înainte
de toate în propriul spirit veþi proiecta mânia voastrã asupra
altcuiva, devenind, astfel, o parte a manifestãrii conflictului.
Trebuie sã vã opriþi, sã faceþi un pas înapoi ºi sã vã observaþi mai
întâi pe voi înºivã, înainte de a analiza pe altcineva!
Cum vã antrenaþi sã vã schimbaþi focalizarea de pe reflecþia
din oglindã (femeia cu 15 produse) ºi sã o întoarceþi la 0 grade
(la propria compasiune)? Cum sã vã ajut sã realizaþi zilnic o astfel
de acþiune? Chiar dacã vã voi inspira sã faceþi aceastã muncã, ce
ar reprezenta ea? Cum începe cineva sã-ºi schimbe perspectiva?
Când vã focalizaþi pe femeia din faþa voastrã, prin ochii
reporterului, puneþi-vã întrebãri despre viaþa ei! Cine este? Unde
se duce? Are copii? O iubesc pãrinþii? ªtie câte produse sunt
permise la casa expres sau doar nu a fost atentã? Extindeþi-vã
gândirea despre ea dincolo de momentul vostru emoþional-
intelectual prezent! Începeþi sã înþelegeþi cã, pornind de la nivel
molecular, voi ºi ea împãrtãºiþi acelaºi punct de origine. Ea este o
parte din voi. Priviþi-o cu acea empatie ºi veþi deschide uºa spre
un moment evolutiv!
Pe mãsurã ce vã aduceþi conºtienþa în adevãrul propriei
unitãþii, începeþi sã o priviþi nu ca pe o persoanã exterioarã.
Priviþi-o ca pe o parte din voi! Uitaþi-vã la ea ca la o metaforã, ca
la un eveniment, care a fost creat în exterior, ca o reflectare a
ceva din interiorul vostru!
Ideea este cã deciziile voastre creeazã karma. Oricât de
nedreaptã, lipsitã de consideraþie sau grosolanã este ea, dacã
74
acþionaþi în mod grosolan ºi lipsit de consideraþie, dojenind-o cu
cuvinte sau gesturi, nu faceþi decât sã vã rãniti pe voi înºivã,
creându-vã matematica unei karme rele. În acest mod nu aveþi
nici un efect asupra karmei altcuiva, ci doar asupra celei proprii.
În acelaºi timp, co-creaþi acel moment, prin propria perspectiva.
Percepþia voastrã subiectivã ºi modul pe care îl alegeþi sã acþionati
vor avea un mare impact asupra a ceea ce experimentaþi, pornind
de la acea situaþie.
Aºteptând la casa expres din supermarket, observaþi cã, pe
mãsurã ce intensitatea emoþiei voastre proiectate asupra femeii
creºte percepþiile vã devin mai reale. De aceea, dacã Intelectul a
creat o descriere plinã de judecãþi, de urã faþã de aceastã femeie
necivililizatã, descriere alimentatã de mânie, acea descriere devine
realitatea voastrã. Sunteþi atât de focalizaþi la 180 de grade, încât
nu sunteþi conºtienþi de originea reflecþiei. Lucrurile devin foarte
reale la acele grade. În acest caz, aveþi ºanse mai mari sã decideþi
sã acþionaþi împotriva ei, ca ºi cum aþi fi îndreptãþiþi de aceste
jumãtãþi de adevãr ale Intelectului. Instantaneu, acea decizie
devine o parte a matematicii karmei voastre, pregãtitã sã revinã
în preajma centrului domeniului vostru ºi sã iasã la suprafaþã, ca
urmãtorul val care vã va lovi în ceafã. În acest mod vã creaþi, cu
adevãrat, propria lume.
Întorcându-vã în Martorul vostru ºi raportându-vã la
imaginea de ansamblu, veþi fi capabili sã vã schimbaþi relaþia cu
acea acþiune ºi sã luaþi, în mod conºtient, alte decizii, bazate pe
binele întregului. Schimbând poveºtile Intelectului, vã schimbaþi
deciziile ºi, astfel, vã schimbaþi impactul asupra situaþiei ºi a
karmei proprii. Înþelegeþi cã acea femeie de la supermarket este
o membrã a familiei voastre, o altã fiinþã umanã, care se luptã cu
viaþa! Alegând sã o trataþi cu compasiune, influenþaþi nu doar
situaþia ei, pentru un bine mai înalt, ci vã echilibraþi ºi matematica
propriei karme.
Imaginându-l pe Einstein 75
DECLAªATORUL
Emoþia vã va împinge spre conºtientizarea nevoii de a
schimba vocile acuzatoare ale civilizaþiei, care circulã în capul
vostru judecând. Fiind declanºatã de Emoþie, experienþa
nervozitãþii ºi iritãri este “fanionul roºu” ce semnaleazã cã este
momentul sã ieºiþi din Intelect/ Bibliotecã ºi sã intraþi pe pistã, în
poziþia de Martor. Emoþia va declanºa ºi vocile civilizaþiei, ce au
pregãtitã deja povestea aceea care apreciazã ºi judecã situaþia
curentã. Când Emoþia se cupleazã cu aceste voci ale civilizaþiei,
atunci se nasc realitãþile.
Martorul observã Intelectul, Intuiþia, Emoþia, Spiritul ºi pe
Sinele însuºi. Martorul este o reflectare sinergicã a tuturor pãrþilor
voastre. Pe mãsurã ce Intenþia Umanã se separã de întreg în aceste
pãrþi, Martorul aduce pãrþile la un loc, într-un câmp unificat al
focalizãrii. Sinergia tuturor pãrþilor, ce revin la un loc, capabile
sã înþeleagã ºi sã experimenteze întregul eveniment prin ceea ce
este cu adevãrat, vã aduce înapoi în întreg, înapoi în adevãratul
vostru nord. Alegerea de a acþiona prin compasiune aliniazã liberul
vostru arbitru ºi afecteazã profund modul în care influenþaþi acea
femeie din supermarket.
Mai important însã este faptul cã, fãcând alegeri conºtiente
pentru a acþiona în compasiune, se schimbã de asemenea undele
gravitaþionale ale Pãmântului. De vreme ce toþi oamenii deþin
aceeaºi matematicã pe care o are ºi Pãmântul ºi cãlãtoresc pe
aceleaºi linii gravitaþionale, atunci când aduceþi unitatea ºi pacea
pe partea voastrã de undã, schimbaþi de asemeni ºi Pãmântul. În
mod miraculos, misterios, schimbaþi, de fapt, lumea, dincolo de
nivelele gândirii conºtiente.

A DEVENI CLARK KENT/ SUPERMAN


Cum vã vedeþi pe voi înºivã ºi ce vedeþi când vã priviþi? Ce
veþi face când veþi observa cã alimentaþi Emoþia prin povestea pe
care Intelectul o proiecteazã asupra altcuiva, care apoi creeazã
un conflict ce pare atât de real?
76
Schimbarea percepþiei necesitã inspiraþie de sine. Timp
îndelungat lumea voastrã interioarã a fost atât de înceþoºatã. O
datã intraþi în poziþia de Martor, acesta vã permite sã discerneþi
între Intelect ºi Emotie. Aþi gândit în mod greºit cã toatã energia
intelectualã cheltuitã pentru a alcãtui poveºti despre cum v-aþi simþit
într-un anumit moment a fost interpretarea simþãmintelor voastre.
Vã epuizaþi având atât de multe “probleme” de rezolvat cu atâþia
alþi oameni, cheltuindu-vã energia preþioasã vorbind despre ele. În
psihoterapie, v-aþi încurcat mereu ºi mereu în poveºtile Intelectului.
Vã imaginaþi ca acesta este modul de a va simþi sentimentele. În
realitate, este vorba despre energia intelectualã purã, care opreºte
curgerea Emoþiei. Adevãratul act de a simþi Emoþia reprezintã un
set complet diferit de abiliãþi. Sunt ºanse sã vã folosiþi capacitatea
de supraintelectualizare, astfel încât nu vã veþi mai simþi
sentimentele. Nu e de mirare cã sunteþi epuizaþi!
Pentru a experimenta puritatea Emoþiei în mod intim, în
momentul prezent, trebuie sã pãºiþi în poziþia de Martor, sã vã
detaºaþi de acele voci ale civilizaþiei ºi sã le înlocuiþi cu vocea
Intuiþiei. Intuiþia vã va spune care este cel mai avantajos pas ce
trebuie fãcut pentru binele întregii situaþii, oricare ar fi Emoþiile
pe care le trãiþi. Atunci când sunteþi stârniþi de Emoþii, existã,
totuºi, ºanse ca Intuiþia sã încerce sã vã opreascã, în timp ce
Intelectul vã dã ghes sã acþionaþi împotriva sursei de disconfort.
Intelectul are ultimul cuvânt asupra a ce sã alegeþi sã faceþi ºi,
astfel, are ultimul cuvânt asupra karmei voastre. Cât de des chiar
pune în practicã Intelectul vostru intervenþia Intuiþiei?
Acest punct din spiritul uman, în care Intelectul alege sã treacã
peste intervenþia Intuiþiei, constituie rãdãcina tuturor conflictelor
ce se manifestã în lumea din jurul vostru. Aici este locul în care
apare revoluþia, în consecinþã, aici va avea loc rezoluþia.
Prin urmare, staþi la rând în spatele acelei femei lipsite de
consideraþie, pe care o faceþi responsabilã de mânia voastrã.
Stomacul vostru este un ghem, pentru cã sunteþi în întârziere;
caii sãlbatici ai Intelectului tropãie în mintea voastrã, cu poveºti
Imaginându-l pe Einstein 77
despre rãutatea ei. Sunteþi pe cale sã-i daþi o lecþie. În schimb, vã
þineþi gura pânã când pleacã ºi apoi faceþi o remarcã dispreþuitoare
despre ea, în faþa casieriþei. Aþi putea începe sã înþelegeþi cã vã
loviþi singuri cu piciorul stâng în cel drept?
Când observaþi cã stomacul vã este fãcut ghem sau când
simþiþi cã vã iritaþi ºi apoi auziþi vocile pline de judecãþi ale
civilizaþiei focalizate în exterior, pãºiþi în poziþia de Martor ºi fiþi
atenþi la evenimentul care are loc! Ascultaþi atenþi vocile
civilizaþiei, care o judecã, fãcând-o responsabilã de ceea ce simþiþi!
În timp ce ascultaþi, veti auzi o temã repetitivã, ce strãbate
povestea. Dacã ascultaþi suficient de mult, puteþi reduce tema
generalã a poveºtii voastre la o informaþie mai micã.
Este ea needucatã? Este lipsitã de consideraþie? A încãlcat
regulile? Observaþi-le în amãnunþime! Ascultaþi cu atenþie!
Spuneþi clar “ce vã face ea” ºi apoi pregãtiþi-vã sã treceþi toate
aceste descrieri, judecãþi, observaþii ºi concluzii înapoi la 0 grade,
deasupra voastrã! Acesta este punctul revoluþiei.
Din poziþia de Martor, începeþi sã vã examinaþi viaþa în raport
cu alte poveºti. Când aþi fost needucaþi în viaþa voastrã? Când aþi
încãlcat regulile? Când aþi creat disconfort celorlalþi?
Asemeni unui hamster care aleargã pe roatã, Intelectul vã
învârte în loc, cheltuind energie preþioasã, creând karma rea,
contribuind la alimentarea oricãrui conflict în care sunteþi
implicat. Aceastã gândire ciclicã, focalizatã pe ceva din afarã, îºi
are rãdãcina în aceastã întrebare: dacã femeia de la rând vã creeazã
o astfel de furie, pentru cã este needucatã, imaginaþi-vã cum ar
trebui sã vã simþiþi când ºi voi acþionaþi grosolan! Atunci, cum vã
permiteþi sã o tregeþi la rãspundere pentru obraznicia ei, când voi
nu aveþi idee despre dimensiunile propriei voastre obrãznicii?
Da, Intelectul insistã cã nu voi sunteþi cel needucat. Nu, în
acel moment probabil nu experimentaþi o reflectare directã a
propriei voastre vieþi. Poate cã este reflexia voastrã din anii trecuþi
sau din vieþile trecute. Aici, în Viaþa de Dincolo, timpul încetineºte,
pânã la viteza de miºcare a melcului ºi existã o mare distanþã între
78
molecule. În aceastã stare, uneori timpul este înceþoºat ºi reflexia
pe care o întâlniþi provine dintr-o parte mai întunecatã a trecutului
vostru. Poate cã aþi luat decizii la beþie sau nu eraþi conºtienþi de
viaþa voastrã. Cu toate cã aþi luat decizia sub influenþa alcoolului,
nu înseamnã cã nu sunteþi responsabili pentru karma creatã.
Din nefericire (sau nu), nu aveþi putere asupra femeii de la rând,
din supermarket. Aveþi, totuºi, conºtienþã de sine, aveþi liber arbitru
ºi puteþi lua alte decizii cu privire la felul în care alegeþi sã acþionaþi.

UNDE SE AFLÃ PUTEREA VOASTRÃ


La rândul din supermarket, în loc sã vã focalizaþi pe acele
poveºti despre femeia respectivã, folosiþi-vã timpul pentru a vã
gândi la viaþa voastrã. Îndepãrtaþi-vã focalizarea de pe ea ºi
începeþi sã vã reamintiþi momentele în care poate aþi fost lipsiþi
de consideraþie sau needucaþi. Nu permiteþi Intelectului sã vã
spunã cã nu aþi fost astfel. ªansele sunt ca, fie în aceastã viaþã,
fie în alte vieþi trecute, sã fi trãit cumva undeva, sã fi luat decizii
în care aþi fost lipsiþi de consideraþie ºi grosolani cu ceilalþi.
Examinaþi-vã atent din poziþia voastrã de Martor! S-a
întâmplat oare chiar sãptãmâna trecutã sã încercaþi sã vã strecurãþi
câteva produse în plus în cãrucior ºi sã faceþi pe cineva sã întârzie?
Sau poate nu la magazin s-a întâmplat? Poate cã v-aþi ieºit din
fire la telefon, cu reprezentantul serviciului cu clienþii ºi aþi spus
lucruri compromiþãtoare la adresa lui. Poate cã aþi þipat degeaba
la fratele vostru. Poate cã aþi fost grosolani cu ºoferul din faþã,
care mergea încet pe banda din centru. I-aþi fãcut un gest cu mâna,
care putea fi considerat grosolan? Ideea este cã treceþi prin viaþã
fãrã sã conºtientizaþi consecinþele actelor simple. Revoluþia
Conflictului vã conduce spre origini, acolo unde se aflã cu
adevãrat puterea voastrã, la un nivel intrinsec, intim.
Uneori, când ceva vã iritã emoþional, pãrând oribil, cum ar
fi un rãzboi sau o crimã, pe care ºtiþi cã nu le-aþi comis în aceastã
viaþã, reamintiþi-vã, conºtiinþa voastrã a luat parte la crearea
Pãmântului încã de la începutul începutului! De-a lungul timpului
Imaginându-l pe Einstein 79
aþi trãit multe vieþi, unele în care mai mult ca sigur aþi participat
la rãzboi sau aþi fi putut fi un criminal. Trebuie sã vã angajaþi în
mister, pentru a nu permite Intelectului sã vã convingã ca tu (“noi”)
eºti mai inocent decat ea (“ei”).
De fiecare datã când Intelectul defineºte Emoþia, ca având
sursa în ceva din afara voastrã, pierdeþi contactul cu Emoþia
interioarã. Acea parte a undei gravitaþionale care este Emoþia, ce
monitorizeazã condiþia întregului, înceteazã sã iasã în afarã ºi
ajunge sã fie prinsã în corpul vostru fizic. Aici, dacã rãmâne destul
de mult, poate crea boalã fizicã sau mentalã, cât ºi conflicte în
lumea exterioarã.
Dacã vã puteþi reaminti momentul în care aþi ales sã acþionaþi
grosolan, la fel ca femeia din faþa voastrã, de la rând, veþi descoperi
ºi Emoþia prinsã în capcanã, creatã de acea alegere, a cãrei sursã
în mod eronat o plasaþi în afara voastrã. Schimbându-vã
perspectiva, puteþi atinge unda interioarã a Emoþiei, generatã de
decizia de a fi grosolan cu altcineva. Chiar dacã nu vã puteþi
reaminti exact un act de grosolanie, asumaþi-vã misterul acestei
noi perspective revoluþionare ºi admiteþi cã aþi fi putut acþiona,
într-un moment al vieþii voastre, la fel ca acea femeie.

A SIMÞI ªI A RESPIRA
În acest mod, puteþi începe sã vã aliniaþi Intelectul cu
mesajele care susþin observaþia interioarã, sentimentele ºi
respiraþia. Acest fapt va elibera Emoþia prinsã în capcanã ºi îi va
permite sã curgã din nou prin voi.
Nu trebuie sã ºtiþi de ce simþiþi vreo emoþie, doar trebuie sã
o simþiþi. Nu trebuie sã proiectaþi acea emoþie asupra femeii din
faþa voastrã, respiraþi doar profund, simþiþi ºi apoi eliberaþi-o!
Doar rãmâneþi acolo ºi respiraþi Emoþia adânc, în corpul vostru!
Gândiþi-vã la genul de respiraþie Lamaze! La naºterea unui bebeluº
durerile nu pot fi oprite. A vã simþi Emoþia nu este un lucru pe
care sã-l controlaþi. Este destinat sã treacã prin voi, ca o energie
electromagneticã, fãrã judecatã, fãrã poveºti, fãrã proiectarea
80
asupra femeii din supermarket. Nu vã decideþi doar sã aduceþi
puþinã fericire în jurul vostru la prânz pentru ca apoi sã lucraþi în
fricã ºi suferinþã dupã amiazã. Stând la rând în supermarket, veþi
simþi Emoþia ca o funcþie a experimentãrii acestei preþioasei vieþi
omeneºti. Nu veþi ºti întotdeauna de unde vine sau despre ce este
vorba. Tot ce trebuie sã faceþi este sã o simþiþi ºi sã o eliberaþi, sã
vã întoarceþi focalizarea de la poveºtile Intelectului ºi sã respiraþi
în timp ce simþiþi. Simþind ºi respirând energia electromagneticã
a Emoþiei, puteþi prelua ultimele compilaþii ca fiind ale voastre.
Neputând “controla” fluxul undelor electromagnetice ale
Emoþiei, ceea ce-ar trebui sã controlaþi sunt acþiunile voastre cu
privire la modul în care alegeþi sã exprimaþi acele sentimente.
Alegând sã criticaþi pe cineva din exterior, ca sursã a Emoþiei
voastre, este ca ºi cum v-aþi da singuri palme. Nu trebuie sã
criticaþi sau sã învinovãþiþi pe cineva, când înþelegeþi cu adevãrat
cum funcþioneazã Emoþia în imaginea de ansamblu a întregului.
Nimeni nu v-a mai învãþat asta pânã acum. Evoluþia omenirii nu
a atins niciodatã acest punct al conºtiinþei.
Adevãrul este cã poate nu ºtiþi exact ce decizii aþi luat de-a
lungul cãii de a fi needucat sau lipsit de consideraþie, ca femeia
din faþã de la supermarket. Fiecare acþiune grosolanã sãvãrºitã a
creat matematica gravitaþiei voastre, care a circulat prin voi. De
fiecare datã când v-aþi focalizat în afara voastrã ºi aþi atribuit
altcuiva responsabilitatea pentru crearea Emoþiei voastre, aþi
împiedicat, în mod inconºtient, partea emoþionalã a acelei unde
sã treacã total prin voi. Apoi, emoþia ajunge sã fie blocatã în corpul
fizic. Acea furie care creºte la rândul din supermarket, ar putea fi
partea blocatã a emoþiei generate cu 20 de ani în urmã, când aþi
fost grosolani ºi lipsiþi de consideraþie faþã de altcineva, lucru
care nu are nimic de-a face cu femeia din faþa voastrã.

SIMÞIÞI ªI RESPIRAÞI
Cât de des vã gãsiþi timp, pe durata zilei, ca sã simþiþi ºi sã
respiraþi Emoþia? Acesta este un pas vital, care reconecteazã pãrþi
Imaginându-l pe Einstein 81
ale spiritului interior. Când permiteþi ca undele Emoþiei sã curgã
prin voi, fãrã a judeca, fãrã a vã ataºa sau acþiona împotriva cuiva,
ele continuã sã meargã în afarã, pânã la limita domeniului vostru,
de unde se reîntorc, ca sã se realinieze cu adevãratul nord al
Pãmântului ºi încep din nou, de la centru. Numai astfel, în loc sã
conþinã matematica criticãrii sau a încercãrii de a rãni pe cineva,
ele reintrã în fiinþa voastrã ca matematicã a compasiunii, rezultând
acþiuni fãcute din iubire, având perspectiva întregului ºi
nejudecând pe nimeni. Adevãrul devine ceea ce sunteþi, nu doar
ceea ce gândiþi. Aþi pãºit în afara bibliotecii ºi zburaþi, participând
cu întreaga fiinþã, nu doar prin imaginaþie.
Prin urmare, pãºiþi în starea de Martor ºi observaþi Intelectul
care tropãie în capul vostru precum caii sãlbatici cuprinºi de spaimã,
creând poveºti ºi judecãþi, alimentându-le cu fricã, mânie ºi
proiectându-le asupra altor oameni! Faceþi acelaºi lucru, creând
poveºti despre salvatori, suflete pereche ºi vindecãtori, alimentate
de disperare ºi izolare. Începeþi sã luaþi în considerare faptul cã partea
corpului vostru spiritual ºtie cã Emoþia existã independent de acele
poveºti. Puteþi avea o relaþie cu Emoþia, care este independentã de
Intelect. Puteþi deveni frica, durerea ºi furia voastrã, la fel de bine ca
iubirea ºi bucuria voastrã întreagã, în timp ce energia electro-
magneticã curge prin voi, fãrã sã aibã vreo poveste intelectualã, iar
apoi se focalizeazã pe ceva din exteriorul domeniului vostru.

LIBERUL ARBITRU
Invers, puteþi avea o relaþie cu Intelectul, independent de
Emoþie. Intelectul are un scop specific ºi o matematicã diferitã
faþã de Emoþie ºi reprezintã tãrâmul liberului arbitru. A aºtepta
ca Intelectul sã simtã Emoþia ar fi ca a cere stomacului sã pompeze
sângele ºi inimii sã digere hrana. Ambele au o funcþie ºi un scop
pentru echilibrul întregului, însã nu pot îndeplini munca celeilalte.
Intelectul nu a fost destinat sã simtã Emoþia, niciodatã. El a avut
sarcina de a pune în practicã ordinele Intuiþiei, care susþin Emoþia
sã curgã liberã prin voi, fãrã vinovãþie, ruºine sau ataºamente.
82
Pe mãsurã ce priviþi, veþi începe sã vedeþi cum Intelectul
creeazã judecãþi ºi poveºti care se ancoreazã cu Emoþie în imaginaþia
voastrã. Veþi fi capabili sã vedeþi cum Intelectul deturneazã întregul
ºi ia decizii bazate pe minciunã. Intuiþia vã poate spune sã mergeþi
la stânga, iar Intelectul decide sã mergeþi înainte fãrã sã clipiþi.
Va fi surprinzãtor, în timp ce veþi observa toate acestea, modul
în care funcþioneazã ºi vã veþi spune “Cine a ºtiut?” Veþi începe
sã realizaþi cã aþi trãit în biblioteca Intelectului, într-o imensã
imaginaþie, ceea ce constituie o perspectivã total diferitã faþã de
aceea de a pãºi afarã pe pistã ºi a vã privi acþionând, în timp real.

CE VREÞI SÃ CREAÞI
Dar care este semnificaþia acestei schimbãri de perspectivã?
Ce se întâmplã când vã schimbaþi viaþa, pentru a trãi mult mai
aliniaþi cu natura voastrã realã, nu în aliniere cu poveºtile ºi
judecãþile pe care Intelectul vi le spune?
Când vã respectaþi Emoþia, acordând atenþie plinã de
compasiune, vã angajaþi în alegerea de a practica iubirea de sine ºi
nu preamãrirea sau popularizarea proprie. Iubirea de sine înseamnã
sã vã împliniþi propriile nevoi emoþionale. Întotdeauna veþi avea doar
o nevoie emoþionalã: a simþi ºi a le respira pe toate, în timp ce trec
prin voi. Punct! Nu trebuie sã treceþi prin “probleme”, deoarece nu
existã probleme, ci doar vocile civilizaþiei, încercând sã vã convingã
de un adevãr parþial ºi sã vã distragã de la actul simþirii ºi al respiraþiei.
Detaºaþi-vã de acele voci ale civilizaþiei ºi respiraþi în
momentul prezent pasiunea oricãrui sentiment care trece prin voi!
Nu trebuie sã ºtiþi de ce, cum sau ce sã simþiþi! Nu este bine sau
rãu, ci, în mod simplu, este. Trebuie ca doar sã simþiþi. Acest fapt
are grijã de nevoia voastrã emoþionalã ºi permite fluxului sã treacã
prin voi. Nimeni altcineva de pe planetã nu poate face asta în
locul vostru. Nimeni nu vã face sã simþiþi într-un anumit fel ºi
nimeni nu poate simþi pentru voi.
Acest act al iubirii de sine schimbã totul. El liniºteºte Intelectul
ºi-l aliniazã cu Intuiþia, indicându-vã cel mai avantajos pas de fãcut.
Imaginându-l pe Einstein 83
Datoritã faptului cã acum aveþi grijã de propria nevoie emoþionalã,
nu mai cãutaþi în exterior acea persoanã, loc sau lucru, care sã vã
împlineascã sau pe care sã daþi vina, în caz de conflict. Acum sunteþi
liberi sã vã relaxaþi, doar sã simþiþi ºi sã respiraþi Emoþia, sã ascultaþi
Intuiþia ºi sã vã angajaþi sã folosiþi Intelectul, pentru a-i realiza
potenþialul.
Acea voce discretã vã spune cã cel mai avantajos pas este
“Opreºte-te ºi odihneºte-te!” Ce v-ar trebui ca într-adevãr sã o
faceþi? Priviþi cum Intelectul invocã toate motivele pentru care
n-ar trebui, n-aþi putea ºi nici n-aþi dori sã vã odihniþi. Ascultaþi
Intelectul cum vorbeºte mai tare ºi mai tare, acoperind acea voce
discretã, pânã când vã forþeazã sã faceþi orice altceva în locul acelui
pas care ar fi cel mai potrivit pentru întreg. Sfârºiþi apoi prin a arde
ca o lumânare la ambele capete, îmbolnãvindu-vã, declanºând lupte
sau simþindu-vã nefericiþi.
Întrebaþi-vã: Ce vreau sã creez? Vreþi cu adevãrat sã contribuiþi
la conflictul de pe Pãmânt, continuând sã protejaþi separarea?
Rãzboaiele sunt duse pentru “a proteja” þãrile ºi libertatea. Ce-ar fi
dacã, fãrã sã vã daþi seama, acea atitudine v-ar distruge de fapt?
Ce-ar fi dacã singurul lucru care v-ar putea proteja ar fi doar karma
voastrã bunã, din final?
De-a lungul erelor, patriotismul a alimentat conflictele, prin
promovarea declaraþiei “noi împotriva lor” ºi denigrându-i pe cei
care alegeau calea nonviolenþei. De ce este mai patriotic sã mori
ca soldat, comiþând un act de omor, decât sã mori într-o declaraþie
de rezistenþã non-violentã? De aceea este atât de dificil sã
îndepãrtezi luarea unei decizii nepotrivite: trimiterea tinerilor sã
lupte din patriotism, doar ca sã reinstaureze karma crimei înapoi
pe Pãmânt. Dacã acei tineri ar fi participat la un marº în favoarea
nonviolenþei, înfruntând ceea ce pare sã fie rãu, s-ar putea sã nu
supravieþuiascã (cum n-ar supravieþui nici în rãzboaiele
convenþionale), însã nu ar mai adãuga karma rea pe Pãmânt ºi în
propriile suflete, devenind ei înºiºi ucigaºi.
Acest ciclul al karmei rele face ca rãzboiul sã parã doar o
parte a existenþei umane. Nimic mai departe de adevãr.
84
Fiinþele umane din acest moment au oportunitatea de a face
un pas evolutiv. Aºa cã, în ce vreþi sã vã transformaþi? Ce vreþi sã
creaþi? Permiteþi-mi sã vã fac o sugestie!
Luaþi în calcul angajarea voastrã în munca de transformare
a Intelectului într-un organ spiritual, care reflectã adevãrul
compasiunii (unitãþii), în timp ce opusul reflectã vocile civilizaþiei
(separarea). Pãºind în postura de Martor, puteþi observa lucrarea
Intelectului ºi schimbarea lentã a gândurilor voastre în gânduri
mai aliniate la natura adevãratã a originii compasiunii voastre.
În acest mod chiar vã schimbaþi Intenþia Umanã. Muncind pentru
pãstrarea gândurilor care nu judecã pe nimeni ºi care sunt pline
de compasiune, susþinând sentimentele ºi respiraþia Emoþiei din
momentul prezent ºi manifestând Intuiþia, aliniaþi acest organ al
Intelectului cu sursa misterioasã a compasiunii ce izvorãºte din
nimicul Vidului.
Schimbând relaþia cu Intelectul ºi cu Emoþia, influenþaþi
condiþia Intenþiei Umane, care afecteazã întreaga planetã. Aºa
cum se îndeparteazã cataracta, pentru a scade opacitatea lentilei,
schimbarea condiþiei Intenþiei Umane, la nivelul originii, permite
ºi celorlalþi sã experimenteze acea schimbare. Schimbând condiþia
Intenþiei Umane, deveniþi Cn3, deveniþi schimbarea pe care doriþi
sã o vedeþi în lume.

ÎNAPOI LA RÂNDUL DIN SUPERMARKET


Iatã-vã aici, cu acea femeie needucatã ºi lipsitã de
consideraþie! Reamintiþi-vã, orice percepeþi în afara voastrã este
o reflectare a lumii interioare! Cât de puternice sunt vocile
civilizaþiei, care vã influenþeazã luarea deciziilor? Ce veþi decide
sã-i spuneþi ºi de ce? Acestea sunt întrebãri ce trebuie puse în
acel moment, la care doar voi puteþi rãspunde.
Dacã veþi reflecta la conflictul vostru ºi vã examinaþi propria
viaþã, în timp ce simþiþi ºi respiraþi Emoþia, veþi începe sã
experimentaþi supãrarea într-un alt mod. Când supãrarea se
accentueazã, atingeþi mesajele compasiunii, deja prezente, care spun
Imaginându-l pe Einstein 85
“Nu trebuie sã ºtiu ce reprezintã aceste emoþii, trebuie doar sã le
simt, doar sã respir… sã respir… respiraþia face parte întotdeauna
din sentimente… sã simt ºi sã respir!” Îndepãrtaþi focalizarea
Intelectului de pe femeia dinaintea voastrã, de la rând ºi îndrepta-
þi-o spre simþire ºi respiraþie! Mintea voastrã nu se va calma
instantaneu. Martorul încã poate observa Intelectul care vorbeºte
despre nedreptatea celor cinci produse în plus. Dar acþiunea eficientã
va fi reprezentatã de deciziile pe care le veþi lua în privinþa Emoþiei,
a Intelectului ºi de impactul pe care îl vor avea asupra lumii.
Ascultând vocile civilizaþiei, care o definesc, priviþi aceastã
femeie ca ºi cum aþi interpreta un vis. Dacã aþi fi visat ceva despre
ea, unii analiºti ai viselor v-ar spune cã ea reprezintã o parte din
voi. Având asta în minte, schimbaþi-vã perspectiva! Începeþi sã
vã întrebaþi în ce fel semãnaþi cu ea? Unde se gãsesc gãndurile
voastre lipsite de respect? Ce emoþie aveþi în privinþa lor? Când
sunteþi needucaþi? Când încãlcaþi regulile ºi-i incomodaþi pe alþii?
Pentru cã, observându-vã pe voi înºivã, vã surprindeþi cum alegeþi
ºi acþionaþi împotriva altora. Descoperiþi cât de cruzi puteþi fi.
Martorul descoperã Emoþia din interior: fricã, ruºine, deprimare,
chiar urã. Acesta este momentul în care trebuie sã vã angajaþi sã
dezvoltaþi o nouã cale de a elibera sentimentele, fãrã proiectarea
lor asupra femeii de la rândul din supermarket sau asupra soþului,
copiilor, vecinilor, prietenilor sau asupra strãinilor de pe stradã.
Aveþi nevoie de o strategie, pentru a vã îngriji ºi hrãni Emoþia
ce vã strãbate. Ca ºi în momentul naºterii, sentimentele se
accentueazã în propriul lor timp ºi spaþiu. În acel moment, tot ce
trebuie sã faceþi este sã aliniaþi Intelectul cu gândurile pline de
compasiune, sã simþiþi, sã respiraþi ºi sã fiþi conºtienþi de Emoþia
care vã trece prin corp.

“VINO, PASIUNE!”
Puteþi introduce compasiunea în relaþiile pe care le aveþi cu
toate emoþiile voastre. Puteþi avea compasiune faþã de furie?
Desigur, puteþi! Puteþi spumega de mânie, fãrã poveºti sau judecãþi
86
faþã de ce simþiþi. Intelectul poate celebra acea mânie ce trece
prin voi spunând, “Slavã Domnului cã am puterea sã-mi simt
toate emoþiile ºi sã le eliberez, în loc sã le proiectez asupra
celorlalþi!” în timp ce staþi la rând în supermarket, simþind ºi
respirând! Nimeni nu trebuie sã ºtie cã sunteþi furios. Aceastã
schimbare în relaþia voastrã cu furia face ca energia sã fie mai
puþin distructivã ºi ea influenþeazã la nivele nevazute decizia pe
care o luaþi la rândul din supermarket.
Cine ar ºti cã a sta la rând în supermarket ar putea fi o
oportunitate sã vã vindecaþi Intenþia Umanã ºi sã schimbaþi pentru
totdeauna modul în care vã experimentaþi pe voi ºi lumea? Odatã
ce vã experimentaþi alegând sã fiþi lipsit de respect faþã de aceastã
experienþã miraculoasã a vieþii, nu mai puteþi nega impactul pe
care îl aveþi asupra manifestãrii materiei, în pofida a ceea ce v-a
spus Intelectul pentru a vã justifica acþiunile.
Îmbrãþiºând în mod conºtient ruºinea, frica ºi mânia, în timp
ce alegeþi sã aliniaþi Intelectul cu a nu judeca ºi a avea compasiune,
alegeþi sã participaþi activ la creaþie, prin practicarea ºtiinþei
compasiunii. Aceastã recunoaºtere a modului în care Intenþia
Umanã se manifestã influenþeazã în mod serios felul în care
particulele se vor organiza, sub forma materiei. Ea vindecã pentru
totdeauna partea Intenþiei voastre Umane. Astfel, transformaþi
materia pornind de la rãdãcinã. Acesta este modul în care veþi
scãpa lumea de rãzboi ºi de violenþã, începând cu o persoanã ºi
continuând cu toate celelalte, una câte una.

IERTARE IERTARE IERTARE


Dacã vã puteþi ierta pe voi pentru cã aþi fost un idiot lipsit de
respect, iubindu-vã cu smerenie, ce veþi observa când vã veþi
întoarce privirea spre femeia de la rând? Cât de diferit va arãta
ea? Acum, cã aþi explorat rãdãcina conflictului ºi l-aþi rezolvat
acolo, cum veþi reacþiona faþã de ea?
Dacã nu veþi mai fi ataºaþi de reflexia ei, ci vã veþi refocaliza,
cu adevãrat, pe compasiune ºi veþi lua în consideraþie propriile
Imaginându-l pe Einstein 87
decizii grosolane, poate cã nu vã va mai pãsa cã are câteva produse
în plus. Va pãrea mult mai umanã. Veþi simþi empatie pentru ea,
deoarece, cu adevãrat, ea este o parte din voi. Ea v-a învãþat o
lecþie valoroasã despre cum sã intraþi în posesia propriei puteri ºi
nici mãcar nu ºtie cã a fãcut asta! Poate cã veþi simþi, pur ºi simplu,
nevoia sã fiþi generos faþã de ea ºi o veþi ajuta sã-ºi ducã bagajele
la maºinã.
În final, veþi ºti: întreaga viaþã se dizolvã înapoi, în Vid.
Restul este proiectare ºi mister. Vã pot spune din experienþã cã
atunci când muriþi tot ce luaþi cu voi este karma rezultatã din
deciziile luate în viaþã ºi lucrurile de care sunteþi ataºaþi emoþional
ºi intelectual. Dacã pe patul de moarte sunteþi ataºat în mod furios
de iluzia lucrurilor pe care vi le spun vocile civilizaþiei, veþi aduce
acea relaþie dintre Intelect ºi Emoþie cu voi, încorporându-i
matematica în Intenþia Umanã, doar pentru a fi recreatã din nou,
data viitoare, când conºtiinþa voastrã va crea o nouã viaþã umanã.
Asta mi s-a întâmplat mie. Când simþurile mi se estompau
pe patul de moarte, n-am reuºit sã mã detaºez de oroarea ideii cã
am ajutat la crearea potenþialului de distrugere a întregii vieþi
umane. Aceastã povarã m-a urmat în Viaþa de Dincolo. Datoritã
acelui ataºament, mi-am dedicat toatã conºtiinþa pentru a aduce
iluminarea, a ajuta la vindecarea inimilor omeneºti, ca sã nu mai
foloseascã armele distrugerii în masã care existã astãzi pe Pãmânt.
Nu încetaþi sã vã întrebaþi: Ce-aþi vrea sã creaþi cu energia
preþioasã a vieþii voastre? Vreþi sã aveþi dreptate sau vreþi sã faceþi
pacea? Eu nu vreau ca doar sã impun pacea în lume, la un nivel
nebulos. Ce doriþi sã faceþi în propria viaþã?
Doar voi puteþi rãspunde!
Imaginându-l pe Einstein 89

ªTIINÞA ªI RELIGIA
Omenirea se îndreaptã în direcþia în care toate pãrþile
întregului trebuie nu doar sã înþeleagã necesitatea de a învãþa sã
lucreze împreunã, ci ºi cã, lucrând împreunã, sã ajungã apoi sã
cunoascã ºi alte pãrþi, astfel încât sã aducã realitatea unitãþii într-o
experienþã în corpul fizic.
Acum este momentul ca fiecare sã realizeze cã este doar o
piesã dintr-un imens puzzle, misterios prin natura sa. ªtiinþa ºi
religia sunt doar douã din piesele acelui puzzle. Diferenþa dintre
ºtiinþã ºi religie nu trebuie sã creeze diviziune. Diferenþele nu
trebuie sã ducã la discreditare. Chiar similaritãþile pot crea
diviziune. Când o parte din voi, pe care o urâþi, se oglindeºte în
altcineva, aceastã similaritate nu dezvoltã unitatea prin ea însãºi.
Schimbarea percepþiei de a fi fiinþe separate cu percepþia unei
unice fiinþe va aduce unitatea care va schimba conºtiinþa.
Percepþia trebuie sã se schimbe de la focalizarea mioapã pe
o singurã parte a întregului ca fiind unica parte a întregului. ªtiinþa
nu poate pretinde cã este totul, deºi deþine o parte importantã din
acesta. Religia nu poate pretinde ca este totul, însã ºi ea deþine o
parte importantã din tot. Comerþul, corporaþiile, afacerile, politica,
câºtigarea banilor, nici una nu poate pretinde cã este întregul,
însã ele constituie pãrþi importante din întreg. Chiar a hrãni pe
cel flãmând ºi a da adãpost unui om al strãzii nu pot fi totul, însã
reprezintã cu siguranþã o parte importantã din întreg.
Nu spun sã nu-i asiguraþi o casã omului strãzii sau sã nu-l
hrãniþi pe cel flãmând. Dar o societate focalizatã doar pe
furnizarea de adãpost pentru oamenii strãzii creeazã o dependenþã
de acea activitate. Pe mãsurã ce societatea este focalizatã doar pe
rãzboi, ca soluþie pentru conflict, va manifesta materia într-un
eveniment de rãzboi, doar pentru cã materia manifestã lucrul pe
care este focalizatã Intenþia Umanã. Trebuie sã vã focalizaþi pe
90
înþelegerea cauzelor de bazã ale celor fãrã casã, ale rãzboiului ºi
pe transformarea percepþiei voastre asupra lor, prin alinierea cu
compasiunea. Ca societate, trebuie sã învãþaþi sã creaþi, în loc sã
distrugeþi, sã învãþaþi despre puterea pe care o aveþi, în materia
voastrã fizicã. Fie veþi învãþa sã progresaþi, fie veþi distruge viaþa
aºa cum o cunoaºteþi.
Vedeþi, ºtiinþa ºi religia sunt dependente una de alta, pentru
supravieþuirea lor ºi evoluþia planetei. Acesta este punctul în care
aþi ajuns: întrebarea despre supravieþuirea speciilor. Este un
moment critic din evoluþie. Trebuie sã îmbinãm etica cu ºtiinþa,
deoarece ºtiinþa este elementul cheie în producerea celor mai
puternice arme de rãzboi. Acest lucru nu face ca ºtiinþa sã fie rea,
în mod implicit. Înseamnã cã oamenii din poziþia puterii, care
rãmân la nivel cauzal în conflict, vor continua sã proiecteze, în
mod greºit, acel conflict interior asupra lumii din jurul lor ºi sã
foloseascã acele arme de rãzboi, pentru a manifesta haosul ºi
distrugerea.
Religia trebuie sa înveþe sã pãtrundã profund în esenþa
semnificaþiei sale. Toate poveºtile extraordinare ºi inspirate ale
sfinþilor nu înseamnã cã aceºtia erau mai divini decât voi, în mod
implicit. Acest lucru înseamnã cã oamenii care rãmân ataºaþi de
interpretãrile lor subiective asupra dogmei vor cãuta în afarã sursa
lor ºi vor deveni într-adevãr acel rãu de care se tem, contribuind
în mod inconºtient la separare ºi, în final, la decesul planetei.
Evoluþia ºi supravieþuirea speciilor necesitã reprogramarea
Intenþiei Umane, pentru a se alinia cu compasiunea, ceea ce
reprezintã actul de acordare cu ºi în cântecul unic al universului.
Religia trebuie sã îi înveþe pe oameni modul în care sã acceseze
ºi sã-ºi foloseascã puterea din sursa lor interioarã, în spiritul
marilor învãþãtori. Nici o religie nu mai poate sã foloseascã
argumentul cã ei au “dreptate” ºi cã “doar” religia are dreptate,
pentru a-i exclude pe ceilalþi. Recunoaºteþi cã aceastã percepþie
creeazã conflict la nivel de bazã, prin excluderea adevãrului
întregului. Fiecare religie este “adevãrata” religie, pentru cã nu
Imaginându-l pe Einstein 91
religia prin ea însãºi este divinã. Fiinþele umane, folosind
preceptele învãþãturilor spirituale ca o cale spre sursa din interior,
sunt cele care aduc spiritul tuturor religiilor la viaþã.
Ce experiment extraordinar este acesta! Nu au mai fost
oameni înaintea voastrã care sã atingã aceastã parte a
supravieþuirii ultime. Dar, din nou, lumea nu a fost atât de înarmatã
ºi atât de în pragul pericolului niciodatã înainte. Niciodatã inainte,
omenirea nu a fost la marginea unei posibile autodistrugeri aºa
cum este astãzi.
Aceastã schimabre în direcþia manifestãrii regenerative este
realizatã prin detaºarea de iluzia primei stãri a conºtiinþei. Aceºtia
sunt paºii spre supravieþuirea evolutivã ºi voi, care sunteþi dornici
sã faceþi cãlãtoria interioarã ºi sã vã extindeþi zi de zi conºtiinþa
treazã, dedicându-vã ºtiinþei compasiunii, alcãtuiþi legãtura lipsã.
Reamintiþi-vã, nu are importanþã ce se întâmplã pe planeta
voastrã, galaxiile vor continua sã trãiascã! Dacã Pãmântul ar sãri
în aer, efectul asupra întregului univers, aºa cum îl ºtiþi voi acum,
ar fi imperceptibil la scara cosmosului. Ceea ce ar pãrea o
devastare imensã sau completã a tuturor speciilor ºi a plantei ar
avea un efect minor asupra întregului.
Acest lucru nu înseamnã cã viaþa umanã nu este sacrã. Ar
trebui sã faceþi tot ce stã în puterea voastrã, pentru a elimina
posibilitatea autodistrugerii. Dar, dacã acel scenariu va avea loc,
necesitatea de a pricinui durere ºi suferinþã altor oameni, în numele
a ceea ce este drept, va fi micºoratã de adevãratul efect asupra
planetei. Nevoia de a demonstra cã aveþi dreptate vã va distruge,
în ultimã instanþã. Moartea Pãmântului abia ar crea o undã în
structura cosmosului, alcãtuit din miliarde de galaxii. Energia
universului va continua ºi conºtiinþa voastrã s-ar întoarce în Vid,
ca sã devinã din nou o parte a impulsului plin de compasiune de
a crea viaþa umanã.
Astfel, dacã veþi ajunge sã vã distrugeþi preþioasa casã,
Pãmântul, conºtiinþa voastrã va aduce cu ea programarea de a
recrea întregul eveniment în urmãtoarea creaþie. Deºi ar putea
92
dura miliarde de ani, conºtiinþa va repeta acest proces al creaþiei
ºi distrugerii, pânã când suficiente suflete conºtiente vor atinge
un nivel de conºtienþã care sã vadã prin iluzia degenerãrii ºi a
rãzboiului, care sã aleagã conºtient sã acþioneze prin compasiune.
Apoi, aceasta va fi creaþia ultimei manifestãri fizice a raiului,
raiul fiind, pur ºi simplu, planeta care v-a nãscut.
Cãutând altã inteligenþã în cosmos, oamenii de ºtiinþã n-au
descoperit nimic asemãnãtor oamenilor. Asta nu înseamnã cã nu
existã alte forme de viaþã în cosmos. Din contrã, cosmosul este
plin de viaþã ºi constiinþe. Desigur, existã un plan foarte inteligent,
unul care îºi are rãdãcinile în mister ºi în eternitatea ciclurilor
ºirurilor, care cântã cântecul unic. Din locul meu, nu existã nici o
îndoialã în aceastã privinþã. Datoritã faptului cã speciile noastre
s-au nãscut ºi sunt în aliniere cu câmpul energiei electromagnetice
a Pãmântului, viaþa în alte pãrþi ale galaxiei, ca oameni simpli, va
arãta diferit faþã de a noastrã, în timp ce conºtiinþa lor se aliniazã
cu forþele electromagnetice ale planetei pe care s-au nãscut.

VOI SUNTEÞI INSTRUMENTUL


Provocarea ºtiinþei este cã savanþii cred cã instrumentele
necesare pentru mãsurarea nivelui cuantic al conºtiinþei încã nu
au fost create. Ei cred asta deoarece nu pot vedea cu instrumente
ce trec de 10-35 ºi încã nu pot studia conºtiinþa. Da, vor exista
instrumente în viitor, pentru a mãsura conºtiinþa câmpurilor
unificate într-un mod de care nu dispuneþi acum. Instrumentul pe
care îl aveþi acum este propria conºtiinþã vie: Intelectul, Emoþia,
Intuiþia, Martorul, Spiritul, corpul vostru fizic, membrana
domeniului vostru. Fiþi deschiºi ºi angajaþi-vã sã studiaþi ºi sã
observaþi aceste elemente din interior, în fiecare zi, pentru a vã
provoca ºi a mãsura expansiunea propriei conºtiinþe!
Experimentaþi mereu, prin intermediul percepþiei ºi studiaþi
rezultatul: manifestarea materiei! În spiritul adevãrului ºtiinþei
avansate, deveniþi experimentul însuºi. Ca ºi Faraday, care a trimis
curent electric prin fibre vii ºi a observat efectele asupra
Imaginându-l pe Einstein 93
magneþilor, studiaþi cum sã vã transmiteþi energia prin diferite
gânduri, emoþii ºi, în final, acþiunile vor afecta lumea din jurul
vostru. Observaþi cum relaþiile interpersonale cu ceilalþi oameni
reflectã adevãrata naturã a condiþiei propriei Intuiþii Umane.
Menþineþi aceste percepþii sugerate, dar nu pentru cã sunt
adevãrate sau pentru cã sunt percepþii ”corecte”. Jucaþi-vã cu
aceastã auto-schimbare a perspectivei, cum ar putea sã facã ºi
oamenii de ºtiinþã! Dar nu doar pentru a dovedi cã ceva e greºit.
Fiþi deschiºi în faþa oricãrei dovezi de adevãr.
Aceastã practicã a preluãrii responsabilitãþii faþã de adevãrata
naturã a puterii proprii poate fi aplicatã ºi religiei. Reamintiþi-vã:
concentraþi-vã pe lecþie, nu pe învãþãtor! Mesajul este cã
Dumnezeu creeazã totul, chiar ºi rãul. Singurul rãu asupra cãruia
aveþi control este cel care îºi are originea în voi. Direcþionarea
energiei spre altcineva pe care îl consideraþi sursa rãului vostru,
fãrã ca mai întâi sã vã observaþi propriul impact asupra situaþiei,
este în sine un lucru rãu. Agãþarea de religia voastrã, despre care
credeþi cã are “dreptate” absolutã, fãcând judecãþi asupra “lor”,
fãrã a vã analiza pe voi înºivã ºi direcþionând cu forþa percepþiile
asupra celorlalþi, este rãul pe care religia modernã trebuie sã-l
aibã în vedere. Este vorba despre a lua decizii spre binele pãrþii ºi
nu a întregului. Apoi, acest lucru creeazã separarea, care, dacã
nu va fi opritã, se va manifesta ca rãzboiul legendar despre
sfârºitul lumii.
Dacã voi, în mod inadecvat, favorizaþi separarea, nu veþi fi
arºi în iad doar pentru cã aºa a scris cineva într-o carte ºi a declarat
cã aºa va fi. Nu va fi aºa, nici pentru cã sfinþii voºtri insistã cã aºa
va fi ºi voi trebuie sã-i credeþi. Veþi arde în iad ca rezultat direct
al cauzei ºi efectului deciziilor voastre. Toate acþiunile din viaþã
care induc separarea hrãnesc suferinþa pe care o experimentaþi,
dupã moartea corpului fizic, ca iad. A favoriza separarea este a
trãi în minciunã. Adevãrul unitãþii materiei la nivelul cuantic al
conºtiinþei neagã puterea iluziei separãrii. Din aceastã perspectivã
veþi descoperi puterea de a vã transforma natura defãimãtoare
94
chiar la origine. Prindeþi rãul la acest nivel ºi veþi schimba
rezultatul final al evoluþiei! Asta nu înseamnã cã nu vor fi alþii în
exterior care vor face lucruri rele. Înseamnã doar cã singurul lucru
pe care îl puteþi controla se aflã în interiorul domeniului vostru.
A cãuta în afara voastrã, pentru a distruge ceea ce vedeþi în oglinda
celorlalþi oameni, va crea propria karma rea.
Începeþi prin a elimina judecãþile despre “rãu” pentru a
încerca sã-l înþelegeþi. Separarea este o parte necesarã a abilitãþii
de a experimenta viaþa ca fiinþã umanã. Intenþia Umanã separã
undele gravitaþionale emanate din Vid, ca sã aducã sunetul,
culoarea ºi lumina în atenþie. Acesta este momentul în care
Intelectul foloseºte liberul arbitru ca sã acþioneze în slujba pãrþii
ºi în defavoarea bunãstãrii întregului ºi, ca urmare, apare procesul
degenerativ. Observaþi cum în jurul cuvântului “rãu” Intelectul
creeazã poveºti oribile despre suferinþã ºi distrugere, care apoi
sunt alimentate de fricã ºi de vinã, aruncate asupra cuiva sau a
ceva din afara voastrã. Încetaþi sã mai acuzaþi ºi înþelegeþi rãul ca
fiind iluzia separãrii care începe în interior! Nu permiteþi
Intelectului sã vã þinã ostatecii unor interpretãri subiective ºi ai
unor emoþii neglijate!
Lupta împotriva “rãului” din afara voastrã cu ajutorul unor
acþiuni distructive vã împinge sã deveniþi rãul însuºi. Nu existã
proces de regenerare atunci când oamenii se omoarã unii pe alþii
pentru a fi “în siguranþã”.

ªTIINÞA ªI RELIGIA: INTELECTUL ªI EMOÞIA


ªtiinþa ºi religia trebuie, pur ºi simplu, sã accepte cã au nevoie
una de cealaltã. Ele alcãtuiesc Intelectul ºi Emoþia societãþii
umane. Fiecare o inspirã pe cealaltã în moduri unice ºi, precum
inima ºi rinichii, fiecare are funcþii speciale, pe care numai ele le
pot îndeplini. Rãdãcina lor din Intenþia Umanã este aceeaºi, însã
rezultatul este diferit.
Totuºi, dacã sunt de acord sã realizeze pacea, în loc sã
doreascã sã aibã dreptate, amândouã ar putea influenþa puternic
Imaginându-l pe Einstein 95
evoluþia. Este vorba despre produsul unui singur corp, cu ajutorul
acestor douã organe, care au atât de multe în comun. ªtiinþa poate
afirma uºor “Toate suntem una; acesta este un mister care nu
poate fi rezolvat”, apoi poate privi mai profund pentru a-l rezolva.
Religia poate spune uºor “Toate suntem una; acesta este un mister,
care nu poate fi rezolvat”, apoi sã trãiascã profund în credinþa
adevãrurilor sale. Cât de diferit ar sta lucrurile dacã fiecare ar fi
dispusã sã accepte misterul?
Divergenþa cu greu poate revela scopul unic al fiecãreia:
Întrebând “ce?”, ºtiinþa ca intelect ajunge la o înþelegere mai
profundã, empiricã, a acelui mister de la nivel cuantic; întrebând
“cum?”, religia ca Emoþie pãtrunde în inimile ºi minþile oamenilor,
inspirându-i sã se alinieze continuu cu compasiunea. Existã atât
de multe interpretãri ale religiei câte existã ºi în ºtiinþã. Fiecare
este doar informaþie filtratã prin inimile ºi minþile acelor oameni,
care sunt oameni de ºtiinþã, care sunt reprezentanþi ai religiei,
acei oamenii care cautã sã-ºi extindã conºtiinþa. ªtiinþa ºi religia
sunt la fel de bune pe cât sunt de buni oamenii care le practicã.

CREAÞIONISMUL EVOLUTIV
Schimbarea care vi s-a cerut nu este o cãutare spiritualã,
deºi folosiþi energia spiritualã pentru a o realiza. Nu se bazeazã
pe credinþã, nici nu este doar imaginaþie. Schimbarea este
empiricã, un studiu individual ºtiinþific având rãdãcina în mister,
realizat prin participarea conºtientã la observarea sinelui. Este,
într-adevãr, vorba despre un studiu evolutiv al creaþiei cuantice!
Singura cale prin care vom salva lumea este transformarea
naturii umane, prin eforturi de cooperare între Intelect ºi Emoþie,
astfel încât Intuiþia sã poatã fi forþa conducatoare pentru vocea
compasiunii. Doar prin transformarea inimii fiecãrui om va evolua
lumea. Eliberaþi-vã de focalizarea pe obiectele materiale, pãºiþi în
postura de Martor ºi aveþi grijã de viaþa voastrã interioarã! Lucrând
pentru schimbare, pornind de acolo, se poate împiedica conflictul
înainte de a apãrea. Este calea prin care vã veþi crea propria lume.
96
DEVENIND UN OM DE ªTIINÞÃ RELIGIOS
Mariajul dintre ºtiinþã ºi religie realizat prin voi va conduce
la evoluþia planetei. Propriul sistem de credinþã, cuplat cu
experienþele voastre empirice, ar trebui sã se întâlneascã la mijloc,
în înþelegerea cauzei ºi efectului propriilor decizii ºi acþiuni asupra
voastrã ºi a lumii din jurul vostru. Ca om de ºtiinþã, ar trebui sã
vã studiaþi propria viaþã cu religiozitate. Ca fiinþã spiritualã, ar
trebui sã fiþi dedicaþi misterului ºi sã acceptaþi cã nici o religie nu
are monopolul de a fi religia “corectã”. Misiunea voastrã este sã
învãþaþi sã mergeþi alãturi de toate religiile, rasele, credinþele,
semenii, de familie ºi de voi înºivã.
Supuneþi experienþele voastre unei cercetãri atente, nu doar
pe cele ale oamenilor de ºtiinþã ºi ale sfinþilor, o cercetare atentã,
asiduã, plinã de compasiune ºi umor, efectuatã zilnic, ceas de
ceas ºi la nivel cuantic! Cercetaþi atent elementele propriul câmp
unificat, focalizarea Intenþiei Umane proprii, care este propriul
domeniu! În esenþã, acesta este locul unde se aflã puterea voastrã.
Rezultatul realinierii elementelor câmpului vostru unificat,
la Cn3, poate fi total ºi riguros examinat. Veþi observa reflectarea
acestei alinieri, instantaneu, în lumea din jur. Dar, mai mult decât
atât, doar observând veþi începe sã vã schimbaþi însãºi condiþia
Intenþiei Umane. Observarea din poziþia de Martor este primul
pas care vã permite ca alinierea la adevãratul nord sã se realizeze.
În adevãrul unitãþii, Intelectul nu vã va mai spune poveºti despre
nevoia de a avea dreptate. Nu veþi mai manifesta minciuna
separãrii. Frica încã poate trece prin voi, însã acum veþi avea o
noua relaþie cu ea. Veþi învãþa sã simþiþi Emoþia. Inspirarea ei cu
compasiune ºi acceptare, fãrã a-i permite sã alimenteze vechile
minciuni despre cineva sau despre ceva din afara voastrã ca fiind
sursa ei. Acest lucru vã va determina sã nu mai luaþi decizii, ca sã
acþionaþi împotriva altcuiva sau a ceva, sã credeþi cã trebuie sã
faceþi rãu cuiva, pentru a vã menþine în siguranþã. De fapt, nu
trebuie sã vã pãziþi decât de voi înºivã.
Imaginându-l pe Einstein 97
FÃRÃ ALTE RÃZBOAIE
Astfel vom elimina rãzboiul, pornind de la fiecare persoanã
în parte. De fiecare datã când alegeþi sã aveþi aceastã perspectivã
nouã, revoluþionarã ºi când vã asumaþi responsabilitatea faþã de
domeniul propriu, vã schimbaþi gravitaþia stãrii de conºtiinþã ºi
alinerea acesteia la adevãrata compasiune. Datoritã faptului cã
intenþia umanã personalã este o parte a undei mai mari a Intenþiei
Umane, este suficient ca o singurã persoanã cu o astfel de intenþie
profundã, pornitã din interior, sã înceapã miºcarea, pentru a realiza
o transformare cuanticã. Aveþi puterea reprogramãrii
mecanismului la un nivel foarte profund ce permite efectelor sã
aibã o influenþã considerabilã.
Rãzboiul reprezintã o formã demodatã de rezolvare a
conflictului. Rãzboaiele sfinte sunt rele. Armele nucleare, pur ºi
simplu, au rescris matematica conflictului: nu vor exista
învingãtori, în urmãtorul rãzboi modial!
Imaginându-l pe Einstein 99

PACEA LUMII
Din aceastã cauzã, acum are loc o importantã miºcare pentru
pace în actuala voastrã civilizaþie. Oamenii trebuie sa înþeleagã
cã aceste probleme nu pot fi rezolvate la acelaºi nivel la care au
fost create. Efortul de a gãsi o nouã cale pentru a rezolva
conflictele este enorm. Este extrem de important ca toþi cei care
cautã pacea sã înceapã sã lucreze “mai întâi în înterior”, pentru a
elimina orice conflict „exterior”. Este important sã lucraþi zilnic
pentru pace, la locul vostru de muncã, în familie sau la rândul
din supermarket. Fiecare zi vã oferã o experienþã a învãþãrii despre
cum sã alegeþi compasiunea.
Nu veþi obþine celebritatea datoritã acestei munci intime,
complicate. Însã veþi reuºi sã introduceþi, subtil, în civilizaþia
voastrã, o nouã perspectivã. Veþi auzi lumea strigând “Priviþi
rãzboiul de acolo! El se datoreazã a) teroriºtilor, b) preºedintelui,
c) civilizaþiei.” Dar voi veþi fi aici, schimbând încet natura
molecularã a lucrurilor, pornind dinãuntru în afarã.
Asta se întâmplã chiar acum, în prezent. Milioane de oameni
de pe planetã, ca ºi voi, îºi schimbã nivelul molecular al propriului
lor domeniu. Dar, în tot ce auziþi ºi vedeti la TV, în ziare ºi reviste,
în toate vocile civilizaþiei, se vorbeºte despre fricã, rãzboi,
separare ºi conflict. Înþelegeþi cã voi, ca factor la pãcii, sunteþi o
parte a unei reþele mult mai mari, ale cãrei dimensiuni nu le veþi
putea vedea niciodatã.
Participarea activã la Revoluþia Conflictului va crea întotdeauna
o schimbare monumentalã pentru planetã. Cei din Viaþa de Dincolo se
bucurã constatând cum seminþele intenþiilor lor dau roade în civilizaþia
voastrã, cum este ºi aceastã carte! Întotdeauna am crezut cã imaginaþia
a fost mult mai importantã decât cunoaºterea, iar acum, având aceastã
cunoaºtere, în lumea actualã, sper ca ea sã vã lumineze imaginaþia,
pentru a visa la tot ce-aþi putea realiza, dacã aºa veþi alege.
100
Îndrãzniþi sã visaþi oricât de departe puteþi! Ce-aþi vrea sã
creaþi? Sã vã împãcaþi cu mama? Sã obþineþi un venit stabil? Sã
vã conservaþi sãnãtatea corpului? Sã nu mai fie Rãzboi? Toate
acestea încep în interiorul vostru. Este foarte clar!
Pe mãsurã ce realizaþi aceastã schimbare revoluþionarã,
datoratã modului în care înþelegeþi relaþia voastrã cu voi înºivã
ºi, astfel, relaþia cu lumea, rezervaþi-vã timp pentru a vã imagina
ce aþi vrea sã creaþi! Ascultaþi-vã zilnic Intuiþia! Lãsaþi-o sã vã
conducã spre pasul cel mai avantajos! Eliberând Emoþia blocatã
de-a lungul mai multor vieþi, observaþi-o cum curge acum prin
voi înºivã, simþind ºi respirând cu compasiune! Observaþi modul
prin care Intelectul ºi vocile civilizaþiei se aranjeazã în jurul
mesajelor compasiunii ºi îndeplinesc ordinele Intuiþiei! Observaþi
cum consumaþi mai puþinã energie preocupându-vã de
“problemele” cu ceilalþi ºi cum, în schimb, folosiþi mai multã
energie în observarea de sine, în iubirea de sine ºi în creaþie!
Acest efort conºtient va schimba viaþa voastrã pentru
totdeauna.

INFRASTRUCTURA PLINÃ DE COMPASIUNE


În timp ce vã aliniaþi cu vocea Intuiþiei schimbaþi
infrastructura propriului domeniu, care devine, apoi, reflexie în
lumea exterioarã. Acesta este momentul în care ºi infrastructurile
lumii voastre exterioare se vor schimba. Imaginaþi-vã guvernele,
corporaþiile ºi educaþia construite pe compasiune, având pacea
ca piatrã de temelie! Imaginaþi-vã o lume în care copiii vor veni
acasã de la ºcoala spunând “Tati, am auzit cã odatã oamenii se
omorau unii pe alþii, pentru a-ºi rezolva disputele! Este adevãrat?”
Imaginaþi-vã cã rãzboiul va fi un lucru strãin copiilor de mâine.
Poate cã nu veþi vedea asta curând, în aceastã viaþã, ceea ce n-ar
trebui sã vã opreascã însã sã lucraþi în vederea atingerii acestui
scop important.
Dacã ar exista ceva ce aº putea face, pentru a vã inspira sã
experimentaþi din aceste perspective intime, complexe, aº face acel
Imaginându-l pe Einstein 101
lucru! Gândiþi dincolo de ºabloane ºi discutaþi, pentru a genera
idei noi! Vorbiþi prietenilor, vecinilor ºi familiei, vorbiþi cu
Dumnezeu, cu Fecioara Maria sau cu Albert Einstein! Dacã aveþi
nevoie de ajutor, cereþi-l! Cereþi ºi-l veþi primi! Apoi, pe mãsurã ce
vã dedicaþi acestei perspective noi, veþi observa mici schimbãri în
viaþa voastrã! Fiþi conºtienþi cã la început pot fi subtile. Urmãriþi
cu mare atenþie! Urmãriþi cum vã schimbaþi gândurile ºi cum lumea
se manifestã diferit în jurul vostru! Observaþi, în timp ce simþiþi,
respiraþi ºi vã dezvãluiþi dorinþa inimii! Observaþi ºi ascultaþi Intuiþia
ºi folosiþi-o, ca sã vã îndrume în viaþa de zi cu zi! Dupã toate acestea,
nu trebuie decât sã observaþi ºi veþi fi uimiþi!

RAIUL PE PÃMÂNT
Raiul pe Pãmânt începe atunci când Intelectul înþelege, în
sfârºit, cã face parte din întreg, se liniºteºte ºi permite Intuiþiei sã
vorbeascã ºi sã fie auzitã. Dar, mult mai important este faptul cã,
în aceste condiþii, ghidat de sursã ºi de compasiune, îndeplineºte
ordinele Intuiþiei, doar urmând ordinele derivate din momentul
prezent al condiþiei celor douã lumi, interioarã ºi exterioarã.
Intelectul se abþine sã evalueze lumea folosind doar definiþiile
regenerative ale unitãþii ºi se angajeazã sã îndeplineascã doar ceea
ce Intuiþia îl îndeamnã sã facã. Acest lucru permite Emoþiei sã
curgã în voie, eliberând energia blocatã de-a lungul vieþilor trecute.
Când alegeþi sã vã acordaþi cu mesajele unitãþii, compasiunii
ºi nejudecãrii, simþind ºi respirând Emoþia, energia neagrã a
Spiritului se adunã în jurul acestei matematici noi, afectând
gravitaþia materiei obiºnuite din viaþa voastrã. Acum deciziile
voastre susþin procesul integrãrii. Intelectul, care a trãit înainte
în minciuna separãrii, transmite acum mesajele adevãrului, care
vor ajuta la experimentarea Emoþiei, din momentul prezent,
într-un mod plin de compasiune. Acest lucru eliminã nevoia de a
manifesta asupra altcuiva frica pe care o simþiþi. ªtiind cã “ei” nu
sunt la originea fricii, puteþi face alegeri noi, pentru a nu acþiona
împotriva lor, ci sã lucraþi împreunã.
102
Observaþi, apoi, cum evenimentele obiºnuite se vor manifesta
în mod diferit în jurul vostru! Observaþi schimbãrile! Unele lucruri
vor fi ostentative: un vecin care era cândva irascibil va fi drãguþ;
rezolvarea unui conflict din familie, care dura de mult timp; o
ofertã neaºteptatã de lucru; vindecarea unei afecþiuni fizice. Alte
manifestãri ar putea fi mai subtile: viaþa va deveni mai puþin
agitatã pentru moment; o situaþie stresantã se va relaxa; veþi avea
timp sã respiraþi; deodatã veþi gãsi speranþa. În cele din urmã,
cred cã veþi descoperi o conexiune permanentã între alinierea
Intenþiei Umane ºi compasiune, iar pacea personalã se va
manifesta ºi la nivelul vieþii globale.
Prin Intenþia Umanã, aliniatã cu compasiunea, ºi prin dorinþa
de a face pace, care va înlocui nevoia de a avea dreptate, veþi rezolva
conflictul, la nivel de cauzã, eliminând, astfel, necesitatea de a
crea arme. Nu mai trebuie sã-i rãniþi ºi sã-i distrugeþi pe alþii,
deoarece ei nu reprezintã sursa conflictului vostru. Folosind þelul
iubirii de sine, rezultatul va fi, în cele din urmã, dezarmarea planetei.
Toate acestea încep în inima ºi în mintea fiinþelor umane
obiºnuite. Toate încep prin crearea unui câmp unificat, între inima
personalã ºi mintea personalã, schimbând, în consecinþã, relaþia
voastrã cu lumea din jur. În orice moment, fiecare fiinþã umanã
se poate opri ºi se poate întreba “Cine sunt eu? Ce impact am eu
asupra planetei, asupra acestei situaþii?” Chiar dacã aþi fi orbi,
surzi ºi muþi, încã v-aþi putea întreba cine sunteþi ºi ce impact au
propriile decizii asupra manifestãrii vieþii voastre.
Când sunteþi implicaþi în conflict, puneþi-vã aceste întrebãri:
Rãmân eu în dreptatea mea ºi þin steagul sus, ca ºi cum aº fi singurul
deþinãtor al dreptãþii? Fac paradã cu dreptatea mea în faþa vecinului
meu, care se afla sub alt drapel, ce are o naþionalitate diferitã, un
partid politic diferit, o altã religie, altã culoare a pielii, este de alt
gen? κi susþine ºi el cu forþã propria dreptate ºi face din asta prioritatea
lui? Ce impact au acþiunile mele asupra rezultatului conflictului?
Întrebaþi-vã: vã este necesarã demonstraþia cã aveþi dreptate,
trebuie sã distrugeþi ceva din afara voastrã pentru a vã simþi în
Imaginându-l pe Einstein 103
siguranþã sau v-aþi putea opri ºi aþi putea lua în considerare o cale
nouã? Întrebaþi-vã ce ar fi dacã aþi alege sã fiþi cel care face pace
cu orice preþ. Întrebaþi-vã: Dacã sunteþi atât de dornici sã renunþaþi
la viaþa voastrã, luptând într-un rãzboi care omoarã alþi oameni, aþi
putea renunþa la viaþã, ca sã nu mai fie uciºi alþi oameni? Întrebaþi-vã
de ce o cale de a muri pentru libertate o neagã pe cealaltã? Cum
veþi declanºa o miºcare non-violentã într-o erã nuclearã?
La nivel cuantic nu existã diferenþe între voi. Pornind de la
sursã, totul este doar potenþial. În Vid existã un viitor inocent, în
care totul ºi nimicul existã în acelaºi timp. Diferenþele voastre
sunt doar vocile intelectuale ale civilizaþiei, alimentate de Emoþia
fricii, care vã incitã sã luaþi decizii, care determinã moleculele
din Vid sã se aranjeze în conflict, dizidenþã, rãzboi. Observaþi de
la nivel cuantic ºi veþi pierde divizarea, veþi câºtiga experienþa
empiricã, incontestabilã, cã toþi proveniþi din aceeaºi sursã. Veþi
susþine ideea cã toþi, în esenþã, alcãtuiþi un singur corp.
Fiecare om ar trebui sã se întrebe: Vreau sã am dreptate sau
vreau sã fac pace? Acestea sunt douã deprinderi diferite, care duc
spre rezultate diferite. Totuºi, fiþi atenþi! Veþi descoperi mulþi, mulþi
oameni, inclusiv voi, care uneori, vor dori sã aibã dreptate ºi vor
continua sã-ºi proiecteze conflictul interior în lume, fãcând vinovat
pe altcineva, de cealaltã parte a strãzii, aflat sub un alt drapel!

ACEASTA NU ESTE O ACÞIUNE ANTI-RÃZBOI


Participând la miºcarea anti-rãzboi, creaþi mental, în mod
neadecvat, “Noi împotriva Lor”. Nu vã petreceþi timpul, încercând
sã-i convingeþi cã greºesc nevoind sã facã pace pe cei care insistã
cã au dreptate. Nu faceþi decât sã creaþi aceeaºi condiþie de
judecatã a separãrii pe care vreþi sã o preveniþi. Dar mult mai
important este faptul cã, în mod insidios, vã îndepãrtaþi de puterea
voastrã, pãcãlindu-vã. Cei care se luptã pentru dreptate, inclusiv
voi, trebuie sã gãseascã schimbarea în interior, pentru a face pace.
Mult mai eficient ar fi sã descoperiþi fãcãtorii de pace cãrora
sã le transimiteþi cât de importantã este rezolvarea propriilor
104
conflictele interioare, pentru a nu le mai proiecta asupra undei
Vidului ºi a nu contribui, astfel, la dispariþia lumii voaste. Cei
care vor fi dispuºi sã asculte ºi sã înveþe împreunã, chiar o
minoritate, ar putea schimba soarta întregii specii umane.
Din perspetiva Vieþii de Dincolo, ºase miliarde de oameni,
toþi faþete ale aceleeaºi surse, sunt la marginea prãpastiei,
confruntându-se cu faptul cã armele mortale sunt peste tot pe
planetã. În prezent Pãmântul este un bombardier sinucigaº, gata
sã explodeze. Ce-ar fi dacã toate armele existente pe planetã în
2007 ar exploda simultan? Aþi avea o supernovã. Din aceastã
perspectivã, ce v-ar deranja sã vã întrebaþi “Cum am contribuit
eu, în mod inconºtient, la aceastã situaþie? Ce pot face sã mã
schimb, pentru a avea un impact pozitiv, puternic ºi regenerativ?
Cum sã aducem dreptatea mea ºi a voastrã la un loc, pentru a
construi o dreptate ºi mai mare?”

MAI MULT DECÂT ªTIÞI


Nu aveþi idee câþi oameni care trãiesc pe aceastã planetã,
acþioneazã conºtient pentru pace! Aºa cum am spus, aceasta a
fost una dintre cele mai mari realizãri ale mele din Viaþa de
Dincolo: sã inspir oamenii sã lucreze pentru pace. Milioane dintre
ei se adunã pe strãzi, scriu reprezentanþilor congresului, mediteazã
ºi se roagã în biserici, în sinagogi, în temple, moschei ºi ashramuri.
Din vârf de munte, mamele ºi taþii strigã “Nu vrem rãzboi!
Rãzboiul este o formã învechitã de a rezolva conflictul!” Acei
oameni inspiraþi sã facã pacea individualã la acest nivel cuantic
interior pot schimba atât de multe!
În acest fel, orice individ poate începe sã munceascã în
favoarea pãcii, zilnic, chiar dacã nu va participa niciodatã la un
marº pentru pace sau nu va spune nici o rugãciune. Dacã fiecare
om ar fi angajat zilnic în observarea atentã de sine, pentru a
descoperi pacea pornind de la acest nivel cuantic, aþi realiza evoluþia
planetei. Energia exponenþialã a acestor acþiuni, manifestate de o
minoritate de oameni, ar putea schimba conºtiinþa întregii planete.
Imaginându-l pe Einstein 105
Noi, fãcãtorii de pace, trebuie sã devenim schimbarea pe care vrem
sã o vedem ºi sã lãsãm ca exemplul nostru sã indice calea ºi sã
influenþeze situaþia de la nivelul cuantic!
Oameni ca voi, dispuºi sã se autoanalizeze zilnic, sunt
vizionarii acestui pas evolutiv. Direcþia acestei schimbãri nu are
o hartã pentru drum. Nu existã instrumente pentru a o mãsura.
Tot ce aveþi sunt gravitaþia voastrã interioarã ºi compasiunea,
care vã aliniazã la ce este adevãrat. Restul este creaþia voastrã.
Deveniþi vizionarii de fiecare zi, indicând în liniºte calea ce duce
la expansiunea percepþiei, devenind instrumentele necesare
mãsurãrii conºtiinþei ºi efectelor sale asupra manifestãrii materiei.
În momentul în care deveniþi schimbarea veþi putea schimba
instituþiile ºtiinþei, religiei, politicii ºi serviciile sociale, pornind
de la fiecare persoanã în parte, începând cu voi, pentru a susþine
acest tip de autoanalizã. Chiar în cadrul miºcãrii pentru pace,
oamenii ezitã sã se opreascã ºi sã se studieze atent la acest nivel
cuantic. Ei cred cã, dacã luptã cu cei care fac rãzboaie, pot crea
pacea. Dar nu este aºa. Din nou, nimeni nu v-a învãþat cum sã
pãtrundeþi în interior cu adevãrat ºi sã faceþi pace mai întâi acolo.
Aceastã carte ar putea constitui un bun început.

CE AR TREBUI SÃ VI SE ÎNTÂMPLE CA SÃ VÃ RIDICAÞI?


Cine va face acest pas evolutiv? Vi s-a oferit o minte
conºtientã, care ia decizii privitor la locul ºi modul în care este
extinsã energia voastrã. Dezvoltarea conºtiinþei pline de
compasiune a Intelectului ºi relaþia sa cu întregul vor schimba
direcþia acestei planete spre regenerare ºi dezarmare.
Acest lucru nu se va realiza doar prin schimbarea politicii,
deºi este bine sã lucraþi pentru schimbarea politicii. Nu este vorba
doar despre schimbarea religiei sau a ºtiinþei, dar, cu siguranþã,
schimbãrile trebuie fãcute ºi acolo. Niciuna dintre aceste pãrþi
ale întregului nu poate salva lumea. Ceea ce va salva lumea va fi
aducerea pãrþilor la un loc, pentru a accepta ºi a îmbrãþiºa o nouã
definiþie a întregului. Când suficienþi oameni vor începe sã se
106
întrebe cum sã creeze pace în loc sã demonstreze cã au dreptate,
atunci se va schimba lumea la nivel cuantic.
Angajarea voastrã în a observa conºtiinþa de-a lungul unei
zile nu înseamnã cã veþi sta în vârf de munte, departe de grijile
lumii, într-un peisaj minunat, nefãcând nimic altceva decât sã
meditaþi. Nu asta este experienþa pe care doriþi sã o aveþi.
Schimbarea la acest nivel nu este uºoarã. Susþinerea conºtienþei
de sine, intimã ºi complexã, zilnic, este unul dintre cele mai grele
lucruri pe care îl poate face o persoanã, în special când simte
mânia, frustrarea sau neajutorarea pe mãsurã ce fixeazã poveºtile
în realitate. Acest dezechilibru dintre Intelect ºi Emoþie poate
strânge oamenii laolaltã ºi-i poate face sã critice ºi sã rãneascã
pe altcineva.
Persistenþa ºi munca voastrã stãruitoare, dedicaþi fiind propriei
transformãri, vã schimbã, în cele din urmã, matematica gravitaþiei.
De îndatã ce vã schimbaþi la acest nivel, alegerea compasiunii
devine un reflex, asa cum s-a întâmplat perceperea separãrii. Acum,
când Emoþia creºte, apare un nou set de acþiuni, determinând reacþii
noi. Intelectul ºtie sã se goleascã, pentru a proteja lumea de
proiecþiile sale. El se acordeazã la mesajele compasiunii ºi le
foloseste pentru a susþine experimentarea simþirii ºi respiraþiei
Emoþiei. Mesajele, lipsite de judecãþi, despre adevãr ºi unitate, ce
pornesc de la Intuiþie, care vã inspirã sã simþiþi ºi respiraþi, vã
reamintesc cã, pe mãsurã ce respiraþi în Emoþie ºi o îmbrãþiºaþi, ea
devine o parte a unitãþii voastre. Acum sunteþi un câmp unificat în
viaþã. Trãiþi adevãrul, acceptându-vã puterea, angajaþi ºi capabili
sã contribuiþi la pacea lumii, ca niciodatã înainte!
Dacã doriþi sã fiþi fizic sãnãtoºi, vã creaþi obiºnuinþa de a
mânca sãnãtos ºi a face exerciþii. Dacã doriþi sã fiþi spirituali,
meditaþi ºi vã rugaþi zilnic. Dacã vreþi sã faceþi politicã, vã acordaþi
zilnic timp pentru cauzele politice. Dacã doriþi sã rezolvaþi
conflictele din interior, vã acordaþi timp, pentru studierea de sine.
În cazul în care nu vã puteþi controla Intelectul, pãºiþi în
postura de Martor ºi ascultaþi care sunt indiciile pentru traseul
Imaginându-l pe Einstein 107
vostru. Cereþi-vã singuri definiþia a ceea ce gândiþi cã este cauza
conflictului vostru. Apoi, observaþi unde aþi putea perpetua aceste
condiþii. Gândiþi dincolo de ºabloane!
Acest gen de responsabilitate ºi conºtiinþã a conºtiinþei este
dincolo de ºtiinþã ºi religie, dincolo de politicã ºi afaceri, dincolo
de eforturile umanitare. Este vorba despre o transformarea
compilaþiei individuale a conºtiinþei, la nivel molecular, folosind
liberul arbitru, pentru a integra acele pãrþi în întreg, pentru a crea
Cn3.
Acesta este raiul pe Pãmânt. ªi aceasta, dragi prieteni, este
noua frontierã!

Prin urmare, ce ar trebui sã vi se întâmple ca sã vã ridicaþi?


Barbara With este scriitoare, compozitoare ºi interpretã. Lucreazã
ca facilitator în workshop-uri ºi este o vorbitoare inspiratã, trãind
în partea de nord a Wisconsin-ului ºi Corpus Christi, Texas. Este
autoarea a douã CD-uri de muzicã, “Viitorul Inocent” ºi
“Solitaire”. Celelalte cãrþi ale sale sunt “Party of Twelve: The
Afterlife Interviews” ºi “Diaries of a Psychic Sorority”, scrisã
împreunã cu Teresa McMillian ºi Lily Phels. Împreunã cu Lily ºi
Teresa a cercetat ºi dezvoltat Revoluþia Conflictului®, o nouã
cale revoluþionarã de a trata conflictul, la nivel cauzal unic. Ele
conduc în Statele Unite workshop-ul Revoluþia Conflictului®.
Pentru mai multe informaþii, vizitaþi: www.barbarawith.com

Fotografie realizatã de Lois Carlson


Formatul cãrþi ºi designul: Barbara With