Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrarea 4

STABILIREA UNEI MIXTURI PROTEICE


CU VALOARE BIOLOGICĂ MAXIMĂ POSIBILĂ

Un mijloc de ridicare a calităţilor nutriţionale ale proteinelor vegetale îl reprezintă


realizarea unor mixturi pe principiul compensării aminoacizilor limitanţi. Combinarea a două sau mai
multe proteine care-şi completează reciproc spectrele de aminoacizi esenţiali conduce la obţinerea
unor mixturi care posedă o valoare biologică superioară. Pentru stabilirea proporţiei optime dintre
componentele proteice se poate utiliza o metodă grafică, care foloseşte indicii chimici ai
aminoacizilor esenţiali.
Tema : Sa se realizeze o mixtura proteica cu valoare biologica
ridicata formata din : Faina de grau si Lapte praf
Metodologie
1.Cu ajutorul datelor privind conţinutul în aminoacizi esenţiali ai proteinelor surselor proteice (vezi
tabel) se calculează indicii chimici faţă de proteina etalon FAO / OMS.
2.Indicii chimici obţinuţi se întabelează şi se reprezintă grafic astfel: în partea superioară a
abscisei se trec procentele de proteină din A în ordine crescătoare,iar în partea inferioară procente
de proteină B în ordine descrescătoare.În partea dreaptă a diagramei se reprezintă indicii chimici ai
aminoacizilor esenţiali din A,iar în partea stângă ai celor din B.Se unesc punctele care reprezintă
indicii chimici pentru acelaşi aminoacid. Dreptele care corespund primului aminoacid limitant se
intersectează într-un punct care corespunde pe abscisă, la un anumit raport al celor două proteine.
Un amestec în această proporţie a celor două proteine, dă o mixtură proteică al cărui indice chimic al
aminoacizilor limitanţi (IC) este superior celui al aminoacizilor limitanţi ai celor două proteine.
3.Cunoscând conţinutul în proteine al surselor A şi B, se stabileşte proporţia dintre A şi B care
conduce la realizarea unei mixturi proteice cu valoare biologică maximă posibilă.
4.se stabileşte noul indice chimic al aminoacizilor care au fost limitanţi în A şi B şi se compară cu
indicele lor chimic iniţial.
5.Se calculează EAA-index pentru proteinele din A, din B şi din mixtură;
6.Se fac comentarii asupra datelor obtinute

Tab.1. Compoziţia proteine (g / 100 g) şi în aminoacizi esenţiali (mg / 100 g) a unor surse proteice
Nr. Proteine, mg AA/100g Proteine Etalon, g
Componenti g AA/100g proteina
Crt. produs AA/100g proteine
Faina grau Lapte praf Faina grau Lapte praf
- Proteina 10,3 26 100 100 -
1 Valina 390 1207 3,78 4,64 5
2 Izoleucina 430 1327 4,17 5,10 4
3 Leucina 850 2445 8,25 9,4 7
4 Lizina 250 1550 2,42 5,96 5,5
5 Metionina +Cisteina 300 770 2,91 2,96 3,5
6 Treonina 270 1159 2,62 4,45 4
7 Triptofan 100 350 0,97 1,34 1
8 Fenilalanina+Tirozina 750 2649 7,28 10,18 6
IC= gAA din 100g Proteina etalon
gAA din 100g Proteina testata
· 100

Tab.2.Indici chimici pentru faina de grau si lapte praf


NR. AA ICFG ICLP ICMIXT
CRT.
1 Valina 75,6 92,8 81
2 Izoleucina 104,2 127,5 113
3 Leucina 117,8 134,4 124
4 Lizina 44 108,3 70
5 Metionina + 83,1 84,5 83,5
Cisteina
6 Tronina 65,5 111,2 83
7 Triptofan 97 134 112
8 Fenilalanina + 121,3 169,6 140
Tirozina

Din grafic 40% Prot ILP 60% Prot IFG


100g FG ……….10,3g Proteine
g………………60g Proteine 582,52 g Proteine din Faina de grau
100g LP ……….26g Proteine
g………………40g Proteine 153,84 g Proteine din Lapte praf
736,36g mixtura surse……..582,52g FG……153,84g LP
100 g…………………………………=79%...............=21% prepondere cerealiera

EAA-Index= √𝐼𝑐1 · 𝐼𝑐2 · … . .· 𝐼𝑐8


8

EAA-IndexFG= √75,6 · 104,2 · 117,8 · 44 · 83,1 · 65,5 · 97 · 121,3= 8√0,23·102


8

EAA-IndexLP= √92,8 · 127,5 · 134,2 · 108,3 · 84,5 · 111,2 · 134 · 169,6= 8√0,33·102
8

EAA-IndexMIXTURA= √81 · 113 · 124 · 70 · 83,5 · 83 · 112 · 140= 8√0,81·102


8

Indicele chimic (I.C.): acesta permite estimarea echilibrului de aport in acizi aminici
esentiali ai unei proteine in comparatie cu o proteina de referinta a carei compozitie in acizi aminici
esentiali permite acoperirea necesitatilor.
Proteinele laptelui sunt proteine complete, bogate în aminoacizi esenţiali, care se află în
proporţii optime. Valoarea lor biologică este de 91, doar cu puţin mai mică decât valoarea biologică a
proteinelor din ou, care este de 100. Doar 28,5 g de proteine din lapte sunt suficiente pentru a
asigura necesarul zilnic de aminoacizi pentru o persoană adultă.
Deoarece proteinele laptelui conţin un surplus din unii aminoacizi esenţiali, ca de exemplu
lizină şi treonină, ele pot ridica valoarea biologică a proteinelor vegetale, deficitare în aceşti
aminoacizi. Combinarea laptelui cu produse pe bază de cereale este foarte binevenită pentru
asigurarea optimului de aminoacizi esenţiali.
METIONINA
Este un aminoacid care se gaseste in carnea de vita, porc, peste, in oua, in soia si iaurt.
Deficientele de metionina joaca un rol important in reducerea sintezei proteice, astfel ca prezenta
sa in cantitati suficiente in dieta de zi cu zi ereprezinta un factor cheie. Joaca un rol important in
formarea de ARN si ADN. Este de asemenea un puternic antioxidant si este activ in combaterea
radicalilor liberi eliberati dupa consumul de alcool. In plus, creste absorbtia de seleniu – un alt
antioxidant puternic. Este de asemenea unul din cei trei aminoacizi care este utilizat in scopul
formarii creatinei in organism, insa in ciuda a ceea ce unii producatori/distribuitori de suplimente
nutritive pretind, nu exista dovezi clare ca a consuma megadoze de metionina- cu sau fara creatina-
ar imbunatati efectele suplimentarii de creatina. Alte functii ale metioninei include:detoxificarea de
metale grele, intarirea foliculilor de par.Aportul de surse proteice regulate este sufficient pentru
obtinerea cantitatilor necesare de metionina. Desi posibile, deficientele de metionina sunt totusi
rare. Majoritatea persoanelor au nevoie de 200-1000 mg zilnic pentru mentinerea starii de sanatate,
aceasta cantitate putand fi usor atinsa printr-o alimentatie normala. Nu este necesara
administrarea de suplimente cu metionina.
FENILALANINA
Se gaseste in special in nuci, alune, seminte, si in toate proteinele complete.Luata in doze de
200-500 mg pe stomacul gol, fenilalalina poate duce la suprimarea apetitului in doua moduri: in
primul rand prin stimularea noradrenalinei si in al doilea rand prin scaderea eliberarii de
colecistochinina (CCK). CCK este eliberata in intestinul mic in timp ce este strabatut de nutrienti si
da semnale creierului ca s-a consumat suficienta mancare si da sentimentul de ‘satul’. Forma ‘DL’ a
fenilalaninei are efecte de reducere a durerii prin blocarea catabolismului endofrinelor
(neutralizatori naturali ai durerii). Un mic procent din populatie sufera de o afectiune numita
fenilkeonuria (FKU). In aceasta afectiune lipsesc enzimele hepatice care metabolizeaza fenilalanina.
Persoanelor care sufera de aceasta afectiune genetica li se recomanda sa nu consume suplimente
care contin fenilalanina, si dealtfel nici produse care contin aspartam (produs care contine trei
compusi: fenilalanina, acid aspartic, metanol) si aceasta deoarece nu pot converti acest aminoacid in
tirosina ceea ce are ca rezultat acumularea de nivele periculoase de fenilalalina la nivelul creierului
ceea ce cauzeaza comportamente de tip psihotic sau schizophrenic! Deficientele fenilalalinei pot
cauza modificari de personalitate, inclusive depresia. Alte simptome include rupturile vasculare
oculare dar si cataracta. Fenilalalina este importanta pentru mentinerea starii de sanatate, dar in
ceea cepriveste dezvoltarea fizica intra in discutie doar rolul de suprimarea a apetitului, fapt
pentru care se recomanda administrarea a 300-500 mg , inaintea meselor.
TREONINA
Se gaseste in special in carne, oua, fasole si mazare. Cerealele contin cantitati reduse de
treonina. Treonina previne acumularea de grasimi in exces la nivelul ficatului. Poate de asemenea
mari absorbtia altor nutrienti. Deficientele de treonina conduc la iritabilitate , sinteza redusa de
proteine si mai ales la instalarea/formarea unui tip de personalitate dificila. Desi treonina lipseste
din majoritatea proteinelor vegetale culturistii care nu urmeaza regimuri vegetariene nu au nevoie
de administrarea de cantitati suplimentare de treonina. Consumul unei cantitati adecvate de
treonina zilnic este considerat esential pentru prevenirea aparitiei bolilor mintale. Doza minima
pentru mentinerea starii de sanatate este de aproximativ 8mg/fiecare kilogram de greutate
corporala-astfel ca un sportive de 90 kg are nevoie de 720 mg pe zi.
VALINA
Se gaseste in cantitati importante in peste, carne de vita, carne de miel, carne de pui, soia,
branza, orezul brun, alune dar si in multe surse proteice-mai ales suplimente de tip MRP. Valina este
unul din aminoacizii cu lanturi ramificate –alaturi de izoleucina si leucina. Se numesc astfel, datorita
configuratiei, care contine grupari metil ramificate si legate intre ele.In afara configuratiei
moleculare oarecum neobisnuite , BCAA joaca un rol important in sinteza de proteine si
minimalizarea catabolismului proteic. Problema este ca nu se cunosc prea multe informatii legate de
mecanismele de actiune ale valinei. Este stiut faptul exercitiile fizice intense sunt consumatoare de
mari cantitati de valina.Valina alaturi de ceilalti aminoacizi cu lanturi ramificate stau la baza
formarii altor doi aminoacizi: glutamine si alalina. In plus aminoacizii cu lanturi ramificate sunt
utilizati direct ca si combustibil pentru muschi, ceea ce previne utilizarea altor aminoacizi in timpul
antrenamentelor.
Valina, izoleucina si lelucina sunt compusi care alcatuiesc o treime din proteina musculara. Nu se
cunoaste inca exact de ce exercitiile fizice consuma o cantitate mare din valina. Se crede ca
motivul este dat de faptul ca glutamina si alanina sunt eliberate in mari cantitati in timpul
exercitiilor fizice intense. In plus, aminoacizii ramificati sunt utilizati ca combustibili pentru
activitatea musculara, protejand alti aminoacizi.
Nu este nevoie sa utilizam suplimentul valina. Consumarea unui supliment cu proteine de calitate
zilnic, iti va poate oferi mari doze (cantitati de ordinul gramelor) din toti cei trei aminoacizi
ramificati (valina, izoleucina, leucina). Daca o persoana isi administreaza concentrate proteice sau de
tip MRP- este putin probabil ca suplimentarea dietei cu valina ar produce efecte semnificative
asupra dezvoltarii masei si fortei musculare.
ISOLEUCINA
Se gaseste in cantitati importante in peste, carne de vita, carne de miel, carne de pui, soia,
branza, orezul brun, alune dar si in multe surse proteice-mai ales suplimente de tip MRP. Izoleucina
este similara valinei, ambele servind ca precursori pentru glutamina si alanina, care sunt eliberate
masiv in timpul exercitiilor fizice intense, dupa cum am mai mentionat deja. De asemenea valina si
izoleucina reprezinta combustibilul activitatii musculare. De asemenea acesti aminoacizi joaca un rol
important in sinteza proteica si in procesele de anabolism si catabolism. Fara o cantitate adecvata
de aminoacizi ramificati celulele musculare nu vor putea sa se dezvolte rapid. Obtinerea unor
cantitati semnificative de isoleucina se poate face foarte simplu prin administrarea unui
concentrate proteic din zer (suplimente de tipul “Whey Protein”). Nu este recomandata
consnsumarea de suplimente cu isoleucina –exceptand desigur MRP-urile sau diferite concentrate
proteice de calitate. Un sportiv care este supus la antrenamente dure are nevoie de aproximativ de
20 mg/kg corp (adica aproximativ 1,8 grame pentru un sportive de 90 de kilograme).
LIZINA
Se gaseste in carnea de peste, carnea de pui, carnea de mile, carnea de vita si alte alimente
bogate in proteine. Trebuie mentionat faptul ca multe proteine vegetale nu include lizina. Lizina este
un aminoacid essential pe care organismul il utilizeaza pentru producerea mult mai cunoscutei
carnitine, care are rolul de transport al acizilor grasi in celulele musculare, unde pot fi utilizate ca
sursa de energie. Lisina poate interfera cu infectiile de tip viral, mai ales in cazul celor de tip
herpes. In timpul unei astfel de infectii (cu herpes) se recomanda administrarea a 1,5 grame de
lisina plus un gram de vitamina C, zilnic.In aceste momente este absolut esential ca aportul zilnic de
arginina sa fie redus, deoarece arginina nu ar face decat sa inrautateasca lucrurile in acest tip de
infectii. Deficientele de lizina pot interfera cu capacitatea de csinteza proteica a organismului, in
special in tesuturile musculare si cele articulare. In cazul persoanelor care nu sunt vegetariene si
nici nu au herpes nu este nevoie de administrarea suplimentara de lizina. In cazul unor infectiilor de
tip herpes este recomandata administrarea a 1-1,5 grame de lizina zilnic, in doze divizate de-a lungul
zilei, asociata cu vitamina C.