MARKTWETN

,{-rRNAtut tur Anxxa

s[ Ax" Xvxr
,

>LW Traducere din limba englez,i

Carmen palac

lfu^4- h^,a;*

t*
 CUPRINS

Cronologie . ........'.... Il

Jurnalul lui,\dam Ei al Evei'.'..'.... ". .. ...'.. 13

Ceasul ..,....... .....'....'....51

Povestea beieqelului cuminte ...'.............. 56
Alonzo Fitz Clarence. Rosannah Ethelton
gi iubirea lor cea mare ..........'. ............ 63

EdwardMills 9i George Benton ..,.. ........., 93

O lntXmplare ciudati ' ... ...... . 103

.. . ' ' . . . . . ' , . .

.Povestea cu stafia ...... ......

.... ...........'. 144

Familia mc\Williams qi sistemirl de alarmi

care te aplri de hogi ......'...,'. .,......... 154

uouaPovestloare ........... ,....,,,,.,...... |64

Paqaporcul care,a intArziat pe drum ..... .. ., . 18l

Fabule .......... .............207

Striinul misterios .............................' 210

Referinye critice.......:.:... ............ 345

 (fr ONOLOGIE
I2

1906
Publici, lntr-un tiraj limitat si firi semniturl, eseul filosofic
Ce este omul?. Apare Mo;tenirea de 30 000 de dolari.
JURNALUL LUI ADAM
$I AL EVEI
1907
La 26 inie i se decerneazi, Penrra I
la Oxford, dtlul de docror in
litere (conferit gi lui Rudyard FRecurNrp
Kipling etc.). DIN JURNALUL LUI ADAM
.Y
1908 1-unL Creatura asta noue cu plrul lungmi cam incurci.
Vara, se stabilegte la Redding imi dI mereu tArcoale si mi urmlre;,.."N, pr.*-mi place
(Connecdcut), intr-o vili
asta fiindcl nu-s obisnuit cu socieratea. Mai bin. ,tit."
anume construiti pentru el
cu celelalte animale... Azi e timp noros, bate vAnt de Ia
de citre arhitectul Howells,
fiul prietenului siu, ;i bote- rislrit. Cred c-o si vini ploaia peste noi... ,,Noi,,? De
zare srormfield. unde-am scos si cuvAntul ista? Ah, mi-aduc aminte: il
spune mereu creatura cea noui.
1909 Maryi. Mi tot uit la cascadi. E mare ci-i
si cred cel mai
Moare in zlta de 27 aprrlie, Mark Twain, la decernarea frumos lucru de pe tot domeniul. Creatura cea noul ii zice
la Redding. titlalui de doctor in litere
din partea Uniuersitdyii Oxford cascada Niagara. De ce, nu prea griu. prerinde cL seaminl cu
cascada Niagara, dar Ista nu-i un moriv. Mi se pare cI bate
cAmpii. Eu unul n-am apucar incisidau numelanimic. in
schimb, creatura cea noul dI nume la tot ce-i iese-n cale. Eu
nici n-apuc sI protestez. $i glsegte mereu acelasi pretext: cI
searndnd cu ceva. SI luim, de exemplu, paslrea Dodo. Zice
ci, de cum te uiti la
ea, nu se poate sd.nivezicd.searnrin,i cu
pasire Dodo. Aga ci, firi doar gi poare , va rrebui si poarte
a
numele Ista. N-am chef si mi enervez pentru atAta lucru.
 Marh Twain JurnltuL yyyt:yri at Erei
r4 r5

Oricum, ror n-ar sluji la nimic. Auzi colo, Dodo! Seamini S-a zis cu traiul meu fericit de odinioari.
aia cupaslrea Dodo cum semin eu! Simb,it;. Crearura cea noui. mlninci prea multe
Miercuri. Mi-am flcut un adipost penrru ploaie, dar fructe. Foarre probabil, in curAnd n-o sI ne mai ajungd,
n-am ayut parte de linigte. Creatura noui a venit iniun_ nici unuia din noi. Iarisi ,,noi" cuvintal ei. Dar acuma-i
tru {5ri s-o cheme
ce a
nimeni. Cind am incercar s-o dau afarl,
-
a si-al meu, de cAnd il aud a9a de des. Foarte multi cearl
scosapl pe giurile cu care se uitI, pe urmi gters-o cu dosul
a de dimineagi. Eu unul nu ies pe ceaEi. Ea iese. Iese pe
labelor gi-a fXcut zgomorul pe care-l fac celehlte animale
orice vreme gi pe urmi vine iniuntru cu picioarele pline
cAnd sunt supS.rare. Tare-a9 vrea sI tacl din guri, dar vor_
de noroi. Si vorbegte. Ce plicut si linigte era inainte aici!
begte tot timpul. Si asta, la biata creaturi, surii ca un fel
de Durr-tinic,i. Am scos-o la cap. Zi:uaastae din ce in ce
bilmijeali repeziti,.Nici nu prea sriu cum si-i spun. N-am
mai greu de suportat. in noiembrie rrecur a fost aleasi ca
mai auzit niciodati voce omeneasci pinl acum, si orice
zi de odihnisi pistrati ca atare de atunci incoace, inainte
sunet nou si deosebit care se riricegte in linigrea solemni
a aveam sase din astea pe siptimAni. Azi dimineagi am
singuririEii visitoare din jur imi rineste auzul si_mi pare o prins-o pe creatura cea noui ci incerca si ia mere din
noti falsi. $i sunetul Ista nou e aret de-aproape! il aud lengl
pomul cu fructul oprit.
um5.r, la ureche , intii intr-o parre, pe urmi-n cealalti. Iar
Ju Luni. Creatura cea noui spune ci o che ami Eva. Merge,
sunt obisnuit cu sunete mai mult sau mai pugin indeplrtate.
n-am nimic impotrivi. Zice c-are nume, ca s-o chem cAnd
Vineri. Orice-as face, creatura o rine pe-a ii gi dl
nume la toate. Nici nu se sinchiseste. pentlru domeniu vreau si vinl. I-am spus atunci ci-i inutil. Cuvintul m-a
aveam un nume foarte bun. Suna muzical ridicat evident in ochii ei, fiindci e intr-adevir un cuvAnt
9i drigug: pe cinste, care meriti si fie repetat, imi mai zice clnu e o
Gn.lorNe RAruLUr. Eu ii spun mai departe ,or rg",'d",
numai pentru mine, nu in public. Creacura cea noui. zice creaturl oarecare, e o eA, ceeace-i destul de neconcludent,
ci, de vreme ce peste tor sunt numai piduri, stAnci pri- dar, oricum, penrru mine-i toruna. Pugin imi pasi ce e.
;i Numai
veligti frumoase, nu aduce cAtugi de purin cu o grldini. de gi-ar vedea de-ale ei si n-ar mai trlnclni atAta.
Zice ci searn,ind cu un parc cu nimic altcevalecdt cu Marli. A umplut rot domeniul cu nume execrabile si
9i
un parc. Prin urmare, fXri sI mi consulte, l_a rebotezat inscripgii respingltoare:
PeRcur CescRorr Nrecene. Mi se pare destul de SpnB BurnoeNA
arbitrar. A 9i aplrur o inscripgie:
Spnr INsurA CApRELoR
Nu c_[r.ca1r pE rARB;.. Spnr Gnore VANruntron
 Y:'!?y:-
fi
Zice ci din parc s-ar putea face o sratiune de vari
frumusici, daci ar fi la modl aga ceya. Stagiune de vari,
altl scorneall de-a ei. Numai vorbe flri noimi. Ce-i aia
stagiune de vari? Mai bine n-o intreb, ci prea are mania
explicaqiilor.
Vineri. S-a apucat sI mi batl la cap si nu mai rrec
prin cascadi. Ce-o fi riu in asta? Zice ci i se face pirul
m5,ciucl. Ml-ntreb de ce. Asa am fhcut de cind mI stiu.
Mi-a pllcut intotdeauna si mi arunc in apa rece. BInu-
iesc cipentru asta e ficuti cascada. Dupi cAte vi.d, n-are
alt rost gi trebuie si fi fost;i ea ficutl penrru ceva. Eva
zrce cd. apa aia mare a fost flcuti doar pentru decor, ca
rinocerul 9i masrodontul.
Am trecut prin cascad5 intr-un butoi, dar ei nu i-a
pllcut. Pe urmi intr-o albie, dar tot degeaba. Am inotat
prin bulboani 9i in torentul cascadei infisurat in frunze
de smochin, ."r. suferit mari striclciuni. Si te gii dupi
"r',
aia reprosuri pesre reproguri, fiindci am fost a;a de extra_
yagant. Prea mi se pun bege-n roate aici. Am nevoie
de-o
schimbare de decor.
Siznb,it,i. Margi noaptea am evadat. Dupi doul zile
_ ei. Zice cl iarba nu-i prieste si se teme ci n-o si mai aibi
de drum, mi-am consrruir alt adipost, intr-un loc ferit,
si am sters cit am putut urmele pe care le llsasem. Dar
m-a urmirit o fiarl pe care a imblAnzico ea si la care-i
spune lup. Ea s-a pus iar s[ faci. zgomotul ila jalnic si
;i
scoati api pe glurile cu care se uitl. N-am avut incotro
gi-a trebuit si ml-ntorc cu ea. Sunt hotirAr si em igrez din
nou cAnd s-o iviocazia. Se-apuci de-o mulqime de lucruri
.lurnalul lui Adam ;i al Eaei
t7
trS.snite:printre altele, studiazi de ce animalele numite
lei qi tigri se hrlnesc cu iarbi gi flori cind, spune ea, dingii
pe care-i au arati ci-s meniti si se minAnce unii pe algii.
Asta-i o prostie, pentru cZ., dacd.ar face asa, ar insemna s5.
se ucidl intre ei gi ar inaugura astfel a9a numita,,moarte".
Iar moartea, din cAte am aflat, n-a pS.truns inci in parcul
ista. Ceea ce, in anumite privinte, reprezinti o pierdere.
Durninic,i. Am scos-o la cap.
Luni. Credci gtiu pentru ce-i flcutl siptimAna: ca
si te pogi odihni dupi truda de duminici. Mi se pare o
idee buni... S-a urcat iarigi in copacul ila. Am aruncat
cu bulgiri de pimAnt in ea. $i am dat-o jos de-acolo.
Zicea cd n-o vede nimeni. O fi crezAnd c-a glsit o
justificare ca si se-avenrureze in chestii primejJioase,
i-am spus care-i pirerea mea. CuvAntul ,,justificare" i-a
stArnit admiragia gi cred ci gi invidia totodatl. E exact
cuvAntul care-mi trebuie.
Mar;i. Mi-a cI ficutl dintr-o
spus e coastl de-a mea.
E cel pugin dubios, ca sI nu zic akfel. Nu-mi lipsegte
nici o coast5... E foarte ingrijorati din pricina goimului
cu ce-l gine . Crede c-a fost ficut si mS.nAnce morticiuni.
$oimul trebuie s5. se descurce cu ce i se di. Doar n-o
si-ntoarcem toate rdnduielile cu susu-n jos numai ca sL-i
facem lui pe plac.
Sirnb,hd. Ieri se privea in iaz, ata cum face mereu,
si a cizutin api. Mai-mai sL se sufoce. Zice c-a fost cA,t
se poate de neplicut. Asta a ficur-o si compirimeascl
 --F--
Marh Twain
Jurnalul lui Adam
t9
Si al Eaei

vietigile care rriiesc acolo gi pe care ea le nume ste pegri _

pe yreun alt tirim, pA.n5. nu-ncepe vAnzoleala. Dar n-a
pentru cI tine-n continuare si dea cAte-un nume la toate
fost sI fie-aga. Cam ia o ori dupi rlsiritul soarelui,
lucrurile, care nici micar n-au nevoie de nume, de vreme
treceam cllare peste o clmpie smilgati cu flori. Mii de
ce nu rlspund la el. Dar nici n-are vreo importanti pen-
animale pigteau, dormeau sau se hlrjoneau intre-ele ca
tru ea, fiindci, orice s-ar spune, rot neroadi e. Aga ci
de obicei. Dintr-odati au inceput si scoati Eipete infri-
aseari a scos o grlmadi de pegti din iaz gi i-a adus ini_
cogitoare, intr-o clipI, o agitagie frenetici a pus stipA-
untru. Mi i-a pus in pat ca si le fie gi lor cald. M-am uitat
nire pe toati intinderea. Fiecare fiar5. incerca sI-gi ucidi
azilaeidincAnd in cind 9i nu mi se par mai fericigi decAt
vecinul. Stiam ce se-ntamplase : Eva mAncase din fructul
inainte. Doar ci srau mai linigtigi. La noapte am sl-i dau
ila si moartea igi ficuse aparigia in lume... Tigrii mi-au
afari. Nu m5. mai culc cu ei, fiindci sunriipiciosi gi nu-i
sfbgiat calul, firi si le pese ci le-am strigat sI se poto-
comod si dormi printre ei cind n-ai nimic pe tine.
leasci, ba mai mult, m-ar fi sf\iat gi pe mine, daci ag fi
Durninic,i. Am scos-o la cap.
rimas pe loc, ceea ce n-am ficut, ci m-am indepirtat in
Marli. Acuma s-a imprietenit cu un garpe. Animalele
mare grabi... Am nimerit in locsorul isra, afari din parc,
celelalte sunt fericite ci le lasi-n pace. Ficea tot felul de
unde am dus-o foarte bine cXteva zile . Dar m-a glsit. De
experienge cu ele gi le sAciia. CAt despre mine, sunt bucu-
cum a dat de mine, a qi botezat locul Tonawanda. Zice
rosci garpele vorbesre, a9a cI am si eu un pic de tihni.
c5. seamdn,i cu Tonawanda. De fapt, nu mi-a plrut r5.u
Vineri. Zice ci garpele o poviguiegte si-ncerce fructul
c-a venit. Pe-aici nu prea sunt de-ale gurii gi ea mi-a adus
din copacul 5la, c-o sI se-aleagi cu o educaEie vast5, desi-
cAteva din merele-alea. A trebuit slle mlninc fiindci nu
vArgitl gi de soi. I-am spus c-o si se mai aleagl cu ceva: o
mai puteam de foame. Fapta a fost in totali contradic-
s-aduci moarrea pe lume. Mare gregeall a; ficut. Mai
gie cu principiile mele, dar constat cI principiile nu fac
bine-m_i tineam gura. Aga, i-am dat o idee: cL ar putea
nici cit o ceapi degerati, dacl n-ai burta plini... A venit
s5-gi salveze goimul din ghearele suferintei gi ar face rost
infhgurati-n crengi gi minunchiuri de frunze si, cAnd am
de carne proaspltl s-alunge tristete a leilor 9i tigrilor. Am
intrebat-o ce-nseamni prostia aia gi-am dat si i le smulg
sfttuit-o si se Eini departe de copac. Mi-a rispuns ci nici
gi si le-arunc cit colo, a-nceput si chicoteasci si s-a rogit
nu-itrece prin cap. Nu-mi miroase a bine. O sI emigrez.
toat[. Nu mai vizusem niciodati una ea asta. Auzi colo,
Miercuri. Am trecur printr-o mulgime de peripegii.
si chicotesti gi si rogegti. teaba mi s-a pirut prosteasci
Asearl am reugit si scap si-am mers cilare toat5" no"pr.r,
cAt am putur de repede, ca sI ies din parc gi sI m-asiund 9i nelalocul ei. Mi-a zis c-o si vid gi eu in curAnd cum
vine asta. Aga a gi fost. infometat cum eram, am lisat