OAMENII SE ÎNŢELEG ÎNTRE

EI COMUNICÂND, ADICĂ
TRANSMIŢÂNDU-ŞI UNII ALTORA
ŞTIRI, VEŞTI SAU INFORMAŢII.
COMUNICAREA POATE FI
ORALĂ (VORBITĂ) SAU SCRISĂ.
CONVORBIREA DINTRE

DOUĂ SAU MAI MULTE

PERSOANE SE NUMEŞTE

DIALOG.
 ÎNTÂLNIREA ŞI DIALOGUL
CU O PERSOANĂ ÎNCEP ŞI SE ÎNCHEIE
CU UN SALUT.
SALUTUL SE ROSTEŞTE POLITICOS.
EL TREBUIE SĂ SE POTRIVEASCĂ
PERSOANEI CĂREIA I-L ADRESĂM.
ÎN TIMPUL DIALOGULUI

COMUNICĂM CLAR ŞI

ASCULTĂM CU ATENŢIE

CEEA CE NI SE COMUNICĂ.
 INFORMAŢIILE, ŞTIRILE,

VEŞTILE SE MAI NUMESC ŞI

MESAJE.
CARTEA ESTE CEL MAI BUN PRIETEN.

EA NE LUMINEAZĂ ŞI NE

ÎMBOGĂŢEŞTE CU ÎNVĂŢĂTURILE

SALE.

ÎNVĂŢĂTURA ESTE O AVERE!

 MAI MULTE PROPOZIŢII LEGATE

ÎNTRE ELE PRIN ÎNŢELES

FORMEAZĂ UN TEXT.

TEXTUL ARE MAI MULTE ALINEATE.

ALINEATUL ESTE UN RÂND CARE

ÎNCEPE MAI LA DREAPTA DECÂT

CELELALTE PENTRU A
MARCA TRECEREA LA O ALTĂ IDEE A

TEXTULUI.

ORICE TEXT ARE UN TITLU.

 TITLUL PREZINTĂ PE SCURT

CONŢINUTUL TEXTULUI. DUPĂ

TITLU NU SE SCRIE PUNCT.

Puisorii titlul
Grigore Vieru autorul

-Pui golasi, cum

stati în cuiburi strofa
Fara plapumioare
versurile
-Ne-nvelim cu ale
mamei
Calde aripioare.
ŞTIAŢI C Ă...
CE POT FACE, DOUĂ
MÂINI DIBACE...
PROBA ÎNMULŢIRII
6 x 4 = 24
24 : 4 = 6
24 : 6 = 4
4 x 6 = 24
PROBA ÎMPĂRŢIRII
40 : 5 = 8
 8 x 5 = 40
5 x 8 = 40
40 : 8 = 5
AFLAREA NUMĂRULUI
NECUNOSCUT
Descăzutul se află prin
operaţia de adunare.
Termenii adunării şi
scăzătorul se află prin
operaţia de scădere.
AFLAREA NUMĂRULUI
NECUNOSCUT
Deîmpărţitul se află prin
operaţia de înmulţire.
Factorii înmulţirii şi
împărţitorul se află prin
operaţia de împărţire.
OPERA LITERARĂ ÎN PROZĂ

CARE PREZINTĂ O

ÎNTÂMPLARE SE NUMEŞTE

NARAŢIUNE (POVESTIRE).
 PERSOANELE CARE IAU

PARTE LA ÎNTÂMPLARE SE

NUMESC PERSONAJELE

NARAŢIUNII (POVESTIRII).
 COMUNICĂM ÎN SCRIS,
ADICĂ TRANSMITEM SAU
PRIMIM MESAJE SCRISE
PRIN: TEME ZILNICE, TESTE,
TEXTE DIN MANUAL,
BILETE, CĂRŢI, ZIARE,
REVISTE, COMPUTER.
 ÎNTÂMPLAREA POVESTITĂ
CUPRINDE UN ŞIR DE FAPTE
PREZENTATE ÎN ORDINEA ÎN
CARE S-AU PETRECUT.
FIECARE FAPTĂ
CORESPUNDE UNEI PĂRŢI
DIN TEXT CARE SE NUMEŞTE
FRAGMENT.
 FIECARE

FRAGMENT ÎNCEPE

CU ALINEAT.
 PROPOZIŢIA
ENUNŢIATIVĂ:-EXPRIMĂ
O CONSTATARE
-LA SFÂRŞIT SE PUNE
PUNCT ( . )
PROPOZIŢIA EXCLAMATIVĂ:
-EXPRIMĂ O EXCLAMARE
(O MIRARE, O BUCURIE),
O PORUNCĂ, O URARE,
O STRIGARE, UN SFAT,
UN ÎNDEMN, UN SALUT
-LA SFÂRŞIT SE PUNE
SEMNUL EXCLAMĂRII ( ! )
 PROPOZIŢIA
INTEROGATIVĂ:
-EXPRIMĂ O ÎNTREBARE;
-LA SFÂRŞIT SE PUNE
SEMNUL ÎNTREBĂRII ( ? ).
PROPOZIŢIA ESTE O
COMUNICARE
ORALĂ (VORBITĂ)
SAU SCRISĂ.
 PUNCTUL (.)
SEMNUL ÎNTREBĂRII (?)
SEMNUL EXCLAMĂRII (!)
SUNT NUMITE
SEMNE DE PUNCTUAŢIE.
PROPOZIŢIA SE INTONEAZĂ

ŢINÂND SEAMA DE SEMNELE

DE PUNCTUAŢIE.
 COMUNICĂM CU

AJUTORUL CUVINTELOR

DIN CARE ALCĂTUIM

PROPOZIŢII.
 CUVINTELE SUNT

GRUPURI DE

SUNETE/LITERE, CARE AU

UN ÎNŢELES.
 CUVINTELE „SPUNE, ZICE,

GRĂIEŞTE, VORBEŞTE” SUNT

CUVINTE CU SENS

ASEMĂNĂTOR.
 CUVINTELE,
BĂTRÂN-TÂNĂR, VINE-
PLEACĂ,
CREŞTE-SCADE, LUNG-
SCURT SUNT
CUVINTE CU SENS OPUS.
 CUVINTELE CU SENS
ASENĂNĂTOR ŞI CUVINTELE
CU SENS OPUS
NE AJUTĂ SĂ NE
ÎMBOGĂŢIM EXPRIMAREA.
MARIA S-A PLIMBAT.
(EI, LUI)

HAINA SA ESTE VERDE.

(HAINA EI, HAINA LUI)
ELA ŞI MIA S-AU PLIMBAT.
(ORI)

ÎŢI SCRII TEMA SAU

CITEŞTI?
(ORI)
 ALCĂTUIND ENUNŢURI

CARE SUNT LEGATE ÎNTRE

ELE PRIN ÎNŢELES, SCRIU O

COMPUNERE.
 4 x 6 = 24

FACTOR FACTOR PRODUS

 VIRGULA (,)
ESTE SEMNUL DE
PUNCTUAŢIE SCRIS
ÎNTRE CUVINTELE UNEI
ENUMERĂRI. TOT VIRGULA
POATE SEPARA CUVÂNTUL
CARE ARATĂ O STRIGARE ÎN
PROPOZIŢIE.
 LINIA DE DIALOG (─)
ARATĂ ÎNCEPUTUL VORBIRII
FIECĂREI PERSOANE CARE
IA PARTE LA O DISCUŢIE
ŞI SE SCRIE ÎNTOTDEAUNA
CU ALINEAT.
 DOUĂ PUNCTE (:)
ESTE SEMNUL DE
PUNCTUAŢIE CARE
SE SCRIE ÎNAINTEA UNEI
ENUMERĂRI SAU ÎNAINTEA
CUVINTELOR SPUSE DE O
PERSOANĂ.
 ÎNAINTE DE
CONSOANELE
B ŞI P SE SCRIE
CONSOANA M.
 CE, CI, GE, GI,
CHE, CHI, GHE, GHI
SUNT GRUPURI DE LITERE
CARE SE SCRIU CU DOUĂ ŞI
TREI LITERE DAR
SE ROSTESC ÎNTR-UN
SINGUR SUNET.
PROBLEMA
 -citim cu atenţie enunţul problemei
-facem judecata problemei
-scriem corect datele problemei
-scriem întrebarea problemei
-judecăm rezolvarea problemei
-scriem întrebările şi operaţiile
corespunzătoare rezolvării problemei
UNITATEA PRINCIPALĂ PENTRU
MĂSURAREA LUNGIMII ESTE
METRUL, NOTAT m.
PENTRU LUNGIMI MAI MICI SE
FOLOSEŞTE CENTIMETRUL,
NOTAT cm. 1m=100cm
PENTRU LUNGIMI MAI MARI SE
FOLOSEŞTE KILOMETRUL,
NOTAT km. 1km=1000m
UNITATEA PRINCIPALĂ
PENTRU MĂSURAREA
CAPACITĂŢII VASELOR
ESTE LITRUL, NOTAT l.
UNITATEA PRINCIPALĂ
PENTRU MĂSURAREA
MASEI CORPURILOR
ESTE KILOGRAMUL,
NOTAT kg.
UNITATEA PRINCIPALĂ
PENTRU MĂSURAREA
 TRECERII TIMPULUI
ESTE SECUNDA.
BANII SE FOLOSESC
PENTRU A MĂSURA
VALOAREA OBIECTELOR
ŞI A MUNCII
OAMENILOR.