Sunteți pe pagina 1din 63

p.

JSTRATI

DAVI LA

L
4
* Acanrmrs *
c4j
BUCURESCI
.1?0 mitAIJ

I 0-I,ITOG-IZA.F.I.A_ DOR. P. CIJCU


8, Bulevardul Elisabeta, S.
8S5.

www.digibuc.ro
i ec.
41) \
* ACAL IC I ii")

A'0 2601' -

omAGIU
MEMORIEI L 134;43-4." L A
. ,

Downilor,

Numit profesor de chimia medicala la


facultatea de medicina, am tinut, pentru
a inaugura cursul meft, sä consacru prima
lectiune memoriei fostului titular, docto-
rului Davila.
Acest mod de a proceda fata cu acei
ce ail pus serviciele i intréga activitate
a vietei lor pentru binele unel scoff este
un lucru stabilit in tote ënile culte, unde
recunoscinta i neuitarea catre cei morti
Intretin sentimentele generoase i spiritul
de datorie a celor °eel inlocuesc i ur-
méda, in cariera lor. Pentru mine, in spe-
cial, acest lucru e cu atat mai placut,
el corespunde cu atat mai mult cerintelor,
I) Conferinta, Pleat& la 11 Noembre 1886.

pp
www.digibuc.ro
4

inime! mele fata cu memoria luI Davila


cu cat pe Yang, ceea ce 'I datoresc ca
Roman, acestui mare om de bine, refor-
mator chiar in tara noastra, se mail a-
daoga i tributul de recunostinta en to-
tul personal ce pastrez memorief acestuf
ilustru profesor in mare parte protec-
tor char al met.
Pentru prima card, de cand avem fe-
ricirea a poseda aceasta facultate de me-
dicina, ne intrunim in ast-fel de condi-
tiune, cad pentru prima óra avem ne-
fericirea a inlocui pe un profesor mort
in exercitiul functiunei sale.
Davila este primul ce in aceste con-
ditiuni ne a parasit dintre aceI ce cu ab-
negatie in mare parte, cu dorinta de bine
tot-d'auna, i cu del adesea ori, au luptat
pang asta-di pentru existenta i binele
acestei facultati, de cand all avut rara
onoare i fericire de al pune piatra fun-
damentald prin infiintarea scoalei de me-
dicina in iubita noastra Romanie ; i, lu-
cru demn d'a fi semnalat, DaVila carele
primul intre eel d'intal, dupe cum tot!
cunoasteti, a intrecut pe cei-1alt1 in aceasti

www.digibuc.ro
5

datorie inalta, tot el e primul, de si abia


.ajuns la 53 ani, sdrobit inse de munca con-
tinua dupe o viata cum nu se póte mai activa
plind de fapte nemuritoare, a plecat
dintre noi, lucrand insa &la in ultimele
momente, victima datoriei de care era
patruns, victima activitatii sale aproape
ne comparabila.
Onoare lui !
Or-cine acum cand el nu mai exista
si cand ori-ce mica pasiune trebue sa dis-
para., ori-cine die, face bilantul vietei i fap-
telor sale credeti-me ca nu stie ce trebue
a admira mai mull: initiativa i vointa
sa a face bine si deveni util in gradul
cel mai suprem iubitel sale Romanii, ones-
titatea i imensa sa activitate ; sail sa ad-
mire, dic, imensitatea chiar a operilor sale.
Remanem uimiT cand analisam i ne
dam seama de nenumeratele roade ce a pro-
dus in atat variate directiuni, de care
cu acelasi zel i iubire s'a ocupat. Re-
manem in admiratie de stiinta vasta si
variata ce poseda si de tenacitatea sa de
necredut de mare de a produce si a canto,
sa triumfe i de lipsurile ce gasea la fie-

www.digibuc.ro
A

care moment cand a sosit in tara si de .

inertia proprie popoarelor ce incep a se


redestepta, si de r'eutatea sail nesciinta
celor ce adesea intalnea in drumul sait.
Din fericire vointa i sciinta sa all
fost niste arme cari l'aii dus mai tot-
dauna la succes. Trebue oare a mai adaoga
ca aceste succese, avantagele ce castiga
erail numai pentru binele Orel sale adop-
tive si mid odata proprii persoanel sail
familiei sale ? El a murit aproape Orman
sisunt convins ca tara va tinea ca cea
mai mare onoare pentru ea de a reda,
desi in neinsemnata proportie binele ce
'i-a facut, luand sub ingrijirea sa pe minoril
irn Davila.
Ca om i cu deosebire ca Roman sunt
amarat in sufletul met ca nu pot a ye
presenta un fapt indeplinit in locul aces-
tui desiderat.
Caci, d-lor daca enciclopedistii sunt asa
de rani asta-di, Davila, mai sus de t6te a fost
enciclopedistul binelui. El l'a facut tot-
deauna i pretutindeni. In ori-ce ramura
a activitatei noastre nascênde el a lasat
urme neperitoare in acésta Ora. Despre

www.digibuc.ro
7

ast-fel de inteligente Vick d'Azyr ch'cea:


II est des hommes dont l'esprit est si
actif, le jugement prompt et le genie si
vaste, qu'il ne peuvent se concentrer en
un seul point de l'éspace ou ils se meu-
vent. Il ne sont pas plus maitres de
.

s'arreter que les autres ne le sont de


s'élancer aussi loin qu'eux."
Fecund in dorinte bune i gener6se,
avut in fapte umanitare, sag marl prin
locul ce ele ocupA, tot-dauna gata a fi
in fruntea a tot ce este nog, util i demn,
WA, d-lor, bilantul moral, stiintific si na-
tional al acestui ilustru cetAtean.
Fie ca aspiratiunile sale, si erat
multe i mari, sa, fie semintele din cari
sg, iasg, oamenii i faptele, asa cum 'i-afi
dorit el tot- dauna, si cum a reusit el
in mare parte a le da na§tere.
Fie ca aceasta tara s poata cat mai
mult avea servitori de o valoare atat de
superioari.
Fie ca golul läsat de Davila in curênd
sä disparl ; cg,ci ea cat timpul trece de la
.

momentul plecarei sale dintre noi, cu atat


mai mare se vede lipsa sa.

www.digibuc.ro
8

Ce nenorocire insa, d-lor, in viata so-


cietatilor omenesci de a fi orbite i ge-
loase de oamenii maxi ; ast-fel c adesea mi-
mai dupa moarte ele sa-I aprecieze lajusta
lor valoare ; ele care nu pot de cat a ca§-
tiga din presenta, activitatea lor, din incu-
rajarea i respectul ce trebne§te sa dea
acestor lucefeff i apostoll ai omenirei.
Dar se vede el in imensa majoritate
a casurilor, soarele recuno§tinteI nu poate
r'esari de cat cand a apus soarele vietet

Pentru a examina viata lui Davila, a-


tat de plina de fapte marl, trebue a o
privi in diferitele el epoce.
Prin faptul scurtului timp de care dis-
pun cu aceasta ocasie, voila cauta, desi
en multa parere de fel, ca in fata a-
cestui mare monument de fapte, ce ar trebui a
vi le expune, sA caut a scurta multe
lucruri importante saü sa las la o parte
pe allele de o mare valoare. 41 dori
eel putin sa reusesc a ye presenta pe
cele mai principale, a ye face sa preve-
{Teti restul, ca ast-fel sa puteti aprecia
imensa valoare a totalului.

www.digibuc.ro
9

Domnilor, void trece curend asupra


primei parti a vietei lai Davila. Causa
-e c sunt mai multe versiuni, din cari
nici una nu a fost positiv probata. Fa-
milia sa de va voi, un biograf mai departat
ce nu va lipsi acestui om de bine, vor
-ample acest gol.
Un lucru numal e sigur, li acésta con-
sista in faptul cd Davila era francez,
ndscut in Italia. Mama sa, gravida fiind,
plea din acea tard, leagan al §tiintei §i-
sentimentelor marl i generoase, pentru a
petrece cat-va timp, i unde Davila veni
pe lame, in taxa frumosului §i poesiei,
cuib al tutulor acelor popoare in earl
bat o inima prin care curge puternicul
salve al gintei latine.
' Aceastä sinteza involuntara de el insu§1
intre dou rI surori, ce 'I all servit de
leagan copildriei sale, el a continuat'o
la versta sa majora, venind la noi pen-
tru binele Romania
Cine §tie data nu in aceste influente
prime ale copilariei sale, se afla secretul
acelei marl iubiri a lui Davila pentru tot
ce este latin.

www.digibuc.ro
10

Dupd o sedere de sase ani la Parma


uncle se ndscuse la 1828, el fu dus la
Hamburg unde sedu pend aproape la 10
ani, in care timp copilul inv'etd in mod
perfect limba germand. Familia sa '1 rea-
duse in Francia unde facu studiiele sale
in liceul de la Limoges. In urmd, trecu
la Angers, uncle studid pe rand farmacia
si medicina.
La aceastd scoala, el deveni mai intal
preparator de chimid. Mat faller, in a-
cea epoca, a adolescentei in care scoala
ne toarnd prin atatea robinete toate va-
rietatile cunostintelor omenesti, acea e-
pod, dad creerul nostru, doritor de
a cunoaste, esitd in alegerea ce voeste
a face, cdutfind cu nesatiu frumosul si
placutul, adesea i utilul, i tim la ce
tortura, stoat& fasä a vietei ne supune,
Davila de indatd se decide pentru chimie,
sciintd pe atunci Bona Inca, atat de utila
fermecatoare. Impresionabil cum era
el, cu dorintele vii, cu inteligenta, si 1-
maginatie mare si plin de vointd, ve'd
cu mintea mea pe acest tear preparator
de chimie experimentând, spdrgênd apa-

www.digibuc.ro
1

ratele, fAcend gratie unei explosii acci-


dentale, sa sara coperisul de sticla, al
laboratorului unde lucra, dupg, cum ne
istorisea adesea ori aceste fapte in labo-
ratorit, cu cunoscuta sa verva.
IatA, acum cu probabilitate causa grin-
cipard, afard de caracterul vointei sale,
care '1 facu sa, se decidA pentru chimie
s'o iubeasd, atAt. Cine din noi nu scie
casta, influentä, are asupra pasiunei ce se
nasce in fie-care student de elitä, pentru
o specialitate, cand cel ce o profesa la
scoalä e un om cu totul superior. Ceva
identic se petrecuse la Angers.
Acest oras avusese fericirea s alba,
ca profesor pe marele chimist frances
Proust.
Cred necesar, fiind ca, vorbesc despre
specialitatea lui Davila, sà,' intru in un
mic detaliii.
Cu toate d-lor, c cel mai mare
din fondatorii chimiei moderne, Lavoisier
.

admisese i enunciase in un mod clar le-


gea fixitätei combinatiunilor chimice, dar
laid c la 1799, chiar unu din eel mai
distinsi elevi al seT, ilustrul Bertholet,

www.digibuc.ro
12

citea d'inaintea institutului Egyptian, ce'si


avea sediul la Cairo, in urma cuceririlor
liii Bonaparte, ce dusese en el o ade-
v6rata pleiada din cei mai marl savanti, §i
in aceasta tesa, Berthollet sustinea ca nu
este nimic fix si absolut in combinatiunile
chimice, i ca totul depinde de influenta
fortuita a oare-caror conditiuni physice
in casuri determinate, ast-fel ca el re-
fusa de a atribui acestor fapte, ce con-
stituese prima scara a vastelor cunoscinte
ale chimiei, caracterul unei legi generale.
Berthollet era un savant, avea 'Inca
pentru el ca succesiune admiratia bore:
tatilor pentru nemuritorul Lavoisier. In
ce privesce chimia, el avea deci si in
sciinta si in scoala primal loc. Cel-Ce cu-
nose greutatea ce intampina debutantul
in sciinte, incepênd prin a contesta sat
combate lucrarile i ideile unui ast-fel de
om, vor putea sa aprecieze mai bine me-
ritul lui Proust, tên6rul chimist de la
Angers.
Lupta intre el si Berthollet incepu de
la 1799 si dura pang la 1806.
Proust inspirat de ideile lui Lavoiser,

www.digibuc.ro
13

interpret&nd cu instep', faptele ce observa,,


a combatut i triumfat in contra ideilor
lui Berthollet. Et la fixité de compo-
sitions (lice marele Wiirtz appa-
rait a Proust comme un attribut essentiel
des combinaisons, comme une grande loie
de la nature. C'est le pondus naturae-
que Stahl avait justement reconnu. "
Ceea-ce face si mai mare onoarea lui
Proust in acésta discutie, a cruI su-
venir s'a pästrat de sciinta, este, cu de-
osebire din causa, dice Wiirtz, cd: et
fut soutenue de part et d'autre avec une
puissance de raisonement, un sentiment
de respect pour la verité et pour les
convenances qui n'ont jamais été sur-
passées."
Proust triumfd, cad faptele erati pentru
el, si sciu a le observa i interpreta just.
Legea proportiilor fixe, numita legea ml '-

Proust, e scrisa pentru tot-d'a-una pe


frontispiciul templului ce pdstreazd sciinta
chimiei.
TatA, d-lor, ce se petrecuse la Angers,.
nu mult inainte ca Davila ssa inceapd .
studiele sale; iata cum putem a ne.

www.digibuc.ro
14

esplica pentru ce el fu captivat pentru


aceasta sciinta, pe care el o iubea din
toata inima.
Nu aveti de cat a ye reaminti flacara
cu care el 'si facea cursul s611 i confe-
rintele publice, pentru a ne da seama,
intru cat el era petruns de frumusetea §i
importanta acestei ramuri.
Totul depinde de focul ce pune, de la
aureola de care s'a inconjurat profesorul,
prin modal de a expune, sail prin cer-
cetarile ce a facut !
Cei ce se plang dar ca auditorul lor
e restrans, ca, nu se formeaqii specialisti
in cutare séii cutare directie, sa, nu a-
cuse numai faptul cä acele specialitati
sunt sail nu posibile materialiceste.
Oând veil a sunt savanti ce desteap-
ta pasiuni intre tinerii lor auditori pen-.
tru sanscrita i chaldeana, cum sa mai
esitam de a admite usurinta cu . care
am putea da de la Catedra impulsiunea
catre vastul i pururea infloritul camp al
sciintelor de observatie i experimentatie.

, Cunoscintele, convictiunea, focul i ze-


lul ce va pune profesorul va fermeca §i

www.digibuc.ro
15

atrage tinerile generatii, cu deosebire in


ramurile acelea ale cunoscintelor omenesci
unde frumosul i utilul merg impreuna !
La 1849 in timyul choler i ce se ivi in
Francia, el fu trimis m departamentul
Maine-et-Loire, unde depuse atat zel
activitate, in cat ca suvenir i se oferi de
administratia locala o frumoasa colectiune
de carti medicale, ce am avut ocasiunea
a vedea in biblioteca sa. Cu acésta
ocasiune, el formula acele picTanj-
cholerice, in car! laudanum at MI Sy-
denham ocupa locul principal. Scim ca
cu toate recentele incercari de a institui
un tratament rational ce s'a fäcut in
Francia, tot opiaceele ail Inca cautarea
principala.
Aceste picaturi ale lui Davila," cunos-
cute pine in cele mai departate comune
ale Ord, aa fost de un mare ajutor in
epidemiile mai recente de cholera, 0 con-
stituesc un puternic agent terapeutic la
no!, unde cholerinele vara, i vatama-
tura" in tot timpul anului bantue popu-
latiele noastre rurale ce se supun in mod

www.digibuc.ro
16

prea absolut esclusiv regimului vegetal,


si frugal.
Pe cand era inspector al serviciului
sanitar civil, r6spandi alkturea du chi-
nina acest medicament en profusie, po-
pula-tiunilor rurale pe care le iubea atat
de mult.
Cariera de student a lu Davila se
finesce la 1852, cand trecu doctoratig la
facultatea &inedicina din Paris.

Ajungem acum, d-lor, la momentul dad


Davila soseste in Ora.
Se dice ca principele tirbei in dorinta
sa iaudabila de a crei§f- orga:nisa servi-
ciuk_ sanitar militar si civil, a cerut gu-
vernului frances a '1 trimite o persoana
capabila pentru aceasta. Se dice de aseme-
nea ca, consultata fiind facultatea de me-
dicina, a designat pentru aceasta pe d.
dr. Davila.
Nici odata alegere nu a fost mai fe-
ricita, cad nici o data un om nu va putea
sä produca mai mult, sa iubeasca mai
adanc tara in care a fost trimis.
La 13 Martie 1853 doctorul Davila

www.digibuc.ro
if
sosi cu vaporul la Giurgiu. El sosi pri-
mAvara in aceasta tara doritoare de a
inflori, si el fu cel mai abil i devotat
gradinar ce am avut pita acum pe te-
renul instructiunei, respandirei stiintelor
si pe frumoasa cale a filantropiel.
Sit nu Whim in ce conditiuni ne aflam
In aceasta tarA, cadi cu toate cA timpul
nu e departat de noi, dar in atata con-
ditiunile s'ati schimbat, in cat putem dice
en dreptate, c epoca preistorica pentru
tara noastra a incetat de curênd Inca.
In multe din principalele orase aveam
de abia elite un medic. Am putea dice
ce medial! ? ,Unchesii si babele constituiail
corpul medical curent, iar cucoanele dof-
toroaice constituiail corpul suprem, un fel
de Academie de medicina. Trebue insa
sa recunóstem al mai tot-d'auna acestea
craft pline de devotament, i c cu oare
care rutina, transmitêndu-si secretul
fiilor i cunoasterea precum i dosa
multor plante si drogue, deveniail de
o adeveratà utilitate, mai ales in ca-
smile de chirurgie. Ar fi curios lucru a
se aduna o data- in o publicatiune medicina
2

www.digibuc.ro
IA

populara' Românä. Sunt convins ea% prin


ea, ca i prin numele populare ale plan-
telor medicinale de la noi, ce stint cu
taut latine, se va videa Inca, §i mai
bine origina noastri. Contactul cu Turcii
insä a introdus multe din practicele ye-
chid medicini chirurgicale arabe.
Ast-fel intre altele vom gasi foarte
rèsiiindit la noi usul de a deschide co-
lectiunile purulente Cu un ac, andre, sait
ct4it inrosit. Ce facem acum cu Pacquelin.
Ce conditiuni mai bane antiseptice §i
antehemoragice.
Sunt chiar ate-va din aceste dofto-
roaice ce lung timp ail practicat in o-
ra§e marl alrtturea cu medicii .distin§q;
care le respectati, pentru trecutul §i
chiar eruditiunea lor. Unele, cu deosi-
hire in Moldova, ail Moat o reputatiune
laudabihi in .Urnm lor:
'Tata' an Argument destul de serios con-
tra acelo'r ce gandesc ca femeia nu face
bine in societatea modernA de a imbracka
niedicina.
Pe atunci Ins medicii craft cam ca §i
babele fãrä titule, patroni in chirurgie

www.digibuc.ro
10

din Austria, ba chiar simplil felceri a-


colo, ce ajunsese la noi in capul buca-
telor. Mai adesea erail chirurgi din armata
austriaca, ce rämasese aid in urma di-
feritelor ocupatiuni. Ceva mai mult, atat
lipsa era de mare si controlul de mic,
in cat un veterinar din armata austriaa,
ajunsese medic de judet.
Ce diferenta, cand ne raportam la mij,
loacele de cari dispunem asta-4i, mijloace
create in mare parte prin infiintarea
scoalei de medicinä de catre Davila.
Acum avem un adeverat corp medical
roman, instruit, demn, intelegêndu-si ro-
lul sett umanitar si social.
Pe atunci medicii romani eraii de tot
putini. Se ckedea c Romanul e incapa-
bil de a deveni medic. Strainil impro-
visati medici surideat cu dispret cand
-
li se proPunea in consultatie Medicul roT
man, cand din neiorocire se alla vre-
unul in localitate.
Din norocire insa, daca am avut la
inceput putini medici romani, dar fie-care
din el orati un trunchiii puternic, sub a,
carer ramuri s'a insufietit i desvoltat

www.digibuc.ro
126

corpul medical roman. Davila reuni pe


multi, incuraja i ajuta pe toti pentru a
ajunge la realisarea deplinä a acestei
idei. Printre medicil roman! srt citez pe
tefart Vasile Bpiseppescul, doctorul poIiieT
_

Bncurescilor, carele inert de la 1837 ti-


pari o importanta Mcrare, despre Apele
metalice ale României-MarY," in care
face cunoscute, clasificti $i descrie multe
din nenumeratele isvoare !minerale din
Valachia. La .1842 apart], d-lor, primal
tratat de anatomic fAcut de d. N. Cretu-
Je_s_cu, actualminte ministrul nostril. la Pe-
tersburg.
D-sa la 1842 infiinttl $coala de fel-
ceri, care a durat 4 ani $i la care aft
loot parte d-nii d-ri Gussi si G. Polysu.
Nn voiti nita, d-lor, pe cel ce a re-
daetat prima farmacopea romanit, care a
tost Profesor la vechia scoala de farma-
de, pe d. K. K.3,piiisde la Braila. La
1847, el publica Insusirea fisica a ape!
minerale manila "
Voiti trace, d-lor, acum la d. dr. G.
.A. Polysu care Mainte de 1859 a pu-
lIcat mai multe scrieri importante, intre

www.digibuc.ro
21

carT prescurtare de anatomie i fisio-


logie" si mica birurgie."
La 1859 chiar, publica carticica alto-
iulni. "
Nu voiti uita, d-lor, sciti bine, pe d.
dr. N. Turnescu, care trimise Academie
de medicina din Paris de malt Inca, mai
multe observatiuni importante si care facu
la poi injectiuni cu dfii de iod in
iodur de potasium la hydrocephali de o
data cu Blainville in America.
Nu pot, d-lor, a me intinde mai mult
dar nu pot a uita de a nil vorbi acum
cand ye reamintese pe cel ce a creat
corpul medical roman, sa nu citezu cel
putin, pe until ce a pus puternic umerul
in partea de sus a viral, pe neobositul
modestul savant, d. dr. A. Fetu, mem-
bra al academiel Romane, care la 1851
public& Descrierea i intrebuintarea
simple si a apelor minerale din Moldova"
ji
reeditata acum cati-va ani.
De asemenea printre medicii de ori-
ging, streina nu voiti uita pe d-rul CU,
carele cu d. dr. Fetu i cu Assaki filmed
Societatea sciintelor naturali" din Ia,§1

www.digibuc.ro
22

carT pusera bask -musseului de istoria natu-


ral& i care scrise primul tratat de sci-
intele naturale pe la anul 1847. Voiti.
t ermina pentru Moldova cu d. dr. A.
Steege, care la 1854 publica studiul séti
'despre- Apele minerale de la Slink in
Moldova."
Voiti fini cu deosebitul profesor, cu au-
torul Minunelor naturei," .acela ce cu
pasiune a lucrat pentru fe'spandirea sci-
intelor, dr. Bara§. El a redactat Isis sett
Natura."
Curentul catre formarea corpului me-
dical era, dar vedeti cat era de slab, ce
puting coesiune i cat de midi resurse !
Totul se schimba, d-lor, ca prin far-
mec sub impulsiunea ce dä Davila, indata
dupg sosirea sa.
Din acest moment, cu adev'erat rèma-
nem uimiI, ve'qênd spiritul sell creator,
neobosita sa activitate, imensul rimer al
creatiunilor sale.
Nu este an, nu este lung, mai a§i pu-
tea dice,. cg lung timp nu a fost i, in
care sa nu produca ceva, sa nu pue.

çi tarie mina, la opera rede§teptarei

www.digibuc.ro
. 23

noastre culturee i nationale. Incepênd


cu crearea scoalei de medicina, militard
si civila, trecend la organisarea spitalelor
din Bucuresci i Ora, organisind servi-
ciul medical militar si civil, creand scoala
de farmacie i veterinarie, creand dife-
rite societati tiinifice, gradina botanica,
museul de .anatomie i anatomie patho-
logic& si in fine laboratorul de chimie
care constitue a di una din cele mai fru-
móse podoabe a facultdtei noastre.
Ceva mai mult, el care avea atat a
face, dad, am rrivi numai organisarea
ingrijirel sanitare a aparatorilor patriei,
a acelor ce mai Unlit, tot sub a sa in-
grijire, stropind cu sk'ngele lor pamentul
Tarciei, ne dedura, independenta si re-
desteptarea constiintei nationale, tot a-
cest Davila, gasi timpul necesar §i fu
primul care prin o opera cu totul mare
pe care din nenorocire
§i filantropica',
multi nu voiaii a o intelege, reuni copii
sermani 0 mai ales orfani, cred orfelina-
tul de MeV de la Panteleimon cu o scoald
de meserii, i acea scoald pentru orfani,
pe care far& sfiala am putea-o numi prima

www.digibuc.ro
'14

in tara noastra, de care inima mea de roman


se bucura i e mandra: Asilul Elena
Doamna. " .

D. I. Asboth, consiliar la ministerul


din Viena, visitand intre altele i aceasta
institutie, scHse in registrul special: Cum
merge de repede civilisatiunea in Roma-
nia, am vegut aid (Asilul Elena Doamna.)"
E natural, d-lor, sä ne intrebam cum
le-au facut el toate aceste ? i mai ales
cand §tim cât greutate, cate obstacole
a avut a infrange ; §i mai ales cand §tim
ci a avut a lupta cu cel mai mare Mimic
al societatilor i natiunilor chiar: indife-
rentismul public !
Lesne vom intelege plinul set succes,
in vointa sa de fer, in nedescurajarea
sa. L'am v'eclut adesea atunci cand era in
apogeul set, cand deja piedestalul facut
din drepturile sale la binele public era
colosal in aceasta tara, pe acest om de
fer, cu ochil plini de lacrami, platind ast-
fel in un moment de descurajare tributul
set de lacrami släbiciunei noastre morale
fisice, tribut mai bine clis miseriilor o-
mengti i sociale ,ce pelrund cii deose-

www.digibuc.ro
25,

bire inimele nobile! Dar imediat, ca


_tin mare general ce stia ea In mare parte
, victoria nu depinde de cat de iscusinta
§i vointa sa, cu mai multi putere rein-
cepea lucrarea ce dorea a realisa! ,

Mara de marii factor! ce gasim in per-


soana In! Davila, mai era Inca un puter-
nic agent adesea Inca' nedefinit, mai tot-
dauna plecand de jos, slab Inca dar si-
gur, doritor i bine-voitor, dar fail pre-
lentil, i inspirat numai de binele patriei,
ce-si capatase insufletirea de la ace! ne-
muritori dascali, bun!, devotati, oameni
instruiti si mai pre sus de toate buni Ro-
mani, car! preparasera o clasa puternica
dar Inca fill coliesiune, clasa Romanilor
de bine.
Acestia att muncit, cu greutate dar fart
odihnii, ei all dat institutiunile de car!
suntem mandri, libertitile de cari rill ne
mai putem trece.
Acestia d-lor, at v6,1ut de indata in
Davila pe omul mai pe sus de toate in-
personal si devotat binelui public, cum se
gaseati si se Olsen putini.
Iata secretul imensei popularitati si i.

www.digibuc.ro
2.6

marei simpatil ce Davila avea in .tara.


Aceasta figura nobild, onestd, inteli-
,
genta §i activd, gäsise econ unde poate
sd produca o vibratie aceste calit4T, in i-
nimile §i in cugetul oamenilor de bine
din aceasta tard.
Opinia public& adeve'rata, sincera §i
desinteresata, aceea pe care a§1: dori-o
tot-d'auna sa o vedem in toate, a fost
pentru el. Ea constitui o aureola me-
ritata ea '1 servea adesea de calausa, si
in ea gdsea el tot-d'auna o forta. Adao-
gati acum, d-lor, la ace§ti factori, vointa
fara margini a miff Void Stirbei de a re-
organisa i indrepta starea in care se
afia tara, §i care pare ca in definitiv nu
a volt de cat a se face interpretul ten-
dintelor pe carl le pusese inainte eve-
nimentele de la 1848.
AdAogati protectia ce s'a acordat fara
\ limita operilor lui Davila de nemuritorul
Cuza-Voda fericitul ce a s'evêrsit, actul
dorit de ,tefan i Mihai, de Moldova si
Valachia. ,

/ Mai adaogati, justa apreciere pe care


Davila inima nobila7 militar zelos, i 'cu

www.digibuc.ro
27

un trecut ilustru, a gasit in persoana


bravului cApitan, M. S. Regele Carol I,
ce cu capul i bratul seri a condus in
un mod atat de distins Romanii la inde-
pendinta pe camp' de onoare, i yeti a-
yea secretul prime! parti a colosalei pro-
ductiuni a lui Davila.
Dar dad, aceste forte puternice at ser-
vit creatiunilor liii Davila, sa, nu aitam
partea a doua a activitatel sale, sa nu
uitam pe Davila prorithibine-fcu-
torul orfanilor. -
-Nu mai uit cu ce convinctie Davila,
strein de noi, sosit la 1853, dicea ade-
sea ori la cununiele elevelor sale de la
Asil, cand veselia sa era tot atat de
mare ca si la a propriei sale fiice, pe
care le-at crescut in mare parte alätu-
rea cu orfanele, dicand : Et sunt ese-
cutorul testamentului nemuritoruld Mi-
tropolitulti Filaret."
Mitropolitul Filaret muri la 1792. Prin
testamentul sseil läsa dararl pentru copiii
&di, mold, locari virane, §i mai multe
hanuri in .Bucuresci. Intre altele era lo-

www.digibuc.ro
25

cul unde se afla teatral national pand la


Sarindar si strada Brezoianu.
Este inutil a mai spune c total se
p erduse, nu in intretinerea orfanilor, a-
fail de banal Filaret, ce se an' in std.-
panirea Statului.
Pe la 1834, odata cu inceperea redes-
ceptarei noastre, se agita cestiunea res-
tituirei acestei donatiuni dar totul cadu
I n intuneric din noti. Davila insa, aduna
40 orfane in propria sa casa, unde acum
s e afla eforia "spitalelor civile, pe propria
sa cheltuiala. Curentul public fa pentru
el si pentru aceasta sfanta cauza a pro-
tejarei copilariei i inocentei, i ast-fel
el reusi ea la 1860, Obstescele adundri
sd, restituiaca o parte din aceste fon-
dun itara sa contribue i astadi pe
Find anuale donatiuni a intretine Asilul
ElenaDoamna, institutie clasificata ca prima
cu toate c avea a lupta en scoalele
germane si mai ales svedeze, la expositia
din Viena de la 1873.
Si in aceastä directie Davila avu fe-
ricirea de a fi patronat, Inca de la anal
1860 de thistra muma a orfelinelor,

www.digibuc.ro
21)

Doamna Elena Cuza, care 's1 dete numele,


inalta sa protectie, inima i banif nece-
sari cause! orfanelor.
Dupg evenimentele de la 1866, asilul
remase orfan. Dar sa vede ca sub di-
rectiunea mill' Davila, .orfanele aveati no-
roc. M. S. Regina Elisabeta, sosi in tara.
Prin cultura i vasta s'a inteliginta, a-
vend inima tot atilt de sus pUsa, ime-
diat crezu ca o datorie sfanta de a pune
persoana i inalta sa protectie in servi-
ciul acestel cause alese. Orfanele acum
aii muma lor. Asilului Elena Doamna"
se mai adao0.1 Ateneul -Elisabeta."
SA nu uitam insa ca inima a tot ce
atarna de directiunea interna, care e cu
mult mai dificila; sa, nu uitam ca acea
persoana ginga i afectuasa in 'care
orfanele vedeart direct pe mumele lor,
era o a treia femeie, ce nu era nici
Doamna nici Regina, dar care era cu
mult mai mult in alt sens, cad a fost
Regina femeelor i mumelor Române : A-
nica Davila, nascuta Racovita, nepoatk k
G olescilor.
Nenitarea i vecinica lauda alaturea cu

www.digibuc.ro
go

Davila ilustrel sale sotii, muma orfane-


lor ! Ea doarme, d'impreuna cu Davila,
alaturi cu copilele pe carl le-au iubit, In
gropati in gradina asilului, acolo unde
Tudor Vladimirescu pusese tunurile sale
de cires legate cu fer, care primele aft
vorbit lumei de drepturile noastre isto-
rice !
Tunurile de otel aft vorbit in urma la,
Plevna, din ele s'aA topit coroana Rega-
Mate' i independentei noastre.
Iata dar, d-lor, cine a fost omul. Iata
in esenta ceea ce el a facut ! Iata, ma
rele tribut de recunoscinta ce datorim a-
cestui om, i acelei t6rY generoase, Fran-
cia, ce ni '1 a trimis.
Permiteti'mi o mica digresiune.
Cand ved tratatele incheiate, dilnicele
fatarnicii intre popoare, ce string
mama cu caldnrA', pe cand inimile lor ré-
man reel, m'am intrebat adesea care ar
putea fi causa unei legaturi sincere intre
done WI. Care e in fine causa, si de ce
sa nu o spun cu francheta, unde sta se-
cretul farmecului ce Francia are asuiwa

www.digibuc.ro
81

noastra, iubirea a mai tot Romanul pen-


tru ea ? !
Aceasta iubire, nu e drag, din partea
noastfa, nu suntem fascinati intr'un mod
nesocotit ! Ea are o causa scanta. Sa nu
uitam c sciinta, multd, putind ce avem,
cá libertatile i ideile marl i generoase.
le am adus de acolo.
Toti acolO nu ail fost considerati ca straini
toti am fost iubil, incurajati §i ajutati in a
beneficia in mod larg de cultura bor.
. Mai mult de cat atilt. Oamenii ce ne
ail trinies sail care ne ail sosit de acolo
fie ca instructori in nenum'eratele pensi-
oane franceze ce am avut i avem Inca
in taxa; eel adu§1 pentru a organisa ad-
ministratia, vamile, po§tile sail telegrafile;
medicil, ingineril, etc. etc., toff ail pus
inimd in ceia ce art facut, toti &ail achi-
tat ast-fel de insarcinarile lor, in cat
totalul acestor tributuri de recunovinta
personale, ce datorim fie-caruia din el
reunite la un loc, constituese veriga pu-
ternic ce leaga in o simpatie statornica i7c
nima i cugetul poorultii Roman care
iubita noastra sura.

www.digibuc.ro
Si

Oil cine din popoare doresce iubirea


nOstr fr margini, s lucreze sincey
desinteresat, care noi ; resultatul va fi
acelasi ca i pentru Francia.
Sa ye pun in vedere acum chte-va
fapte cu datele bor.
A doua ji chiar dupa sosirea sa, nu-
mit medic sef al armatei, lua imediat
sub conducerea sa spitalul militar din
Mihaiii-Voda, in care se aflau 300 bol-
navi, in mare parte atinsi de typhus.
TypliET.1, d-lor, era endemic in casar-
mele i aresturile noastre. E ceva spai-
mantator a vedea statisticele epocei. Davila
puse tot delul sCil in a ameliora condi-
tiunile hygienice. Mai mult ea atilt, el a
platit cu insusi persoana sa in mai multe
rênduri. Ast-fel jt 1864 o opidemie pu-
ternick_ivindu-se la_ Telega, )eiiar
pentru condamnati la muna silnica datori
a lucra in nina de sare, Davila merge .

imediat la fata locului, ae uncle medicul,


un strain fard cuget, fugise. Pe o popu-
.. detinuti cad 40 in prima sep-
latie de 300
témitna. Davila 1 gasesce zacend in ca-
mar& connote. Imediat el improvisa in

www.digibuc.ro
33

casele particulare rechisitionate disper-


siunea i buna lor ingrijire. Ajalgia...part
din detinuti c lnavi, doui medicf
mi itari i un farmacist, un rimer mare
de soldati al garnishei plata, iara§1 Cu
persoana bor.
Davila muncesce i nu parasesce locul
de cat atins i el de aceasta teribila e-
pidemie, de unde fu dus spre cautare la-
Golesci.
D. dr. N. Andritiano, scrise despre
aceasta epidemie in tesa sa inauguralar
din 1868 la Facultatea de Medicina din

-
Paris.
Abia convalescent si .imediat plea la
Braila undo se ivise o epidemic de elw-
tell. Este si de aci adus in BuCurescf
in starea de algiditate. Tot ast-fel la 1870
fiind in Francia, capata pe campul de
lupta disentheria epidemica. La 1878 la fi-
nitul campaniel noastre, capata un an-
trax din cele mai serioase la_partea dor-
sad a _gatului. 0 larga incisiune in cruce
cu perdere de substanta se face de d.
RuS
Mara cicatrice ce'i r6mase spunea el
3

www.digibuc.ro
34

cd e semnul crucei rosie la care apartine.


Pretutindeni deci cel mai mare devota-
tament i abnegatie.
Dupe chte-va s'eptemilni de la sosirea
sa in tara el presinta domnitorului Styr-
bei un project pentru organisarea unei
roll de medicina, dupd modelul scoalelor
secundare diii Francia. La 4 Decembre
1854, el deschise aceasta scoald, intru-
ariC-Th61 elevi, adunati din toata tara,
si Aota aceasta scoald la inceput cu ma-
terialul necesar din propriele sale mij-
loace.
La 6 Martie 1856Noi Barbu Di-
mitrie Styrbei stapânitor al Ore roma-
,

nesci, catre sfatul administrativ extra-


ordinar" decreteaza iniiintarea scoalei de
medicina.
Pentru Intâia ajutorinta a acestel
dicea el nol oinzestram cu
un capital de 240 mil de lei din suma
de lei 256,123 par. 26, agonisita din
dobândile sumelor ce alcatuesc casa be-
neficiului recrutilor, etc.
In acest ofis, gasim : Director al a-
cestei scoll numim pe Ober-Stab doctoral

www.digibuc.ro
fit
35

_Davila, care va fi i membru al comite-


tului de inspectie imprenn& cu protome-
dicul Gusi si sub presedintia d-lui Nästu-
rel Herdscu, madularul Eforiel spita-
lelor. "
Tot atunci presinta proiectul i reu-
seste a pune basele gradinei botanice
de la Cotroceni.
Acest raliort proiect s'a publicat de
d. dr. Grecescu in 1876 in : Catalogul
plantelor cultivate in gradina botanic&
din Bucuresci in cursul anilor de la
1871-75.
La 18,56 infiinteazd scoala de far-
mulas
La 1857 pune basele scoalei veteri-
nare.
Tot in 1857 pune basele Societatei me-
dicale sciintifice din Bucuresci".
La 18 Decembfe, 1857, Noi printul
Alexandra Dimitrie Ghica caimacanul te"--
rii românesti" care departamentul cre-
dintei arata ca d. agent si consul ge-
neral al Franciei, face cunoscutil ca
scoala de medicin i chirurgie din Bu-
curesti este asemuit& scoalelor prega-

www.digibuc.ro
36

tithe de medicina si far macie din imperiii. "


El dice intre altele : Noi suntem feri-
citi a impartasi departamentului justitiel,
textul acelei dispositii, prin care impara-
tescul guvern al Franciel, deschidend o
cale de prosperitate scoalei romane de
medicina i chirurgie, ne da astardl o
nou6 proba de inalta bund-vointa pentru
desvoltarea i repedea propasire a sciin-
telor in Romania."
La 1860, infiinteada in serviciele spi-
is talelor civile, locurile de externi i in-
terni in virtutea until concurs. Spitalul
Coltea deveni un spital de clinica.
La 21 August 1862, sub impulsia sa
( se publica sub iscalitura lui Alexandru
Ioan I un non regulament in raport cu
progresele acute de scoald, in care se i.
preyed conditiunile dupd care uimeaza a
se duce elevil in strainatate pentru a'si
lua doctoratul.
Pe -cati: nu 'I-a ajutat din propria sa
punga de la inceput i pan a. cand a mu-.
nit. Multi plecand Insult familiele lor chiar
sub protectiunea tot-deauna bine-voitoare
a lui Davila.

www.digibuc.ro
37

1\ Davila Ind de la 1860, cand organisa,


ambulantele armatei romane unite pentru
prima data in lagarul de la Floresti, fu
numit general.
Tot in scoala de la Mihait-Voda, el a
inceput museul
, de anatomic cu propriele
sale spese. Acest mused s'a marit cu
piese lucrate de elevi sub directiunea n-
nui distins prosector, dr. Libiez, medic
frances adus de Davila. Acest muzeti in
1860 a fost transportat la spitalul mili-
tar, ce din nenorocire a ars anul acesta,
si in care se instalase i scoala de medicina.
In urma s'a adus la' Coltea, uncle sub
directiunea a doui distinsi medici, d-nii
d-ri Kopernisky i Scheiber, pe care Da-
vila '1 insarcinase cu directiunea, deveni
una din podoabele facultätei noastre. In
el se aft, dte-va piese de o adeve'ratà
valoare.
La 1864, Davila infiinta laboratorul
,
de chimie de la spitalul militar, i aduse
pen ru a mge, § a umsarcinat at
lucrarile medico-legale, pe unul din eel
mai distinsi oamenT ce avem in tail, pe
d. dr. Bernath-Lendway. Acest laborator

www.digibuc.ro
;48

transportat la Co ltea, §titi cu totii pe ce


scara larga e instalat, i cite lucrari de
cea mai inalta utilitate s'a facut in el.
Ar___keleinin_erale, mai in intregul lor,
a fost studiate; gisementele de lignite ail
fost comparate dupa puterea lor calori-
flea ; toate lu -1 de
tolitiesn_itara se fac lain in el
u pot §i cu regret, sa insist mai
mult cad ne aflam in amfiteatrul acestui
laborator chiar.
Void areta indata rolul ce acest labo-
rator a avut in inveTemêntul public.
Pentru aceasta vohl reproduce numai
cate-va frase scrise de insu§i Davila a-
nui coleg al sat deputat in Camera, cu
ocasiunea unei propuneri laudabile facuta
de generalul Lecca la 22 Martie 1882,
pentru a i se da o recompensa nationala :
Laboratoriul sa intretinut cu chel-
tuiala Eforiel Spitalelor, ins& perfectiunea
de organisatiune , numeroasele lucrari
ntifice,call au figurat deja la expo-
sitiunea universala (le la Viena sunt o-
pere personale ale acestui eminent chi-
mist, director al laboratorului dr. Bernath,

www.digibuc.ro
39

Prin concursul d-sale s'a infiintat la-


boratorul de chimie al scoalei de a
culturd, laboratorul de chimie al Moue-
tdriei Statului, laboratorul de chimie al
scoalei de mine ; iar de altA parte, fail
sg, apdslm asupra laboratoarelor de chi-
mie al faculatilor de stiinte din Bucu-
resti i Iasi, care '§i ati organisatiunea
lor speciald, mai existd Inca chiar in Bu-
curesti un laborator de_chimiglascoall
comerciala infiintat de d. director Ste-
fdnescu si attn." la Matel Basarab, in-
ffintat de d. dr.gjj. .

Toate aceste laboratoare pot sd fie


considerate ca isvorite din laboratorul de
chimie de la Coltea de supt directiunea
d-lui dr. Bernath.
Acestui eminent barbat i se cuvine
dar pentru perfecta organisatiune a labo-
ratoarelor de chimie o recompensa natio-
nald, cad el si-a sacrificat toga viata
la studii chimice folositoare t6rei, i el
care pe fie-care i petrece lucrand 12 §i
14 ore in laborator, este mult mai putin
r'esplatit de cat directorii muzeelor de a-
natomie descriptivä i patologicd.

www.digibuc.ro
40

Ve rog dar sa bine-voiti a face o


propunere in favoarea d-lul: dr. Bernath
cad nu me indoesc c toti colegii d-vo-
-stra din Adunare vor fi ferici s dea
-o recompesa bine ineritata acestui bar-
bat atat de modest cat si de eminent.
Primiti, etc.
SA continuam.
- Mind director general al serviciului
-sanitar civil, in 1863 el fundeaza mai
multe spitale, cu deosibire in Moldova.
Basarabia ce ni se retrocedase gratie
Franciei fu obiectul atentiunel sale spe-
.ciale. El crea spitale la Rent, Chilia,
Ismail si Bolgrad.
Trebue insa s mArturisesc c, atunci
in 1863, Davila avea ca ajutor pe acel
medic care, desi de origina streina, dupa
Davila, a Meat mai mult bine tserei noa-
stre, d. dr. I. Felix,_ ilustrul nostru pro-
fesor i decan al facilitate' de medicind.
Cu cata durere de inima a vedut
Davila comitêndu-se acel act de spolia-
-tiune ordinara, prin care aliata i obli- ,

gata noastra chiar, ne relua dupe resbelul


din 77-78 aceasta romaneasca, provincie.

www.digibuc.ro
41

La 1865, Octombre in 31, fundeaza


dimpreuna en d. dr. Esarcu, neobositul
director al Atheneului roman, Societa- 1,

tea stiintelor naturale." In fine, d-lor,


la 1866 Camera si Senatul prin iniia-
tiva a 50 membri. detera generalului
Davila, in unanimitate, ea recompensd -
nationald pentru eminent& servicii aduse
(era," naturalisarea cea mare.
In anul urmator, el fund/ societatea
medico-chirurgicala din Bucuresci.
La 1868, in luna Maid fund& de ase-
menea societatea stiintelor Niel:1-1181u-
rare si in anul urmator societatea de
Hydrologic."
Sosi iesbelul de la 1870. Ne aducem
cu totii aminte de doliul ce era in i-
nima noastra. Vedeam oamenii plangend
pe ulite, citind telegramele desastrelor la
care dusese imperial pe iubita noastra
soil. In Camerile Orel chiar, s'afi facut
lemonstratinni simpatice.
Davila propuse sa se organiseze done
ambulante romane, una pentru Francia
una pentru Germania. Ne obtinend
insa autorisatiunea ministeriald, plecd ca

www.digibuc.ro
42

voluntar si se inrold in serviciul Crucef


FOOT.
El deja in verstd, riscd total, parasi
iubita sa familie pentru a pune servi-
ciele sale la picioarele sangerande ale
patriei sale natale. Onoare lui.
Asista la bataliele de la Saint-Privat.
Arestat ca suspect si dus la cartierul
general al principelui Frederic Carl, la
Domcourt, refusa sa remand prisonier pe
cuvent i fugi noaptea la Etain, intrand
in liniile francese prin Verdun, si asista
la cele mai multe lupte.
Dupa patru luni de devotament i os-
teneala cade bolnav de disenterie epide-
mica, si remane 12 dile in pat intr'un
han de la Neunkirchen.
Trecend prin Paris, reusi sa desco-
pere la un anticar un portret al marelui
Lavoisier. Imediat faun sa fie litografiat
aduse un numer mare in tara, alaturea
cu cate-va obuse prusiene, i oferi unul
societatei de chimie din Paris, care se
poate vedea in sala sedintelor cu de-
dicatia sa.

www.digibuc.ro
43

Remane acum d-lor, a ye vorbi des-


pre Davila ca profesor.
Gaud in anul 1869-1870 am asistat
pentru prima data la cursul d-lui Da-
vila, credeti-me, asteptarea mea a fost
cu mult intrecutd.
Nu voill lovi nici in un sentiment, gasind
de a mea datorie a ye spune, ca la in-
ceputul credrei facultatei noastre, cursul
de chimie facut de d. Davila nu 'sf a-
yea un rival, de cat in clinica medi-
cal& a d-lui profesor Marcovici.
tiinta, claritatea i modul atragetor
cu care el isf facea cursul, pentru care
punea o adeveratä pasiune, eraü remar-
cabile. Addogati ca. pentru ori-ce detalii si
cu deosibire pentru partea experimental&
era ajutat i secondat de d. dr. Bernath.
Ast-fel c& pentru perioada de la 1868-
1876, acest curs putea cu succes fi com-
parat la multe alte cursuri ce am augit
in strainatate.
Davila avea o elocint& mare, vocea
simpatic i clara, frasele alese i captiva
atentiunea auditoruhii, prin forma pla-
cutä, facila, ce da expunerilor sale, pe.

www.digibuc.ro
44

-call le tesea cu anecdote sciintifice is-


torice, cart facilitaii retinerea faptelor
,5i. datelor.
iAVem in laboratoril, gratie d-lui dr.
Bernath, aceastã frumoasd colectiune a
manuscriselor sale, in care se poate ye-
dea chtd mdestrie punea el in a face si
mai paella frumoasa ramurd a chimiei.
Când am avut fericirea, ca eleva al lui
Wiirtz, sa audiez pe acest ales maestru
-credeti-m6 cd am remas uimit de aseme-
narea, de focul, convictia si modul de a
-captiva, ce erail comune ambelor per-
-soane. Multi, si tocmal din acei ce nu
au dreptul din nici un punct de vedere
a face aceasta, reprosat vorbind de Da-
vila, cd nu_lugmazd in laborator, ca nu
.

a Mutt cercetari, si nu a dat nascere


nici unei lucrari noui.
Voiati a face din el, nu un chimist,
dar un amator. Convin. Dar oare in o e-
pock, unde nu aveam nici un laborator,
si mai in urma, când sciam cu totii c'd
,cu toate ca in timp de dou6-4eci i cinci
de ani, acest om s'a sculat la patru ore pen-
tru a se culca la gece sail mai tgrdift Inca,

www.digibuc.ro
45

si de abia putend Inca face fata la tot


ce se cerea .de la el. pentru binele a-
cestei érf, putea el sa, mai fad, aceste
lucrdri ? ! Si in definitiv, ce ar fi folosit
Orel mele, dacd el ar fi contribuit
cu cercetdrile sale a umple cate-va
mici goluri in sciintd, ar fi reusit in cateva.
sinthese ? .Ce ar semnifica acestea pentru
tara noastrd, in acea epoca, aldturea eu !
synthesa marelui corp medical roman e-
fectuata de el ? ! Dacd el ar fi fost re-
tinut in laborator, putea oare sd pro-
ducd ceea ce am venial, mai scump terei
noastre, de cat ori-ce studii ce ar fi pu-
blicat in analele de chimie ? !
i sä, nu uitain cd, el totdeauna incu-
raja lucrArile in laborator, totdeauna
avea in mintea sa crearea acelor ramuri
posibile la noi, ce depind de chimie. Cine
nu . scie cum preumbla pe elevii sei de la
uzina de gaz la fabrica de bere, la fon-
aria metalica sail la fabrica de tera-
cold.
SA nu uitdm in acelasi timp cd el era.
un mare vulgarisator. La 1855 a deschis-
cel Intâiti curs in tard de chimie expe-
.

www.digibuc.ro
46

rimentald la Sf. Sava, curs ce l'a Matt


gratuit in timp de dual ant Avea de
abia cate-va rudimente de aparate. Ba-
lard, marele chimist frances, cunoscut de
top' prin dorinta de a respandi si face )
posibile e)tperimentele de chimie, cu tote
vasele cele mai variate ar fi fost de sigur
gelos de aparatele ml Davila. Cate-va
sticle ordinare, i cu deosibire sticlele de
apa de borvis, eraii acelea ce plateaii
prin spargerea lor, combinatia vehementa
a multor elemente gazoase.
Preparatorul de la Angers reincepuse
opera sa!
La 1855 chimia era abia cunoscuta la
noi.; afara de scrierile doctorilor Episco-
pescu, Fêtu i Steege, nu se Oa ca carte
proprie acestei sciinte de cat Tractatul
lui Pelouze si Fremy" in 2 volume,
tradus de d. A. Marin la 1851, profesor
ce in curend va celebra al 60 an al pro-
fesurei sale.
'Mi aduc aminte c. am vedut o data
o panza, pe care se afla facut in uleifi,
portretul unui d omn Filipescu, doctor, se
.

zicea in mineralogie i chimie, Na scim

www.digibuc.ro
47

Ins nimic mai mult asupra acestui ne-


cunoscut predecesor al nostru. Cea mai
veche carte de chimie ce am putut gasi
iAne acum e Manualul met, carte de
obste folositoare pentru economii de casa
si de camp" data la lumina de A. Fac-
.tor, profesor de chimie Bucurescl 1837.
E o adeveratä adunatura de retete
pentru diferite lucrari practice de chimie
caff erati atat de respahdite la noi.
Singur scifi cum in copil aria mea,
nu este asa departe, in casa parinteasca
se fäcea de muma-mea gratie unor for-
mule identice multä chimie. Luminarile de
set, sapunul, cerneala cu care am scris pen-
tru prima data, pomada, scrobeala, otetul
praful de dinti, de asemenea nenumerate
conserve alimentare erati acute de ea.
De ce care aceasta practice. nu s'a con-
tinuat, cad scim din nenorocire cite qe-
ciini. de milioane ne costa in fie-care an
aducerea lor, i adesea Inca de rea calita-
te din strainatate.
Dar sa ne intoarcem la conferintele
publice ale luI Davila. In 1873-74, el
facu in acest amfiteatru un curs de chi-

www.digibuc.ro
';U

4R

miä experimentala special pentru sexul


frumos. M. S. Regina '1 urma cu delul
cunoscut ce pune in ori-ce face. Avem
Inca conferintele publice ce facea la A-
tenet, insotite de experimentatiunile cele
mai grele. De mult Inca anhydrida car-
bonica, cand aparatele nu ere' atat de
perfecte ca acum se liquefia ti solidifica,
gratie d-lui dr. Bernath la aceste con-
ferinte.
Nu mai uit pe una facuta la 26 Mar-
tie 1872, in care vorbi despre : Focul,
Flama, combustiunea." Toata inteligenta
Bucuresciului, peste 1000 de auditori,
se ingramadise pentru a '1 asculta.
El totdauna alegea subiecte de acelea
ce direct ne intereseaza a le cunoasce
in viata noastra. Cati sunt in Bucuresci
cari nu cunosc cate ceva relativ la aer,
la ap i sol, relativ la chimia culinara
deal numai gratie acestor conferinte hi
cursuri ale lui Davila.
Ca moto, el ()Rea : Sciintele fisico-
naturale distrug prejuditiunile ignorantei
§i nu pot fi adeve'rat folositoare de cat
numai cand sunt vulgarisate."

www.digibuc.ro
49

El le acea cu atata modestie aceste


lectiuni publice, pe cat le fácea de bine:
Nu vorbesc marilor invetati, dicea el,
acelor ce t.iü, vorbesc publicului Ate-
neului Roman, acestui public distins prin
educatiunea i instructiunea generalä, ins&
care simte trebuintä de notiuni speciale,
precise, asupra sciintelor."
Cunoscend rolul femeid 'in societate,
ca sotie i muma, el care facuse atat
pentru inaltarea nivelului culture feme-
ieI Romane, adresandu-se in aceste con-
ferinte le dicea cu surisul pe buze :
Inima mea este veseld cand, pe langä
tinerimea scoalelor, vede atatea persoane
distinse si mai ales ale frumosului sex,
care gingase i zimbitoare, au venit in
aceasta salsa cu dorinta de a culege fructe
din arborul sciintei."

Nu pot, d-lor, sa, nu dic ceva, si a-


ceasta datorie mi se impune chiar, ca in
cate-va cuvinte macar, s vorbesc despre
Davila ca Roman.
De la sosirea sa, Davila fu isbit de
4

www.digibuc.ro
60

regularitatea i frumusetea trasurilor po-


porului roman. Mai mult ea atata,
fárä nici un §ovinism din parte-ne, el fu
cu deosebire isbit, ca i ali edletori
straini; en deosebire franeezi, de inteli-
genta i educatiunea aleasä i ina'seuta- a
teranului nostru.
. Acesti oameni paeTnicI, sobri i activi,
modesti i cumpdtati, seriosi .§i mai pe
sus de toate ospitalieri i sinceri, aft
captivat in un mod puternic inima lui
.

Davila. El fatea totul pentru ei. Cunos-


eintele sale medicale i punga sa era des-
ehisg, la necesitatea acestor oameni.
. Poesia poporului nostru i rara ar-
monie a cantecelor i doinelor romane '1
fdeeail visator. Totdauna and vorbia de
frumos i poesie, vedeam cum in imagi-
natia sa lega la un loc Veda] cu dor,
-maiestatea Carpatilor nostri, cu poietica
arare pe care fata de la Ora trecend,
inrotesee fusul, ehntand doinal dulce, pe
dud pe verde*, din vatra satului, flã-
call sprinteni i glumeti, farmed, 'Amen-
tul, la vioara olteanului, ce '§i schimba
glasul dela batuta la cum se bate Duncirea."

www.digibuc.ro
51

Aceasta reverie a sa ce o transmitea


elevilor de la pictura, pentru a 1 da o
forma plastid, avea, d-lor, sorgintea in
faptul important a Davila cunoscea mai
bine de cat multi Romani tara noastra.
Imediat de la sosirea sa in tail, i. in
urma pe child insotea pe Domnitorul
Cuza, fie cu deosebire Mind a insotit pe
M. S. Regele in marea i amênuntita ca-
létorie ce a fault in tail la sosirea sa,
el a avut ocaSie de a intipari in memo-
ria sa ceea ce '1 surprinsese mai mult.
El 'Astra in creerul s611, ceea-ce Satmary
at pus pe hartie in albumul Regelui cu
aceeasi ocasie.
De la Portile de fier la mlastinele
Prutului, de la Carpati la albia Dung-
rei, el veduse totul, era pretudindeni cu-
noscut. Numele ski e cel mai popular in
tard. Toti reservistii au dus la caminu-
rile lor resunetul activitatei i bunatatei
sale. In privinta activitatet sale prodi-
gioase nu ar putea fi comparat ca miT
litar, de cat en reputatia ce o are in a-
celasi mod generalul Galliffet. Multi cre-
deat ea el nu avea pulpe, pe care si

www.digibuc.ro
52

le ar fi scos pentru a fi mai sprinten.


Copil sei full Ora la o vêrstä inain-
tatA imbrdcati cu chebea i bondita ro-
mina.
Nemuritoarea sa socie, avea cea mai
complectl colectiune de toate varietatile
de costume ce se useazA a se purta in
diferite judete.
Familiel Davila in mare parte, §i vo-
intei M. S. Regina, datorim reintoarcerea
imbrdcamintei copiilor i femeilor noastre
Cu vesminte acute in Ora'. Frumosul in
acest cas a devenit un factor de econo-
mie nationald.
Camd in 1866 o nona erg, incepu pen-
tru noi, el acu parte din misiunea in-
sArcinata, a saluta pe M. S. Regele in
castelul familiel de la Sigmaringen.
El fu acela care profitand imediat de
primul moment liber inainte ca M. S.
Regele s'a se scoboare in salon, atarna
pe pareti charta României. E primul ce
tot cu acea ocasie pronunta, numele de
Regat, cad ideia independentei era a-
(lanai säpatä in peptul tutulor. Maria ta,
clise el, nu un mic principat aveti a gu-

www.digibuc.ro
63

verna, dar o tarA mare, Regatul Roma-


niel." In parte dorinta sa s'a realisat.
SA", sperdm ca," ea va fi cu total si in cu-
rend indeplinia.
In timpul resbelului, Davila era pre-
tutindeni, el cunostea toate cArArile in
jurul Plevnei.
Ambulantele noastre, modul sänsetos
estetic cu care le organisase el, resulta-,
tele ce all dat, a facut admiratia tutu-
lor. Imperatul Rusiei, ilustrul chirurg
rus Pirogoff, au rams incântati când le
all vedut de aproape.
Totdauna avea un tonifiant mai bun,
sail un cuvênt mai dulce i mangâietor
pentru ranitii nostri.
El Veda inca in 4iva de 30 August,
ciind pornindu-ne cu ambulantele sectiei
a III-a Crucel rosie, ce aveam onoare a
dirigia, ne dicea : En avant, toujours, .

en avant!"
El v6qu incA in seara acelei memo-
rabile dile de 30 August, v'ersand lacrdmi
de bucurie pentru isbanda ileI i pentru
suferintele nenorocitilor rániL
Pend tarcliii in mijlocul noptei, ca cel

www.digibuc.ro
54

de pe urma sanitar, el organise, ajutorul


medical de la cele mai departate cor-
turi, pana la cele mai inaintate avant-
postur:.
El se expusese pe campul de lupta
a scapat ca prin mirare cu deosebire in
clioa de 27 August.
Totdauna era in frunte, totdauna unde
era un ajutor de dat, ceva de facut.
Stiti a M. S. Regele, in telegrama prin
care anunta M. S. Reginei luarea Plev-
nei, termina aceastä scurta dar feri-
cita misiva, cu cuvintele : Davila este
pretutindeni unde am trebuinta de den-
sul !"

Stiti d-lor ca la 1882 Romanii din


Transilvania avura fericita idee de a
face o espositie a artei romane in Si-
bitt. Nu puteti s ye inchipuiti cat a-
ceasta idee i realisarea ei a bucurat pe
Davila.
Pe cand nici unul din cei present!
sä o spunem pentru a ne indrepta nu
;
ati fost acolo, s vada, opera si sä stranga

www.digibuc.ro
65

mama fratilor nostri, Davila, cu o parte


din familia sa, cu toate obstacolele ce s'a
pus celor ce se duceat din Ora, s'a
dus la Sibit.
El a expus acolo, ceia ce ne onoreaza
mai mult in materie de instructie, tot ce
se face si produce la Asilul Elena
Doamna."
Un amie al met, 'mi spunea cat pre-
senta acestui mare filo-roman, a entusi-
asmat inimile cercuite ale fratilor nostri
de peste munte.
Asilul fu admirat si de inimicil nostri.
Acorn in Sibiu se afia, o scoala ro-
mama, si in capul ei o orfana de la A-
sil. Slavici profesor la Asil se duse ca
profesor acolo.
Stiti c acest Slavici d'impreuna en d.
A. Xenopol, i cercul romanilor de la
Viena, all organisat acea frumoasa ci
imposanta serbare din 1871, de la mor-
mêntul ml Stefan cel Mare, ce se afla',
la Putna in Bucovina.
Davila este acela, care in acel an, ne
inlesni la 6 colegi, mijloacele de a ea-
Eton in trei judete din Ora si in mare

www.digibuc.ro
56

parte cu punga sa, in urmA ne a trimis la


aceastä româneascg, serbare pentru a re-
presinta pe studentil de la facultatea de
medicing, pe d. dr. Butarescu i pe mine.

Resbelul din 1870, a produs doug marl


fapte practice in Franta. A deschis o-
chif tutulor asupra impartantei in genere
a instructiunei si in special asupra in-
structiunei superibre stiintifice. Ilustrif
chimisti Berthelot, Pasteur, savanti ca
Taine i Laboulay, Boutiny i Bréal etc.
au dat o impulsiune puternia prin im-
portanta lor lucrare Revue internatio-
nale de l'enseignement" publiée par la
société de l'enseignement supérieur.
Regretatul Dumont, a lasat cate-va
pagini memorabile in aceastä, materie !
Alit doui chimisti ilustri: d-nil Frie-
del si Wiirtz art fost motoril importantei
societati. Association franca* pour l'a-
vancement des sciences" imediat dupa;
1870. Dumas, comitele d'Aaussonville §i
mai toate ilustratiile Franciel kneel parte
ca membrii.

www.digibuc.ro
67

lath prima parte, gratie cdreia s'a


fäcut atat in Francia.
A doua parte a fost introducerea ser-
viciului militar obligator pentru toti. Nu
numai atat dar s'ad format acele admi-
rabile Bataillons scolaires" prin call de
mid remediazd fisiceste la relele ce nasc
din tinerea copiilor atatea ani in scoald,
si al douilea prep ard, muschii i sufietele,
pentru cea mai nobild actiune : depune-
rea maximului de forte de care suntem
capabili, depunerea vietei noastre chiar
la altarul aperärei i interesului natiu-
nei. .

La noi, Davila, si e curios tot un chi-


,: mist, §titi cat a fäcut pentru partea in-
: ve'tämentului. superior. titi cat de mult
ar fi dorit el o ast-fel de organisare a
facultdtei de medicind.
Eli sunt convins cä dacd la 1870 se
,dedea Decanatul acestui om, singurul ce
avea dreptul la aceasta, facultatea noas-
tr ar fi cu mult mai departe.
Dar Davila Meuse prea mult bine.
Credeti-m6 cd moartea sa pe care multi
-o regretdm, a sosit la timp. Noi nu sun-

www.digibuc.ro
58

tem deprin§i a ni se face bine. Uitati-ve


indiferenta ce o avem pentru acei ce art
luptat toatd, viata lor pentru binele pa-
triei noastre ! Stip: cum s'a sfar§it Bo-
lintineanu, de a cdruia ultime suferinte
fisice i materiale s'a ocupat numai Da-
vila. Cine-va mai vorbesce de Negri, de
Asaky i altii ? !...
In congresul medicilor romani, uncle
fie-care ca cocardd trebuia sä poarte po-
tretul lui Davila, de abia a doua 41 u-
nul din distin§ii si elevi, d. dr. Dumi-
trescu Severeanu, a introdus bustul set.
in sala §edintelor ! i cu aceiasi u§urinta
cu care uitdm binele, multi se intoarserd,
poate pentru prima card, in viata lor,
pentru a'l plange i recunoasce meritele
sale. Ce derisie !... ?I

Nu me sfiesc ale spune acestea, elate


recunoasce gre§elele noastre, off cat de
marl ar fi ele, este o garantie pentru un
viitor mai bun i aceasta este scopul oa-
nienilor de bine !
SA, trecem acum la lucruri mai vesele
inimel !
Davila a. fost inima Societatel pentru,

www.digibuc.ro
59

inve.tatura poporului Roman. El vedea


cat este de fdcut acolo, i tia cat putem
Wept& de la aceastd, sorginte de avutie-
§i fapte nationale.
Stitf cu totif cat a fdcut el pentru a
atrage in fosta scoald de medicind pe
fratii nostri din Transilvania §i. Macedo-
nia. Stip'. cu totif numeral Sêrbilor i cu
deosebire al Bulgarilor ce all trecut prin
ea. A§i putea (lice fait temere, cä dacd,
astäcli sute de rdniti sunt mad. bine in-
grijiti, la Sofia, este gratie elevilor ce all
fost in scoala de medicind a lui Da-
vila.
Dacd vedeti pe Stransky vechili intern
al spitalelor noastre, luptand soldäte§te-
si dorind unirea i independenta Orel,
sale e numai gratie lui Davila, cdci fi-
ind medic militar Roman, a cdpdtat in
inirnd dorintele resultatului la care am.
ajuns noi, prin unire i libertati !
Se vorbeste adesea in Camere de ro-,
lul nostru in cultura orientultf, dar uitd
sa se sputa c numai Davila a fdeut
ceva in acest sens.
Vorbeam de batalioanele, -scolare fran-

www.digibuc.ro
60

cese. Noi avem pe micil dorobanti. "


'Trebue s märturisesc ca aceasta inova-
-Ve in scoalele noastre merge admirabil
de bine in toate unghiurile Orel. Uncle
am intrecut pe alii, e cd o sa vedeti in
decinif de comune rurale, .aleturea cu ba-
talioanele de MeV i pe fetite, Wend cu
aceeasl seriositate acelas exerc4iii. Fe-
meia roman& a probat si la 1848 in
Transilvania, i uncle chiar in 1877
'78, cd la necesitate sold a'§i apara
fill i patria.
Davila era inima micilor dorobanti din
Bucurescl. El imbrka companii intregi
pe socoteala sa. Cumpara sute de pusci
de lemn pentru el. Cine nu'si aduce a-
minte cum 'I aduna el in grddina Cisme-
guuhil i cu ce placere se afla intre el.
Pe and Davila se afla la espositia
din Sibit, telegrafia _la Bucuresci a se
trimite costume si cdte-va pusci de lemn.
Care fu surprinderea sa cdnd vedu cä
puscele de lemn ale Micilor nostri doro-
banti erat oprite la frontiera Predeal Gu-
vernul maghiar ne permitand ca ele setreaca
pe teritorul Romanilor din Transilvania.

www.digibuc.ro
61

Ce fericire am simtit in inima mea in


acel moment! Pusca de lemn, chiar jucd-
ria copiilor nostri, inspira teamd celor ce
cu rigori ne permise timpului actual, vor
a ucide rasa noastra ce se intinde Vend'
la Thisa. Micii dorobanti ati defilat
la primul 10 Malt, ea copii, s speram
ca, in curând ca oameni vor defila la un
alt 10 Maid si mai majestos Inca.
Trebue sa termin. Dacd d-voastra cu-
noasceti, toate cele ce am avut onoare a
ye spune, sunt fericit c cu aceasta o-
casie am putut cu toil a ne gandi la el ;
a ne intruni in- acest amfiteatru al la-
boratoriului de chimie, pentru care a fa;
cut atat, in care pare ca aud Inca pu-
ternica sa voce, i simt caldura vorbirel
sale ! Aici, de la aceasta catedra el a
ilustrat 15 ani facultatea noastra, 31 de
ani a muncit necontenit pentru tara
noastra.
Resultatul acestor sacrificii ail fost o
boala teribild. Cu doll& s'ept6mini ina-
inte de a muri 'mi scria la Paris : Je
suis malheureusement atteint d'une insuffi-
sauce de valvules St de l'aorte, avec di-

www.digibuc.ro
62

latations considerables et acces frequents


d'angine.
Je suis heureusement le traitement
Dujardin Beaumetz avec les injections de
morphine, il y a un mieux peut-etre l'e-
xistense deviendra-t-elle supportable."
La 26 August 1884 el trecu la ve-
cinicie.
Nu ye mai descriti trista impresiune
-ce a produs moartea sa in toate cercu-
rile unde se lucreazä, la teal oamenil de
bine! Nu ye mai descriii desolatia oda-
nelor ! Ilustrul patriot roman, C. A. Ro-
setti, scria in acea di de dotal :
... Nof cari 11 plangem nu numai ca
-amid ci i ca Romani, nu vedem, in via-
tal romana de 31 de ani, de cat un sir
lung de bine-faceri pentru tara luf a-
-doptiva, bine-faceri a caror nomenclatura

' numal ,ar faptui una din cele mai tilt-


iithiIe coroane ce a putut vr'o data in-
flori pe mormentul unui om."
Tot Bucuresciul a fost la inmormenta-
rea sa, i gratie unui comitet instituit
in urma initiativei luata de mai multi
-amid i elevi af reposatuhtf speram ca

www.digibuc.ro
63

statuia sa va figura pe una din pietele


Capita lei, si a ilustrei sale socii la Asi-
lul Elena Doamna:"
Strada Notagiu, unde el a trait, si in
care mahala a facut atat bine, poarta
astadi numele sett.
Facultatea de medici iä va trebui sa
aiba bustul sell, dupa cum §i cea de
drept are pe al lui Costaforu.
SA; nu uitam nici odata cä cel mai
mare merit al unui cetatean §i. profesor,
este de a pune toata inima, sciinta i ac-
tivitatea sa in serviciul societatei, scoa-
lei si a patriei, lucru ce Davila a facut
mai presus de toate!
Respect dar i neuitare memoriei lui
Davila.

1031..1 -..z
FINE-
*ACALZATIM
41?0/4 'Ara'

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și