Sunteți pe pagina 1din 3

Tehnici de lucru / sarcini penru lucru individual (portofolio)

Atentie!
Toate sarcinele puteti sa le faceti pe Dv sau pe clienti!
Pentru fiecare sarcina in mod obligatoriu sa faceti o scurta ANALIZA – ce a mers, ce nu,
pentru ce ar fi buna tehnica, care au fost reactiile Dv (si a clientului) etc etc.
Sarcinele care le aplicati nemijlocit pe Dv (autoreflectii) nu cer in mod obligatoriu sa-mi
oferiti si reflectiile Dv (de exemplu in Scrisoare pentru mine insumi – puteti sa nu atasati
mesajul), dar ANALIZA obligatoriu!!!

SARCINI
1. Metafora. Povestea bunicului urs şi a celor patru ursuleţi (de George W. Burns)
Ursuleţul trăise toată viaţa lui împreună cu fratele mai mare, cu mama Urs, tata Urs şi bunicul Urs
în pădure. Partea tristă a poveştii se petrece chiar la început. Într-o zi, mama Urs i-a spus
ursuleţului:
- Bunicul Urs a plecat să locuiască cu Dumnezeu în raiul urşilor.
Fratele mai mare nu a fost aşa de prevenitor. El i-a spus ursuleţului pe un ton sec:
- Bunicul a murit.
Ursuleţul a fugit în dormitor, plângând. Mama sa a venit după el şi l-a luat în braţe. Ochii mamei
Urs erau umezi şi roşii. Ursuleţul ştia că şi ea plânsese.
- Nu vreau să fi e mort, a zis ursuleţul.
- Ştiu, a zis mama Urs pe un ton calm. Niciunul din noi nu vrea să fi e mort, dar, când urşii
îmbătrânesc, ei mor. Nu e un lucru pe care să-l putem schimba. Cum bine ştii, a continuat ea,
bunicul Urs fusese bolnav şi suferea de la o vreme. Acum nu va mai suferi.
Când mama Urs a plecat, fratele mai mare a intrat şi a spus:
- Numai prostuţii plâng.
Ursuleţul a văzut că ochii fratelui său erau şi ei umezi şi roşii, aşa că nu s-a putut supăra prea tare
pe el. De fapt, el nu prea ştia ce simte – se simţea oarecum vlăguit şi supărat, uşor trist şi şocat,
toate la un loc. Pentru că mama Urs îi spusese că era în regulă să plângă, ursuleţul s-a întins pe pat,
şi-a îngropat faţa în pernă şi a plâns mult. La înmormântare a fost ciudat. Erau acolo unchi şi mătuşi
şi verişori şi prieteni, mulţi urşi cu lacrimi în ochi. Văzându-i, ursuleţul a ştiut că nu trebuia să fi e
întotdeauna puternic şi curajos, cum spunea fratele mai mare.
- Mulţi urşi l-au iubit pe bunicul, i-a explicat mama Urs în timp ce se uita la mulţime.
El nu voia să se gândească la bunicul Urs ca fiind într-o cutie de lemn, deşi toţi membrii familiei
Urs trecuseră pe acolo, îl văzuseră, îl atinseseră şi îşi luaseră adio. Nu voia să creadă, în timp ce
cutia se rostogolea prin nişte uşi mici, că nu avea să-l mai vadă niciodată. În următoarele câteva
zile, sau poate au fost câteva săptămâni, ursuleţul a continuat să se simtă trist. N-avea chef de mai
nimic, nu-i era foame şi nu era interesat să se joace cu prietenii lui ursuleţi ca de obicei. Într-o
seara mama Urs s-a aşezat pe marginea patului lui şi l-a întrebat:
- Când te gândeşti la bunicul Urs, ce îţi vine în minte?
Ursuleţul a răspuns:
- Faptul că e mort şi eu sunt trist fără el.
- Atunci închide ochii pentru o clipă, a spus mama Urs, şi gândeşte-te la momentele plăcute trăite
împreună cu el pe când era în viaţă. Când ai fost cel mai fericit?
Cu ochii închişi, Ursuleţul a răspuns:
- Cel mai mult îmi plăcea să stau în poala lui şi să-mi spună poveşti amuzante. Îmi plăcea când mă
ajuta să fac felicitări pentru tine, de ziua ta şi de Ziua Mamei. Întotdeauna aprecia ce făceam şi îmi
spunea cât de mult mă iubeşte.
- Atunci, a spus mama Urs, când te vei gândi la el pe viitor, ar putea fi de ajutor să închizi ochii şi
să-ţi aminteşti momentele speciale petrecute împreună cu el.
Asta a şi făcut. Şi acesta a fost modul în care ursuleţul a trecut de la tristeţe la bucuria amintirilor
fericite cu bunicul Urs.
Întrebari:
1. Identificați simptomele doliului la ursulețul din acestă metaforă. Care manifestări
predomină cele ale doliului sănătos sau complicat?
2. Cum a fost informat ursuletul despre moartea bunicului? Ce greșeli s-au comis în anunțarea
ursulețului si care informație a fost prezentată corect? Aduceți exemple concrete din
poveste și argumentați.
3. Ce mecanisme de coping ați indentificat?
4. Expuneți-vă părerea cu privire la eficiența acestei metafore în lucrul cu un copil ce trece
prin perioada de doliu.
5. Pentru ce tehnică ați opta dmv. în consilierea unui copil în doliu?

2. Reflectați și formulați un mesaj destinat unei persoane care trece sau a trecut printr-un
divorț sau separare SAU sctiri un mesaj persoanei cu care v-ati dispartit (nu obligatoriu relatii
de dragoste intrerupte, se poate si de prietenie, sau cu colegi de lucru, vecini etc. – este interesant
cum treceti prin separare, dispartire...

3. Lista multumirilor
Cui si pentru ce aveti sa spuneti Multumesc!

4. Scrisoare pentru mine insumi (Письмо себе любимому!)

5. DE CE NE AMINTIM MAI BINE CEEA CE NU SA TERMINAT?


Uităm ceea ce a fost încheiat, îl așezăm într-un colț al memoriei și nu ne mai gândim la el. Acesta
permite, în viața de zi cu zi, să trecem la altceva și să înaintăm. Dimpotrivă, ne amintim de o
sarcină întreruptă sau neîncheiată, ea continuă să ne macine, să fie analizată întruna, să ne umble
prin minte vreme de luni și ani întregi. Ne amintim și de evenimente neîncheiate și încercăm să
refacem istroria trecutului. Acest efect al sarcinilor neîncheiate este cunoscut azi sub numele de
efectul Zeigarnik.
◦ Sarcini de lucru
◦ 1. Amintintiți-vă de un eveniment, sarcină întreruptă sau neîncheiată, poate fi o moarte, o
tradare, o sinucidere, un jaf, un viol, o pierderea semnificativă sau orice altceva care vă
ține în sentimente de vinovație, rușine, neajutorare, ură, tristețe, etc.
◦ 2. Notează, scrie pe niște foi de hârtie ce nu merge, descrie evenimentul. Descrie ce simți?
Cum te influențează acest eveniment, trecut neîncheiat? Ce poți face ca să închei, să
întrerupi gândurile negative și intruzive despre ceea ce s-a întimplat?
◦ 3. Pentru a încheia simbolic ceea ce te macină, autorul efectului îți propune să îngropi foile
de hârtie pe care ai descris ceea ce simți, evenimentul, ce crezi, influențele, etc.
◦ 4. În portofoliu te rugăm să descrii: Ce crezi despre această tehnică? Care este scopul
tehnicii? Punctele forte și slabe a tehnicii? Și te rugăm să descrii reflecțiile tale despre
sarcina și evenimentul care l-ai încheiat cu ajutorul acestei tehnici?

6. Reabilitarea psihologică a copiilor cu stres posttraumatic

Exerciţiul: Reflecţii personale


Persoana este solicitată să împartă foaia în patru rubrici. În fiecare din aceste rubrici trebuie
să reprezinte printr-un desen:
1. Eu sunt…
2. Resursele mele…
3. Fricile…
4. Să scrie un Moto ce-l reprezintă…

CINE SUNT EU… RESURSELE

FRICILE MOTTO

S-ar putea să vă placă și