Sunteți pe pagina 1din 1

Ion Druţă (n.

3 septembrie 1928, satul Horodişte, raionul Donduşeni, Republica Moldova),


scriitor moldovean.

A absolvit şcoala de silvicultură şi Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură


"Maxim Gorki" al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. Din 1960 locuieşte la Moscova, Rusia.

Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în
4 volume, "Frunze de dor", "Balade din câmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara bunătăţii
noastre", "Clopotniţa", "Horodişte", "Întoarcerea ţărânii în pământ", "Biserica albă", "Toiagul
păstoriei" ş.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naţionale contemporane.

Din 1987 Ion Druţă e preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost
ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. E decorat cu mai multe ordine şi medalii, deţine
titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, pentru piesa "Casa Mare", nuvela "Ultima lună de
toamnă" şi romanul "Balade din câmpie" (prima parte a dilogiei "Povara bunătăţii noastre"), Ion
Druţă a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldoveneşti. A fost ales membru de onoare al
Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. A fost inclus
în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 ("Moldova Literară" din 26 iulie 1995).

Creaţia druţiană este apreciată de contemporani. După cum menţionează Mihai Cimpoi, "Prin
caracteristicile ei esenţiale, opera lui Ion Druţă... este în total o expresie a rezistenţei spirituale şi
morale în faţa a tot ce subminează naţionalul, umanul, sacrul". În anii regimului totalitar
comunist Ion Druţă a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării realităţii de pe
poziţiile de clasă.

Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Dru%C5%A3%C4%83"