3 TEHNICI PROFUNDE DE MEDITAȚIE TAOISTĂ CA SĂ-ȚI LINIȘTEȘTI MINTEA, SĂ-ȚI

DESCHIZI INIMA ȘI SĂ-ȚI TREZEȘTI CAPACITĂȚILE INTUITIVE

Partea 1

Relațiile armonioase înseamnă înainte de toate să avem o relație sănătoasă și

armonioasă cu noi înșine, pe care o putem crea prin tehnicile taoiste de meditație din acest
articol. Dacă nu suntem centrați, echilibrați și de încredere, atunci ceilalți nu vor avea
încredere în noi. Dacă suntem nesănătoși, prea egoiști sau dezechilibrați emoțional, atunci
nu vom atrage un partener sănătos și echilibrat. Dacă nu ne cunoaștem pe noi, nu vom fi în
stare să cunoaștem altă persoană. În fine, dacă nu suntem dezvoltați spiritual, atunci
problemele din relații ne vor depăși, iar noi nu vom fi niciodată în stare să ajungem la
uniunea sacră cu o altă persoană.
Prin practicarea meditației taoiste (daoiste), vom deveni mai ancorați în ființa
noastră și mai echilibrați din punct de vedere spiritual. În plus, meditația este un
instrument folositor indiferent de contextul în care ne aflăm. Și pentru că meditația presupune
conectarea și comunicarea cu sinele superior sau sinele spiritual, ne va ajuta să fim mai
obiectivi în toate relațiile noastre. Meditația taoistă ne ajută să ne calmăm mintea și
emoțiile și să nu mai reacționăm disproporționat la fiecare provocare. Hua-Ching Ni spune în
cartea lui 8000 de ani de înțelepciune că ”adesea, ceva nesemnificativ provoacă un răspuns
emoțional, iar apoi în mod inconștient exagerăm problema pentru a susține acea emoție
puternică.” Nu degeaba meditația taoistă este numită și ,,acceptarea a tot ce este” sau
,,reîntoarcerea la sursă”. Există numeroase semnificații mistice care pot părea mai greu de
înțeles pentru mintea începătorului, însă ce trebuie să înțelegem este că e diferită de alte
forme de meditație din Est, pentru că pune accent pe o practică energetică și mai puțin
pe practica mentală.
E adevărat că folosim mintea pentru a ghida energia internă, chi, pentru a domoli
emoțiile și a da deoparte orice influență externă. Dar și atunci când stăm fără să facem ceva
(ching-jingwuwei), noi tot circulăm energie prin corp sau ceea ce se numește orbita
microcosmică (circuitul care urcă pe coloană și coborară pe fața corpului) sau creăm energie
vindecătoare în creuzetul din dan tienul inferior.
Majoritatea meditațiilor taoiste se concentrează pe dan tienul inferior, însă e interesant
că femeile sunt adesea învățate să se concentreze pe dan tienul mediu (punctul dintre sâni,
deasupra plexului solar). Acest punct este conectat cu inima, unde se află Shen (spiritul). De
aceea, se spune că femeile, fiind superioare ca natură spirituală, nu trebuie să facă la fel de
multă muncă energetică de fundamentare precum bărbații.
Așadar, din exterior pare că cel ce meditează stă destins, respirând profund și liniștit,
cu un mic zâmbet pe buze. În interior, însă, lucrează forțe puternice, reașezând curente
de energie și lumină în corp. Nu e doar faptul că persoanele care fac meditații taoiste în
mod regulat încep să se simtă diferit, ci chiar încep să arate diferit. Ridurile de îngrijorare se
relaxează, corpul (în special coloana) se realiniază, iar postura se modifică. Abilitatea de a
face față stresului vieții se îmbunătățește dramatic, iar dispoziția generală se transformă.
Transformările interne survenite după ce stăpânești meditațiile taoiste sunt chiar mai
impresionante. Începe să te cuprindă un sentiment de mare claritate, emoționala și
mentală. Pe măsură ce încep să se deblocheze meridianele de Chi (energie)și energia
corporală începe să circule cu o mai mare ușurinșă și forță prin corp, încep să se disipeze
probleme și boli vechi și eventual chiar să dispară.
Și totuși, cum să intri în această stare de liniște absolută, în care Chi-ul să-și
îndeplinească misiunea?
Lao Tzu spune: ”Stai în nemișcare. Cele 10.000 de ființe apar și se dezvoltă. În timp
ce înțeleptul le observă reîntoarcerea. Deși există o mulțime de ființe, Toate ajung să se
întoarcă la sursă. Reîntoarcerea la sursă se numeșe serenitate.” (cap. 16). Un alt nume
tradițional pentru meditația taoistă este și ”Perseverență în nemișcare”, iar Lao Tzu ne mai dă
un sfat: ”Mergi în interiorul tău și retrage-te din lume. Tocește-ți ascuțimea, Separă-ți
legăturile, Potolește-ți lumina.” (cap. 56)
 Cum îți pregătești corpul: postura de bază pentru meditație

Majoritatea occidentalilor au o probleme cu a sta nemișcați, se leagănă, fac tot felul de

zgomote, au un neastâmpăr constant. Însă nu poți atinge starea de liniște interioară fără
a avea liniștea exterioară. De aceea, prima condiție ca să atingi nivelurile profunde de
nemișcare și liniște interioară necesare ca să practici meditațiile taoiste intense este să fii în
stare să stai cu spatele drept cel puțin 20 de minute. Pentru că meditația taoistă este atât
de dificilă pentru începători, e recomandat să începeți în doze mici – de 5 minute, de
exemplu. Apoi, puteți extinde perioada încet-încet spre 20 și chiar 30 de minute, dacă puteți
sta nemișcați, fără alterarea posturii. Această perioadă de 20-30 de minute este de ajuns
pentru majoritatea practicanților.
Dacă vreți să vindecați o problemă de sănătate mai gravă sau să deveniți nemuritor,
atunci veți avea nevoie de perioade mai lungi, însă de obicei pentru majoritatea persoanelor
ajunge o perioadă mai scurtă.
Meditatorii taoiști nu recomandă ore întregi de meditație pentru majoritatea, tocmai
pentru că energia internă poate stagna în interiorul organelor la un moment dat și poate
face mai mult rău decât bine. Unul din profesorii mei mi-a spus că dacă stau așezat prea mult
timp o să-mi cadă dinții.

Postura de meditație

Puteți sta așezați pe podea cu picioarele încrucișate sau, dacă puteți, în poziția de
lotus (întreg sau pe jumătate) – cu picioarele încrucișate și laba piciorului pe coapsă. Ori
puteți sta pe un scaun, cu tălpile pe pământ. Mâinile sunt în poală. Puteți pune mâna stângă
peste mâna dreaptă, cu vârfurile degetelor atingându-se. Sau puteți pune degetul mare de la
mâna dreaptă în palma stângă, să închideți degetele stângi peste și apoi să vă adunați
degetele de la mâna dreaptă peste pumnul stâng (o poziție care va arăta ca simbolul
yin/yang din lateral). Ca alternativă, puteți pune și mâinile cu palmele în sus, pe coapse. E
foarte important în meditația taoistă să aveți coloana dreaptă, nu ca și cum ați sta drepți ca
soldații, ci ca și cum cineva v-ar trage cu o sfoară din punctul bai hui (vârful capului); bărbia
este ușor retrasă înspre piept, pentru a lungi gâtul. În acest fel energia care circulă prin
canalul du mai (prin coloană) este ajutată să curgă ușor. Este important să nu ne aplecăm
în față sau să ne foim când medităm, dar e la fel de important să nu fim blocați. Nu e
nevoie să fim rigizi sau dogmatici privind postura. Ideea e să ne simțim echilibrați și stabili.
Relaxarea profundă este neapărat necesară, dar nu trebuie să fiți atât de destinși încât să
cădeți într-o parte; nici să stați atât de încordați încât să vă treziți cu spatele blocat.
Relaxarea corectă nu este colaps. Este o relaxare dinamică, energetică, ce ajută mușchii,
tendoanele, organele și sistemul nervos să se re-energizeze. Mulți oameni, dacă își dau voie
să se relaxeze complet, încep să adoarmă sau să dormiteze. Starea de relaxare profundă
este necesară în practicile taoiste, meditație sau alte practici chi kung, tocmai pentru ca
acestea să fie eficiente. Există o mare diferență între a sta relaxat și a avea o postură
colapsată. Puteți să observați o pisică pentru a înțelege această stare mai bine – când e
complet relaxată și pare că doarme, dacă apare o pasăre, se poate mișca cu agilitate și
prezență imediat. Acesta este tipul de relaxare dinamică pe care vrem să îl cultivăm în
meditația taoistă.

Pregătirea respirației: tehnicile corecte de respirație

După ce am învățat postura corectă, urmează stăpânirea tehnicii de respirație taoistă. Deși
toată lumea crede că respiră bine, de fapt mulți nu reușesc să facă asta – respiră doar din
partea superioară a pieptului, nu se folosesc de tot aparatul respirator. Există un mușchi
foarte mare deasupra cavității abdominale care se numește diafragmă și care are forma unui
dom. Acesta influențează esofagul, aorta și nervul vag. Atunci când respirăm corect în
meditația taoistă – din stomac, umplând plămânii de jos în sus – lucrăm și diafragma,
masându-ne organele digestive și sporind circulația sângelui și limfei din acea regiune. De
asemenea, prin respirația profundă și lentă, reușim să ajungem mai ușor la o stare de pace și
echilibru interior, în timp ce ne îmbunătățim sănătatea digestivă. Forma de respirație de bază
în meditația taoistă sau alte practici Chi Kung este ceea ce se numește respirația naturală
sau prenatală. Ideea e să respirăm prin abdomen sau dan tienul inferior, așa cum
respiram în pântecul mamei – nu prin plămâni, ci prin cordonul ombilical. Atunci când
inspirăm, abdomenul se extinde, iar când expirăm, abdomenul se contractă. Toate formele
de respirație taoistă se fac pe nas, tocmai pentru a încălzi și filtra aerul înainte de a ne intra
în plămâni. Această respirație taoistă ne calmează foarte ușor. Dacă o practicați chiar și
15 minute pe zi, veți observa beneficiile, iar dacă o practicați suficient de des, veți
ajunge să respirați așa, iar beneficiile vor fi enorme. Cu toții știm despre reacția de tip
”luptă sau fugi”. Ați observat ce se întâmplă cu respirația? Devine superficială, întretăiată. În
astfel de situații stresante, dacă vă opriți și respirați profund, veți observa calmarea
sistemului nervos și claritatea revenind în mintea voastră, iar situațiile sunt mai ușor de
gestionat. Literatura specialitate din canonul taoist conține numeroase alte forme de
respirație, mai complicate și care necesită asistența unui maestru. Însă pentru practicile Tao
de bază, cum ar fi meditația din poziție așezată sau chiar tai chi, repirația naturală Tao este
suficientă. Practicați-o zilnic și veți observa schimbările în profunzime!

Pregătirea corpului energetic: cultivarea energiei Qi vindecătoare și alte detalii

Ați văzut vreodată statuia lui Buddha Iluminatul (The Awakened One), stând în
meditație? Ați observat acel zâmbet schițat pe fața lui? Nu stă acolo ca o bucată de lemn,
rigid și solemn. Și noi trebuie să învățăm același spirit de bucurie și deschidere în
meditație. Unul din lucrurile pe care mi le aduc cel mai ușor aminte despre primul meu
profesor de tai chi, David Cheng, era surâsul lui blând de pe tot parcursul exersării. În taoism,
credem că e foarte bine să ne bucurăm de practicile pe care le facem, așa că relaxați
mușchii feței și lăsați un mic zâmbet să încolțească în timp ce stați în nemișcare. Energia în
corp se mișcă prin căi foarte clare. Cele două căi centrale sunt du mai (meridianul care urcă
pe spatele corpului) și ren mai (meridianul care coboară pe fața corpului). Locul în care cele
două se întâlnesc: palatul superior (cerul gurii) și inferior. În meditația taoistă și exercițiile Chi
Kung, vrem să unim cele două căi prin atingerea limbii ușor de bolta palatină, pentru a forma
un circuit complet – chi-ul va circula mult mai eficient astfel. Totodată, plasând limba pe cerul
gurii, secretăm mai multă salivă. Cei ce practică meditația tao consideră saliva o
substanță prețioasă și chiar o numesc ”roua de aur”. Saliva conține proteine, hormoni,
dar și alte substanțe care au funcții digestive și antibacteriale. Nu este ceva de care să ne fie
scârbă, ci o substanță vitală pe care o putem folosi în beneficiul nostru. Se crede, totodată,
că respirația taoistă ne umple saliva de chi, pe care o putem apoi înghiți și duce în
organele interne. De aceea, de câte ori acumulam mai multă salivă, e bine să o înghițim cu
putere și să o vizualizăm ducând energie până în dan tienul inferior, câmpul elixirului. Există
anumite practici în care plimbi limba în interiorul gurii pentru a produce salivă, apoi o împarți
în trei părți pe care le înghiți pe rând, coborându-le pe lateralele abdomenului și apoi către
centru.

Partea a 2-a

1. Practica fundamentală de meditație taoistă

Multor oameni le este mai ușor să înlăture distragerile din exterior atunci când închid
ochii. Pericolul este că puteți fi tentați să vă pierdeți concentrarea sau chiar să adormiți.
Meditația taoistă nu este despre a intra în transă sau a adormi. În schimb, este o formă
de interacțiune dinamică între sinele interior și cel exterior. Dacă ochii închiși vă fac să
vă pierdeți mai degrabă decât să vă regăsiți concentrarea, atunci mai bine îi țineți
întredeschiși sau, pur și simplu, priviți fără să focalizați (privire în gol).
1. Așezați-vă într-o postură confortabilă pe o pernă sau pe scaun, ori stați întins,
confortabil, pe podea sau în pat. Relaxați-vă complet, din creștetul capului până în vârfurile
picioarelor. Uitați că practicați meditația Tao. Simțiți cum se relaxează fiecare parte a
corpului, în timp ce vă mișcați încet atenția asupra lui, începând cu capul, fața, gâtul, umerii,
capul pieptului, brațele, antebrațele, mâinile, degetele de la mâini, abdomenul, zona
inghinală, coapsele, genunchii, gambele, tălpile și degetele de la picioare.
2. Respirați lent și profund, pe nas, cu vârful limbii odihnindu-se pe bolta palatină. În
timp ce inspirați, inspirați lumină strălucitoare sau chi vindecător. Lăsați-l să vă umple
corpul, să se ducă în profunzimea sa, a psihicului, pentru a atinge toate zonele întunecate și
pline de durere din corp și spirit.
3. În timp ce expirați, lăsați durerea, boala sau stresul să iasă din corp, ca un fum
întunecat sau ca o ceață întunecată ce se curăță.
4. Cu privirea interioară urmăriți acea ceață dizolvându-se în aer.
5. Mențineți respirația de meditație taoistă – lentă și profundă. Permiteți corpului să se
umple cu lumină vindecătoare, relaxantă și lăsați toate durerile, supărările, bolile și stresul
să vă părăsească. Faceți acest lucru timp de 10 sau 20 de minute – sau mai mult, dacă e
nevoie.
6. Când simțiți că ați încheiat, frecați-vă palmele de 36 de ori și apoi frecați-vă fața, în
sus și în jos, de cel puțin 3 ori. Apoi deschideți ochii și reintrați în lumea înconjurătoare,
relaxați și cu o energie nouă.
Puteți face această meditație taoistă de câte ori simțiți nevoia să vă încărcați sau să vă
curățați sistemul, deși, dacă o faceți noaptea, aveți grijă să vă trimiteți energia în abdomenul
inferior și nu în cap, la final, pentru a nu avea probleme cu dormitul.

Cum să liniștești / îmblânzești mintea

Multor oameni le este greu să intre într-o stare profundă de meditație, pentru că
mintea lor e plină de gânduri, care duc la alte gânduri, care duc la altele și altele etc. Vă
poate fi de ajutor să vă numărați respirațiile de la 1 la 10, concentrându-vă complet pe
fiecare numărătoare. Așadar, de fiecare dată când ajungeți la 10, o luați de la capăt cu
număratul. La început, este dificil să numărați până la 10 fără ca gândurile să reapară, dar cu
timpul, meditația taoistă devine din ce în ce mai ușoară. De fapt, este imposibil să
liniștești mintea complet. Dar chiar și câteva momente de meditație profundă au un
efect major pentru sistemul minte-corp. Spre deosebire de alte tipuri de meditație, al căror
scop este doar liniștirea minții, meditația taoistă se concentrează pe calmarea / îmblânzirea
minții, pentru a lăsa chi-ul să curgă în voie. Maeștrii meditației taoiste au creat forme de
meditație în mișcare, precum tai chi, pentru a-i lăsa pe oameni să se miște într-o formă lină,
meditativă, care permite chi-ului să se miște liber, în forma sa, prin corp. De aceea, tai chi
se mai numește și ”nemișcare în mișcare”. În postura așezată, însă, există o ”mișcare
în nemișcare”. Această mișcare interioară este chi-ul vindecător, vital, care se mișcă prin
cele trei regiuni dan tien, deschizând căi energetice și centri spirituali. Totodată, astfel ne
descoperim legătura profundă cu eternitatea. Cu cât stăm mai mult în această stare de
meditație, cu atât acestei stări îi este mai ușor să se transfere în fiecare moment al vieții
noastre. Toate tehnicile de meditație taoistă ne ajută să ne rafinăm energia – chi-ul și spiritul
– shen. Acest proces de rafinare are mai multe niveluri – psihologic, emoțional și spiritual. Se
leagă, de asemenea, de procesul interior de rafinare a esenței noastre fundamentale (jing) și
transformare în chi, apoi rafinarea acestei energii în energie spirituală pură (shen), pentru a o
readuce pe aceasta înapoi în Tao. Este un proces lent, care ia mulți ani de practică
aprofundată pentru a fi finalizat. Însă, pe parcursul procesului, apar și numeroase rezultate,
care transformă această practică într-una educațională și plină de recompense. Totodată, în
tehnicile de meditație taoistă se spune că ”chi-ul urmează yi” sau mintea. Este un lucru cât se
poate de cunoscut, încă din vechime, că putem conduce energie – tao de intimitate și extaz
în corp -, cu ajutorul minții. Între timp, s-a format și o ramură mai nouă de medicină vestică
numită psihoneuroimunologie, care face, de fapt, același lucru. De exemplu, pacienții care au
tumori sunt învățați să trimită mici cavaleri albi sau mici creaturi gen Pac-Man care să învingă
sau mănânce celulele canceroase din organism – fapt ce are efecte considerabile.

2. Practica nemișcării profunde

Dacă permitem să fim dezechilibrați din centrul nostru emoțional sau psihologic prea
ușor, atunci o să ne fie greu să ne adaptăm la urcușurile și coborâșurile pe care le conține
orice relație, oricât de armonioasă.
Această tehnică taoistă ne ajută să ne găsim centrul de liniște în mijlocul acțiunii.
Așadar, dacă suntem dezechilibrați în relație, acum avem o metodă de a ne întoarce la
centru.
1. Mai întâi, așezați-vă pe o pernă suficient de înaltă sau fermă pentru a vă susține
mijlocul sau așezați-vă pe partea din față a unui scaun, cu picioarele așezate ferm pe podea.
Este important să aveți coloana dreaptă, dar nu rigidă. De asemenea, nu vă lăsați să
alunecați pe pernă sau pe scaun.
2. Apoi, mișcați-vă în sus și în jos câteva momente, astfel încât energia
neprocesată a zilei să se așeze în corp. Expirați rapid și profund, pentru a vă goli complet
plămânii. Inspirați de trei ori și închideți ochii sau mențineți-i pe jumătate închiși sau privind în
gol. Relaxați-vă umerii și începeți respirația taoistă – încet și profund, din abdomen. Puneți
vârful limbii în cerul gurii și relaxați fața într-un mic surâs.
3. Aduceți-vă atenția în zona dan tien-ului inferior, în abdomenul inferior. Simțiți
cum respirația, chi-ul, trece prin dan tien și iese apoi din el într-un mod ritmic și lent. Simțiți
cum vă umpleți de chi bun, vindecător, curat, în timp ce expirați tot ce este folosit, vechi,
impur. Relaxați-vă și lăsați acest schimb să se întâmple cât mai natural. Fără efort, tensiuni,
dorințe, listă cu lucruri de făcut sau obiective. Lăsați-vă purtați de energie și de Tao, permiteți
să intrați în profunzimea liniștită a ființei voastre.
4. Puteți să primiți inspirație și să vă vină numeroase idei în aceste momente, așa că e
în regulă să țineți o hârtie și un pix la îndemână. Le puteți nota pe scurt, dar apoi continuați
cu practica nemișcării taoiste.
5. Atunci când timpul a expirat sau simțiți că starea de nemișcare profundă
începe să se disipeze, aduceți palmele în față și frecați-le cu putere de 36 de ori. Puneți-le
pe ochi, inspirând căldură adânc în ochi și creier. Apoi, masați ușor sau mai energic fața cu
palmele, de sus în jos, de 3 ori.
6. Când ați încheiat meditația taoistă, stați câteva momente cu palmele pe dan
tien-ul inferior (sub ombilic). Lăsați căldura să intre în dan tien și să se adune aici chi
vindecător.

IEȘIREA DIN STAREA DE MEDITAȚIE

Fiți atenți la modul în care vă faceți revenirea în lume după o meditație taoistă
profundă. Încercați să nu faceți o trecere bruscă spre tot ce aveți de făcut. Luați-vă cel
puțin 3-5 minute să vă adunați energia. Dacă puteți, așezați-vă, beți un ceai sau faceți
puțin stretching. Evitați să vorbiți cu alți oameni imediat. Veți fi într-o stare de senzitivitate
sporită, elevată; dacă intrați prea repede în muncă sau poate dați peste o situație tensionată
și faceți schimb de energie cu altcineva, o să resimțiți acest lucru foare tare și există riscul de
dezechilibrare puternică. Așa că reintrați în lume pas cu pas, asemeni unei pisici care întâi
se întinde și cască profund de câteva ori, înainte de a intra în acțiune – totul în ritmul său.

3. În profunzime: practica intuiției conștiente

Meditația taoistă este creată pentru a spori energia vitală și a o circula prin tot
corpul. Multe dintre lucrurile pe care le știm azi, cum ar fi sistemul meridianelor folosit în
medicina chinezească și în practica Chi Kung, au fost dezvoltate de acei astronauți interiori,
maeștrii antici Tao, care au reușit să observe cum circulă energia, în timp ce erau adânciți în
meditație. Când eram copil, aveam o figurină numită Omul Vizibil – era un corp uman cu
piele transparentă, prin care îi vedeam organele. Maeștrii Tao de la începuturi au avut
propria formă de Om Vizibil, pentru că erau mereu deschiși, cu privirea interioară deschisă
clar spre corp, văzând cum funcționează, fără a fi nevoie de vreo disecție.
Lao Tzu spune că: “Fără a trece pragul, Poți ști tot ce se întâmplă sub ceruri. Fără a te uita
pe fereastră, Poți vedea Tao al Cerului.” (Cap. 47)
Folosindu-ne privirea interioară, putem vedea mai limpede adevărata noastră cale în
viață, putem călători prin sălbăticia peisajului nostru emoțional, putem trece prin râurile și
crestele ființei noastre, pentru a ne întoarce acasă, înapoi la sursa noastră eternă, la Tao. Ne
putem folosi de puterea calmului, a nemișcării specifice meditației taoiste, pentru a
auzi inspirația și ghidajul ce vine de la sinele nostru superior sau de la spiritele care
ne ajută. Taoiștii, asemeni nativilor americani și altor popoare, cred că suntem înconjurați de
ghizi spirituali tot timpul, însă adesea ne e greu să îi auzim din cauza vacarmului din mintea
noastră. Trebuie să devenim liniștiți în interior pentru a auzi acea ”voce mică din interior” și
să ne bucurăm de îndrumările primite. Meditația taoistă de sub Lacul Auriu poate fi
asemănată unui un lac cu apă adâncă, întunecoasă, mereu calmă. În aceste ape ne naștem,
ne trăim viețile și apoi ne întoarcem în moarte. De fapt, nu părăsim aceste ape niciodată.
 1. Pentru a începe meditația taoistă, imaginați-vă că sunteți o broscuță care stă
liniștită pe o frunză de nufăr ce plutește ușor pe suprafața lacului. Este o zi luminoasă și
călduroasă, iar sunetele lumii sunt puternice și stridente. Avioane zboară pe deasupra,
mașini trec pe lângă voi, copiii se joacă, adulții se ceartă în jurul vostru.
2. După ce ascultați o vreme acest noian de sunete, vă duceți încet către
marginea frunzei de nufăr și vă dați voie să vă scufundați în adâncurile lacului.
3. Din ce în ce mai adânc, vă scufundați cu ușurință în apele calde și întunecate.
Vă duceți tot mai adânc, printre pești și broaște țestoase. Treceți și de plantele care se mișcă
grațios pe sub apă, vă scufundați ca o păpușă grea, până când ajungeți la fundul lacului.
4. La început, totul e mâlos, până când se așează la loc sedimentele de pe fundul
lacului. Nu puteți vedea nimic, nu puteți distinge nici un sunet. Puteți sta însă în liniște,
ascultându-vă bătăile inimii. Viteza lumii e departe, deasupra, nu vă mai afectează.
Simțiți, în schimb, cum dansează curenții în jurul vostru.
5. Apoi, pe măsură ce mâlul se liniștește, puteți vedea pentru prima dată cu
claritate tot ce vă înconjoară. Stați nemișcați, învăluiți de această lume primitoare a apei,
asemenea atingerii materne liniștitoare. Respirați lent și profund, adunând apa vindecătoare
în abdomen, amintindu-vă de tehnicile de respirație din meditația taoistă. Respirația vă
încetinește, până când ajungeți să fiți respirați, în ritmul respirației însăși Și bătăile inimii
încetinesc, odată cu respirația, intrând în ritmul naturii, în ritmul Tao.
6. Toate grijile lumești dispar, pe măsură ce sunteți cuprinși de această lume
nelimitată, cu care vă confundați. Sinele mic de care v-ați agățat toată viața trece acum
într-un Sine mult mai mare, conectat la eternitate și lumea spirituală. Micul lac în care stați se
extinde acum pentru a se integra în marea de chi, de viață.
7. Stați aici, suspendat în prezentul etern, fără efort, bucurându-vă de un moment
profund de claritate și înțelepciune.
8. După o vreme, lăsați o mică bulă de chi să iasă în apă și începeți să vă
întoarceți la suprafață, înapoi în lume.
9. Plutiți încet prin apă, spre suprafață, din ce în ce mai aproape, iar apoi săriți înapoi
pe frunza de nufăr, cu energia reînnoită și pregătiți încă o dată de viață.

Poate vă întrebați “De ce este important să meditezi?” Ce legătură are meditația

taoistă cu sexul și relațiile? Răspunsul e simplu, dacă nu reușiți să vă conectați la
calmul interior, atunci nu veți putea să vă conectați cu o altă ființă în profunzime. Dacă
nu sunteți în strânsă relație cu partea cea mai profundă a voastră, atunci cum o puteți
atinge, înțelege pe cea a altei persoane? Prin meditația taoistă, prin contemplare,
explorare și deschiderea de a plonja în sinele profund, în propriul psihic, veți descoperi
claritatea și înțelepciunea necesare pentru o uniune sacră. Așa cum ne reamintește Chuang
Tzu ”nu ne putem vedea reflexia în apa curgătoare, doar în apa liniștită. Doar o persoană
care a obținut starea de nemișcare poate să liniștească mințile celorlalți”.