1. Capitolul I. Partea teoretică.

1.1 Introducere
Întreprinderea ca un grup social este nevoită să rezolve 2 probleme:
 Ce să producă?
 Cum să producă?
De exemplu, dacă întreprinderea constructorare de mașini produce
avioane,ea este implicată în tehnologiile aerospațiale, iard dacă ea produce
frigidere – ea va fi implicată în tehnologia frigotehnice.
În mod similar putem spune despre întreprindere, producători de
calculatoare, automatică, aparatură uzuală, etc. Factorii implicați în cea dea doua
categorie de probleme sunt de materialele necesare ăentru fabricarea produselor
și/sau serviciilor și procesele tehnologice. Alegerea tehnologiei pentru firma dată
constă din 2 etape:
1. Identificarea produselor pe care le va realiza;
2. Precizarea proceselor și echipamentelor necesare pentru transformarea
materiei prime în produse și servicii.

Identificarea produselor se face cu ajutorul metodelor de evaluare a

produselor alternative. În continuare vom vorbi despre careva din ele.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 4 - 4 -3/21/20193/21/2019

 1.2 Metoda IERARHIILOR(AHP)
AHP (Analytical Hierarchy Process) reprezintă o tehnică structurată pentru
soluţionarea problemelor decizionale complexe, dezvoltată de către Thomas L.
Saaty. Aceasta tehnică permite decidentului luarea deciziei celei mai potrivite
pentru el, neindicând neapărat decizia corectă. Această metodă se bazează pe
divizarea problemei în subprobleme mai simple de ierarhizare/ordonare ce pot fi
analizate independent una de alta. Odată construită ierarhia, decidentul evaluează
elementele acesteia prin compararea lor succesivă, două câte două. Aceste
comparaţii reflectă principalul avantaj al abordării, şi anume acela că nu necesită în
mod obligatoriu utilizarea unor informaţii obiective şi clar definite, permiţând
efectuarea comparaţiilor pe baza unor criterii subiective şi eminamente ambigue.
Toate aceste ordonări sunt transformate în valori numerice, ceea ce va permite apoi
agregarea rezultatelor obţinute în aşa fel încât soluţia obţinută să reprezinte soluţia
problemei iniţiale.
Metoda AHP poate fi utilizată cu succes atât de către un singur decident, cât şi
de un grup de decidenţi. Situaţiile decizionale pentru care este recomandată
utilizarea acestei metode sunt:
 alegerea unei alternative în condiţiile utilizării mai multor criterii decizionale;
 ordonarea unor alternative, de la cea mai bună la cea mai puțin bună;
 repartizarea resurselor pentru mai multe alternative;
 compararea proceselor unei organizaţii cu cele ale organizaţiilor de top.
Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea anumitor pași.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 5 - 5 -3/21/20193/21/2019

 1.3.1 Algoritmul metodei

Pasul 1:
Definirea criteriilor decizionale sub forma unei ierarhii de obiective. La
nivelul superior se află obiectivul problemei, la nivelele intermediare se află
criteriile decizionale, iar la nivelul inferior, alternativele/variantele decizionale.
O ierarhie reprezintă un sistem de prioritizare şi organizare a conceptelor în care
fiecare element, cu excepţia celui de la nivelul superior, este subordonat unuia sau
mai multor elemente ale ierarhiei.
Ierarhia AHP presupune plasarea la nivelul superior a scopului/obiectivului
principal, iar apoi la nivelele intermediare plasarea criteriilor decizionale, eventual
descompuse în subcriterii, dacă este cazul. La nivelul cel mai de jos se regăsesc
alternativele decizionale care trebuie ordonate în funcţie de preferinţele
decidentului/decidenţilor.

Aceasta este în esenţă o modalitate alternativă de modelare a problemei

decizionale multicriteriale în condiţii deterministe. O reprezentare grafică a acestei
ierarhii este prezentată în continuare:

Obiectiv

Criteriu 1 Criteriu 2 Criteriu 3 Criteriu 4

Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3

Figura 3.1 – Ierarhia AHP

Ierarhia iniţial stabilită poate fi modificată pe parcursul derulării procesului
decizional, prin identificarea de noi noduri.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 6 - 6 -3/21/20193/21/2019

 Pasul 2:
Se ponderează criteriile, sub-criteriile şi alternativele în funcţie de importanţa
lor pentru nivelul superior corespondent. Pentru realizarea acestei ordonări se
utilizează comparaţii simple.
În această etapă sunt stabilite priorităţile pentru nodurile din ierarhia stabilită.
Priorităţile reprezintă valori numerice în intervalul [0,1] asociate nodurilor şi care
reprezintă ponderile relative ale respectivelor noduri în orice grup.
Prin definiţie, ponderea asociată nivelului superior/obiectivului este 1,00. Pentru
fiecare nivel din ierarhie suma ponderilor relative va fi 1,00.
Semnificaţia acestor ponderi este cea care indică modalitatea de calcul a acestora.
Un nod cu ponderea 0,20 va fi de două ori mai important decât un nod cu
semnificaţia 0,10. Aceasta modalitate de cuantificare a preferinţelor este cea care
permite nu numai ordonarea preferinţelor exprimate de un decident, ci şi
cuantificarea intensităţii acestei preferinţe.
Două concepte strâns legate de ierarhii sunt cele de priorităţi locale şi
priorităţi globale. Priorităţile locale sunt cele prezentate anterior şi care nu depind
de nivelul ierarhic pe care se află nodul, în timp ce priorităţile globale se obţin prin
ponderarea priorităţilor locale cu toate ponderile nivelurilor direct superioare
nivelului considerat. Astfel, suma ponderilor globale ale nodurilor-fii este
întotdeauna egală cu ponderea globală a nodului-părinte. Deşi priorităţile
obiectivului, criteriilor şi alternativelor decizionale sunt strâns intercorelate,
metoda AHP presupune considerarea acestora ca valori independente. În primă
instanţă se consideră valorile implicite ale ierarhiei:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 7 - 7 -3/21/20193/21/2019

 Obiectiv
1,000 / 1,000

Criteriu 1 Criteriu 2 Criteriu 3 Criteriu 4

0,250 / 0,250 0,250 / 0,250 0,250 / 0,250 0,250 / 0,250

Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3

0,333 / 0,083 0,333 / 0,083 0,333 / 0,083

Figura 3.2 – Ponderi locale şi globale

implicite
Aceste valori implicite ale ponderilor sunt modificate ulterior în vederea
obţinerii unei matrici decizionale. Aceste modificări se fac prin realizarea unor
comparaţii succesive a elementelor problemei, două câte două.
Se compară între ele elementele de pe acelaşi nivel ierarhic şi care au acelaşi
nod-părinte utilizând următoarea grila de punctaj:

Grilă de punctare pentru comparaţii

Intensitatea Definiţie Explicaţie
Cele doua elemente contribuie
1 Importanţă egală în mod egal la realizarea
obiectivelor
Importanţă Un element este usor favorizat
3
moderată în raport cu celalalt
Un element este puternic
5 Importanţă mare
favorizat în raport cu celălalt
Importanţă foarte Un element îl domină în mod
7
mare clar pe celălalt ca importanţă
Un element este în mod
Importanţă
9 indiscutabil mai important
extrema
decât celălalt
Tabelul 3.1

Pe baza rezultatelor comparaţiilor realizate pentru o grupă de noduri care au

acelaşi nod-parinte se poate realiza o matrice astfel:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 8 - 8 -3/21/20193/21/2019

 A  [ aij ]

(3.1)
unde aij reprezintă valorile asociate în urma comparaţiilor realizate. Această
matrice se normalizează prin împărţirea valorilor la suma elementelor de pe fiecare
coloană.

Pasul 3:
După dezvoltarea unei matrici decizionale se determină un vector de ponderi
pentru elementele din matrice. Acesta este un vector propriu normalizat, care va
permite stabilirea priorităţilor globale pentru fiecare alternativă decizională.
Elementele de pe fiecare rând rezultate în urma normalizării sunt apoi
utilizate pentru determinarea vectorului. Elementele vectorului ponderilor sunt
determinate ca medii aritmetice ale valorilor de pe fiecare rând.

Pasul 4:

Verificarea consistenţei rezultatelor obţinute.

Pasul 5:
Luarea deciziei finale pe baza rezultatelor obţinute.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 9 - 9 -3/21/20193/21/2019

 1.3 Metoda ELECTRICA
Metoda Electre (Elimination et Choix Traduisant la Réalité),elaborată de
Bertrand Roy în 1967, reprezintă un instrument de optimizare a deciziilor în
condiţii de certitudine. Metoda Electre se utilizează în situaţii în care există mai
multe variante Vi (i=1,m) posibile pentru atingerea unui obiectiv, evaluarea fiind
realizată pe baza mai multor criterii C j (j=1,n), respectiv, prin comparaţia
variantelor două câte două.

1.2.1 Algoritmul metodei

Pasul 1
Pentru obiectivul care trebuie atins se stabilesc:
 variantele posibile de realizare Vi (i=1,m);
 criteriile Cj (j=1,n) luate în considerare pentru aprecierea variantelor;
 tipul aprecierii, care poate fi calitativă (se acordă calificative) sau
cantitativă (se acordă note).
Observaţie: În situaţiile în care aprecierea iniţială a variantelor este inexactă,
se preferă utilizarea calificativelor, care sunt associate pentru anumite interval. În
cazul aprecierii calitative se continuă cu pasul 2, iar în cazul aprecierii cantitative
se continua cu pasul 4.

Pasul 2:
Se apreciază fiecare variantă în funcţie de criteriile stabilite, iar cu ajutorul
calificativelor acordate se construieşte matricea M a calificativelor.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 10 - 10 -3/21/20193/21/2019

 Pasul 3:
Pentru fiecare criteriu se stabileşte o scală de notare, corespunzătoare cu
ponderea fiecăruia în procesul de evaluare a variantelor. Definirea scalelor de
notare se realizează prin stabilirea notei minime pentru fiecare criteriu şi respectiv,
a raţiei constante între notele rezultate pentru fiecare calificativ. (tab. 2.1).
Odată stabilite scalele de notare, se înlocuiesc calificativele din matricea M
cu notele corespunzătoare calificativelor din dreptul fiecărui criteriu, rezultând
matricea M1 a notelor.

Tabelul 2.1

Pasul 4:
Se stabileşte vectorul coeficienţilor de importanţă Kj (j=1,n), cu ajutorul
cărora decidentul ajustează ponderea criteriilor în procesul de elaborare a deciziei
finale. Suma coeficienţilor de importanţă este egală cu 1 sau cu 100.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 11 - 11 -3/21/20193/21/2019

 Pasul 5:
Notele matricii M1 se înmulţesc cu coeficienţii de importanţă corespunzători
fiecărui criteriu, obţinându-se matricea omogenă M2=(Nij) i=1,n; j=1,m;
Nij= Kj ∙ nij .

Pasul 6:
Se calculează matricea de concordanţă şi matricea de discordanţă. Matricea
de concordanţă este pătratică (m,m) şi exprimă superioritatea variantei “i” în
comparaţie cu varianta „j”, calculul elementelor realizându-se în modul următor:

(2.1)
în care:

- reprezintă suma coeficienților de importanță corespunzători criteriilor

pentru care nota cariantei i (din matricea M2), este mai mare sau egală în cu nota
variantei j (din matricea M2);

- este suma tuturor coeficienților de importanță, avînd valoarea 1 sau 100.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 12 - 12 -3/21/20193/21/2019

 Matricea de discordanţă este de asemenea pătratică (m,m) şi exprimă
superioritatea variantei j în comparaţie cu varianta i, calculul elementelor sale
realizându-se în modul următor:

(2.2)
în care:
hm – reprezintă diferenţa dintre cea mai mare notă a matricei omogene M 2 şi cea
mai mică notă a matricei omogene M2;
max(δd ) = (N (Vj) - N (Vi)), unde N (Vj), N (Vi) reprezintă notele variantei j şi
variantei i, corespunzătoare aceluiaşi criteriu din cadrul matricei omogene M2.

Pasul 7:
Se evaluează ordinea variantelor conform următoarelor relaţii:
c ij > cji , atunci Vi >> Vj
(2.3)
(varianta Vi surclasează varianta Vj ).
d ij < dji , atunci Vi >> Vj
(2.4)
(varianta Vi surclasează varianta Vj ).
Dacă relaţia (2.3) se înmulţeşte cu (-1) şi se adună cu relaţia (2.4), se obţine:
c ij – dij > cji – dji . Atunci Vi >> Vj
(2.5)

1.4 Metoda utilității globale

Această metodă rezolvă problema diversităţii tipologice a caracteristicilor
prin transformarea tuturor acestora într-o unitate de măsură unică. Utilitatea {engl.
utility} este o mărime adimensională, cuprinsă între zero şi unu, în care se
convertesc diferitele unităţi de măsură a caracteristicilor, cu scopul de a uşura
compararea acostora, în vederea facilitării luării deciziei. Conceptul de utilitate a

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 13 - 13 -3/21/20193/21/2019

 fost propus de matematicianul american de origine maghiară John von Neumann
(1903-1957) împreună cu economistul american de origine germană Oskar
Morgenstern (1902-1977).
Prima etapă constă în înlocuirea tabelului decizional cu tabelul utilităţilor
{engl. utility matrix}, convertind fiecare valoare Cij în valoarea utilităţii
corespunzătoare Uij. Conversia se face diferit pentru caracteristicile maximizante
respectiv cele minimizante:
 pentru caracteristicile maximizante:
Cij - min Cij
U ij  pentru j  1, n (4.1)
max Cij - min Cij

 pentru caracteristicile minimizante:

max Cij - Cij
U ij  pentru j  1, n (4.2)
max Cij - min Cij

Cea de-a doua etapă constă în calcularea utilităţii globale pentru fiecare
variantă decizională. Utilitatea globală este o utilitate care ţine seama de toate
caracteristicile variantei decizionale respective. Ea se poate determina în două
variante:
Varianta 1: se face media aritmetică a utilităţilor fiecărei variante
decizionale:
1 n
UGi  ��U ij
m j 1
pentru i  1, m (4.3)

Varianta 2: se face o media ponderată a utilităţilor fiecărei variante

decizionale. Pentru aceasta, decidentul trebuie să stabilească ponderi de importanţă
pentru fiecare caracteristică, în funcţie de specificul deciziei respective:

(4.4)
Decizia optimă este cea care are utilitatea globală cea mai mare. Metoda este
simplă şi general aplicabilă.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 14 - 14 -3/21/20193/21/2019

 1.5 Metoda TOPSIS
Acronimul metodei provine de la iniţialele denumirii sale: Technique for
Order Preference by Similarity to Ideal Solution (tehnică de ordonare a
preferinţelor în raport cu soluţia ideală).
Această metodă se bazează pe concepţia că decizia optimă trebuie să fie cât
mai aproape de soluţia cea mai avantajoasă şi cât mai depărtată de soluţia cea mai
dezavantajoasă. Apropierea sau depărtarea este luată în considerare sub forma
distanţei geometrice dintre caracteristici.
Pentru o caracteristică maximizantă, valoarea cea mai avantajoasă este cea
mai mare iar valoarea cea mai dezavantajoasă este cea mai mică. Pentru o
caracteristică minimizantă situaţia este inversă.
Prima etapă constă în înlocuirea tabelului decizional cu tabelul
consecinţelor. Caracteristicile cantitative rămân neschimbate însă caracteristicile
calitative sunt convertite în utilităţi după cum s-a arătat la metoda precedentă.
În cea de-a doua etapă se determină tabelul normalizat prin convertirea
consecinţelor Cij în valorile normalizate CNij conform relaţiei:
Cij Cij
CN ij  sau CN ij 
n n
(5.1)
�C
j 1
ij �C
j 1
2
ij

În a treia etapă se realizează tabelul normalizat ponderat prin înmulţirea

valorilor normalizate cu ponderile de importanţă (pj) acordate de decident fiecărei
caracteristici:
CNPij  p j �
CN ij (5.2)
Etapa a patra determină, pentru fiecare caracteristică folosită în luarea
deciziei (j de la 1 la n), caracteristica cea mai avantajoasă (ideal pozitivă) Cj+
respectiv caracteristica cea mai dezavantajoasă (ideal negativă) Cj-. Pentru

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 15 - 15 -3/21/20193/21/2019

 aceasta se ţine cont de tipul caracteristicii respective (maximizantă sau
minimizantă)

 pentru caracteristici maximizante:

C +j  max{CNPij }
1��
i m
- (5.3)
C  min{CNPij }
j
1��
i m

 pentru caracteristici minimizante:

C +j  min{CNPij }
1��
i m
- (5.4)
C  max{CNPij }
j
1��
i m

În etapa a cincea, pentru fiecare variantă decizională, se determină abaterea

pătratică a caracteristicilor faţă de caracteristica cea mai avantajoasă, respectiv
cea mai dezavantajoasă:
n

i
+
S  �(CNP - C
j 1
ij
+ 2
j)

n
(5.5)
i
-
S  �(CNP - C
j 1
ij
- 2
j)

A şasea şi ultima etapă realizează ierarhizarea fiecărei variante

decizionale faţă de soluţia ideală. Varianta cea mai bună este cea care obţine scorul
S* cel mai mare:
Si-
Si*  (5.6)
Si- + Si+

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 16 - 16 -3/21/20193/21/2019

 2. Capitolul II. Partea practică
2.1 Selectarea SERVER-ului de rețea prin metoda
IERARHIILOR(AHP)
2.1.1 Prezentarea problemei în forma unei structure ierarhice

Selectarea Server –
Obiectiv (nivelul 0)
Criterii (nivelul 1)

Procesor Memoria
(C1) Numar Volumul Dimensiunile
operativa Masa Preț
ul maxim al gabaritului
(C2) (C6) (C7)
sloturi memoriei (C5)
(C3) depoziate
(C4)

Variante alternative (nivelul 2)

LENOVO LENOVO LENOVO LENOVO LENOVO

Thinkserver Thinkserver Thinkserver Thinkserver Thinkserver
RD 350 RD 440 RD 450 RD 550 TD 350

Figura 1. Structura ierarhică a problemei

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 17 - 17 -3/21/20193/21/2019

 2.2.2 Stabilirea priorităților criteriilor de apreciere
Se efectuiază analiza pe perechi a criteriilor de apreciere în raport cu
obiectivele de bază. Rezultatele analizei comparative se introduce în
table(Matricea 1). Pentru comparația criteriilor se va folosi următoarea scară de
punctaje:
1 – importanță egală;
3- preferință moderată;
5 – preferință puternică;
7 – preferință foarte puternică;
9 – preferința extreme de puternică;
2, 4, 6, 8 – decizii intermediare.
Pentru determinarea priorităților locale se calculează valoarea medie a
intensității importanței relative – valoarea medie geometrică:

= , (1)
unde:
aj – este elementul matricii care arată de cîte ori criteriul pe linie este mai
important decît criteriul pe coloană;

i – este număr de criterii și j = . Pentru cazul nostru n = 7.

Apoi se găsește ponderea prin normalizarea rezultatului:

(2)
;
Matricea 1

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 18 - 18 -3/21/20193/21/2019

 Cj C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 aj xj Rang
C1 1 7/6 7/8 7/5 7/4 7/3 7/8 1,2622 0,1707 2
C2 6/7 1 6/8 6/5 6/4 6/3 6/8 1,0819 0,1463 3
C3 8/7 8/6 1 8/5 8/4 8/3 1 1,4426 0,1951 1
C4 5/7 5/6 5/8 1 5/4 5/3 5/8 0,9004 0,1218 4
C5 4/7 4/6 4/8 4/5 1 4/3 4/8 0,7212 0,0975 5
C6 3/7 3/6 3/8 3/5 3/4 1 3/8 0,5406 0,0731 6
C7 8/7 8/6 1 8/5 8/4 8/3 1 1,4426 0,1951 1
Σ 7,3917 1

Așadar s-a stabilit importanța criteriilor, cel mai important criteriu fiind C3 si
C7, iar cel mai puțin important fiind C6.
Calculul valorilor medii geometrice:

=1,2622

= 1,0819

= 1,4426

= 0,9004

= 0,7212

= 0,5406

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 19 - 19 -3/21/20193/21/2019

 = 1,4426

Calculul ponderilor criteriilor:

0,1707

0,1463

0,1951

0,1218

0,0975

0,0731

0,1951

Criteriul cu ponderea cea mai mare (0,1951) are cel mai avansat rang și

ocupă locul 1 (C3 si C7), iar criteriul cu ponderea cea mai mica = 0,0731 și se

plasează pe locul 6 (C6).

Matricile similar se completează pentru analiza variantelor alternative în
raport cu fiecare criteriu de apreciere.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 20 - 20 -3/21/20193/21/2019

 Criteriul C1 – Porturi:
Matricea 2:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang
V1 1 8/4 8/16 8/16 8/24 0,6987 0,1176 3
V2 4/8 1 4/16 4/16 4/24 0,3493 0,0588 4
V3 16/8 16/4 1 1 16/24 1,3976 0,2353 2
V4 16/8 16/4 1 1 16/24 1,3976 0,2353 2
V5 24/8 24/4 24/16 24/16 1 2,0964 0,3529 1
Σ 5,9396 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

= 0,6987; 0,1176;

=0,3493 ; 0,0588;

=1,3976 ; 0,2353;

=1,3976 ; 0,2353;

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 21 - 21 -3/21/20193/21/2019

 =2,0964; 0,3529.

Criteriul C2 – Viteza de comutatie,Gbps:

Matricea 3:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang
V1 1 1,6/1,6 1,6/1,6 1,6/7,2 1,6/12,8 0,4880 0,0781 3
V2 1,6/1,6 1 1,6/1,6 1,6/7,2 1,6/12,8 0,4880 0,0781 3
V3 1,6/1,6 1,6/1,6 1 1,6/7,2 1,6/12,8 0,4880 0,0781 3
V4 7,2/1,6 7,2/1,6 7,2/1,6 1 7,2/12,8 0,8748 0,1400 2
V5 12,8/1,6 12,8/1,6 12,8/1,6 12,8/7,2 1 3,9068 0,6255 1
Σ 6,2456 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

=0,4880 ; 0,0781;

= 0,4880; 0,0781;

=0,4880 ; 0,0781;

=0,8748 ; 0,1400;

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 22 - 22 -3/21/20193/21/2019

 =3,9068; 0,6255;

Criteriul C3 – Tabelul de adrese, adrese MAC:

Matricea 4:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang

V1 1 1024/4096 1024/4096 1024/8192 1024/8192 0,9440 0,1517 2

V2 4096/1024 1 4096/4096 4096/8192 4096/8192 1,3195 0,2120 1

1,31
V3 4096/1024 4096/4096 1 4096/8192 4096/8192 95 0,2120 1
1,31
V4 8192/1024 8192/4096 8192/4096 1 8192/8192 95 0,2120 1
1,31
V5 8192/1024 8192/4096 8192/4096 8192/8192 1 95 0,2120 1
Σ 6,222 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

=0,9440 ; 0,1517;

=1,3195 ; 0,2120;

=0,8700 ; 0,2120;

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 23 - 23 -3/21/20193/21/2019

 =0,8700 ; 0,2120;

=0,8700 ; 0,2120;

Criteriul C4 – Memoria tampon de pachete,kB:

Matricea 5:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang
V1 1 96/204,8 96/320 96/384 96/320 0,0105 0,05116 3
V2 204,8/96 1 204,8/320 4204,8/384 204,8/320 0,4660 0,0233 4
V3 320/96 320/204,8 1 320/384 320/320 4,3402 0,2174 2
V4 384/96 384/204,8 384/320 1 384/320 10,8 0,4809 1
V5 320/96 320/204,8 320/320 320/384 1 4,3402 0,2174 2
Σ 19,9569 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

=0,0105 ; 0,00052;

=0,4660 ; 0,0233;

=4,3402 ; 0,2174;

=9 ; 0,4809;

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 24 - 24 -3/21/20193/21/2019

 =4,3402; 0,2174;

Criteriul C5 – Dimensiunile de gabarit:

Matricea 6:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang
V1 1 1,6372 4,2530 3,9587 3,8894 2,5471 0,4245 1
V2 0,6107 1 2,5976 2,4179 2,3756 1,5556 0,2592 2
V3 0,2351 0,3849 1 0,9306 0,9145 0,5988 0,0998 5
V4 0,2526 0,4135 1,0743 1 0,9825 0,6433 0,1072 4
V5 0,2571 0,4209 1,0934 1,0178 1 0,6548 0,1091 3
Σ 5,9996 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

= 2,5471;

0,4245;

= 1,5556;

0,2592;

= 0,5988;

0,0998;

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 25 - 25 -3/21/20193/21/2019

 = 0,5988;

0,1072;

= 0,6548

0,1091;

Criteriul C6 – Masa:
Matricea 7:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang
V1 1 0,9/0,74 2,0/0,74 1,78/0,74 1,5/0,74 1,5440 0,3001 1
V2 0,74/0,9 1 2,0/0,9 1,78/0,9 1,5/0,9 1,3729 0,2668 2
V3 0,74/2,0 0,9/2,0 1 1,78/2,0 1,5/2,0 0,6444 0,1252 5
V4 0,74/1,78 0,9/1,78 2,0/1,78 1 1,5/1,78 0,7240 0,1407 4
V5 0,74/1,5 0,9/1,5 2,0/1,5 1,78/1,5 1 0,8592 0,1670 3
Σ 5,1445 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

0,3001;

=1,3729 ; 0,2668;

0,1252;

=0,7240 ; 0,1407;

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 26 - 26 -3/21/20193/21/2019

 =0,8592 ; 0,1670;

Criteriul C7 – Preț:
Matricea 8:

Vj V1 V2 V3 V4 V5 aj xj Rang
V1 1 0,9424 0,7386 2,1143 1,5763 1,1832 0,2211 3
V2 1,0611 1 0,7838 2,2436 1,6726 1,2556 0,2346 2
V3 1,3537 1,2758 1 2,8624 2,1339 1,6019 0,2993 1
V4 0,4729 0,4457 0,3493 1 0,7455 0,5596 0,1045 5
V5 0,6343 0,5973 0,4686 1.3413 1 0,7505 0,1402 4
Σ 5,3508 1

Calculul ponderilor geometrice și ponderilor criteriilor:

= 1,1832; =0,2211

= 1,2556; 0,2346;

= 1,6019; 0,2993;

= 0,5596; 0,1045;

= 0,7505; 0,1402;

2.2.3 Determinarea priorităților globale

Pentru fiecare variant alternative se calculează suma produselor priorităților
locale la fiecare criteriu cu ponderea riteriului respective conform formulei:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 27 - 27 -3/21/20193/21/2019

 (3)

unde n este numărul criteriilor Cj, xjeste prioritatea locală a criteriului (ponderea
lui), xi este prioritatea locală a variantei alternative la criteriul j.

Prioritate,
CjVi C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 Rang
Yi
V1 0,1176 0,0781 0,1517 0,05116 0,4245 0,3001 0,2211 0,1346 5
V2 0,0588 0,0781 0,2120 0,0233 0,2592 0,2668 0,2346 0,1548 3
V3 0,2353 0,0781 0,2120 0,2174 0,0998 0,1252 0,2993 0,1539 4
V4 0,2353 0,1400 0,2120 0,4809 0,1072 0,1407 0,1045 0,19 2
V5 0,3529 0,6255 0,2120 0,2174 0,1091 0,1670 0,1402 0,3529 1
0,1951 0,1218 0,0975 0,0731 0,1951
0,1707 0,1463

Pentru varianta V1:

Y1 = 0,1176 ∙ 0,1707 + 0,0781 ∙ 0,1463 + 0,1517 ∙ 0,1951 + 0,0511 ∙ 0,1218 +
0,4245 ∙ 0,0975 + 0,3001 ∙ 0,0731 + 0,2211 ∙ 0,01951 = 0,1346
Pentru varianta V2:
Y2 = 0,0588 ∙ 0,1707 + 0,0781 ∙ 0,1463 + 0,2120 ∙ 0,1951 + 0,0233 ∙ 0,1218 +
0,2592 ∙ 0,0975 + 0,2668 ∙ 0,0731 + 0,2346 ∙ 0,01951 = 0,1548

Pentru varianta V3:

Y3 = 0,2353 ∙ 0,1707 + 0,0781 ∙ 0,1463 + 0,2120 ∙ 0,1951 + 0,2174 ∙ 0,1218 +
0,0998 ∙ 0,0975 + 0,1252 ∙ 0,0731 + 0,2993 ∙ 0,01951 = 0,1539

Pentru varianta V4:

Y4 = 0,2353 ∙ 0,1707 + 0,1400 ∙ 0,1463 + 0,2120 ∙ 0,1951 + 0,4809 ∙ 0,1218 +
0,1072 ∙ 0,0975 + 0,1407 ∙ 0,0731 + 0,1045 ∙ 0,01951 = 0,19
Pentru varianta V5:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 28 - 28 -3/21/20193/21/2019

 Y5 = 0,3529 ∙ 0,1707 + 0,6255 ∙ 0,1463 + 0,2120 ∙ 0,1951 + 0,2174 ∙ 0,1218 +
0,1091 ∙ 0,0975 + 0,1670 ∙ 0,0731 + 0,1402 ∙ 0,01951 = 0,3529

Din calculele prezentate observam că varianta preferată este V5– proiectarea

obiectului în baza sistemului de comutație Es1100-24G.

Bibliografie
1. http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Bazele_Managementului/Elaborarea_dec
iziilor_cap7.pdf
2. www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full.../58_Jantea_ro.doc
3. http://webcache.googleusercontent.com/search?
q=cache:quy0Ri5ZhyEJ:www.mim.utcluj.ro/uploads/pages/SC_Modele
%2520de%2520fundam%2520a
%2520deciziilor.doc+&cd=1&hl=ru&ct=clnk
4. Silvia Gangan, „Justificarea enonomică a lucrării de diplomă. Partea II.” –
Chișinuă, 2006

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 29 - 29 -3/21/20193/21/2019