ASPECTE GLOBALE PRIVIND CALITATEA APELOR

SUBTERANE FREATICE IN ANUL 2004

Principii de organizare si de actionare

Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane freatice se desfasoara la nivelul

marilor bazine hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere
(subterane), prin intermediul statiilor hidrogeologice, cuprinzând unul sau mai multe foraje de
observatie.
Pentru monitorizarea acviferelor freatice au fost create mai multe categorii de statii
hidrogeologice:
- de ordinul I, amplasate in vaile fluviatile ale principalelor cursuri de apa si in
apropierea lacurilor, care au ca specific urmarirea legaturii dintre apele subterane si cele de
suprafata;
- de ordinul II, amplasate in zonele de interfluviu de câmpie, care urmaresc regimul
apelor subterane in legatura cu factorii climatici;
- amplasate in zonele de captare ale principalelor acvifere care urmaresc efectul
exploatarii asupra regimului apelor subterane;
- pompari experimentale, in vederea cercetarii apelor subterane sub aspectul stabilirii
bilantului, calitatea apelor, etc;
- amplasate in jurul unor unitati industriale importante.

Forajele de adâncime din cadrul Retelei hidrogeologice nationale investigheaza zone

necunoscute ale acviferelor de adâncime, tinând seama de cunoasterea realizata prin alte
foraje hidrogeologice de cercetare sau exploatare executate anterior. Acestea urmaresc
comportarea acviferelor in regim natural. Forajele amplasate in zone de captare a apelor
subterane de adâncime au ca scop si urmarirea efectului exploatarii asupra regimului acestor
ape.
Programul de masuratori in forajele Retelei hidrogeologice nationale consta din
masuratori ale nivelului apei la intervale de 3 zile, 6 zile sau 15 zile in functie de amplitudinea
de variatie a nivelului, din masuratori de temperatura la intervale de 6 zile in foraje
caracteristice, precum si din pompari experimentale pentru determinarea caracteristicilor
hidrogeologice ale stratelor si din recoltari periodice de probe pentru determinarea
proprietatilor fizico-chimice ale apei.
Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorita
activitatilor antropice si pentru determinarea impactului care-l pot avea diverse surse de
poluare asupra freaticului, se fac masuratori si observatii periodice si in forajele de poluare
amplasate in jurul marilor surse de poluare, in fiecare bazin hidrografic.
Caracterizarea calitatii apelor subterane freatice se efectueaza, de regula, pe baza
interpretarii rezultatelor determinarii, atât a unor indicatori generali1, cât si a unor indicatori

1
Indicatorii generali se refera, in special, la incarcarea naturala a apelor freatice.
specifici2 ce pot fi grupati in urmatoarele categorii:

• Indicatorii fizici: pH;

• Regimul de oxigen: oxigen dizolvat, CCO-Mn; CBO5; CCO-Cr;
• Nutrienti: azotiti, azotati; amoniu; fosfor total; PO4.
• Ioni generali: reziduu filtrabil uscat la 105o, cloruri, sulfati, Ca, Mg, sodiu,
potasiu; Fetotal; Mn;
• Micropoluanti anorganici: cianuri, hidrogen sulfurat, detergenti, fenoli;
• Metale grele: arsen; cadmiu; crom; nichel; plumb; Cu;
• Substante prioritare/prioritare periculoase: pesticide;
• Indicatori bacteriologici: bacterii coliforme totale; bacterii coliforme fecale;
numar de germeni la 370C (exprimati in numar coli/100 cm 3, respectiv prin
nr.germeni/ml).

Interpretarea valorilor indicatorilor chimici analizati se realizeaza prin comparatie cu

valorile admise (A) si admise in mod exceptional (AE) conform STAS 1342/91 - APA
POTABILA si a Legii 458/2002 - Legea privind calitatea apei potabile.
Datele hidrochimice din subsistemul national de monitoring al calitatii apelor subterane
sunt prelucrate si analizate in cadrul fiecarei Directii de Ape pe bazinul hidrografic aferent
directiei si pe sezoane (primavara si toamna).

Calitatea apelor freatice pe bazine hidrografice

Intrucât nu functioneaza, inca, la acelasi nivel - structural si organizatoric - cu

subsistemul ape curgatoare de suprafata, evaluarea calitatii apelor freatice este facuta succint
si numai pentru zonele ce dispun de informatii semnificative.

Bazinul hidrografic SOMES

Supravegherea calitatii resurselor de ape subterane s-a realizat, in anul 2004 prin
intermediul a 163 de foraje, din care: 50 foraje de retea, 112 foraje de urmarire a poluarii, 1
foraj de exploatare.S-au mai executat determinari ale calitatii apei la 34 pompari
experimentale, la 2 drenuri si la 154 fantani domestice
Repartitia spatiala a forajelor din cadrul bazinului hidrografic Somes-Tisa a permis
investigarea din punct de vedere al calitatii apelor subterane a urmatoarelor hidrostructuri:
¾ Hidrostructura corespunzatoare Câmpiei Somesului;
¾ Hidrostructura corespunzatoare zonelor de lunci si terase ale principalelor
râuri din B.H. Somes-Tisa, si anume: Somesul Mic si afluenti; Somesul
Mare si afluenti; Somesul Inferior; raul Crasna si afluentii acestuia, râul
Tisa si afluentii acestuia;
¾ Hidrostructura zonei de dune din vecinatatea orasului Carei.

2
Indicatorii specifici se stabilesc in functie de natura surselor de poluare existente in zona, care pot afecta calitatea
apelor subterane freatice
In contextul determinarilor la forajele de retea studiate in anul 2004 se pot concluziona
aspectele urmatoare:
- la indicatorul pH, in general, calitatea apei s-a incadrat in baremul de potabilitate, cu
exceptia urmatoarelor foraje care prezinta un pH slab acid: Lipau F6, Odoreu F4, F5, F6,
Ariesu de Campie F3, Baia Mare F8R, Ileanda F1 (5,91), Somes Odorhei F2, Livada F1 si
Tamaseni F1.
- regimul de oxigen: oxigenul dizolvat a inregistrat valori sub limita admisibila la 44
de analize (minima s-a inregistrat la forajul Ileanda F1 – 0.330 mg/l fata de 6 mg/l); CCO-Mn a
prezentat depasiri la 36 foraje (maxima fiind de 21.40 mgO2/l la Livada F1);
- nutrienti: azotatii au depasit CA la forajele Gherla F1 (ambele recoltari), amoniu a
inregistrat depasiri la 42 de foraje (maxima fiind de 16 ori mai mare decat CMA la forajul
Ileanda F1); azotiti (o singura depasire la forajul Botiz F1); fosfati s-au semnalat depasiri la
forajele Lipau F6, Baia Mare F6, Ileanda F1, Acas F3, Ruseni F1 si Botiz F1;
- ioni generali: clorurile au prezentat depasiri ale concentratiei admisibile la forajele
Jucu F1, Rusu Bargaului F2, Dej F3, Ileanda F1; sulfati au prezentat depasiri ale CMA la
forajele Jucu F1 (la ambele recoltari) si Sarmasag F2 (o singura recoltare); sodiu s-au
inregistrat 2 depasiri la forajele Jucu F1 si Dej F3; Fe a prezentat depasiri la 41 foraje
(maxima fiind la forajul Somes Odorhei F2 – 15170 μg/l, ceea ce inseamna o depasire a CMA
de 76 ori); Mn a avut depasiri la 43 de foraje (maxima fiind la forajul Somes Odorhei F2 – o
depasire a CMA de 75 ori);
- micropoluanti anorganici: fenolii au prezentat depasiri la forajele Ileanda F1,
Somes Odorhei F2, Sarmasg F2 si Zalau F3;
- metalele grele au inregistrat depasiri la urmatorii parametri: plumb – la 39 de foraje
(maxima fiind de 150 μg/l la forajul Dumbrava F1, ceea ce inseamna de 15 ori CMA); nichel –
la 19 foraje (maxima fiind de 77 μg/l la forajul Lipau F3, ceea ce inseamna de 4 ori CMA);
cadmiu – la 7 foraje (maxima fiind de 6 ori CMA la forajele Agrij F1 si Dumbrava F1); Cu – o
singura depasire la forajul Zalau F3;
- indicatorii bacteriologici (cu putine determinari efectuate) au prezentat 8 depasiri.
Indicatorii analizati indica o impurificare specifica dupa bacili coliformi totali la Ileanda F1,
Somes Odorhei F2, Sarmasag F2 si Zalau F3.

Pentru pomparile experimentale efectuate in anul 2004 au fost monitorizate 34 de foraje,

putandu-se trage urmatoarele concluzii:
- indicatorul pH s-a incadrat, in general, in limitele baremurilor de potabilitate, cu
exceptia urmatoarelor foraje care au inregistrat un pH usor acid: forajul Lipau F3, F4, F5 si
Ardud F1;
- regimul oxigenului: CCO-Mn prezinta depasiri la 18 foraje (maxima fiind de 6 mg
O2/l la Valea Vinului F1);
- nutrienti: amoniu prezinta depasiri ale CA la 19 foraje (maxima fiind de 2.85 mg/l la
forajul Satu Mare F1, ≈6 ori CMA); fosfati – la forajele Baba Novac F1 si Satmarel F1;
- ionii generali prezinta depasiri la parametri: Fe – la 14 foraje (maxima fiind de 990
μg/l la forajul Tamaseni F1, ceea ce inseamna de 5 ori CMA); Mn – la 28 foraje (maxima fiind
de 24000 μg/l la forajul Valea Vinului F1, ceea ce inseamna de 480 ori CA);
 - metalele grele prezinta depasiri la parametri: Pb – la 15 foraje (maxima fiind de 230
μg/l la forajul Capleni F4, ceea ce inseamna de 23 ori CMA); Ni – la 4 foraje (maxima fiind de
69 μg/l la forajul Acas F3, ceea ce inseamna de 3.5 ori CMA); Cd – la forajul Valea Vinului F1
(o singura valoare, 30 μg/l, ceea ce inseamna o depasire de 6 ori a baremului de potabilitate).
- indicatorii bacteriologici nu au fost determinati, nefiind cuprinsi in planul de
activitate al laboratoarelor.

Pentru forajele de urmarirea poluarii, situate in jurul unor beneficiari industriali potential
poluatori ai apelor subterane, in anul 2004, s-au studiat o serie de foraje, dupa cum urmeaza:
- in hidrostructura subbazinului Somesul Mic si afluenti au fost monitorizate lunar 6
foraje de la S.C. Terapia Cluj. In urma analizelor efectuate, s-au inregistrat depasiri
substantiale ale baremurilor de potabilitate la forajul F3, la urmatorii indicatori: cloruri de 2.5
ori, CCO-Cr de 66 ori, CCO-Mn de 61 ori, amoniu de 154 ori, fier de 20 ori, cianuri de 1.38
ori (in scadere fata de anii trecuti), fenoli de 330 ori. La indicatorul azotati avem o singura
depasire nesemnificativa, iar la azotiti s-au inregistrat putine depasiri ale CMA. La forajul F6
s-au inregistrat depasiri considerabile ale CMA la urmatorii indicatori: CCO-Cr de 54 ori, CCO-
Mn de 63 ori, amoniu de 60 ori, fenoli de 1480 ori. Indicatorul de poluare – substante
extractibile a fost depistat la putine determinari in comparatie cu anii trecuti (valoare maxima
obtinuta: 1.66 mg/l la doua recoltari la forajul F6).
- in hidrostructura subbazinului Somesul Inferior a fost analizata calitatea apei de la
E.M. Cavnic-Iaz Plopis, din forajul P1, unde s-au inregistrat depasiri ale baremurilor de
potabilitate la: sulfati (maxima depasind de 1.5 ori valoarea CMA) si la plumb (maxima
depasind de 9 ori baremul).
Flotatia centrala a investigat calitatea apei la iazul Bozanta din cele 4 foraje proprii
ale unitatii. Concluzionam urmatoarele aspecte: la forajul F4 s-a inregistrat un pH minim de
6.00 si Zn prezinta o depasire a baremului de 4 ori. La Cu s-au inregistrat depasiri la
majoritatea analizelor (valoarea maxima: 4.8 mg/l la forajul F3, ceea ce inseamna o depasire
a CMA de 48 ori); Pb s-a regasit in toate forajele (valoarea maxima la forajul F2, ceea ce
inseamna de 11 ori limita admisibila); cianurile au atins valoarea maxima de 640 μg/l la
forajul F2.
Societatea SC Transgold SA Baia Mare (fosta SC Aurul) isi mentine monitorizarea,
lunar, dupa accidentul major din anul 2000 prin cele 12 foraje FP1 – FP12 din Baia Mare (la
forajul FP12 s-au facut analize doar in luna septembrie, in celelalte luni fiind infundat). In urma
determinarilor efectuate, concluzionam: pH-ul este frecvent slab acid, cu un minim de 2.5 la
forajul FP9; la Zn s-au facut determinari doar de 2 ori pe an la fiecare foraj, inregistrandu-se
depasiri la majoritatea analizelor (valoarea maxima la forajul FP4, ceea ce inseamna de 15 ori
CMA); Cu prezinta depasiri ale CA la toate forajele (valoarea maxima fiind de 10.09 mg/l la
forajul FP4, in luna aprilie, ceea ce inseamna o depasire a baremului de 101 ori); cianurile
prezinta depasiri la 5 foraje (valoarea maxima: 124 μg/l la forajul FP9.
Tot la SC Transgold SA Baia Mare au fost investigate alte 7 foraje suplimentare,
amplasate in zona iazului Meda si doua in zona Uzinei. In urma rezultatelor obtinute, s-a
constatat: un pH minim de 3.5 la FP7; Cu prezinta depasiri la majoritatea analizelor (valoarea
maxima la FP7 si reprezinta de 54 ori valoarea CMA); Zn prezinta o singura depasire a CMA
la FP8 (5135 μg/l); cianurile prezinta 6 depasiri (maxima: 130 μg/l, la forajul Uzina Est).
Pentru cunoasterea impurificarii cu produse petroliere de la statiile si depozitele de
carburanti din jud. Maramures, au fost verificate o parte din unitatile Petrom Baia Mare,
unde s-a evidentiat prezenta substantelor extractibile (maxima: 82 mg/l la statia Pecomar
F5) si depasiri ale CA la CCO-Mn la toate forajele analizate (valoarea maxima la forajul F1 de
la statia 3, fiind de 9 ori mai mare decat baremul); Pb a inregistrat depasiri la toate forajele
monitorizate (maxima depasind de 5.4 ori valoarea CMA la forajul de la statia Pecomar F2).
SC Cuprom SA Bucuresti, Sucursala Baia Mare, fosta RGB Phoenix Baia Mare si-a
investigat caracteristicile apei subterane prin monitorizarea a 15 foraje. Analizele evidentiaza
ape cu cea mai mare impurificare in zona sectiei de electroliza a cuprului (forajul FP1A) unde
s-a inregistrat un pH minim de 0.8. Tot la forajul FP1A s-au inregistrat depasiri: la Cu –de
100700 ori valoarea CMA; Fe - de 12500 ori CMA; As – de 20000 ori CMA; Pb – de 1100 ori
CMA; cloruri – de 6 ori CMA; sulfati – de 48 ori CMA; Zn – de 53 ori CMA.
SC Romplumb Baia Mare s-a urmarit calitatea apei freaticului la 3 din cele 4 foraje de
observatie proprii (in lunile sept., oct., nov., dec.). S-au constatat: pH slab acid la toate
forajele; depasiri ale baremului de potabilitate la: CCO-Mn la toate determinarile; Fe, Cu, Zn
s-au depasit valorile CMA la toate determinarile la forajele F1 si F2; Cd si Pb depasiri la toate
forajele.
SC Somes Dej s-au monitorizat, saptamanal, cele 2 foraje proprii. S-au constatat:
CCO-Mn prezinta putine cazuri de depasiri; CCO-Cr prezinta depasiri ale CMA la toate
analizele efectuate; amoniu prezinta depasiri la majoritatea analizelor, depasind de 9 ori
valoarea CMA la FP1.
La E.M. Baia Sprie – iaz Tauti au fost monitorizate 2 foraje: F1 si F2. Analizele indica
nepotabilitate dupa indicatorii pH (F2), sulfati, Fe, Mn, Cu, Zn (F2) si Pb.

In hidrostructura subbazinului Somesul Mare si si afluenti au fost monitorizate 4 foraje

de urmarirea poluarii la SC Ario SA Bistrita, 3 foraje la Petrom Bistrita si 1 foraj propriu de
observatie la SC Promet SA Beclean. In urma analizelor s-a remarcat impurificare cu
substante extractibile (maxima fiind de 53 mg/l la forajul Valea Castailor) si depasiri ale CMA
la CCO-Cr la toate determinarile. La SC Promet SA Beclean s-au inregistrat depasiri ale
CMA la indicatorul Fe (la toate analizele).

In hidrostructura subbazinului Crasna si afluenti s-au monitorizat 5 foraje, 14 puturi si 2

foraje proprii de urmarirea poluarii de la Depozitul de zgura si cenusa Panic, apartinand SC
Uzina Electrica Zalau-Salaj. Majoritatea indicatorilor s-au incadrat in baremul de potabilitate.
S-a inregistrat o depasire a valorii CMA la cloruri - la trei analize de la forajul P4 Panic.
La SC Nutrisam Moftim s-au monitorizat 4 foraje de urmarirea poluarii unde
impurificarea subterana a pus in evidenta un pH usor acid (6) la F2, F3, F4 si depasiri ale CA
la indicatorii: CCO-Mn, azotiti, amoniu si fosfati (cauza: domeniul de activitate – zootehnia).

Determinarile de substante prioritare/prioritare periculoase s-au efectuat la 4

folosinte, la forajele proprii de urmarirea poluarii. S-au investigat 10 foraje prin 10 analize. S-
au inregistrat depasiri ale CMA la Pb si Cd (la cele 2 foraje SNP PETROM SA Bucuresti,
sucursala PECO Zalau), iar Ni la un singur foraj (aceeasi folosinta). Compusii organici s-au
incadrat in baremurile de potabilitate, o singura exceptie benzenul si compusii sai (toluen,
xileni) prezinta depasiri doar la putul 2 Panic. Benzen-a-pirenul a inregistrat depasiri ale limitei
admisibile la toate analizele (valoarea maxima 3.5 μg/l fata de 0.01 μg/l, la forajul depozit de
desfacere de la PECO Zalau).

Pentru forajele de exploatare si drenuri, se prezinta zonele critice din punct de vedere a
calitatii apelor subterane, utilizatorii de apa afectati sau potential afectabili in timp de calitatea
necorespunzatoare a acestor categorii de ape. In anul 2004 s-au efectuat determinari fizico-
chimice la urmatoarele zone critice:
- hidrostructura Somesul Mic si afluentii: SC Terapia Cluj a inregistrat valori maxime
ale CA la forajul F3 de pe platforma (cauze: manipulari defectuoase la tratari, canalizari
deteriorate in zona platformei);
- hidrostructura Somesul Inferior si afluentii: SC Transgold SA Baia Mare prezinta
valori ale pH-ului in domeniul acid, precum si depasiri la Zn, Cu (cauze: avarii repetate la
conductele de transport turbureala de steril de flotatie din 1999, respectiv accidentului cu efect
transfrontier din 2000). Ca un efect pozitiv se remarca putine depasiri ale CMA la cianuri. Ca
zone critice mai mentionam: SC Cuprom SA Bucuresti, Sucursala Baia Mare (fosta RGB
Phoenix Baia Mare) cu ape agresive in zona electrolizei cuprului FP1A, Flotatia Centrala –
iaz Bozanta si EM Baia Sprie – iaz Tauti.

- hidrostructura Somesul Mare si afluentii: Sucursala miniera Rodna-iaz decantare,

unitatile zootehnice, Statia de tratare si epurare Bistrita, SC Promet SA Beclean,
centrale termice.

Reflectarea prin analize a cazurilor de utilizatori de apa subterana influentati de

potentialii impurificatori, la nivelul anului 2004 o regasim in cazul forajelor de exploatare si
drenuri, astfel:
- foraje de exploatare: s-a monitorizat doar forajul F1 (prin 2 analize)de la frontul de
captare al Sighetului (hidrostructura subbazinului Tisa si afluenti), unde s-au constatat
depasiri ale CA la urmatorii indicatori: CCO-Mn (la una din cele 2 recoltari); Pb - la ambele
recoltari (de 1.5 ori valoarea CMA).
- drenuri: au fost monitorizate 2 drenuri (Floresti-jud. Cluj si EM Cavnic-iaz Plopis). La
Floresti indicatorii analizati se incadreaza in baremurile de potabilitate, cu excentia amoniului
(prezinta o depasire de 3 ori CMA) si a Pb (depaseste de 2 ori CMA), iar la EM Cavnic-ias
Plopis s-au inregistrat depasiri la sulfati (la o singura recoltare), Pb (la cele 2 determinari, cu
depasirea de 6 ori valoarea CMA).

Calitatea fantanilor a fost investigata la nivelul anului 2004 prin intermediul Directiilor de
Sanatate Publica Judetene, APM Satu Mare si SGA Maramures. S-au obtinut date de la 154
de fantani prin intermediul a 187 recoltari.
Sistematizand pe hidrostructuri fantanile cu indicatorii ce au depasit CMA privind
calitatea apei potabile, rezulta:
- in hidrostructura Campia Somesului, cele 3 fantani investigate din groapa de gunoi
(Odoreului 118, 94 si 80) prezinta depasiri la: pH, CCO-Mn, amoniu, azotiti,
azotati (o singura depasire), Pb, Cr, Mn, Fe si Ni. Indicatorii bacteriologici au
prezentat depasiri ale CMA (aceste ape folosindu-se doar pentru irigatii).
- in hidrostructura subbazinului Somesul Mic si afluentii au fost investigate 37 fantani.
S-au semnalat depasiri la: CCO-Mn (la 9 fantani); cloruri (o singura depasire a
CMA la fantana Borsa-Burtuca); azotati (la 6 fantani). Din punct de vedere
bacteriologic toate fantanile sunt nepotabile.
- in hidrostructura subbazinului Somesul Mare si afluentii au fost monitorizate 73
fantani. S-au inregistrat depasiri la: cloruri (2 fantani); sulfati (o singura depasire);
duritatea totala (4 fantani au avut valori sub limita minima admisibila); CCO-Mn
(depasiri ale CMA la majoritatea fantanilor, maxima depasind de 10.53 ori la
fantana Zagra); amoniu (la 3 fantani); azotati (la 8 fantani, maxima depasind de 3
ori CMA la fantana Lusca nr. 78 A); Fe (la 3 fantani, maxima depasind de 2.2 ori
baremul de potabilitate la fantana Corvinesti). Din punct bacteriologic majoritatea
fantanilor sunt nepotabile.
- in hidrostructura subbazinului Somesul Inferior si afluentii au fost investigate 38
 fantani. S-au inregistrat depasiri la: cloruri (o singura depasire); CCO-Mn (depasiri
la 6 fantani); azotati (o singura depasire la fantana Dej de 1.4 ori). Din punct de
vedere bacteriologic toate fantanile sunt nepotabile.
- in hidrostructura subbazinului Crasna si afluentii, in anul 2004 nu s-au primit analize
de la fantanile care apartin acestei hidrostructuri.
- in hidrostructura subbazinului Tisa si afluentii au fost monitorizate 2 fantani. S-au
inregistrat depasiri la urmatorii indicatori: Mn si Pb (la Cisla), CCO-Mn si Pb (la
Viseul de Sus).
- in hidrostructura Campiei de dune Carei, s-au primit analize de la fantana de la
groapa de gunoi Carei, unde s-au semnalat depasiri ale CA la indicatorii: pH, CCO-
Mn, amoniu, azotiti, Pb, Cr, Fe, precum si la toti indicatorii bacteriologici.

Bazinul hidrografic CRISURI

Reteaua hidrogeologica de stat aferenta Directiei Apelor Crisuri acopera întreaga

suprafata a Câmpiei de Vest cuprinsa între bazinele râurilor Crasna si Crisul Alb si asigura
cunoasterea si investigarea complexelor freatice si de adâncime din zona.
Caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale orizonturilor acvifere sunt
conditionate de unitatea morfologica in care se dezvolta, de natura conditiilor geologice si
litologice ale rocii magazin care cantoneza stratul acvifer.
Hidrostructurile ce formeaza bazinul hidrografic Crisuri sunt: Câmpia de dune,
Culoarul Ierului, Câmpia inalta Diosig-Tasnad, Piemontul colinar al Oradiei, Lunca
Barcaului, Conul aluvionar al Crisului Repede, Câmpia inalta piemontana, Câmpia joasa
de subsidenta.
Urmarirea dinamicii si evolutiei chimismului apelor subterane s-a efectuat in anul 2004
pe un numar de 111 foraje : din care 101 foraje de control si 10 foraje de poluare.

In subbazinul Ier s-au recoltat probe din 11 foraje, care au scos in evidenta depasirea limitei
de potabilitate la urmatorii indicatori: amoniu (la 5 foraje), duritate totala (11 foraje);
mangan (la 7 foraje). Alte depasiri s-au intalnit si la indicatorii: azotiti (la forajul F1 – Santau);
reziduu fix, cloruri. Depasiri izolate se inregistreaza la NO3, CCO-Mn, Ca si PO4.

Analizele efectuate pe probele de apa recoltate din 10 foraje cuprinse in subbazinul

hidrografic Barcau, scot in evidenta depasirea limitei de potabilitate in majoritatea forajelor, la
indicatorii: mangan, duritate totala si Fe. Depasiri izolate se inregistreaza la Ca, CCO-Mn si
fosfati. Alte depasiri se inregistreaza si la indicatorii: amoniu – prezinta depasiri la unul dintre
forajele studiate (valoarea maxima de 0.625 mg/l la F1 Balc) si azotitii prezinta depasiri la
cele 10 foraje studiate.

Din analizele fizico-chimice efectuate pe probele de apa recoltate din 25 de foraje cuprinse in
subbazinul hidrografic Crisul Repede (14 de ordinul I, 4 de ordinul II si 7 apartinand statiei de
control a poluarii apelor subterane) se constata depasiri frecvente, mai ales in forajele de
ordinul I. Azotatii prezinta depasiri ale limitei de potabilitate in 5 din cele 14 foraje de ord. I
(54.075 mg/l la F6 Oradea si 84.97 mg/l la F7 Oradea, iar la forajele de control de control a
poluarii pana la de 2 ori limita din normativ la P5 Oradea); se constata depasiri si la mangan
si duritate totala, iar in cazuri izolate la pH, Ca, sulfati. De asemenea se observa depasiri
ale limitei de potabilitate la indicatorul fosfati in aliniamentul Oradea. La forajele apartinand
statiei de control a poluarii apelor subterane se inregistreaza depasiri la indicatorii: NO3,
reziduu fix, sulfati, Mn, PO4 si duritate totala. Alte depasiri inregistrate: amoniu (4.129
mg/l la forajul P2 Oradea); azotiti (0.895 mg/l la F1 Tarian); CCO-Mn – (14.58 mg/l la P6
Oradea); Fe prezinta depasiri doar la forajul F4 Fughiu. La toate forajele apartinind statiei de
control a poluarii apelor subterane se constata depasiri la indicatorul fenoli.

In Campia joasa de subsidenta s-au efectuat analize fizico-chimice la 11 foraje la care se

constata depasirea limitei de potabilitate la indicatorii: amoniu, duritate totala, mangan,la
majoritatea forajelor studiate, iar izolat se constata depasiri la sulfati, substante organice si
fosfati. Alte depasiri: azotati - doar la forajul F1 Cefa depaseste de 2 ori limita admisa.

In subbazinul hidrografic Crisul Negru analizele s-au efectuat la 17 foraje, din care 14 de
ordinul I, la care se constata depasiri frecvente la CCO-Mn, Fe, Mn, fosfati si duritate totala.
In cazuri izolate se constata depasiri la indicatorii: pH si amoniu. Forajele de ord. II prezinta
depasiri ale limitei de potabilitate la indicatorii: Fe, CCO-Mn, fosfati, duritate totala si Mn.

In hidrostructura aferenta subbazinului hidrografic Crisul Alb s-au efectuat analize fizico-
chimice in 21 foraje, din care 13 de ordinul I si 8 foraje de ordinul II. La forajele de ordinul I se
constata depasiri la indicatorii : amoniu, azotiti, CCO-Mn, magneziu, fosfati, fier, mangan
si duritate totala. La forajele de ordinul II de la Pancota, Cuvin, Seleus si Santana se
constata depasiri ale limitei de potabilitate la amoniu, azotati, mangan, fosfati si frecvent la
duritate totala.

Pentru depistarea surselor de poluare a panzei freatice si urmarirea in timp a actiunii nocive a
acestora, in perimetrul conului de dejectie al raului Crisul Repede functioneaza o statie de
control a poluarii apelor subterane cu 10 foraje de observatie. Aceste foraje au fost urmarite
semestrial, determinandu-se urmatorii indicatorii specifici: plumb, zinc si fenoli.
Pentru interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice, tinand seama de principalele
surse de poluare din perimetru, zona a fost impartita in trei sectoare:
• sectorul mal stang-aval Oradea - se constata depasiri in forajul P2 Oradea-
Tarian la amoniu, mangan, duritate totala;
• sectorul mal drept-aval Oradea cuprinde 9 foraje ce includ principalele surse de
poluare din zona industriala de vest (statii de epurare, SC Cemtrade SA, SC
Sinteza, etc.). Se constata depasirea limitelor admise la indicatorii: azotati,
reziduu fix, calciu, fier, sulfati, mangan, pH, duritate totala si foarte rar
amoniul. Se incadreaza in STAS 1342/91 indicatorii specifici Pb si Zn.
• sectorul Santaul Mic, reprezentat prin sursa de poluare din zona haldei de zgura
si cenusa de la SC Termoelectrica-Sucursala Electrocentrale (CET I) Oradea,
prezinta depasiri ale STAS 1342/91 la: calciu, reziduu fix, sulfati, mangan,
magneziu, fenoli si duritate totala. Fata de anul anterior se constata o scadere a
valorilor in cazul indicatorilor azotati, fosfati, fier, zinc si amoniu.

La forajele de adancime s-au efectuat analize la probe de apa din 5 foraje care scot in
evidenta depasirea limitei de potabilitate la fosfati, iar cu caracter izolat la duritate totala,
fenoli, CCO-Mn si mangan.
Bazinul hidrografic MURES

In cursul anului 2004, calitatea apelor freatice din bazinul hidrografic Mures a fost
monitorizata prin intermediul a 89 de foraje, din care 67 foraje hidrogeologice care urmaresc
freaticul si 22 foraje de control amplasate pe principalele platforme industriale, din care s-au
recoltat 191 probe pentru analize fizico-chimice (27 indicatori generali, plus indicatorii specifici
zonelor poluate).
In general, forajele investigate sunt amplasate de-a lungul cursului raului Mures si a
afluentilor principali, ocupand o suprafata relativ mare si cuprinzand forme de relief diferite.

Principalele hidrostructuri care ocupa BH Mures sunt cuprinse in 5 zone: partea

superioara a râului Mures, valea Târnavelor, valea Ariesului, zona localitatilor Alba si
Deva si zona Aradului.

Partea superioara a râului Mures cuprinde zona dintre Gheorghieni si Ludus, pentru care s-au
selectat 14 foraje. Pentru caracterizarea fizico-chimica s-au analizat: variatia gradului de
mineralizare , consumul chimic de oxigen, ionul amoniu si ionul mangan. De la o recoltare la
alta s-au inregistrat diferente mari la o seama de indicatori, datorate echilibrului dintre stratele
acvifere, cursurilor de apa din apropiere si conditiilor hidro-meteorologice.
In general, apele din aceasta zona prezinta un grad de mineralizare totala ridicat,
inregistrandu-se 1465.4 mg/l (datorat in cea mai mare parte bicarbonatilor), iar duritatea
ajungand la o valoare maxima de 133.00 G la forajul F4 Cristesti. De asemenea, clorurile au
valori cuprinse intre 408 mg/l la forajul F3 Sangeorgiu de Mures si 1205 mg/l la forajul F3
Cristesti, datorita existentei unui bloc de sare in regiunea respectiva. Si sulfatii inregistreaza
valori ridicate (1417.5 mg/l la F5 Cristesti), determinate de prezenta in tronsonul respectiv a
unor depozite de gipsuri cu solubilitate ridicata.
Fermele zootehnice din aceasta zona influenteaza negativ, prin dejectii, calitatea apelor
freatice. Valorile maxime la CCO-Mn s-au inregistrat la F4 Ludus (17.1 mg/l), iar la ionul NH4
s-au inregistrat valori maxime la F4 Cristesti (48.8 mg/l) si la F4 Ludus (23.7 mg/l).
In ceea ce privesc azotatii, acestia au un continut ridicat in zona Cristesti (F4 - 245
mg/l) datorita existentei platformei industriale AZOMURES in apropiere. Prezenta clorurii de
sodiu si calciu este pusa atat pe seama fondului natural cat si a dejectiilor provenite de la
fermele de crestere a pasarilor si taurinelor (Cristesti F1 - 319 mg/l, F3 - 1205 mg/l si F4 - 550
mg/l – valori maxime).

In Valea Târnavelor calitatea apelor freatice este urmarita prin intermediul a 11 foraje,
amplasate de a lungul raurilor Tarnava Mare si Tarnava Mica..
Pentru aceasta zona se inregistreaza depasiri la urmatorii indicatori: CCO-Mn, NH4,
Mn, Ca, Mg, SO4, duritate totala, reziduu fix si fenoli.
In acest spatiu se resimte prezenta cutelor diapire (ca fond natural) care determina in
unele sectoare cresteri apreciabile ale gradului de mineralizare (avand o medie de 1570.1
mg/l), datorita prezentei ionilor de Na, Cl, SO4 si a bicarbonatilor. Valoarea maxima s-a
inregistrat la F2 Blaj – 5494.1 mg/l, datorita clorurilor de calciu si sodiu.
De asemenea, duritatea totala este mare (9.660 G si 59.30 G).
Concentratia medie a substantelor organice variaza intre 1.5 mg/l si 19.1 mg/l (la F4 Mihalt).
Prezenta surselor de poluare determina impurificarea apelor freatice si cu cantitati insemnate
de ioni de amoniu (valori medii de 1.99 mg/l), ceea ce duce la reducerea utilizarii acestor
surse in scop potabil de catre populatie.

In Valea Ariesului calitatea apelor freatice este urmarita in 6 foraje: F1 Poiana si F2 Cornesti
amplasate in apropierea orasului Turda; forajele F1 si F3 Luncani amplasate in apropiere de
confluenta cu raul Mures, de o parte si de alta a raului Aries si forajele Fenes F1 si Ampoi F2
amplasate in apropierea localitatii Zlatna.
Valorile concentratiei masurate la majoritatea indicatorilor chimici generali sunt mai mici
decât limitele admise conform Legii 311/2004, in toate forajele din zona, cu exceptia
manganului, ionului de amoniu si cadmiu.
Valoarea medie a gradului de mineralizare se situeaza la nivelul de 583 mg/l,
predominand bicarbonatii.

In zona Alba - Devat (10 foraje) se inregistreaza o valoare medie a mineralizarii de 1002.78
mg/l, cu predominarea bicarbonatilor, a sulfatilor si a clorurilor, datorita masivelor de sare
din zona si a intercalatiilor de gipsuri. La majoritatea forajelor nu s-au inregistrat depasiri la
substanta organica (exceptie F5 Alba-8.37 mg/l). La indicatorul amoniu s-au inregistrat
depasiri in mai multe foraje (valoarea maxima de 1.78 mg/l la F5 – Alba Iulia) iar la indicatorul
mangan s-a depasit de 14 ori valoarea limita.

In zona Arad (23 foraje) s-au inregistrat depasiri, functie de locul de amplasare al forajului, la
CCO-Mn, Mg, NO3 si PO4. O caracteristica a apelor freatice din zona de varsare a Muresului
este gradul de mineralizare scazut in comparatie cu restul apelor freatice din bazin (valoarea
medie fiind de 627.2 mg/l) si in care predomina sarurile bicarbonatate, in special cele de
calciu.
In general valorile ionului de amoniu sunt situate sub limita admisa, exceptie facand
forajul F23 ARCHIM.

In ceea ce priveste calitatea apelor din forajele de control al poluarii, amplasate in principalele
zone industriale, s-au evidentiat urmatoarele aspecte:
- in zona S.C.AZOMURES exista un iaz batal unde se depoziteaza apele uzate.
Aici panza de apa freatica este puternic poluata cu NO2 (in F23 - 84.27 mg/l), NO3 (in F17 –
8.16 mg/l), NH4 (in F23 – 21.46 mg/l). Si indicatorii fluor si uree se gasesc in concentratii
foarte mari.
- in zona S.C. BICAPA - Tarnaveni, cu toate ca unitatea si-a incetat activitatea, apele
freatice prezinta: o concentratie ridicata a pH (6.99 – 9.76) si Cr (in F1- halda ); concentratia
ionolor de zinc este sub limita stabilita in Legea 311/2004; concentratia fluorurilor variaza
intre 0 si 1.29 mg/l (F1), a Pb intre 0-2.18 mg/l (F1), a cianurilor intre 0-0.319 mg/l (F3).
Cu toate ca instalatiile sunt oprite de 4 ani impactul asupra freaticului este ridicat
datorita infiltratiilor din bataluri.
- in zona SOMETRA - Copsa-Mica,unde se prelucreaza metale neferoase,
monitorizarea calitatii apei freatice se face prin intermediul a 2 foraje cu recoltare trimestriala,
care evidentiaza o mineralizare totala ridicata (F2- 1248 - 1816 mg/l ). Spre deosebire de
anul 2003, la indicatorii specifici unitatii (metale grele) s-au inregistrat scaderi. Doar la
indicatorul mangan s-au inregistrat valori de 34 de ori mai mari decat valorile admisibile.
- in zona E.M. BAIA de ARIES, unde se prelucreaza minereuri auro-argintifere si sulfuri
polimetalice, exista 2 foraje de control monitorizate semestrial. In urma analizelor s-au
constatat urmatoarele:
* mineralizarea totala depaseste valorile admise (valoarea maxima inregistrata a fost
de 2230 mg/l la F2);
* substantele organice prezinta depasiri, cuprinse intre 13.1 mg/l – 55.0 mg/l;
* la indicatorul mangan s-a inregistrat o valoare maxima de 21.1 mg/l, depasind de 422
de ori limita admisa;
* la cianuri valoarea maxima inregistrata a fost de 1.15 mg/l, depasind de 23 de ori
valoarea admisa.
- in zona SC AMIDIP SA – Calan (Sidermet – produce fonta de turnatorie), s-au
executat un nr. de 2 foraje piezometrice. Conform analizelor, s-au inregistrat depasiri la
mineralizarea totala (concentratia maxima a fost de 1771 mg/l) si la CCO-Mn (valoarea
inregistrata depaseste de 1.7 ori valoarea limita admisa).

Bazinul hidrografic ARANCA

In bazinul hidrografic Aranca calitatea apei freatice, in anul 2004, a fost investigata in
14 foraje, din care 7 foraje de ordinul I si 7 foraje de ordinul II. De asemenea au mai fost
analizate si 2 foraje de adancime, de la Teremia Mare si Beba Veche, din patrimoniul ANAR
Directia Apelor Banat.
Pentru forajele de ord. I si II s-au recoltat 27 de probe din care s-au determinat
urmatorii indicatori: temperatura, pH, conductivitate/reziduu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+,
Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. In urma analizelor s-au
constatat depasiri ale limitei admise in mod exceptional, conform legii 458/2002, la urmatorii
indicatori:
- cloruri – de 1.0-2.34 ori la forajele din zona Lovrin, Nerau, Sannicolau Mare;
- reziduu fix – de 1.0-1.6 ori la forajele din zona Lovrin, Nerau, Sannicolau Mare,
Valcani;
- fier – de 2.3-4.8 ori la forajele din zona Dudestii Vechi, Sannicolau Mare, Sanpetru
Mare;
- magneziu – de 1.0-2.8 ori la forajele din zona Lovrin, Nerau, Sannicolau Mare,
Valcani;
- substante organice – de 3.4-74.3 ori la forajele din zona Dudestii Vechi, Lovrin,
Periam, Nerau, Sannicolau Mare, Saravale, Valcani;
- amoniu – de 1.12-12.2 ori la forajele din zona Dudestii Vechi, Lovrin, Periam,
Sannicolau Mare, Sanpetru Mare, Saravale, Valcani;
- fosfati – de 1.0-3.9 ori la forajele din zona Dudestii Vechi, Nerau, Sannicolau Mare,
Valcani;
- mangan – de 1.3-27.6 ori la forajele din zona Dudestii Vechi, Lovrin, Sannicolau
Mare, Sanpetru Mare, Saravale, Valcani.

Cele mai mari depasiri (de cel putin 10 ori) a concentratiilor de poluanti admise in mod
exceptional in apa potabila s-au inregistrat la indicatorii:
- substante organice - max. 74.3 ori in zona Sannicolau Mare in foraj de ord. I; max.
38.3 ori in zona Valcani in foraj de ord. I; max. 28.4 ori in zona Lovrin in foraj de ord. II; max.
18.0 ori in zona Sanpetru Mare in foraj de ord. I; max. 13.4 ori in zona Didesti Vechi in foraj de
ord. II; max. 13.2 ori in zona Nerau in foraj de ord. II.
- amoniu - max. 12,2 ori in zona Dudesti Vechi in foraj de ord. II.
- mangan – max. 27.6 ori in zona Sannicolau Mare in foraj de ord. I; max. 24.2 ori in
zona Didesti in foraj de ord.II; max. 15.1 ori in zona Lovrin in foraj de ord. II; max. 14.0 ori in
zona Sanpetru Mare in foraj de ord. I; max. 13.0 ori in zona Valcani in foraj de ord. I.
Modificarile de calitate a apei din freatic, cantonata la 40 m adancime, sunt produse de:
- evacuarile de ape uzate sau insuficient epurate din zona agroindustriala Sannicolau
Mare;
- depozitarile de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate;
- ingrasaminte chimice si pesticide administrate incorect pe terenurile agricole.
Pentru cele 2 foraje de adancime s-au determinat urmatorii indicatori: temperatura,
pH, conductivitate/reziduu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-,
HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. Se constata ca indicatorii au concentratii mai mici decat
limitele admise, cu urmatoarele exceptii:
- amoniu – depasire de 6.4 ori la Beba Veche;
- substante organice – depasire de 5.2 ori la Beba Veche si de 30.8 ori la Teremia
Mare;
- fosfati – depasire de 5.0 ori la Teremia Mare;
- mangan – depasire de 4.0 ori la Teremia Mare.
Din analiza datelor de mai sus se constatata urmatoarele:
1. Nivelul poluarii in majoritatea forajelor nu prezinta modificari fata de anii anteriori,
inregistrandu-se depasiri ale limitei admise la cel putin 2 indicatori (amoniu si substante
organice). Cele mai grave situatii de poluare, cu depasirea de mai multe ori a limitei maxime
admise in mod exceptional conform Legii 458/2002, prezinta indicatorii: substante organice,
amoniu si mangan.
2. In stratul acvifer de adancime calitatea apei este necorespunzatore in cele 2 foraje
investigate, inregistrandu-se depasiri ale limitei maxime admise in mod exceptional la:
indicatorul amoniu pana la 6.4 ori; substante organice pana la 30.8 ori; fosfor pana la 5.0
ori si la mangan pana la 4.0 ori.

Bazinul hidrografic TIMIS-BEGA-CARAS

Bazinul hidrografic Bega-Timis-Caras este un bazin cu o morfologie si o structura

complexa determinata de interrelatia dintre cele doua mari arii tectonice si anume: orogenul
carpatic si depresiunea panonica.
Apele freatice, pe diferite unitati morfologice, sunt cantonate pâna la adâncimi de 40-50
m în depozite aluvio-proluviale, deluviale, fluvio-lacustre de vârstã pleistocena-holocena.
Grosimea depozitelor permeabile acvifere variaza intre 0,5 si 20 m grosime, mai mari in
zona de lunca si terasa a raurilor Bega, Timis, Caras si Nera. Nivelul piezometric este mai
adanc in cadrul campiei piemontane si mai ridicat in zona de campie joasa si lunca.
Reteaua de monitorizare a apelor freatice este constituitã din 159 de foraje de
observatie si foraje de poluare si 41 foraje de adancime si este amplasata în special în
zonele de câmpie ale Spatiului Banat, urcând numai pe luncile râurilor in zona cursurilor
superioare.
În teritoriul B.H. BEGA - TIMIS - CARAS a fost instituita o retea de puncte (foraje) de
observatie care au ca scop stabilirea regimului de variatie a nivelurilor piezometrice,
temperaturilor si a chimismului apelor subterane freatice.
Pe tipuri de foraje, situatia forajelor monitorizate in anul 2004 se prezinta astfel: 94 de foraje
de ordinul I, 51 de foraje de ordinul II, 12 foraje de poluare si 2 statii experimentale.
Astfel, în ceea ce priveste situatia depãsirii limitelor admise (A) si admise în mod
exceptional (AE) se constata urmãtoarele zone de poluare:
- zone critice puse in evidenta de forajele de poluare;
- zone critice puse in evidenta de forajele de ordinul I si II.
Cele mai mari depasiri ale concentratiilor de poluanti admise în mod exceptional (de cel
putin 10 ori), conform Legea 458/2002 s-au înregistrat la urmatorii indicatori:

™ Azotiti: max. de 21.6 ori in zona Fibis in forajele de ordinul II;

™ Azotati: max. de 13,0 ori in zona Parta in forajele de ordinul I;
™ Fenoli: max. de 580 ori in zona Margina in foraj de poluare si de 21.0 ori in
zona Birda in foraj de poluare;
™ Fosfati: max. de 17.4 ori in zona Remetea Mare in foraje de ordinul I;
™ Fier: max. de 26.5 ori in zona Checea in foraje de ordinul II si max. de 17.5 ori
in zona Gavojdia in foraje de ordinul I;

™ Mangan: de la un maxim de 14.1 ori in zona Pustinis la foraje de ordinul I pana

la un maxim de 135.6 ori in zona Beregsau Mare in forajele de poluare.
™ Substante organice: max. de 358 ori in zona Carpinis in foraje de ordinul II,
max. de 322 ori in zona Marginea in foraje de poluare, de max 244.6 ori in
zona Birda in foraje de poluare, de max. 148.9 ori in zona Rauti in foraje de
ordinul I, etc.
™ Amoniu: max. de 200 ori in zona Rauti in foraje de ordinul I, de 80 de ori in
zona Butin, de 47 ori in zona Moravita de 25.6 ori in zona Marginea, etc.

Cele mai grave situatii de poluare a stratului acvifer freatic sunt in bazinele hidrografice
ale urmatoarelor rauri: pe raul Bega superioara in zona Marginea cu provenienta in cea mai
mare parte de la SOLVENTUL Marginea si din poluarea difuza (fenoli, amoniu, substante
organice, fosfati, azotiti si azotati) pe canalul Bega, aval Timisoara – frontiera si pe sectorul
Balint-Remetea, pe raul Timis superior de la complexele zootehnice, gospodarii comunale si
poluare difuza, pe raul Barzava, sectorul aval Bocsa si Birda si pe raul Bega Veche.
Comparativ cu anul 2003, in anul 2004 in zonele de poluare monitorizate, starea
calitatii apei in zonele critece se mentine degradata, neinregistrandu-se nici o ameliorare a
acesteia.

La forajele programate pentru pompari experimentale (B.H. Bega Veche), s-au executat si
determinari ale calitatii apelor subterane, efectuandu-se analize pentru indicatorii:
temperaturã, pH, conductivitate/reziduu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-,
SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli. Depasiri ale concentratiei de poluati admise
prin legea 458/2002, s-au inregistrat la urmatorii indicatori:
- amoniu: max. de 1.5-7.4 ori la Bobda, Cenei, Sanmihaiu German, Uihei;
- azotati: max. de 1.9 ori in zona Bobda;
- substante organice: max. de 2.4-12.6 ori la Biled, Cenei, Jimbolia (poluare),
Pustinis, Sandra, Sanmihaiu German, Uihei, Varias;
- fosfati: max. de 1.8 ori in zona Jimbolia (poluare);
- mangan: max. de 2.4-71.2 ori in zona Biled, Bobda, Cenei, Jimbolia (poluare),
Sanmihaiu Mare;
 - sulfati: max. de 1.3-4.6 ori in zona Bobda, Pustinis, Uihei;
- magneziu: max. de 1.1-3.4 ori in zona Bobda, Cenei, Pustinis, Uihei;
- cloruri: max. de 3.1 ori in zona Bobda;
- reziduu fix: max. de 1.1-2.1 ori in zona Biled, Bobda, Uihei.

Pentru acviferele de adâncime, au fost monitorizate 41 de foraje, la care s-au analizat

indicatorii aferenti balantei ionice.
Calitatea apei freative este necorespunzatoare in toate forajele investigate,
inregistrandu-se depasiri ale limitei maxime admise (de cel putin 10 ori) la urmatorii indicatori:
NH4+, substante organice, mangan, astfel:
- amoniu: Biled (60 ori); Cheveresu Mare (45.6 ori); Dragsina (25.0 ori); Bethausen (22.8 ori),
Unip (12.2 ori);
- substante organice: Sanpetru Mic (113.6 ori); Unip (32.6 ori); Dragsina (27.4 ori); Biled
(24.4 ori), Giulvaz (24.2 ori), Dinias (23.4 ori), Bethausen (23.1 ori), Cheveresu Mare (16.8
ori), Jimbolia (14.4 ori); Izvin (13.7 ori), Topolovatu Mare (13.7 ori), Mosnita Noua (12.6 ori),
Ezeris (12.6 ori); Bencecu de Sus (11.6 ori); Ortisoara (11.6 ori); Sipet (10.0 ori);
- mangan: Dinias (12.4 ori);

In spatiul hidrografic Banat 21.4% din totalul cerintei de apa pentru populatie se asigura
din foraje de medie si mare adancime.
Poluarea apelor freatice se mentine in majoritatea forajelor executate in stratul acvifer
freatic. Principalele cauze ale starii necorespunzatoare a calitatii apelor freatice, sunt
urmatoarele:
• administrarea incorecta a ingrasamintelor si pesticidelor pe terenurile
agricole;
• infestarea cu fenoli a forajelor de control obisnuite (de observatie) si a celor
de poluare din zona Marginea, unde functioneaza combinatul chimic
SOLVENTUL;
• evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate cat si gradul
scazut de echipare cu retea de canalizare manajera;
• infiltratii de apa poluata din canalele de desecare in care se descarca si o
parte a apelor uzate ale fermelor zootehnice cat si din poluarea difuza;
• depozitari de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate;

Bazinul hidrografic NERA-CERNA

Calitatea apelor freatice a fost analizata in bazinul hidrografic Nera prin intermediul a 7
foraje de ordinul I si 1 foraj de ordinul II. In cursul anului 2004 au fost recoltate si analizate 16
probe de apa la urmatoarele foraje : Bozovici (F1, F5), Dalboset ( F2, F3), Naidas (F2),
Prigor (F1,F3) si Socol (F1).
In bazinul hidrografic Cerna nu sunt executate foraje pentru urmarirea calitatii apei.
 In urma analizarii rezultatelor analizelor s-a ajuns la urmatoarele concluzii:
- s-a mentinut poluarea acviferului freatic in zonele localitatilor: Bozovici, Dalboset si
Naidas.
- in general, au fost depasite limitele la indicatorii: substanata organica (de 1 - 3,8
ori la Bozovici , Dalboset, Prigor si Naidas), NH4 (de 1,1 ori la Bozovici), mangan (de 2,2 -
48.06 ori la Dalboset, Naidas, Bozovici, Progor si Socol) si Fe (de 1,0-4.1 ori la Brozovici,
Dalboset, Prigor, Socol si Naidas) si azotiti (de 1.04 ori la Dalboset).
Modificarile de calitate a apei freatice sunt produse de:
- evacuarile de ape uzate menajere neepurate din zona Bozovici si a retelei de
canalizare necorespunzatoare;
- depozitarea deseurilor menajere si a namolurilor pe suprafete neamenajate;
- tratarea neadecvata cu ingrasaminte chimice si pesticide a terenurilor agricole.

Bazinul hidrografic JIU

Relieful perimetrului Directiei Apelor Jiu este constituit dintr-o serie de unitati de origini
diferite, care s-au format si asamblat de-a lungul timpului, fiecare avand o structura geologica
proprie ce a influentat puternic evolutia si trasaturile generale ale reliefului.
Unitatile geomorfologice au in subsolul lor formatiuni geologice capabile sa cantoneze
strate acvifere cu dezvoltare mare, ce sunt constituite in hidrostructuri cu caracteristici
hidrogeologice bine definite.
Principalele hidrostructuri freatice din perimetrul DA Jiu sunt: Hidrostructura apelor
freatice din Campia Olteniei; Hidrostructura apelor freatice din Piemontul Getic;
Hidrostructura apelor freatice din Subcarpatii Getici si Hidrostructura apelor freatice
din Zona Montana.

Apele subterane de adancime sunt constituite in hidrostructurile: Hidrostructura

stratelor de Fratesti, care in zona Campului Leu - Rotunda se situeaza la adancimi de 40-
45m; Hidrostructura stratelor de Candesti, Hidrostructura stratelor romaniene;
Hidrostructura stratelor daciene; Hidrostructura stratelor sarmatiene.

In anul 2004 s-au efectuat analize fizico-chimice la probele de apa prelevate din 136
foraje, din care: 115 de ordinul I, 3 de ordinul II, 6 de adancime si 12 foraje pentru urmarirea
poluarii. De asemenea, s-au efectuat analize fizico-chimice ale probelor de apa recoltate de la
4 izvoare.
Rezultatele analizelor efectuate pentru cei 18 indicatori de calitate pentru fiecare proba,
releva o mineralizare in limite destul de largi, in aproape toate forajele, aprecierea globala a
calitatii apelor facandu-se pe unitati hidrogeologice, care in general corespund cu unitatile
geomorfologice existente.

Apele freatice din terasele si luncile Câmpiei Olteniei sunt cantonate in depozite cuaternare
apartinand Pleistocenului superior, au o grosime ce variaza intre 5-20 m (mai mare in Lunca
Dunarii), si o mineralizatie totala cuprinsa intre 250-800 mg/l, mai mare in luncile raurilor decat
pe interfluvii. Apele cele mai des intalnite sunt de tip bicarbonato-calcice si bicarbonato-
sodice. Treptat, de la nord la sud se constata o crestere a continutului de fier, azotati, azotiti
si amoniu, precum si a duritatii totale.
Apele freatice din Piemontul Getic au mineralizari totale cuprinse intre 320 mg/l si 1500 mg/l,
cu o valoare mai redusa in pietrisurile villafranchiene (cand acestea sunt freatice). Cresterea
mineralizarii totale este insotita de cresterea concentratiei ionului de SO4. In zona Tg. Jiu -
Romanesti mineralizatia totala este foarte redusa (135-493 mg/l), in concordanta cu chimismul
aluviunilor din subsolul depresiunii.

Apele freatice din zona montana a perimetrului sunt deosebite calitativ si sunt folosite pentru
alimentarea cu apa potabila, deoarece mineralizarea totala este foarte redusa.

Apele de adâncime din hidrostructura Stratelor de Fratesti apar numai in Campul Leu -
Rotunda si pe o mica suprafata din Campul Salcuta-Dranic, in teritoriul ocupat de terasele
Dunarii fiind indepartate de eroziune. Grosimea acestora variaza intre 20 m in nordul
Campului Leu-Rotunda si 2-4 m la contactul dintre Camp si terase. Au mineralizare totala
cuprinsa intre 400-650 mg/l cu predominarea anionului de HCO3, incadrându-se in tipul
hidrochimic bicarbonatat. In acelasi tip hidrochimic se incadreaza si apele de adâncime din
hidrostructura Stratelor de Cândesti cu mineralizare totala intre 400-950 mg/l.

Complexul acvifer romanian, preponderent nisipos, are mineralizatia totala sub 1000 mg/l,
dar are un indicator cu valori depasite, conform Legii Apei Potabile 458/2002: in zona Craiova
ionul de amoniu este peste limita admisa, apele fiind nepotabile; in perimetrul Motru-Jiu apar
si ape subterane sulfatate, in care prezenta anionului SO4 a fost pusa pe seama spalarii de
catre apele subterane a unor strate de lignit in care apar frecvent sulfuri, mai ales sub forma
de pirita.

Apele subterane din structura daciana au mineralizatia totala sub 1000 mg/l, in care
frecvent apar valori mari ale ionului de NH4, fapt pus pe seama prezentei stratelor de lignit.
Este cel mai mare rezervor de ape subterane din perimetrul b. H. Jiu.

Hidrostructura sarmatiana, interceptata in nordul orasului Tg. Jiu contine ape potabile cu
mineralizatie totala redusa, care erau folosite in alimentarea cu apa potabila a orasului Tg. Jiu.
Actualmente zona este in conservare. In zona Tismana- Pocruia apele cantonate in nisipuri
argiloase sarmatiene nu sunt potabile, deoarece mineralizarea este foarte puternica.

Zone critice. Din punct de vedere al calitatii apelor, zona Breasta-Craiova reprezinta
zona cea mai critica. Se constata ca apele uzate evacuate de DOLJCHIM Craiova prin
evacuarile de canal meteoric Sybetra si Kellog in raul Jiu si paraul Amaradia nu mai au
incarcarile mari din anii anteriori. In schimb, apele din precipitatii care cad pe suprafata
batalului de ape fosfo-amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului in apele freatice,
antrenand mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati, etc.

Fata de anii anteriori nu se poate vorbi de o modificare semnificativa a calitatii

apelor subterane. Se constata totusi o diminuare a ionului NO3- , ca urmare a
reducerii chimizarii agriculturii, dar si o depasire cvasigenerala la ionii NO2-, NH4+. In
perimetrul SC DOLJCHIM Craiova apele freatice sunt puternic influentate de apele
uzate evacuate de la aceasta unitate in anii anteriori. Se constata depasiri mari la
ionii de amoniu, azotati, azotiti fosfati si pH, cu toate ca batalul de ape fosfo-
amoniacale nu mai este in folosinta.
Bazinul hidrografic OLT

In cadrul bazinului hidrografic Olt principalele hidrostructuri examinate sunt:

- in BH Olt superior: Depresiunile centrale (Ciucul superior, Ciucul de mijloc si
Ciucul inferior) de natura tectono-vulcanica; Depresiunile sudice (Depresiunea Sf.
Gheorghe, Tg. Secuiesc, Brasov si Baraolt) - de natura tectonica si Depresiunile de contact
din Carpatii Meridionali (Depresiunea Fagarasului si Depresiunea Sibiului);
- in BH Olt inferior: hidrostructurile sunt situate in Piemontul Getic, cu subunitatile
morfologice: Piemontul Oltetului; Piemontul Cotmeana si Câmpia Româna reprezentata
prin Câmpia Caracal (Romanati).

In anul 2004 la nivelul Bazinului Hidrografic Olt s-au efectuat 212 analize, la un numar
de 106 foraje.
Recoltare probelor de apa din foraje s-a facut cu urmatoarele frecvente:
- 2 probe/an - din forajele apartinând statiilor hidrogeologice de urmarire a poluarii din
zona marilor platforme industriale (Zarnesti, Codlea, Fagaras, Victoria-Ucea);
- 2 probe/an - din forajele stabilite pentru programul de urmarire a calitatii apei
subterane din bazinul hidrografic Olt;
- 2 proba/an - din forajele la care se efectueaza pompari in anul respectiv si pentru
forajele de adancime executate in anii anteriori.
Rezultatele activitatii desfasurate in anul 2004 pun in evidenta urmatoarele aspecte,
referitor la situatia apelor subterane freatice:

In Depresiunea Ciucului si in Defileul raului Olt, intre Tusnad-sat si Sf. Gheorghe, aproape
nu exista localitate in raza careia sa nu se cunoasca iviri de ape minerale carbogazoase.
Forajele analizate apartin statiilor hidrogeologice: Madaras (F2 si F3), Miercurea Ciuc
(F2, F3 si F4), Sansimion (F1, F2, F3, F4, F5). Cele 20 de analize efectuate au pus in
evidenta existenta unor ape carbogazoase si feruginoase cu dioxid de carbon liber.
- la Madaras se constata depasiri ale indicatorilor: reziduu fix (F3), NH4+ (val. max.
0.739 mg/l la F3), Fetot (val. max. 108.52 mg/l la F3); SO42- (val.max. 321.2 mg/l la F3); Crtot
(o singura depasire la F2 si F3).
- la Miercurea Ciuc se constata depasiri la CCO-Mn (val. max. 18.50 mg/l la F3), Ca2+
(o singura proba cu val. de 213.22 mg/l la F3); Mg2+ (val. max. 99.23 mg/l la F4); NO3- la F3
si F4 (val max. 116.563 mg/l); Crtot (F2, F3 si F4).
- la Samsimion: Pb (0.064 mg/l la F4); NO3- (F4); oxigen dizolvat (F5);

In depresiunea Sf. Gheorghe s-au analizat forajele F1, F2, F4, F5, F6, F7 - Ilieni - Ozun si
F4, F5 - Ghidfalau din care s-au prelevat 16 probe.
- la Ilieni-Ozun s-au constatat depasiri la indicatorii: Mg2+ (o singura depasire la F2);
Fetot (val. max. 13.975 mg/l la F6); Mn2+ (val. max. 0.708 mg/l la F6); Ca2+ (o singura proba,
val. 180.73 mg/l la F2); azotiti (o singura depasire: 0.371 mg/l la F6); oxigen dizolvat.
- la Ghidfalau s-au constatat depasiri la indicatorii: CCO-Mn (20.44 mg/l, la F5); oxigen
dizolvat.
In zona depresiunii Tg. Secuiesc s-au prelevat 6 probe de apa de la statiile hidrogeologice
Martineni (F4, F6) si Reci (F1):
- la Martineni s-au inregistrat depasiri la indicatorii: reziduu fix (2 depasiri ale CAE la
F4 si F6); NO3- (F4 si F6); NH4+ (o singura depasire: 0.506 mg/l la F6); Mg2+ (F4, F6); Mn2+
(F4); PO43- (o singura depasire la F6); Pb (F4 si F6).
- la Reci s-au inregistrat depasiri la indicatorii: reziduu fix (2 depasiri ale CA la F1);
CCO-Mn (50.33 mg/l la F1); Mn2+ (F1); Fetot.

In zona Depresiunii Brasovului au fost prelevate 34 probe de apa din 17 foraje de la statiile
hidrogeologice Brasov ( F1, F7A si F10), Harman-Prejmer (F13 si F10), Hoghiz (F1 si F2),
Dumbravita (F2), Rotbav (F3, F4), Prejmer (Fsnif.), Zarnesti (P1, P2, P3) si Codlea (P1, P4 si
P16).
Cele mai multe depasirile ale concentratiilor admise se inregistreaza la indicatorii:
azotiti, azotati (F10 Harman Prejmer, P1, P4 si P6 Codlea); CCO-Mn (val. max. 22.214 mg/l
la P1 Codlea); amoniu (F2 si F3 Rotbav; P1 Zarnesti; P1 Codlea); duritatea totala (la toate
forajele); Fetot (P1 Zarnesti); Ca2+ (F2 Brasov); SO42- (F2 Brasov); Cl- (F1 Hoghiz); Mn2+ (o
singura proba: 0.1984 mg/l la P1 Zarnesti); PO43- (depasesc limita AE forajele: Rotbav F3
(ambele probe), Hoghiz F2 (o proba), Zarnesti P1 (o proba) si depasesc limita A: Rotbav F4 (2
probe), Hoghiz F1 (o proba), Zarnesti P1 (o proba), Zarnesti P2 (o proba);

In zona Depresiunii Fagarasului, supravegherea calitatii apelor freatice se efectueaza la 11

foraje, la statiile hidrogeologice Arpasu de Jos (F4), Turnu Rosu (F2, F4 si F6), Victoria (P2,
P4), Fagaras (P1, P3, P4, P5 si Fapa). S-a constatat ca urmatorii indicatori s-au incadrat in
prevederile legii 458/2002: pH, Ca2+, Mg2+, Cl-, SO42-, conductivitate, bicarbonati,
nitroderivati. S-au inregistrat depasiri la indicatorii: CCO-Mn (val. max. 19.4 mg/l la F2 Turnu
Rosu); NH4+ (F2 Turnu Rosu si P5 Fagaras); duritate totala (Fagaras P1, P3, P4, P5, la
Victoria P2); reziduu fix (Fagaras P5 si Fagaras Fapa); NO2- (P5 Fagaras, P1 si F2 Turnu
Rosu); PO43- (2 probe depasesc limita admisibila la F3 si F6 Turnu Rosu, si 2 probe depasesc
limita exceptional admisibila la F2 Turnu Rosu).

In depresiunea Sibiului, evaluarea calitatii apelor freatice s-a facut pe baza analizarii a 18
probe de apa recoltate din 9 foraje apartinand de 5 statii hidrogeologice: Saliste (F1, F3),
Cristian (F1, F3), Sibiu ( F1, F2 si F4), Talmaciu (F1) si Vestem (F1).
Analizele au evidentiat depasiri la urmatorii indicatori: CCO-Mn (val. max. 60.18 mg/l la
F2 – Sibiu), NH4+ ( 2.64 mg/l la F1 Talmaciu); Fetot (4 probe depasesc concentratia admisa);
Ca2+ ( Vestem F1 (o proba); Cristia F1 (o proba); Sibiu F4 (o proba); Mg2+ (Vestem F1 si Sibiu
F1); azotati (depasesc limitele doar la Cristian F3 si Sibiu F1); reziduu fix (depasesc limita
exceptional admisa cu val. 1542.1 mg/l la Vestem F1 in campania de primavara si 956.12 mg/l
in campania de toamna); Mn2+ (val. max. 1.743 mg/l la F2 Sibiu); NO2- (2 probe depasesc
valoarea AE la F1 si F4 Sibiu, iar 4 probe depasesc valoarea A: 0.118 mg/l la F1 Sibiu si F1
Talmaciu); PO43- val. max.: 1.14 mg/l la F3 Saliste); pH ( 5 probe depasesc concentratia
admisa).

Podisul Hârtibaciului dispune de 5 foraje (10 probe prelevate) apartinand de statiile

hidrogeologice: Cornatel (F3), Altana (F2 si F4) si Agnita (F2 si F4), la care indicatorii Na, K,
Mg2+, Cl-, SO42-, si conductivitatea se incadreaza in limitele admise. Sunt depasite valorile
indicatorilor: CCO-Mn (la toate probele, val. max.: 18.6 mgO/l la F2 Altana); Fetot (o singura
depasire la F2 Altana, val. max. 0.25 mg/l); NH4+ (depasirea concentratiei admisibile la 4
probe, val. max. 4.40 mg/l); NO3- (2 probe depasesc concentratia admisa la F2 si F4 Agnita);
Ca2+ (ambele probe depasesc limita exceptional admisa la F4 Agnita); Mn2+ (val. max. 1.50
mg/l la F4 Agnita); azotiti (2 probe depasesc limita admisa la F4 Agnita); reziduu filtrabil la
1050C (o singura proba la F4 Agnita).

Pentru cunoasterea calitatii apelor freatice din Podisul Getic au fost analizate 40 de probe
recoltate din 16 foraje cuprinse in 14 statii hidrogeologice: Raureni-Copacelu (F6), Babeni (F2,
F4, F6), Maciuca (F1), Orlesti Vulturesti (F2), Sirineasa (F3), Sinesti (F3 si F4) si Otetelis (F2
), Gradistea (F2, F3), Tetoiu (F1, F2), si Ladesti (F2, F3).
Pe baza rezultatelor acestor analize se pot face urmatoarele aprecieri: pH – se
incadreaza in limitele normale la toate probele, cu exceptia F3 Ladesti; amoniul prezinta
depasiri ale valorilor maxime admise la 5 probe la forajele: F4 Babeni-Tatarani, F6 Raureni-
Copacelu, F1 Maciuca, F3 Gradistea; azotiti au val. max. de 0.156 mg/l la F4 Babeni-
Tatarani; clorurile au valori maxime: 301.41 mg/l si 269.53 mg/l la F4 Babeni-Tatarani si
407.88 mg/l si 312.14 mg/l la F2 Otetelis); Mg2+ are valori maxime: 94.85 mg/l si 91.44 mg/l la
F2 Otetelis; 86.57 mg/l la F3 Gradistea); duritatea totala este depasita la toate probele (F2
Orlesti-Vulturesti, F2 Otetelis, F4 Babeni-Tatarani (o proba), F6 Raureni Copacelu, F4 Sinesti,
F3 Sirineasa, F3 Gradistea, F1 Tetoiu); Mn2+ are val. max. 0.265 mg/l la F3 Gradistea;
azotatii depasesc limita maxima la F2 Orlesti Vulturesti si F2 Ptetelis, PO43- au val. max. 2.80
mg/l la F4 Sinesti); Fetot are valoarea cea mai mare la F6 Raureni-Copacelu, reziduu fix – 2
probe depasesc concentratia maxima admisa (val. max. la F2 Otetelis) si 4 probe depasesc
CA; CCO-Mn are val. max. 71.12 mg/l la F3 Gradistea; Na+ are val. max. 285.2 mg/l la F2
Otetelis); Cu2+ are val. max. 0.28 mg/l la F4 Sinesti, Pb2+ are depasiri la 16 probe; Crtot are
val. max. 0.11 mg/l la F3 Gradistea, conductivitatea este depasita la F2 Otetelis (ambele
probe).

In zona Câmpiei Române s-au analizat 46 probe de la 23 foraje integrate in 11 statii

hidrogeologice: Piatra-Sat ((F1, F2, F3, F4 si F6), Stoenesti-Daneasa (F1, F5 si F6), Izbiceni-
Plesov (F4R, F5 si F6), Comanca Sud (F1),Caracal (F1), Caracal NE (F1), Ghercesti (F1 si
F2), Ghercesti Vest (F1), Beciu Plaviceni (F6, F7), Osica de Sud (F4, F5, F6), Coteana (F1).
Indicatorii care se incadreaza in limitele normale la toate forajele sunt: clorurile,
sulfatii, bicarbonatii, duritatea temporara si sodiul. Depasiri s-au inregistrat la urmatorii
indicatori: duritate totala (la toate forajele), Mg2+ (val. max. 136.19 mg/l la F6 Izbiceni-
Pleasov), Ca2+ (16 probe depasesc limitele admise si 2 probe depasesc valorile AE la F2
Ghercesti); reziduu filtrabil la 1050C (la F1 si F2 Ghercesti ambele probe, F6 Izbiceni –
Pleasov ambele probe); CCO-Mn (val. max. 35.18 mg/l la F1 Ghercesti si F7 Beciu Plaviceni),
azotati (val max. 3016.62 mg/l la F2 Ghercesti), PO43- (val. max. 4.85 mg/l la Ghercesti W Olt
F1), Fetot (18 probe depasesc concentratia admisa); pH depaseste valoarea maxima la 16
probe; amoniu (val. max. 3.2 mg/l la F4 Piatra Sat); Mn2+ (val. max. 0.5 mg/l la F2
Ghercesti); CCO-Cr la toate probele, oxigen dizolvat la majoritatea probelor, iar
conductivitate (F2 Ghercesti - ambele probe).

La cele 4 forajele de adancime (Negrulesti F1A, Mihaiesti F1A, Francesti F1A,

Dragoietsi F1A) s-au prelevat cate 2 probe/an, care au relevat faptul ca indicatorii analizati
(pH, NH4+, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fetot, Cl-, SO42-, NO3-, HCO3-, CO32-, Pb2+, duritatea
temporara, reziduu filtrabil si conductivitatea) s-au incadrat in limitele admise la toate
forajele. Concentratiile admise sunt depasite la indicatorii: Mn2+ (la F1A Dragoiesti cu 0.0561
mg/l), NO2- (la F1A Francesti cu 0.228 mg/l), PO43- (la F1A Dragoiesti si F1A Francesti), Cu2+
(la F1A Francesti cu 0.19 mg/l) si la Cr tot (la F1A Dragoiesti cu 0.07 mg/l), duritate totala (la
F1A Francesti si F1A Negrulesti) , oxigen dizolvat (la F1A Francesti si F1A Negrulesti),
CCO-Mn depaseste limitele admise exceptional la majoritatea probelor.

Supravegherea procesului de poluare a apelor freatice se bazeaza pe o retea de foraje

amplasate in jurul marilor platforme chimice:, Zarnesti, Codlea, Fagaras,Victoria si Ramnicu
Valcea. In anul 2004 au fost recoltate si analizate 28 de probe de apa din 14 foraje aflate in
functiune. Cele mai des intalnite surse de poluare sunt: apele uzate menajere si industriale;
apele uzate provenite din crescatoriile de animale si pasari; apele meteorice impurificate;
depozitele de deseuri, materia prima sau produsele industriale; ingrasamintele minerale si
pesticidele; exploatarile miniere, extragerile de nisip si pietris; depozitele de deseuri si gunoi.
Situatia se prezinta astfel:
* o zona intens poluata este zona Zarnesti (P1, P2, P3) unde se intalnesc depasiri la
indicatorii: CCO-Mn depaseste limita AE (la toate probele), cu exceptia P3 Zarnesti care
depaseste limita A, amoniu (la P1 Zarnesti), azotiti (P1 Zarnesti), fosfati (P1 Zarnesti), Mn
si Fe prezinta o depasire la P1 Zarnesti; Zn si Cu la P1 si P2 Zarnesti; Cr si Cu la P3
Zarnesti; Ca (la P3 Zarnesti); fosfatul depaseste limita AE la 1 proba (P1- toamna, P1 –
primavara si P2); duritatea totala (la toate probele);

*o zona din jurul orasului Codlea (P1, P4, P16) sunt depasiti indicatorii: amoniu (la P1
Codlea) si azotitii la toate probele; incarcarea organica depaseste limitele AE (la toate
probele); duritate si Ca (la toate forajele);
* in zona societatilor comerciale NITRAMONIA Fagaras si VIROMET Victoria in
Depresiuea Fagaras au fost urmarite 5 foraje din care s-au prelevat si analizat 10 probe. S-au
inregistrat depasiri ale concentratiilor la indicatorii: pH, NH4+, NO2-, NO3-, duritate totala,
CCO-Cr si substanta organica;
* zona platformei Ramnicu Valcea: mineralizarea are concentratii mari in zonele de
lunca, iar in zona de terasa (unde sunt amplasate platforma si depozitele de slam) depaseste
frecvent 1 g/l ajungand la 16 g/l in zona paraului .Sarat si 100 g/l in zona haldelor de slam; a
fost identificata si prezenta pesticidelor in probele de apa din forajele F2 Raureni Copacelu si
F2 Babeni.

Principalele zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane freatice
(calitatea apelor subterane freatice in aceste zone a fost urmarita prin intermediul unei retele
de foraje hidrogeologice, astfel: 3 foraje in zona Zarnesti, 4 in zona Codlea, 5 in zona Fagaras
si 2 foraje la Ucea), la nivelul BH Olt, sunt:
- in Depresiunea Brasovului: zona pr. Vulcanita si pr. Barsa cu sursele de poluare
COD-TEX Codlea, ECOPAPER – Zarnesti, Romarm Tohan Zarnesti, Colorom Codlea, SC
Zaharul SA Bod, Avicola Codlea, Luca Suinprod Codlea, Morani Impex Zarnesti, Protan
Codlea. Printre cele mai importante ca amplasare si consecinte se inscrie SC Colorom SA
Codlea, care datorita slamurilor depozitate intr-o halda din incinta uzinei, avand constituienti
anilina si nitrobenzenul, acestia se infiltreaza in subteran cu repercursiuni asupra celor 9
folosite pentru alimentarea cu apa a orasului si a uzinei (6 foraje au fost dezafectate). Alte 2
surse de impurificare le constituie insasi r. Barsa si Vulcanita, in care sunt deversate apele
uzate insuficient epurate de la o serie de unitati industriale si agricole.
- in Depresiunea Fagaras: SC Nitramonia SA Fagaras, SC Viromet SA Victoria.
- in Depresiunea Getica: SC Oltchim SA Rm Valcea.

Ca o concluzie finala, referitor la calitatea apelor subterane freatice din bazinul

 hidrografic Olt, situatia in anul 2004, fata de anii anteriori, se caracterizeaza printr-o
diminuare in timp a concentratiilor indicatorilor chimici generali si chimici toxici, datorita,
in special, restrangerii sau chiar sistarii activitatii unor unitati economice (industriale)
importante, dar si adoptarii de catre unele unitati economice a unor tehnologii mai putin
poluante.

Bazinele hidrografice ARGES si VEDEA

Apele freatice din bazinul hidrografic Arges au fost supravegheate in anul 2004, din punct de
vedere al calitatii, prin recoltarea si analiza probelor de apa din 50 de foraje de observatie.
Frecventa de recoltare a fost de 2 probe/an (una primavara si una vara-toamna) pentru
forajele de ordinul I si II, si o proba pentru forajele de adancime.
Prin analiza rezultatelor obtinute s-a constatat depasirea limitelor admise exceptional
la: amoniu, azotiti, fosfati, calciu, fenoli si fier. Depasiri mari de amoniu si substanta
organica s-au inregistrat la forajele din zona Comana-Varasti pe Arges, Bila pe Calnistea si
Vadu Lat pe Neajlov.

In afara urmaririi apelor subterane pe structuri hidrogeologice, s-a monitorizat calitatea

apelor freatice din jurul lacurilor Baneasa si Cernica, precum si calitatea apelor de medie
adâncime aval de SNP PETROM Filiala ARPECHIM S.A. (Oarja si Suseni).
Analiza apei in cele 4 foraje situate in jurul lacului Baneasa si a celor 2 foraje situate in
jurul lacului Cernica a pus in evidenta depasiri ale azotatilor la Baneasa (F4, F2, F1) si
Cernica (F1, F2). Depasiri de azotati apar si in zona Darvari-Catichea pe Sabar.
Fosfatii au fost depasiti la forajele din zonele Malu Spart, Voinesti, Tatarani, Vadu Lat,
Calugareni si in zona lacurilor Baneasa si Cernica.
Datorita folosirii nerationale a ingrasamintelor chimice, cat si a dejectiilor animale prost
depozitate, se inregistreaza concetratii foarte mari (in special in sezoanele ploioase) la
indicatorii: NH4+, NO3-, NO2-, CCO-Mn, PO43-.
In comparatie cu nivelurile concentratiilor din ultimii ani nu s-au inregistrat modificari
majore ale chimismului apelor subterane.
In anul 2004 nu s-au semnalat poluari accidentale ale cursurilor de apa din b.h. Arges.

In cursul anului 2004 calitatea apelor freatice din bazinul hidrografic Vedea - Calmatui a
fost controlata in 28 foraje de observatie (din care 25 de foraje in b.h. Vedea si 3 foraje
in b.h. Calmatui) de ordinul I si II, recoltându-se 2 probe/an,.
Din analiza datelor obtinute s-au constatat depasiri ale limitelor admise
exceptional la urmatorii indicatori: amoniu, azotati, substante organice, fosfati,
magneziu, calciu, fier si reziduu fix.
Depasiri ale limitei admise s-au intalnit la indicatorii: NH4+ la forajele Vitanesti
(Vedea), Vlascuta (Vedea-Teleorman), Serbanesti (Teleorman-Dambrovnic), Balta
Sarata (Calmatui) si Alexandria (Vedea); azotati la forajele din zona Lisa (Calmatui).
Limita la fosfati a fost depasita in zonele Ciuresti, Rosiori de Vede, Peretu,
Alexandria, Tatarasti, Lada, Vitanesti, Ciurari, Balta Sarata si Lisa..
 Depasirile la indicatorii: NH4+, NO3-, NO2-, CCO-Mn, PO43- se datoreaza folosirii
nerationale a ingrasamintelor chimice, cat si a dejectiilor animale prost depozitate, in
special in sezoanele ploioase.

Apa din stratele freatice este folosita pentru consum casnic.

In anul 2004, cele mai poluate ape subterane din lunci si terase s-au
inregistrat in lunca Calmatuiului si pe râul Teleorman la Tartasestii de Sus, lucru ce
se datoreaza situarii stratului freatic la adâncimi mici si alimentarii acestuia
preponderent din râuri. Concentratiile mari de amoniu, azotati, azotiti, si fosfati
sunt datorate in principal depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor solide in unitatile
de crestere a animalelor, cât si epurarii total necorespunzatoare a dejectiilor solide.
In comparatie cu ultimii ani, nu s-au inregistrat modificari de substanta a
chimismului apelor subterane .

Bazinul hidrografic IALOMITA

Din punct de vedere al calitatii apelor freatice, principalele hidrostructuri care se

studiaza in cadrul bazinului hidrografic Ialomita sunt urmatoarele: stratele acvifere
cantonate in depozitele Holocen si Pleistocen; stratele acvifere din depozitele de
terasa si lunca ale râului Ialomita; stratele acvifere cantonate in depozitele
loessoide din interfluviul Calmatui-Ialomita; stratele acvifere cantonate in
depozitele Pleistocenului Inferior - strate de Fratesti.
Evolutia calitatii apelor freatice in anul 2004 a fost urmarita prin intermediul
probelor efectuate trimestrial sau semestrial la 121 foraje de observatie distribuite
astfel:
* La statia hidrologica Targoviste, prin intermediul a 13 foraje de studiu, prin care
se evidentiaza caracterul potabil al apelor de pe Ialomita superioara (st. hidrogeologice
Marcesti, Bucsani, I.Lahovari, Tancabesti si forajele de la Gura Ocnitei, Finta Mare,
Baleni si Dimoiu care a prezdentat depasiri la incarcarea minerala doar la F3);
* La statia hidrologica Buzau (Glodeanu Sarat, Campeni, Sahateni, Clondiru si
Vintileanca) , prin intermediul a 5 foraje si la statia hidrologica Slobozia prin 3 foraje la
Malu Rosu s-a urmarit evolutia calitatii apelor freatice din subbazinul Sarata. Se
evideniaza caracterul general potabil al apelor subterane freatice (cu exceptia
indicatorului Fetotal si reziduu fix) din sectorul superior si o crestere a substantelor
organice, datorita aportului antropogen, in sectorul inferior;
* La statia hidrologica Slobozia s-a urmarit evolutia calitatii apelor subterane prin
intermediul a 55 foraje de studiu. Determinarile fizico-chimice indica o mineralizare
accentuata a acestora. Se constata concentratii ridicate la compusii azotului si sulfului,
ale caror valori se incadreaza in limitele AE la cea mai mare parte a forajelor.
Si la Amara la forajele de ordinul I apar usoare cresteri ale mineralizarii, datorate
prezentei substantelor organice.
* La statia hidrologica Ploiesti s-a urmarit evolutia calitatii apelor freatice prin
intermediul a 45 foraje de studiu, unde se constata prezenta unor indicatori cu potential
de risc, a caror concentratie se situeaza in limita exceptional admisa de STAS 1342/91.
In anul 2004 s-au constatat depasiri majore ale limitelor maxime admisibile la 20
foraje din tot bazinul Ialomita, inregistrandu-se cresteri ale incarcarii organice si
amoniului in zona Cazanesti-Ciochina, datorate infiltratiilor din zona batalurilor de la
fostele complexe de crestere a porcilor, iar in zona Prahova-Teleajen valori crescute la
substante extractibile, datorate industriei petroliere care a infestat freaticul din zona in
decursul timpului.
De asemenea, pe tot tronsonul inferior al raului Ialomita se constata o influenta a
raului
asupra freaticului, ceea ce conduce la o inrautatire a calitatii apelor freatice din zona.

Un aspect deosebit privind calitatea apelor subterane din bazinul hidrografic

Ialomita, îl reprezinta poluarea acviferului freatic din zona conului aluvionar Prahova-
Teleajen.
Investigatiile efectuate au pus în evidenta poluarea accentuata a apelor
freatice cu produse petroliere si compusi fenolici, in zona marilor platformelor
industriale din zona Ploiesti:PETROBRAZI, VEGA si PETROTEL- Lukoil si
ROMFOSFOCHIM - Valea Calugareasca.

Bazinul hidrografic SIRET

Calitatea apelor freatice din bazinul hidrografic Siret se analizeaza pe cele 3

subbazine componente: Siret, Barlad si Buzau. supravegheata de 3 Directii de Ape -
Siret, Prut si Ialomita - Buzau

Subbazinul Siret

In bazinul hidrografic Siret se gasesc foraje hidrogeologice de studiu care apartin

retelei republicane si foraje executate de diversi beneficiari.
Studiile efectuate au aratat ca in subsolul bazinului hidrografic Siret exista
depozite permeabile cu posibilitati de cantonare a apei in adâncime.
In bh Siret apele de adâncime sunt cantonate in urmatoarele hidrostructuri
acvifere: Complexul acvifer cantonat in Stratele de Fratesti, situat la confluenta
Siretului cu Dunarea; Complexul acvifer cantonat in Stratele de Cândesti, ocupand
arealul dintre subcarpati si campie; Complexul acvifer cantonat in formatiunile de
vârsta Pliocen superior, in zona Adjud, Barlad, Tecuci si partea stanga a Siretului
pana in apropiere de varsare; Complexul acvifer cantonat in formatiunile de vârsta
Pliocen inferior de pe V. Berheci, Zeletin, Simila si Tutova si Complexul acvifer
cantonat in formatiunile de vârsta Sarmatiana.

In cursul anului 2004, in bazinul hidrografic Siret au fost efectuate analize fizico-
chimice pentru probele de apa recoltate din 201 foraje, din care:
* 42 foraje de exploatare (alimentari cu apa);
* 49 foraje, care fac parte din reteaua de foraje de control a poluarii apelor
subterane instituite pe platformele unor beneficiari industriali importanti;
* 110 foraje de studiu care apartin retelei nationale.
Rezultatele analizelor efectuate asupra acestora au fost comparate cu limitele
impuse pentru potabilitate, conform STAS 1342/1991, evidentiindu-se o serie de
aspecte caracteristice.

• In zona râului Siret, forajele reprezentative urmarite in anul 2004 fac parte din
urmatoarele statii hidrogeologice: Pascani, Adjudul Vechi, Roman, Saucesti, Galbeni,
Suraia, Calieni, Latinu-Independenta, Gramesti Furnicari si Fantanele.
Analizând rezultatele analizelor fizico-chimice, pentru indicatorii urmariti,
comparativ cu limitele prevazute de STAS 1342-1991, s-au constatat urmatoarele:
- toate statiile prezinta depasiri mai mici sau mai mari la indicatorul mangan si la
compusii azotului (NH4 , NO2 );
- depasiri ale limitei pentru Fe3+ se inregistreaza la statiile Pascani, Roman,
Saucesti, Furnicari, Galbeni, Adjudul Vechi, Latinu - Independenta;
- valori mai mari la indicatorii de mineralizare s-au inregistrat la statiile: Gramesti,
Fantanele, Pascani, Furnicari, Galbeni, Adjudul Vechi, Suraia, Calieni si Latinu -
Independenta.
Forajele urmarite in bazinul hidrografic al raului Siret se caracterizeaza prin valori
ale duritatii totale care depasesc limita STAS 1342/91, datorita continutului bogat in
magneziu si calciu.
• In zona râului Suceava, forajele analizate apartin statiilor hidrogeologice:
Radauti,
Darmanesti si Vilcov. S-au inregistrat depasiri la azotiti, amoniu, CCO-Mn si mangan.
La statia hidrogeologica Vicov s-a inregistrat o valore mai mari la indicatorul Fe
comparativ cu celelalte statii hidrogeologice, puse pe seama fondului natural.

• In zona aferenta râului Somuz, forajele urmarite apartin statiilor

hidrogeologice
Dolhasca si Somuz. S-au inregistrat depasiri la amoniu, azotiti si calciu

* In zona râurilor Moldova (9 foraje) si Ozana (6 foraje) s-au inregistrat

urmatoarele situatii privind calitatea acviferului freatic:
- s-au inregistrat depasiri la amoniu si azotiti;
- la Timisesti s-a evidentiat o crestere continua a indicatorului azotiti.
Se apreciaza ca panza de apa freatica in aceasta zona, pe ansamblu, nu suporta
modificari ale calitatii naturale a apei.

* In zona râului Bistrita, calitatea apelor subterane freatice a fost urmarita in

forajele ce
apartin statiilor hidrogeologice: Poiana Rachitei, Vanatori, Savinesti, Ruseni, Costisa,
Buhusi, Lespezi si Lilieci. S-au constatat urmatoarele:
- la statia hidrogeologica Vânatori se constata depasiri la indicatorii NH4, CCO-Mn
si Mn.
- la statia hidrogeologica Ruseni, analizele fizico-chimice evidentiaza, in anul
2004, o mentinere a calitatii freaticului din aceasta zona fata de anii anteriori. La forajele
F3 si F4 situate intre canalul UHE si raul Bistrita se inregistreaza depasiri peste limita
admisa ale concentratiei ionilor amoniu, azotati si azotiti, poluare generata de
platforma chimica Savinesti-Roznov;
- depasiri la amoniu, azotiti, calciu, CCO-Mn, Mn si fosfati se inregistreaza si la
statiile hidrogeologige Costisa, Buhusi, Lespezi si Lilieci.

• In zona aferenta râurilor Dorna si Neagra Sarului calitatea apelor subterane

freatice
a fost caracterizata prin depasiri la amoniu, substante organice, Fetotal si Mn.

• In zona râului Trotus, conform analizelor de apa efectuate la 12 foraje

apartinand de
5 statii hidrogeologice (Negoiesti, Comanesti, Adjudul Vechi, Cornatel si Prohozoesti), s-
au inregistrat, in general, depasiri ale limitelor admise la substante organice, fosfati si
la compusii azotului (NH4 , NO2 ).
• In zona râurilor Putna si Milcov supravegherea calitatii apelor freatice s-a
bazat pe
o retea alcatuita din 6 foraje (3 statii hidrogeologice). Rezultatele obtinute in anul 2004
evidentiaza depasiri la substante organice, calciu, azotiti si amoniu.

• In zona râurilor Ramnicu Sarat, Ramna si Buzau la cele 5 statii

hidrogeologice (10
foraje) se remarca urmatoarele:
- in zona raului Ramnicu Sarat se constata depasiri ale limetelor admisibile la
urmatorii indicatori: substanta organica exprimata prin CCO-Mn, amoniu, azotiti,
cloruri, reziduu fix, magneziu, sulfati si duritate totala;
- in zona de varsare a raului Buzau se evidentiaza valori deosebit de mari,
exceptionale la: Ca, Cl, Fe, Mg, CCO-Mn, reziduu fix si sulfati, datorate indeosebi
fondului natural geologic.

De asemenea, in cursul anului 2004 au fost investigate un numar de 49 de foraje,

care fac parte din reteaua de foraje de control a poluarii apelor subterane, situate
pe platformele unor beneficiari industiali importanti.
Platformele din perimetrul carora s-au recoltat probe din foraje sunt: CET
Suceava (11 foraje); SC AMBRO SA Suceava (6 foraje); SC FIBREX SA Savinesti (5
foraje); SC AZOCHIM Roznov (3 foraje); SC SOFERT Bacau (3 foraje); SC CAROM
Onesti (4 foraje); SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti (4 foraje) ; SC RAFO SA Onesti (8
foraje); SC VRANCART SA Adjud (3 foraje) si SC OILREG SA Ramnicu Sarat (1 foraj).
Gama indicatorilor analizati a fost diferentiata, cuprinzând in principal indicatorii
de poluare specifici, rezultati din activitatea industriala a platformei respective.
Analizând rezultatele determinarilor comparativ cu limitele STAS 1342/91 de la o
platforma la alta se constata impurificarea pânzei freatice cu poluanti specifici:
- In zona CET Suceava analizele au scos in evidenta impurificarea panzei
freatice cu: SO4, NH4, NO2, Ca, Cl, reziduu fix, izolat CCO-Mn, Mn, si PO4 .
- La SC AMBRO Suceava, zona cea mai poluata este in jurul sectiei de
regenerare chimica a lesiei (F13), constatandu-se depasiri la reziduu fix, CCOMn, NH4,
NO2, Mn si fosfati. Poluarea remanenta din sol se va diminua in timp, prin pompari
repetate ale apei freatice.
- La SC FIBREX Savinesti persista poluarea panzei freatice cu amoniu, azotiti,
calciu.. Comparativ cu anul 2003, rezultatele determinarilor fizico-chimice efectuate in
anul 2004 pun in evidenta diminuarea nivelului poluarii freaticului in zona platformei
chimice.
- La SC AZOCHIM Roznov se constata poluarea panzei freatice cu amoniu,
azotati, azotiti, calciu si Mn.
- La SC SOFERT Bacau s-au constatat modificari in ceea ce priveste calitatea
apei din panza freatica datorita defectiunilor la instalatiile de uree, acid fosforic si
canalizare, inregistrandu-se depasiri la amoniu, azotiti, CCO-Mn, Fe, Mn si fosfati in
urmatoarele puncte ale platformei: izvoare, cantina , CAS Beton.
- La SC CAROM Onesti, datorita infiltratiilor de la sectiile de fabricatie, din
reteaua de canalizare si de la rampele de incarcare-descarcare, s-a produs poluarea
freaticului cu substante organice si anorganice.
- La SC CHIMCOMPLEX Borzesti se evidentiaza cresteri ale concentratiilor peste
limitele admise la amoniu, cloruri si CCO-Mn, datorate degradarii conductelor si
neetanseitatii acestora.
- La SC RAFO Onesti se constata impurificari ale panzei freatice cu amoniu,
azotiti, calciu, fier, CCO-Mn. Pe teritoriul rafinariei subteranul este poluat cu produse
petroliere.
- La SC VRANCART Adjud se inregistreaza poluarea panzei freatice cu amoniu,
azotati, azotiti si CCO-Mn.
- La SC OILREG Ramnicu Sarat – forajul a fost secat si nu s-au recoltat probe.

In anul 2004 au fost urmarite din punct de vedere calitativ, 42 de alimentari cu

apa din surse subterane, totalizand 107 probe analizate. Situatiile inregistrate, pe
judete, se prezinta astfel:
- judetul Suceava: alimentarea cu apa subterana corespunde in general STAS-lui
1342/91, cu exceptia indicatorilor amoniu, azotiti, Mn, care datorita fondului natural au
valori mai ridicate;
- judetul Neamt: analizele fizico-chimice efectuate la fiecare captare de apa
subterana releva o calitate corespunzatoare a panzei freatice, totusi in captarile Verseni
si Brasauti se inregistreaza depasiri peste limita admisa la indicatorul calciu. La
captarile Preotesti, Lunca, Pildesti, Simionesti, Ticos si Vaduri se inregistreaza depasiri
la indicatorul azotiti, caracteristic in zona judetului Neamt, datorita fondului natural.
- judetul Bacau: la captarile pentru orasele Buhusi si Bacau se inregistreaza
depasiri la amoniu, azotiti, calciu, fier si mangan.
- judetul Vrancea: s-au remarcat depasiri la indicatorii NH4, azotiti si Fe la
captarile SC URBIS - Adjud. La captarile SC ILGO Marasesti se inregistreaza depasiri la
indicatorii: amoniu, azotiti, calciu si izolat la fosfati. Captarile SC AQUATERM -
Ramnicu Sarat inregistreaza depasiri la indicatorii amoniu, azotiti, calciu, reziduu fix,
sulfati si fosfati similar cu anii anteriori, dar semnalandu-se o imbunatatire a calitatii
apei la indicatorii cloruri si mangan.
- judetul Buzau : la captarile Oreavu, Voetin (SC Ramnicu Sarat) apar depasiri la
indicatorii amoniu, azotati, Ca, Cl, reziduu fix, Mg, sulfati si fosfati, situatie similara
cu cea din anii anteriori;

Nota: Din punct de vedere igienico-sanitar, captarile de pe teritoriul judetelor

Neamt, Bacau si Vrancea au relevat ca, dupa numarul total de bacterii la 37oC,
rezultatele analizelor bacteriologice se incadreaza in limitele STAS 1342/91 pentru apa
potabila. La indicatorul bacterii coliforme totale se inregistreaza depasiri fata de
STAS la majoritatea captarilor.
La toate aceste captari se efectueaza operatiuni de clorinare astfel incat, la
intrarea in
reteaua de distributie, calitatea apei se incadreaza in limitele STAS – ului pentru Apa
Potabila.

Privita global calitatea apei, prelevata in anul 2004 din surse subterane de
catre folosintele de pe teritoriul aferent bazinului Siret, in general, a corespuns din
punct de vedere al potabilitatii. Se inregistreaza totusi impurificarea panzei fereatice
in zona platformelor industriale mentionate mai sus.

Subbazinul Buzau

Principalele hidrostructuri din bazinul râului Buzau din care s-au prelevat probe
de apa si la care s-au efectuat analize fizico-chimice sunt: Stratele de Cândesti (ce
incep de la Berca pana la 15 km sud de municipiu Buzau iar spre nord se intind pana
dincolo de Ramnicu Sarat) ce dau in general ape potabile; Nisipurile si depozitele
lossoide (in nordul raului Buzau intre Sageata si Balta Alba); Nisipurile cu granulatie
mijlocie (ce se intind de la nord de Faurei pana la Balta Alba); Nisipurile fine si
argilele nisipoase (care apar aproape de varsarea raului Buzau in Siret0, parte
componenta din sesul aluvionar si Depozitele de terasa si de lunca ale Buzaului.
În bazinul Buzau s-au prelevat probe de apa, semestrial, de la 46 foraje de
observatie monitorizate (din care 2 sunt foraje de adancime) situate in zonele Stalpu-
Scurtesti, Verguleasa, Bradeanca, Filipesti-Visani, N.Kogalniceanu, Tabarasti Nord,
Jirlau, Amara si Balta Alba.

Din analiza probelor de apa recoltate se observa ca:

- atat in apele de suprafata cat si in cele subterane, grupa metalelor este
reprezentata de fier. Depasirile limitei admise inregistrate pentru acest indicator nu se
datoreaza unei surse de poluare (bogate in fier) ci unei incarcari naturale a apelor (pusa
in evidenta incepand de la Patarlagele si pana la confluenta cu raul Siret). Se constata
depasiri ale limitelor admise de STAS 1342/91 si Legea 458/2002 la 52.2% din totalul
forajelor;
- se constata o incarcare minerala a apelor subterane (incepand cu zona
municipiului Buzau si pana la confluenta cu Siretul) inregistrandu-se depasiri la:
reziduu fix, cloruri, sulfati si duritate totala. Aceasta mineralizare poate fi pusa pe
seama interactiunii cu apele de suprafata (r. Buzau are 2 afluenti pe stanga, degradati
din punct de vedere chimic, datorita evacuarilor de ape uzate insuficient epurate si a
incarcarii naturale a apelor raului);
- apar depasiri la incarcarea organica, exprimata prin CCO-Mn, la 39.1% din
totalul forajelor;
- la indicatorul amoniu se inregistreaza depasiri ale STAS-lui la 30.4% din totalul
forajelor.

In ceea ce priveste studierea calitatii apei din acviferele de adancime, la forajele

Cilibia si Tintesti se inregistreaza depasiri la indicatorii Fe, reziduu fix, cloruri si NH4.

Fata de anul anterior s-au mentinut depasirile la urmatorii indicatori: gradul de

mineralizare, metale si incarcarea organica.

Subbazinul Bârlad

In bazinul hidrografic Bârlad apele freatice sunt cantonate in depozite argiloase

de vârsta sarmatian, cu intercalatii nisipoase, cu debit specific redus. In aceste
conditii, rezervele exploatabile se intâlnesc in luncile râurilor cu depozite slab
permeabile. In general se gasesc ape sulfatate cu mineralizare si duritate mare si cu un
grad de potabilitate redus.
In bazinul hidrografic Bârlad a fost urmarita evolutia calitatii acviferului in 50 de
foraje hidrogeologice, repartizate pe 5 hidrostructuri, acestea fiind:
- Mironeasa - constituita din acvifere reprezentate litologic de calcare, gresii si
conglomerate, cu debit specific de cca 1 l/s/m;
- Bârnova - cu o constitutie similara celei de la Mironeasa, singura particularitate
fiind dominatia calcarelor si gresiilor colitice;
- Tutova-Falciu - hidrostructura prelungita si in b.h. Prut, care cuprinde nisipuri si
argile dispuse in strate locale discontinui cu debit de 0,2 - 0,3 l/s/m;
- Covurlui-Suhurlui - hidrostructura comuna bh Bârlad si Prut, reprezentata de
pietrisuri de mare productivitate a caror debite specifice oscileaza intre 0,4-0,5 l/s/m;
- Galati - Nord - in care predomina nisipuri de mare productivitate, cu grosimi de
aprox. 200 m, apa având caracter artezian. Debitele specifice sunt de aprox. 1,5 l/s/m.

In bazinul hidrografic al râului Bârlad s-au analizat, in anul 2004, caracteristicile

chimice ale apei din 50 de foraje care fac parte din reteaua hidrogeologica de stat.
Din totalul forajelor la care s-a studiat calitatea apei nici un foraj nu a corespuns
limitelor impuse de Legea privind Calitatea Apei Potabile nr.458/2002. Se mentioneaza
ca aceasta apreciere s-a facut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici.
Analizele chimice efectuate atât pe probele din forajele pompate, cât si cele
nepompate releva (in majoritatea cazurilor) efectele unor poluari regionale. Apar
concentratii crescute la unul sau mai multi din indicatorii: NO2, NH4, Fe, CCO-Mn, SO4
si mineralizare totala.
Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor freatice datorita activitatilor
antropice au fost recoltate probe din 3 foraje de observatie la SC ISPAT SIDEX SA
Galati.

Comparand rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile, din

Legea nr. 458/2002, completata cu Legea 311/2004, in nici unul din forajele studiate
apa nu indeplineste conditiile de potabilitate. In plus in zona SC ISPAT SIDEX SA Galati
a fost evidentiata o impurificare a freaticului cu substante organice, amoniu, fier si
mangan.

Bazinul hidrografic PRUT

 Caracteristicile litologice ale Platformei Moldovenesti (reprezentate prin depozite
cuaternare si tertiare dispuse peste formatiuni mai vechi cretacice, siluriene si chiar
presiluriene), sunt favorabile acumularii de ape subterane la diverse adâncimi. Datorita
conditiilor climatice si de strat, acestea au in general debite reduse si continut ridicat in
saruri.
In bazinul hidrografic Prut apele freatice sunt cantonate in depozite argiloase de
vârsta sarmatiana, cu intercalatii nisipoase de mica importanta hidrogeologica si
orizonturi gipsoase. In aceste conditii, rezervele exploatabile se intâlnesc in luncile
râurilor cu depozite slab permeabile si sulfatate. In general se intalnesc ape sulfatate cu
mineralizare si duritate mare, deci cu un grad de potabilitate redus.

In cursul anului 2004, in bazinul hidrografic Prut s-au prelevat probe si au fost
efectuate analize din 71 de foraje care apartin retelei nationale.
Din totalul forajelor la care s-a studiat calitatea apei doar 1 corespunde cerintelor
Legii privind Calitatea Apei Potabile 458/2002 (Radauti-Prut F2), aprecierea facându-se
numai pe baza indicatorilor fizico-chimici.
Analizând rapoartul dintre valoarea masurata/valoarea limita admisibila se
constata ca cele mai mari depasiri se inregistreaza la forajele din arealele Costuleni,
Cristesti, Brates, Cirniceni, Lunca Banului, Glavanesti, etc.

Pentru cunoasterea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice, datorate

activitatilor antropice au fost recoltate probe din 13 foraje, din care 2 foraje de control la
CET II Holboca si 11 foraje la SC ANTIBIOTICE Iasi.
Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admise prin
Legea 458/2002 modificata si completata prin Legea 311/2004 rezulta ca apele freatice
raman in continuare majoritar necorespunzatoare (peste 90% din totalul forajelor
monitorizate). In zona SC ANTIBIOTCE Iasi a fost evidentiata o impurificare a freaticului
cu substante organice, compusi ai azotului, fierului si manganului.

Cauzele pentru care in majoritatea cazurilor, atât in bh. Prut cât si in

bh. Bârlad, apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in
scopuri potabile sunt urmatoarele: poluarea apelor de suprafata; conditiile si
procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a
diferitilor anioni si cationi; utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice pe
baza de azot si fosfor si a pesticidelor in agricultura, fapt care a condus la
acumularea de reziduuri agrochimice in sol; efectele pasivitatii fostelor
complexe zootehnice de capacitati mari privind masurile pentru conservarea
factorilor de mediu; particularitatile climatice, hidrogeologice si exploatarea
sistemelor de irigatii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din
sol si la migratia substantelor rezultate din aceste procese.

Bazinele hidrografice DUNARE si LITORAL

 Supravegherea calitatii apelor freatice cantonate pe teritoriul aferent bazinului
dunarean se desfasoara pe mai multe tronsoane:
B.H Dunare cuprins intre Bazias - confluenta cu râul Nera si cumpana apelor de pe
muntii Almajulu: din punct de vedere al structurii geologice, zona de munte si de deal
este alcatuita din micasisturi, gneisuri, sisturi clorito-sericitoase si granite, iar din
punct de vedere morfologic bazinul are structura specifica a orogenului carpatic.
In cursul anului 2004 in bh Dunare au fost in observatie 3 foraje in zona Moldova
Veche (F1, F2, F3), din care s-au recoltat probe in perioada cu precipitatii bogate din
primavara si in perioada de seceta.
La probele de apa prelevate s-au semnalat depasiri ale limitei admise la
indicatorii: azotati, calciu, substante organice, sulfati si mangan.
Pentru alimentarea cu apa a orasului Moldova Noua au fost executate 44 foraje
(amplasate in lunca Dunarii), din care sunt in functiune doar 9, la care se constata ca
aproape toti indicatorii au concentratii mai mici decat limitele admise prin Legea
458/2002. Exceptie face manganul, unde apar depasiri de 19.1 ori.
Calitatea apei subterane este influentata atat de activitatea miniera (flotatie) din
zona cat si de calitatea apei fluviului Dunarea.

B.H. Dunare cuprins intre r.Cerna si r. Olt: au fost investigate prin analize fizico-chimice,
apele subterane freatice din Campia Olteniei si apele de adancime daciene. In zona
Schela Cladovei - Bechet au fost investigate apele cantonate in calcare si pietrisuri
sarmatiene.
Calitatea apelor subterane s-a analizat prin intermediul a 49 foraje
hidrogeologice, constatandu-se depasiri la indicatorii: fosfati si CCO-Mn, iar la fierul
total au aparut depasiri la peste 50% din probele analizate.
Depasirile la indicatorii fier total si mangan sunt naturale, caracteristice apelor
freatice din Campia Olteniei.
In zona statiei hidrogeologice Bailesti apele freatice au recapatat caracteristicile
fondului natural, avand depasiri doar la fier total si mangan.
Comparativ cu anii anteriori, in anul 2004 se observa o reducere a incarcarii apei
freatice cu compusi minerali si azot, datorite diminuarii activitatilor de fertilizare a
terenurilor agricole si incetarii activitatii agrozootehnice.

B.H. Dunare, aferent zonei de Sud si Sud-Est a Campiei Romane: s-au analizat apele
freatice din principalele hidrostructuri: Stratele acvifere cantonate in depozitele
Holocen si Pleistocen; Stratele acvifere din depozitele de terasa si lunca
Calmatuiului si a Dunarii; Stratele acvifere cantonate in formatiunea nisipoasa de
Mostistea; Stratele acvifere cantonate in depozitele loessoide de pe interfluviul
Calmatui-Ialomita si Ialomita-Buzau; Stratele acvifere cantonate in depozitele
Pleistocenului Inferior (Strate de Cândesti si Strate de Fratesti).
In anul 2004, calitatea apelor freatice a fost urmarita prin analizele fizico-chimice
efectuate probelor de apa prelevate din 38 de foraje amplasate astfel: 6 foraje in
subbazinul Dunare - Arges, 20 de foraje in subbazinul hidrografic Mostistea si 12 foraje
in subbazinul hidrografic Calmatui.
Indicatorii analizati prezinta depasiri ale limitelor admisibile conform STAS
1342/91, si anume: reziduu fix, cloruri, sulfati si calciu. Fierul prezinta depasiri ale
limitei admisibile, nu datorita unei surse de poluare care sa influenteze negativ in timp
apele subterane, ci incarcarii naturale a stratelor acvifere. Totodata, apar depasiri la
CCO-Mn si amoniu datorate influentei pe care o au apele curgatoare de suprafata
(evacuarile de ape uzate insuficient epurate sau neepurate).
Fata de anul anterior s-au mentinut, in general, depasiri la aceleasi grupe de
indicatori: gradul de mineralizare, incarcarea organica, amoniu si fier.
In anul 2004 nu au fost semnalate poluari accidentale ale apelor freatice.

B.H. Dunare, aferent zonei dobrogene: calitatea apelor freatice a fost supravegheata
prin intermediul a 8 foraje. Analizele efectuate scot in evidenta urmatoarele: forajul
Luncavita prezinta depasiri la indicatorii amoniu si CCO-Mn; forajul Bestepe la reziduu
fix, azotati, natriu, CCO-Mn si PO4, iar la forajul Tulcea au fost puse in evidenta
cresteri ale concentratiilor peste limita de potabilitate la indicatorii: NH4 si CCO-Mn,
urmare a activitatii agricole si a vitezei mari de infiltrare in acviferul freatic.
In acviferele de adancime s-au efectuat analize in 2 foraje. Se remarca cresteri
peste limita de potabilitate la: NO3 si Na (la Mahmudia), reziduu fix si amoniu (la
Harsova), datorita cantonarii timp indelungat a apelor in rocile magazin, ce prezinta un
grad scazut de fisuratie si carstifiere.

Pentru zona de Litoral, supravegherea apelor urmeaza urmatoarele hidrostructuri:

Dobrogea de Sud; Dobrogea Centrala; Dobrogea de Nord, la care se adauga
Depresiunea Predobrogeana, iar calitate apelor este controlata prin intermediul a 14
foraje, din care 8 din panza freatica si 6 foraje de adancime.

Dobrogea de Sud: constituie arealul cuprins intre granita de sud a tarii si falia
Palazu (Capidava-Ovidiu) la nord, unde se constata ca apele sunt relativ bune dar cu
depasiri la reziduu fix, Mg si CCO-Mn la Palas (F18). Se remarca un aport de apa
salmastra in zona litorala (Costinesti, Dulcesti, Tatlageac si Biruinta) pusa pe seama
schimbarii pantei hidraulice in calcarele sarmatice.
Dobrogea Centrala: este zona cuprinsa structural intre falia Palazu la sud si falia
Pecenaga-Camena la nord, cu un acvifer mai putin bogat, alimentat in general din
precipitatii si irigatii.
Se intalnesc cresteri semnificative la indicatorii analizati la forajele din panza
freatica la reziduu fix, Cl, Mg si CCOMn la Nuntasi, la reziduu fix, Mg, SO4 si CCO-
Mn la Ceamurlia de Jos.
Dobrogea de Nord: aceasta structura geologica este cuprinsa intre falia
Peceneaga-Camena la sud si falia Sf. Gheorghe-Galati la nord si este suprapusa peste
Podisul Babadag si Tulcea (zone cu calcare) si Macin (cu cristalin), peste care se afla o
cuvertura loessoida. Acviferele sunt sarace (avand o importanta locala), fiind alimentate
din precipitatii si irigatii. Indicatorii NO3, Na si CCO-Mn prezinta depasiri ale limitelor la
Jurilovca (F1MA). Depasiri semnificative se constata si la forajul Randunica (F2) la
urmatorii indicatori: NO3, Cl, Ca, reziduu fix, Na, Mg, SO4, K si CCO-Mn.
Depresiunea Predobrogeana constituie un bloc tectonic coborât, flancat la sud
de falia Sf.Gheorghe-Galati, iar la nord falia Falciu-Tg. Plopana.
Aici principalul poluator este constituit de activitatea zootehnica, inregistrandu-se
cresteri la: NH4, NO3, CCO-Mn si reziduu fix.

Calitatea apelor freatice la nivel national

 In regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificari
cantitative si calitative, datorita executarii unor lucrari hidroameliorative si hidrotehnice,
inclusiv captari, precum si datorita poluarii.
In cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de
prevenire a proceselor de degradare calitativa, de fapt a tuturor resurselor de apa.
Facând o evaluare globala a informatiilor din bazinele hidrografice, o prima
constatare este legata de situatia critica a calitatii acviferului freatic, din numeroase
zone ale tarii, influentata puternic de impactul antropic exogen chiar daca in ultima
vreme s-a produs o reducere a volumului productiei industriale si, deci, a cantitatilor de
substante poluante evacuate in receptorii naturali.
Anii bogati in precipitatii potenteaza cresterea nivelurilor piezometrice. Astfel in
zona campiilor Bailesti, Romanati si Baragan se pot produce cresteri ale nivelurilor
piezometrice de 2 -15 m, pentru ca in Dobrogea de sud cresterea sa fie de 2 – 10 m.
In perioadele secetoase se produce o scadere naturala puternica a nivelurilor
piezometrice (de peste 3 m), la care se adauga efectele prelevarilor excesive de apa din
subteran, prin captari (ex. Bucuresti, in cazul Stratelor de Fratesti) sau ca urmare a
secarilor din zonele miniere (ex. Rovinari). Pericolul cel mai mare in acest caz il
reprezinta atragerea accelerata de ape poluate spre zonele depresionare si scaderea
drastica a debitelor exploatabile ale captarilor din zonele afectate.
Din punct de vedere al distributiei spatiale a forajelor de monitorizare a calitatii
apei subterane se evidentiaza aglomerarea acestora in zonele joase, de campie (unde
potentialul acvifer este mai mare dar si vulnerabilitatea la poluare a acviferelor este mai
mare) si o dispersie din ce in ce mai mare in zonele inalte.
O alta constatare importanta este cea legata de modificarile calitative ale apelor
subterane, produse prin poluarea cu substante impurificatoare care altereaza calitatile
fizice, chimice si biologice ale apei.
Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici la
forajele studiate s-au inregistrat, pentru forajele situate in stratul freatic, cele mai multe
depasiri la: substante organice, amoniu, duritate totala, fier.
Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu
azotati (NO3- ). Poluarea se resimte insa diferentiat, existând zone in care acviferul are
concentratii ce se situeaza peste limita de 45 mg/l (STAS 1342/91) pentru acest
indicator (Câmpia inferioara a Somesului, Culoarul Crasnei, zona mediana a Câmpiei
Banatene; zonele depresionare montane si submontane drenate de Olt-Ciuc, Brasov,
Fagaras si Cibin; Câmpia inferioara a Dunarii pe tronsonul Calafat-Giurgiu; Câmpia
piemontana a Ploiestului; Câmpia Baraganului de Nord; Culoarul Siretului pe tronsonul
aval Roman-amonte Adjud; Culoarul Bistritei aval Piatra Neamt; Culoarul Trotusului pe
tronsonul aval Onesti-amonte Adjud; depresiunea intracolinara a Sitnei aval Botosani;
Culoarul Bahluiului aval Podu Iloaiei; Culoarul Prutului aval Ungheni; estul Câmpiei
Covurluiului si Câmpia inferioara a Siretului) si zone in care valoarea concentratiilor
azotatilor este sub aceasta limita.
Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si au caracter
cumulativ.
Astfel, o sursa cu pondere importanta in contaminarea cu azotati o constituie spalarea
permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre precipitatiile atmosferice si
apa de irigatii. O alta sursa cu pondere importanta o constituie apa de suprafata (râuri,
lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.
 La aceste doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adauga sursele cu
caracter aleator generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de
terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza frecvent in
jurul valorii de 100 mg/l, putând atinge valori situate in jur de 1000 mg/l.
Acviferele astfel contaminate sunt de tip insular, iar trecerea la exploatarea apei
pentru utilizari casnice si agricole a contribuit la mentinerea suprafetelor contaminate, in
general in zona ruralului.
Din cele 1531 foraje de monitorizare analizate, depasiri ale concentratiei admise
la azotati s-au inregistrat in 159 foraje (cca 10.4% din numarul total de foraje),
prezentate in tabelul nr. 1.
In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati (PO4-3 ),
237 de foraje au concentratii ce depasesc limita admisa si sunt situate in special in b.h.
Olt, Siret si Spatiul hidrografic Banat. Pentru acest indicator de calitate, conditiile de
poluare a apelor subterane freatice sunt in general similare cu cele ale azotatilor. Exista
numeroase acvifere (situate in b.h. Somes, Mures, Jiu, Calmatui- Ialomita-Buzau,
Dobrogea-Litoral) in care prezenta acestui indicator nu a fost semnalata in cadrul
determinarilor curente care s-au efectuat in anul 2004.
O situatie cu totul aparte o reprezinta contaminarea intensa a acviferelor cu
substante organice si amoniu. Pentru indicatorul CCO-Mn - 723 de foraje (47.2%) si
pentru amoniu - 591 de foraje (43.7%), distribuite in aproape toate bazinele
hidrografice, prezinta depasiri.
Formele cele mai intense de depreciere multipla a calitatii apelor subterane s-au
identificat in zonele de intravilan rural unde, datorita lipsei unui minim de dotari cu
instalatii edilitare, deseurile lichide ajung in subteran atat in mod direct (prin intermediul
latrinelor neimpermeabilizate sau santurilor arterelor stradale) cât si indirect (de la
depozitele de gunoi de grajd, gropi improvizate de deseuri menajere, etc).
Poluatorii majori care afecteaza calitatea apei subterane se pot grupa in
urmatoarele categorii : produse petroliere, produse rezultate din procesele
industriale, produse chimice utilizate in agricultura, produse menajere si rezultate
din zootehnie, poluarea cu metale grele. Exemplu:
- poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul
aluvionar Prahova-Teleajen, se datoreaza rafinariilor Petrobrazi, Astra si Petrotel
Ploiesti si liniilor de transport produse petroliere (degradari, spargeri, etc.);
- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a daunatorilor in
agricultura (compusi azotici - NH4, NO2 si NO3 - fosfati, pesticide, etc.) se regaseste fie
in zona marilor producatori de astfel de substante (AZOMURES, ARCHIM - Arad,
DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM - Roznov, etc.) fie in zonele
agrigole, unde se produce o poluare suplimentara datorita administrarii incorecte a
acestor fertilizatori. Poluarea difuza a acviferelor freatice produsa in acest fel a afectat in
special puturile individuale din zonele rurale dar si multe captari de ape subterane. La
nivelul anului 2004 se constata totusi o diminuare a ionilor respectivi ca urmare a
reducerii chimizarii agriculturii;
- poluarea cu produse rezultate din procesele industriale apare in zonele din jurul
marilor platforme industriale (Victoria Fagaras, Codlea, Tohanu Vechi, Zarnasti,
Bod, Isalnita, Craiova, etc.);
- poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica
(substante organice, compusi azotici, bacterii, etc.) apare in apele subterane din
zona unor mari orase (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava, etc) si in zona
marilor complexe zootehnice ( Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Marului,
Babeni, etc).
- poluarea cu metale grele are 2 cauze principale:
* de natura antropica - zone cu concentratii mari in metale grele (Pb, Cu,
Zn, Cd, Cr, etc) situate in apropierea exploatarilor miniere, a uzinelor de preparare
minereuri sau a haldelor de steril (Baia Mare, Copsa Mica, Medias, Tarnaveni,
Ramnicu Valcea, Pitesti, etc.);
* datorita fondului natural care prezinta concentratii ridicate, in special cu
ionii Fe si Mn - zone intalnite in Podisul Moldovei (bh Siret) si Depresiunea
Getica (bh Olt si bh Jiu).
Resursele de apa, in special cele din acviferele freatice, prezinta un risc ridicat de
poluare atât pe termen scurt cât si pe termen lung, avand drept consecinta directa faptul
ca ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa potabila pentru populatia din
multe zone ale tarii.

Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are
consecinte grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabila.
Depoluarea surselor de apa din panza freatica este extrem de anevoioasa daca nu
chiar imposibila. Contaminarea unor captari din acviferul freatic a impus cautarea
altor surse de alimentare cu apa potabila (Exemplu: impurificarea pânzei freatice
produsa de SC FIBREX Savinesti si SC AZOCHIM - Roznov a afectat alimentarea cu
apa potabila, prin surse proprii a localitatilor, Roznov, Zarnesti si partial captarea de
apa Cracau a platformei chimice Savinesti; aceste localitati sunt acum alimentate din
reteaua orasului Piatra Neamt).

Tabel centralizator
Cu forajele din reteaua de monitorizare a calitatii
Apelor subterane freatice cu depasiri ale concentratiei admise
In cazul indicatorului AZOTATI in anul 2004
Tabel 1

Nr.crt. Denumire foraj NO3 (>45 mg/l)

STAS 1342/1991
1 Gherla F1 84.53
2 Terapia Cluj F3 53.72
3 Dabica F1 72.28
4 Giula FN 120.0
5 Orman FN 88.22
6 Petrestii de Sus 76 FN 78.0
7 Silinesti FN 74.42
8 Chiochis 41 FN 55.0
9 Jelna FN 70.0
10 Lusca 126 FN 100.0
11 Lusca 78 AFN 150.0
12 Romulii 106 FN 55.0
13 Sieu 341 FN 70.0
14 Susenii BARG 393 FN 55.0
15 Visuia 181 FN 53.0
16 Dej FN 70.4
17 Petresti F1 A 290.27
18 Santau F1 161.2
19 Oradea F3 57.87
20 Oradea F4 57.49
21 Oradea F6 54.07
22 Oradea F7 84.97
23 Oradea P1 65.0
24 Oradea P5 99.0
25 Oradea F2 60.36
26 Oradea aeroport F1 70.47
27 Girisul de Cris F1 60.47
28 Cefa F1 100.03
29 Bansa F6 191.94
30 Varsand F3 55.81
31 Masca F1 97.04
32 Pancota F1 54.45
33 Curtici F1 68.36
34 Reghin F6 98.9
35 Cristesti F1 141.0
36 Cristesti F4 218.5
37 Mihalt F7 93.8
38 Calan F3 55.8
39 Medias F5 114.7
40 Blaj F2 50.2
41 Archim F17 60.6
42 Archim F18 70.0
43 Archim F22 234.3
44 Horia F1 120.0
45 Periam F 201.5
46 Nerau F1 54.0
47 Lovrin F1 56.5
48 Dudesti F1 50.5
49 Sanicolau F7 55.0
50 Sanpetru F1 55.5
51 Sanpetru F5 54.5
52 Saravale F1 57.5
53 Valcani F6 55.0
54 Valcani F4 53.0
55 Teremia Mare F1 Ad 50.5
56 Pesac F1 52.5
57 Birda P1 59.5
58 Birda P4 61.5
59 Otelec F3 385.0
60 Otelec F5 297.0
61 Biled F1 83.5
62 Bobda F3 195.0
63 Carpinis F1 94.6
64 Checea F1 96.0
65 Fibis F1 1053.0
66 Fiscut F1 122.5
67 Icea Mare F1 78.0
68 Pischia F3 84.0
69 Pischia F5 86.0
70 Remetea Mica F3 67.5
71 Sanandrei F1 64.0
72 Berliste F2 69.0
73 Butin F1 66.0
74 Constantin Daicoviciu F2 55.0
75 Chisoda F1 71.0
76 Duleu F1 64.2
77 Giulvaz F1 67.0
78 Parta F2 118.0
79 Peciu Nou F1 67.0
80 Sipet F1 74.0
81 Bencecu de Sus F1 65.6
82 Prigor F2 46.0
83 Socol F1 48.0
84 Miercurea Ciuc F3 46.0
85 Miercurea Ciuc F4 116.56
86 Sansimion F4 92.03
87 Ilieni Ozun F7 97.64
88 Martineni F4 127.3
89 Martineni F6 100.45
90 Fagaras P5 113.71
91 Harman Prejmer F10 45.53
92 Codlea P1 129.35
93 Codlea P4 73.04
94 Codlea P16 70.23
95 Cristian F3 54.78
96 Sibiu F1 62.78
97 Agnita F2 59.03
98 Agnita F4 66.96
99 Orlesti Vulturesti F2 126.18
100 Otetelis F2 126.49
101 Stoienesti Daneasa F5 134.52
102 Stoienesti Daneasa F6 114.7
103 Izbiceni pleasov F6 296.72
104 Ghercesti F1 61.12
105 Caracal F1 86.93
106 Caracal N-E F1 115.48
107 Darvar Catichea F1 45.4
108 Calugareni Neajlov F6 52.8
109 Baneasa F4 91.42
110 Baneasa F2 96.69
111 Cernica F2 184.42
112 Cernica F1 173.69
113 Alexandria FA 59.64
114 Lisa F1 47.32
115 Viperesti F2 160.16
116 Stalpu Scurtesti F4 80.52
117 Filipesti Visani F7 124.5
118 Verguleasa P 61.6
119 Manasia Speteni F1 168.0
120 Manasia Speteni F4 245.0
121 Manasia Speteni F5 157.5
122 Tandarei F7 330.0
123 Azochim Roznov F1 280.0
124 Azochim Roznov F2 120.0
125 Vrancart Adjud F2 84.30
126 Viisoara F1 69.0
127 Ruseni F3 79.5
128 Ruseni F4 65.0
129 Adjudul Vechi F7R 182.7
130 Suraia F4 49.0
131 Suraia F7 86.10
132 Ceausu F3 70.28
133 Simila F3 69.85
134 Dragalina F2 166.10
135 Dragalina F3 71.7
136 Dragalina F5 178.63
137 Dragalina F8 104.79
138 Dorasti F1 60.46
139 Sadoveni F3 70.69
140 Stefanesti F3 74.15
141 Rasesti F4 134.36
142 Falciu F2 132.07
143 Falciu F3 73.94
144 Falciu F4 140.06
145 Mascateni F4 71.37
146 Murgeni F1 82.5
147 Murgeni F2 112.37
148 Moldova Noua FA 59.0
149 Moldova Noua F2 114.0
150 Cujmir 50.2
151 Calafat sud 52.4
152 Luciu giurgeni F12 424.0
153 Braila F2 123.1
154 Bestepe F2 81.0
155 Mahmudia H3 235.0
156 Jurilovca F1MA 47.0
157 Randunica F2 480.0