Sunteți pe pagina 1din 6

1.Filosofia este una din principalele forme ale a 3.Domeniile reflexiei filo sint acele capitole ale 5.

ole ale 5. Pentru perioada cosmologica ( sec. VI i.e.n.- 7. Platon este idealist.Potrivit teoriei sale
manifestarii spiritului uman. Phileo-dragoste; filosof care au dobindit o relativa autonomie, 430 i.e.n.) este caracteristica studierea adevarata realitate o constituie ideile care fac
Sophos-intelepciune. Filosofia reflecta realitatea exprimind directiile fundamentale ale demersului cosmosului. Pentru filosofii din aceasta perioada parte dintr-o lume aflata inafara timpului si
prin intelepciune.Ea generalizeaza cunostinte din filosofic: -ontologia- teoria existentei, studiaza este primordiala problema temeiului ultim. Ei spatiului. Filososfia lui porneste de la ideea
diferite domenii ale activitatii umane si formeaza o fundamentele existentei. –gnosiologia- studiaza cauta raspuns la intrebarile: ce este universul? Socratica conform careia ratiunea, notiunea si
conceptie generala despre lume-este totalitatea conditiile generale, izvoarele, structura, modul de Din ce este constituit? De unde a aparut? Scoala ideea repr instrumentul adevarului. Principalul
de idei despre lume in intregime, despre om si desfasurare al procesului de cunoastere. – din Milet< Thales este acel care promoveaza obiect al cunoasterii este ideea, iar metoda prin
locul lui in aceasta lume, natura, societate si om metodologia- se ocupa cu analiza teoretica a problema temeiului ultim, a substantei care se ajunge la ea este dialectica, care repr ptr
si raportul lui fata de aceasta lume. Conceptia metodelor; -logica- stabilirea conditiilor gindirii primordiale, ce sta la baza universului. el miscarea gindirii de la notiunile particulare la
consta din totalitatea de cunostine stiintifice, corecte; -axiologia- teoria valorilor, studiaza • Thales- la baza universului se afla cele generale si invers. Platon evidentia 2 lumi:
politice, juridice, convingeri, principii, orientari geneza valorilor, structura, iteractiunea realizarea. apa, tot ce exista contine in sine apa, nimic nu ideilor (desavirsita, vesnica) si lucrurilor sensibile
valorice. Avind asa cunostinte omul organizeaza –praxiologia- teoria actiunii eficiente, se oc cu poate exista fara apa ( spune asa, hrana tuturor (schimbatoare, trecatoare). Cea m desavirsitaidee
activitatea sa si determina scopurile sale in descifrarea structurii actiunii umane si marirea vietuitoarelor si insasi caldura se iveste din apa- este cea de bine, de suprem.La platon lumea
dependenta de conceptia despre lume. In gradului de eficienta a acestora. –antropologia- conditionata de mitologia egipteana. ideilor este prea orbitoae ptr om si ramine
aspectul istoric deosebim: MITOLOGICA< studiaza problematica omului; -etica- stud • Alt reprzentant al scolii din Milet – necunoscutadar totusi exista o forta care il
RELIGIOASA< STIINTIFICA. Concp mitologica problemele practice si teoretice ale moralei; Anaximandru- temei ultim (principiu)- apeironul- apropie- Eros Un alt aspect este invatatura
este cea m veche, era caracteristica oamenilor -estetica- stud procesul producerii si perceperii este unic se afla in miscare si este nedeterminat. despre cunoastere si suflet. Specific este
primitivi ca unica forma a constiintei sociale. In ea frumosului artistic, conditiile apartiei artelor. Reprezinta cauza oricarei nasteri si pierii, totul se paradigma gnoseologică la Platon. El face o
nu esista diferentiere clara intre om si natura, Metode dialectice şi metafizice. dialectice naste si piere in el. Apeironul este vesnic, infinit. deosebire clară între cunoştinţe şi părere,
gindire si realitate, material si ideal, obiectiv si propun înţelegerea realităţii ca fiind într-o • Al treilea reprezentant al sc. Din cunoaştere raţională şi senzorială. Obiectul
subiectiv. Mitul este o istorie sacra, o legenda continuă devenire, mişcare. Devenirea este Milet. Anaximene- temei ultim aerul= cu apeironul cunoaşterii senzoriale este lumea vizibilă, lumea
despre aparitia lumii, despre zei si eroi. determinată de însăşi tensiunile interioare ale aerul este principiul de baza, inceputul intregii lucrurilor. Cunoaşterea senzorială ne dea nu
Deosebim mituri despre animale, fenomene realităţii. Prin metoda dialectică mişcarea este de existente, Focul , norii, apa, pamint, pietrele- sunt cunoştinţe, ci părere (doxa). Adevăpata
ceresti, sfirsitul lumii, marele potop s.a. Miturile se fapt o automişcare şi nu o forţă imprimată din in sine diverse stari ale aerului. Aer- divinitate. cunoaştere este cunoaşterea raţională care are
transmiteau din generatie in generatie si trebuiau transcendent, din afara realităţii. Metafizica • Pythagora- temei ultim numerele- obiectul său lumea ideelor, aceasta este
strict executate, astfel conceptia asigura dimpotrivă propune înţelegerea realităţii într-un sunt esenta si substanta tuturor lucrurilor, este o cunoaşterea nemijlocită intuitivă care are labaza
succesiunea spirituala a generatiilor, mentinea un mod static, fragmentar, lipsit de posibilitatea aflării intruchipare a finitului si infinitului. sa teoria reamintirii (anamnezis). Sufletul,
anumit comportament in societate. Conc sursei mişcării în interiorul realităţii. • Heraclit- temei ultim- focul. Tot ce conform concepţiei lui Platon, este veşnic şi
religioasa apare pe baza celei mitologice.Ea exista este un foc , totul se naste din foc si se nemuritor, după moartea corpului (închisoarea
generalizeaza diferite mituri formulind o teorie 4. Filozofia antică apare în Egiptul, China, India şi transforma in foc. Lumea este un foc vesnic sufletului) sufletul nimereşte în lumea ideelor
integrala despre toata realitatea. Ea reiese din Grecia antică în sec.VII – VI î.e.n. şi a existat pînă pure, le priveşte, iar apoi se reîncarnează în alt
dedublarea lumii in 2 :naturala si supranaturala. în sec. VI a e.n. Ea avea un caracter 6. Filosofia Sofistilor: corp.
Specific pt aceasta conc este nu numai admiterea cosmocentric şi se baza ca regulă pe Sofistii erau considerati “profesori de
existentei unei forte supranaturale dar si ştiinţă.Filozofia antică coincide cronologic cu intelepciune”Nu erau organizati in scoli ci activau 8. Aristotel stabileste in fata cunoasterii
atribuirea ei unui sens specific: ca lumea societatea sclavagistă. Fil Indiei antice (sec15ih- independent,predind urmatoarele denumirile de baza ale existentei si notiunile
supranaturala este adevarata lume si ea sec6ih).Conditiile sociale se caract prin existenta discipline:constitutia si administratia statului,arta logice principale ,care sint legate de denumirile
determina lumea naturala. Conc stiintfica este a 4 caste, grupuri sociale: Brahmanii- intocmeau militara,etica si oratoria.Cei mai renumiti sofisti existentei.Aristotel studiaza categoriile
generata de m multe necesitati umane si tipuri de legil; Kshatrii-aparau tara; vaishii – agricultura, erau:Protagoros,Gorgios,Prodicos.Prodagoros se ,adica,notiunile stiintifice despre cele mai
activitate. Spre deosebire de cea religioasa se mestesugaritul, comertul; shutrii- casta inferioara. indoieste de posibilitatea cunoasterii absolute si supreme genuri de existenta.Aristotel destingea
form cu ajutorul teoriilor si notiunilor, argumentelor Primele idei filozofice găsim în literatura religioasă obiective a realitatii..Sursa intregii cunoasteri se existenta a 10 categorii,la fiecare categorie el da
si demonstratiilor logice. Aceasta are obiectul sau – Vede (cunoştinţe sacre). Vedele au apărut în afla in senzatii.Oamenii foarte diferit pecep lumea o intrebare: 1.esenta(ce?); 2.calitatea (de care?) ;
nu atit lumea ca atare cit sensul existentei omului sec.XV î.e.n. şi conţin diferite imnuri şi cunoştinţe inconjuratoare in dependenta de starea atit a 3.cantitatea(cit?); 4.relatia(la ce ?) 5.locul(unde?)
in lume. Stiinta economica are ca obiect de religioase.Ele se împart în samhite, brahmane, obiectului cit si a subiectului cunoasterii in fiecare 6.timpul(cind?);7.situatia (stam sau sedi ?) ;
studiu o specie de valori fundamentale pentru araniachi şi upanişade. Ultimile şi conţin moment concret.De aceea obiectul este asa si nu 8.apartinerea(are?); 9.actiunea(facem?);
mentinerea existentei umane- valori utilitare. A 2-a cunoştinţe filozofice, comentarii la altfel,adica anume asa cum il percepem noi la 10.suferinta(pateste?
particularitate- este o stiinta umanista, avind ca Vede.Deosebim două grupe de şcoli: ortodoxale momentul dat.Nu poate exista nici o stiinta Dupa Aristotel materia e pasiva,contine
obiect de studiu oameni cu nevoile si modul de (care recunosc autoritatea Vedelor) şi unica,pot exista numai opinii diverse despre unul posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor,
satisfacere printr-o activitate economica rentabila. neortodoxale (ce nu recunosc autoritatea si acelasi lucru,la fel de justificate pt. toti. In opinia este un concept, referitor la substratul comun
Vedelor). Majoritatea din ele sunt ortodoxale şi sa “omul este masura tuturor lucrurilor. • tuturor lucrurilor, la ceea ce există în ele ca
religioase (şcolile vedanta, mimansa, yoga, Socrate_-“Cunoastete pe tine posibilitate (potentă) şi care se transformă în
vaişeşica, nyaya, samkhya). Mai progresive sînt insuti”- omul trebuie sa se cunosac pe sine si realitate (în act) sub acţiunea formei (esenţă). Pt
şcolile neortodoxale – jainism, buddhism, numai atunci cunoscindu-se pe sine numai atunci ca materia sa se transforme in realitate,materiei
2. Obiectul de studiu şi problema lokayata (carvaka). Jainismul a apărut în sec. VI se poate atribui pe sine societatii- cunoscindu-si trebuie sa’i fie imprimata forma corespunzatoare.
fundamentală a filosofiei.Conceptia filosofica are î.e.n. ca concepţie etică care indica calea salvării propria valoare. Omul este centrul universului, Dupa Aristotel anume forma confera lucrurilor
obiectul sau nu atit lumea ca atare , cit sensul sufletului de supunerea ei pasiunilor. Scopul omul se invesniceste prin ratiunea si sufletul sau.• particularitati specifice si poate fi considerata
existentei omului in lume. Obiectul filosofiei filozofiei jainiste – sacralitatea, modul de Platon- Sufletul conform conceptiei esenta primara. Forma are acelaşi înţeles de
contine acele cunostinte care omul le foloseste comportare specific ce duce la realizarea salvării. lui Platon este vesnic si nemuritor, dupa moartea concept, ce exprimă generalul, esenţa, totalitatea
pentru a construi tabloul universal al lumii sub Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n. şi era corpului sufletul nimereste in lumea ideilor pure , însuşirilor de structură şi funcţionale, ce conferă
unghiul de vedere al Adevarului, Frumusetii, orientat contra brahmanismului este religia apoi se reincarneaza in alt corp. Sufletul este specificitate obiectului sau clasei din care acesta
Binelui si Echitatii. In obiectul filosofiei intra nu tot supuşeniei. Conţinutul ei sînt patru adevăruri compus din 3 parti: ratiune (filosofii), vointa face parte. Anume forma confera lucrurilor
generalul din existenta materiala, dar acel general sfinte. Existenţa omului este legată de suferinţe. (ofiterii, soldatii) , sensibilitate (reprezentantii particularitati specifice si poate fi considerate
care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu Cauza suferinţelor este că omul are prea multe muncii fizice) esenta primara. Este factorul activ,creativ.
lumea. Problema fundamentala a filosofiei- dorinţe. Lichidarea suferinţelor trebuie să fie în Aristotel Omul este un animal,dar un animal
determina raportul dintre gindire, constiinta , spirit, lichidarea dorinţelor. Calea spre lichidarea rational.Sufletul are regiuni deosebite:cea
ideie pe de o paret si materie, natura, univers, suferinţelor trece prin cele opt căi nobile – ideile inferioara-este cea vegetative(comuna plantelor si
existenta pe de alta parte. Determinarea drepte, intenţiile drepte, cuvîntul drept, acţiunea animalelor),si in fine cea rationala,rezervata
raportului lumea spirituala, ideala si cea materiala dreaptă, viaţa dreaptă, efortul drept, atenţia omului.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in
au 2 laturi: 1) latura existentiala (ontologica)- ce dreaptă şi meditaţia dreaptă. Nirvana pune capăt care se imprima experienta cistigata,acest intelect
exista (primordial) constiinta, lumea ideala sau lanţului de veşnice reîncarnări, guvernate de este deci pasiv,dar exista si un intellect
lumea materiala. Se impart in doua categorii sansara şi karma. Locayata (cearvaka) este o active;acesta este nemuritor,vesnic.
Materialistii si Idealistii. 2) latura cognoscibilitatii- şcoală materialistă care apare în sec. VIII – VII Epicur: Considera ca sarcina filosofiei este de a
daca e posibila sau nu cunoasterea lumii, î.e.n. Ei negau existenţa oricărei alte lumi în afară crea stiinta despre comportare ce ar face omul
cunoasterea esentei lucrurilor ce ne inconjoara. de cea materială. Credinţa în existenţa lui fericit.Criteriul fericirii consta in eliberarea
Se impart in 3 categorii: -optimistii-cunostintele Dumnezeu, a sufletului, a lumii de apoi este sufletului de tot cei intimplator,de tot ce sta in
noastre corespund realitatii; -agnosticii-nu , ei falsă.La baza existenşei stau elementele primare calea placerii:tulburari sufletesti.neliniste si frica
spun ca omul nu poate cunoaste, el cunoaste materiale. Ei considerau că lumea este compusă de :zei,moarte ,viata de apoi.Cine stie sa se
doar aparenta, exteriorul); -scepticii- pun la din patru elemente primordiale: apa, aerul, focul şi debaraseze de teama fata de imprejurarile
indoiala, nu stiu si nu pot fi siguri nicicind, ca ceea pămîntul. După moarte organismul (inclusiv şi exterioare este mai fericit.Omul trebuie sa
ce eu stiu este asa cum eu stiu. sufletul) se descompun în elemente primordiale. contribuie la sanatatea corpului si tihna
Etica acestei şcoli afirmă, că omul retrăieşte şi sufletului,anume aceasta dupa Epicur si este
plăceri şi suferinţe, lichidarea lor completă este criteriul unei vieti fericite. • Stoicii- Omul trebuie
imposibil. sa se supuna ordinii cosmice, el nu trebuie sa
doreasca ceea ce nu e in puterea lui.
9. Inceputul ev mediu este legat de caderea 11. Filosofia moderna isi are inceputurile in sec. 14. Filosofia clasică germană Cuprinde o 17.Shopenhauer (1788-1860)este considerat
Imper roman de apus. Cultura medievala s-a 17 in Europa , in acea perioada se produc perioadă relativ scurtă de timp, anii 80” ai sec. irationalist, a dezv o filosofie pesimista si este
constituit incepind cu sec 1 e.n. Noua gindire schimbari importante economice si politice,apar XVII și anul 1931 cînd a murit Hegel. Cu toate fondatorul voluntarismului. Fundamentul moralei
medievala continea acele elemente care aveau relatii capitaliste,se dezvolta si se acestea reprezintă un punct culminant în lui : lumea pe care o cunoastem este un produs al
rolul de a aduce vreun folod noii credinte internationalizeaza comertul,incep sa dispara dezvoltarea filosofiei germane, având ca spiritului uman, deci este vazuta prin prisma
crestinismul.. Trasaturi: -teocentrismul (probl monarhiile absolute. Filosofia din sec.17-lea are reprezentanți pe Kant, Hegel, Schelling. Filosofia structurii naoaste senzoriale si intelectuale. El
existentei lui DZEU); -creationismul (DZEU este un sporit caracter gnosiologic in legatura cu clasică germană a elaborat dialectica modernă, a sustine existenta unei tendinte impulsive si
creatorul lumii); -providentialismul (totul se posibilitatile cunoasterii,metodele cunoasterii in dus contribuții considerabile la constituirea teoriei inconstiente, a unei vointe oarbe care nu poate fi
dezvolta conform undei providente stabilite de cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente si cunoașterii, ca disciplină autonomă(Kant), sesizata decit pe calea unei intuitii directe. El
DZEU); -personalismul (omul poate alege in a se anume:1.empirismul,2.rationalismul,3.sensualism subliniind caracterul activ al cunoașterii. Filosofia spune ca buddismul a descoperit ca fiintele
apropia sau departa de DZEU); -revelationalimul ul. Un reprezentant de baza al curentului cl. germ. a reflectat marile transformări sociale umane sint invaluite de valul mayei (aparentei) ca
(revelatia este o destainuire a tainelor divine si empirism este F.Bacon,filozof englez,ce ale epocii și descoperirile științelor naturii. traiesc intr-o lume ilusorie. Intelectul omenesc
are loc prin credinta). –Filosofia din aceasta considera ca principala metoda a cunoasterii este Principalele caracteristici: critică materialismul din este subordonator in raport cu vointa. Vointa de a
perioada avea rolul de a demonstra tezele metoda inductiva punind accent mare pe sec. XVIII ca fiind mecanicist; elaborarea metodei trai este lucrul cel mai real dintre lucruri. Filosofia
religioase. Etapele: 1 Sec 1-4 apologetica – experiment. Cunoasterea empirica presupune dialectice de gîndire; tendința de a transforma lui Sch.despre vointa si-a gasit dezvoltarea in
apararea religiei crestine. Cel mai de baza obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii filosofia în știință; continuitatea tradițiilor. Poate fi opera filosofului german Nietzsche care are o fil
aologet este Uorigene; Sec 5-9 Patristica s-au practice a omului.Studierea lumii insa este caract printr-o modalitate exemplara de a trai si a optimista. preocupat in special de problemele de
pus bazele dogmaticii si cultului crestin, impiedicata,considera ca Bacon de 4 fantome sau gindi. etica, psihologie, si filosofie a culturii.N.se
completând Biblia si studiind viata, opera si idoli,care sint:1.idolii pesterii/speciei –sint pronunta pt revezuirea valorilor nationale,
conceptia părintilor Bisericii. Cel m de baza repr. : prejudecatile legate de partikularitatile respinge filosofia rationalista ,iar pesimismul care
15. Dialectica- noțiune filozofică, care la origine în
augustin „Confesiuni”, „Cetatea divina”. 2etapa: individuale,de dispozitie,ereditate,educatie;2.idolii domina filosofia lui Sch.este respinsa se el,vointa
antichitate înseamnă arta dialogului, măiestria de
Scolastica Sec 9-15 este epoca rationalizarii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii de a trai este inlocuita de vointa spre putere. Viata
a ajunge la adevăr prin discuție. Prima breșă în
dogmelor, a prefacerii credintei in stiinta cu se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra are un scop, ea trebui sa dea omului puterea
concepția metafizică despre lume au făcut-o
ajutorul unui sistem teologico-filosofic.Scolile ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor necesara de trece peste specia de om si de a
reprezentanții filosofiei clasice germane sec.XVIII-
deschise pe linga manastiri. Repr; Toma savanti faara a se controla;3.idolii pietii-este o crea supraomul. El considera ca resortul vietii
XIX. Kant prin teoria sa cosmologică și
D`Aquino. 5 Argumente: 1Trebuie sa existe primul neconcordanta a limbajului cu viata reala;4.idolii consta in duritatea si egoismul creator . Propune
evidențierea contradicțiilor rațiunii pure.
motor;2prima cauza; 3 totul este intimplator deci tribului-acest idol tine de erorile simtului ,de o rasturnare valorilor morale : valoare crestina
Performanta nepieritoare a lui Kant, echivalenta
este necesara o substanta trebuincioasa-Dzeu; 4. intelectul ,si omul deseori interpreteaza trebuie sa fie inlaturata si instituite un nou sistem
cu o rasturnare revolutionara a stiintei despre
Fiinta perfecta Dzeu; 5 Fiinta rationala Dze. antromorfic lucrurile. Bacon considera ca oamenii de valori de baza.. In timp ce la shopenh singura
demnitatea umana, consta in centrarea acesteia
Principala problemă în filozofia medievală a fost trebuie sa descopere prin metoda inductiva deosebire dintre om si animal este aceea ca omul
pe libertate si pe deducerea ei din libertate. De la
raportul dintre credinţă şi raţiune, religie şi ştiinţă, cauzele fenomenelor folosind gindeste prin concepte la Nitche tot asa cum omul
descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si
filozofie şi teologie. Ea s-a rezolvat– prin analiza,comparatia,observatia si experimentului. a evoluat de la animal la ceea ce este, el poate
umanitate putem data adevaratul inceput al
formularea teoriei adevărului dublu: sunt Rationalismul este un curent filosofic,in cadrul evolua la o noua stadie supraomul.
adevăruri ale raţiunii, filozofiei şi adevăruri ale caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc constiintei umane de sine. Hegel, generalizînd și
credinţei, religiei, ceea ce este adevărat în una principal de obtinerea a cunostintelor.Unul dintre sistematizînd ideile filosofice precedente el a
elaborat un sistem dialectic armonios ce cuprinde 18. Filosofia contemporană este concepută ca
poate fi neadevăr în alta şi invers. Asta a fost un reprezentatii acestui curent:R.Descartes,filosof analiza logică a științei, a reflecției asupra trăirilor
fel de compromis, împăcare între religie şi ştiinţă, frabcez,care are o privire mecanicista asupra toate sferele realității. El a formulat principiile și
legile fundamentale ale acestei dezvoltări(legea personale, ca imagine a lumii obiective. Cu alte
dacă iniţial religia persecuta şi ignora ştiinţa, producerii fenomenelor naturii.La fel ca si cuvinte filosofia contemporană prezintă o
atunci cu acumularea cunoştinţelor religia a fost Bacon,Descartes considera ca primul pas in a unității și luptei contrariilor, legea trecerii
multitudine de orientări, curente, sisteme ce
nevoită să o recunoască. Dar deşi se recunoştea cunoaste este de a pune la indoiala toate schimbărilor cantitative în schimbări calitative și
interacționează și înregistrează împreună o
existenţa adevărurilor raţiunii, adevărurile cunoastintele noastre,de aici si mazima ”ma invers, legea negării negației), a elaborat un
dinamică. În filosofia contemporană sunt puse un
credinţei erau mai presus. Ştiinţa se ocupă cu indoiesc deci cuget,cuget deci exist”.Pt a sistem de categorii ale dialecticii(esență,
șir de probleme, care au un caracter general-
mărunţişuri, cu lucruri trecătoare, pe cînd religia determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor fenomen, conținut, formă, cauză, efect…).
uman: lumea și locul omului în ea, esența omului
se ocupă cu valori veşnice, sacre.Ceea ce omul stiintifice trebuie sa le supunem Categoriile dialecticii sunt: singularul și universul;
și menirea lui în lumea contemporană, individul și
nu poate înţelege cu raţiunea sa el atinge prin indoielilor.Invatatura lui Descartes despre forma și conținutul; esența și fenomenul; cauza și
ominirea, soarta civilizației umane, problemele
credinţă. cunoastere este o invatatura rationalista deoarece efectul; posibilitatea și realitatea, necesitatea și
globale. Pozitivism – reprezentantul curentului
toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de întîmplarea.
este Auguste Conte. Apare la mijlocul secolului
10. Idealul renasterii este libesrtatea fata de origine teoretica,iar stiinta experimentala nu poate
trecut. Neagă rolul filosofiei ca concepție
autoritatile traditionale, libertatea in stiinta, arta, sa raspunda la toate intrebarile noastre. 16 MARXISMUL este totalitatea de idei filosofice, generalizată despre lume și se limitează la
viata morala. Viata paminteasca incepe a fi Sensualismul.Un reprezentant de baza al economice şi social-politice, formulate iniţial de științele concrete, confirmate de experiență.
pretuita in sine ca un bun si nu ca pregatire ptr sensualismului este J.Locke.El considera ca in Marx şi Engels şi dezvoltate mai departe de către Problemele filosofiei – fără sens. Neopozitivismul
viata de dincolo. afara simturilor noastre nu exista cunostinte V.Lenin. În marxism se abordează un şir de – anii 20 ai secolului nostru, reprezent.: Russel,
• Umanismul- problema omului si veridice.El inainteaza urmatoarea idee:”in ratiune probleme extrem de importante referitor la Austine, Moore. Ei înlocuiesc filosofia cu analiza
locul lui in lume , unitatea lui fizica si spirituala. Cu nu exista nimic ce n’ar fi existat initial in existenţă, conştiinţă, legităţile dezvoltării şi logică a limbajului științei și consideră științifice
aceasta problema se ocupau scriitorii, pictorii, simturi”.Astfel ,el considera ca in afara simturilor funcţionării societăţii. Pentru prima dată a fost
numai acele probleme care au o soluționare
poetii… Dante Aligheri, Francesco Petrarea, cunostintele nu exista,iar ratiunea poate doar sa dată interpretarea materialistă a istoriei şi
experimentală, logică. Curentul dat a avut
Djovani Boccacio. Umanistii dezvolta idei despre sistematizeze cunostintele. societăţii, se formulează dialectica materialistă,
influență asupra fizicienilor, logicieni etc.
libertatea si demnitatea omului , despre valoarea ideea practicii. Apariţia marxismului a fost
Existențialism – se ocupă cu problema existenței,
vietii pamintesti. Societatea trebuie sa formeze un 12. Monismul- conceptie care recunoaste ca condiţionată de următoarele premise: •
principala problemă caăreia este antalogia.
om mare capabil la un comportament binevoitor. temelie a existentului o substanță unică fie ea Social-economice –generalizarea
Existența este ceva intern care permanent trece
Umanismul este conceptia conform careea omul materiale ori spirituală. În istorie a existat monism mişcării revoluţionare din acea perioadă
în extern. Stucturalism- absolutizează metoda
este valoarea suprema si trebuie de creat conditii materialist și idealist. Monismul caută izvoarele (răscoalele din Silezia, Lion, mişcarea ciartistă).
structurală, el consideră obiectele ca sisteme,
umane pentru dezvoltarea multilaterala si acțiunii tot înăuntrul lumii, în fantezia omenească. • Naturalist-ştiinţifice – formularea
ansambluri organizate de elemente. O structură
armonioasa a fiecarei personalitati. Omul este Dualism – concepție ce afirmă 2 substanțe teoriei celulare, legii conservării şi păstrării
se reprezintă ca un tip sau un model ideal.
zeificat, maximal se apropie de D-zeu. El este egale, 2 începuturi în explicarea lumii – materială energiei şi teoria evoluţionistă a lui Darvin.
creatur de el insusi,. In sens restrins umanismul și spirituală. Reprezentanți: Platon, R. Descartes. • Izvoarele teoretice – socialismul
este o miscare ideologica continutul careia este Pluralism- teorie ce admite o multitudine de utopist francez, economia politică engleză şi
studierea si popularizarea limitilor, literaturii, artei începuturi ori tipuri de existență. Ex.: concepțiile filosofia clasică germană . Marx deosebeste 3
si culturii antice. lui Democrit, Empedocle, Anaxagora. Descartes și etape ale productiei, ale metodelor si conditiilor
• Filosofia naturii- J. Bruno, G. Spinoza înțelegeau substanța ca ultima instanță de munca: 1.cea primitiva in care omul este lipsit
Galilei . Studierea naturii era in strinsa legatura cu a existenței. Pluralismul este o concepție de unelte, n-are constiinta individuala dezvoltata;
dezvoltare a modului de productie, navigatiei filosofică idealistă care neagă unitatea materială a 2 omul isi inventeaza unelete de productie si
marine, noile descoperiri geografice. Scopul productivitatea fiecarui individ crete si omul
lumii, susținînd că tot ceea ce există constă dintr-
filosofiei in conceptie reprezentantilor consta in devine membrul unei clase, insa omul este supus
o multitudine de entități izolate, independente una
cunoasterea naturii reale , nu in cu noasterea lui instrainarii; 3. Etapa viitorului, a comunismului.In
de alta.
D-zeu. Cazanus il apropie pe D-zeu de natura, societate nu mai exista oameni instarinati gratie
atribuindu-I naturii calitati divine. Coperne- proprietatii colective a mijloacelor de productie.
13. Iluminismul cunoscut și ca ,,Epoca Luminilor” Societatii ii corespunde un om absolut nou care
formuleaza conceptia heliocentrica conform
este o mișcare ideologică și culturală manifestată se va realiza prin munca creatoare.
careia pamintul se roteste in jurul axei sale ( zi,
în sec. al XVIII-lea în mai multe țări europene, Dezvoltarea societăţii conform marxismului are
noapte); se roteste in jurul soarelui. J. Bruno
care pune accentul pe ideea „luminării” maselor. A loc ca rezultat al luptei de clasă şi contradicţiilor
sistemul mostru solar este numai unul din
multiplele sisteme asemanatoare. In univers evoluat mai întîi în țările care s-au dezvoltat mai modului de producţie. Lupta de clasă duce la
exista infinit de sori, paminturi care se rotesc in rapid și mai tîrziu în sud-estul Europei. Punctul de lichidarea societăţii cu clase antagoniste şi
jurul planetelor. Galilei considera ca mecanica si plecare a iluminismului poate fi considerată respectiv lichidarea exploatării, la eliberarea
matematica stau la baza tuturor stiintilor. Cartea votarea de către parlamentul englez a „Declarației proletariatului
naturii- este scrisul in limba matematicii. drepturilor omului” – primul act legislativ care
• Filosofia social-politica – se refera consfințește suveranitatea poporului, libertatea de
la crearea teoriilor despre societate si relatii gîndire și de acțiune a omului . Principalele
sociale, politica si relatii politice , stat, formele de direcții a iluminismului european sunt: combate
guvernare. N. Machiaveli, Martin Luther, J. Bodin. iraționalitatea gîndirii și orînduirea feudală;
Machiaveli neaga conceptia religioasa conform militează gîndirea rațională și egalitatea naturală
careia statul depinde de biserica ca putere a oamenilor; acționează pentru iluminarea
suprema. Numai un stat puternic poate sa faca maselor prin cultură și educație; susține libertatea
ordine in societate. Pentru a atinge scopurile individului. Reprezentanți: Kant, Goethe-
politice toate mijloacele sunt bune. J. Bodin- Germania; Locke, Hume –Anglia; Lomonosov –
Interesele statului el le pune mai presus de Rusia.
religie. Statul rezolva problemele familiei.
Monarhul este unirea si absoluta sursa a
dreptului.
19. Gîndirea filosofică din Moldova cunoaște o 22. Miscarea este o categorie filosofica care 23. Dialectica (grec. dialegomai - întreţin o 27. În structura conştiinţei evidenţien două
cale lungă de dezvoltare. Veacuri de-a rîndul în inglobeaza toate schimbarile si procesele care au conversaţie, disput) - noţiune filosofică, care la niveluri: conştient şi inconştient. Nivelul conştient
Moldova în lipsa unei filosofii teoretice, loc in Univers. In calitate de categorie filosofica origine în antichitate înseamna arta dialogului, include acele procese psihice de care noi ne dăm
înțelepciunea populară reprezenta vechea presupune examinarea diferitor schimbari, de la măiestria de a ajunge la adevăr prin discuţie, prin seama, le înţelegem, se găsesc în centrul atenţiei
noastră filosofie. Creația populară – constituia deplasari mecanice pina la procesele de gindire. descoperirea contrazicerilor în raţionamentul noastre. Inconştient - domeniu al psihicului ce
baza gîndirii teoretice. Legendele și folclorul Miscarea este un mod fundamental de existenta a oponentului. Dialectica filosofilor greci din acea constă dintr-o totalitate de procese, operaţii şi
reflectă concepție populară despre crearea materiei, un atribut esential al acesteia si consta perioadă purta caracter spontan. Cel mai mare stări ce nu sunt reprezentate în conştiinţa
universului, a omului, lumii. Perioada inițială de in totalitatea schimbarilor, proceselor, sistemelor dialectician al Greciei antice Heraclit afirma că subiectului. Acest domeniu a concentrat în sine
dezvoltare a gîndirii filosofice din Moldova purta materiale care constituie universul. In dependenta totul există şi concomutent nu există, deoarece pasiunile, motivele, năzuinţele sensul cărora este
un caracter mitologico-religios. Literatura, de modul de organizare a materiei se deosebesc totul curge şi se transformă necontenit, apare şi determinat de cerinţele şi necesităţile fiziologice.
cronicile bisericești, letopisețele au devenit urmatoarele tipuri de miscare: mecanica, fizica, dispare. E bine cunoscută maxima lui “Panta rei” Aşadar nu orice acţiune este orientată conştient.
purtătorii concepției despre lume. Grigore chimica, biologica, sociala. Mișcarea mecanică- (“totul curge”). Lumea, după Heraclit, este Fenomenele inconştiente nu-s ceva misterios,
Ureche- „Letopisețul Țării Moldovei” – istoria deplasarea corpurilor în spațiu. Mișcarea fizică- constituită din contrarii, iar lupta dintre contrarii enigmatic, ci tot aceea activitate a sistemului
joacă un rol important. Miron Costin- „De neamul mecanica moleculelor, ex.:temperatura, sunetul, este cauza dezvoltării. Socrate privea dialectica nervos superior care în momentul dat nu se
moldovenilor” – originea neamului. Dimitrie lumina. Mișcarea chimică – fizica atomilor, ca măiestria de afla adevărul prin ciocnirea găseşte în centrul atenţiei conştiente, nu se
Cantemir- concepția lui despre lume s-a format reacțiile de oxidare și reducere. Mișcarea părerilor contrare, modul de a duce o discuţie percepe şi resimte de individ. Unele şi aceleaşi
sub influența teologiei ortodoxe, filosofiei biologică – chimia proteinelor, metabolismul, ştiinţifică. Platon numea dialectica metodă logică procese psihologice pot să-şi schimbe
stoicismului scolasticii medievale. A fost primul viața. Mișcarea socială – include viața material, care cu ajutorul analizei şi sintezei duce la modalitatea, ele pot să se transforme din
care a incercat de a formula o termenologie totalitatea relațiilor sociale. Progresul este o cunoaşterea adevăratului existent – ideilor. conştiente în inconştient şi invers, între ele nu
filosofică română. La baza lumii stau 4 elemente: dezvoltare ascendenta, un process de inoire Aristotel înţelegea dialectica ca măiestria există un hotar denetrecut. Din punct de vedere
apa, aerul, focul, pămîntul. Dezvoltarea continua, o succesiune de schimb calitativ, de la demonstrării şi respingerii Lui Aristotel îi aparţine fiziologic procesele inconştiente îndeplinesc un rol
economică a Moldovei din sec. XIX a constituit o inferior spre superior. Progresul presupune o meritul de a defini şi cerceta formele esenţiale ale de protecţie a sistemului nervos, iau sub controlul
premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale imbogatire a caracteristicilor, o apropiere fata de gîndirii dialectice. Dialectica în această perioadă său acele funcţii care nu cer atitudinea creatoare
ţării, dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului, a un anumit obiectiv. Regresul este sensul este încă foarte primitivă şi simplistă,deoarece şi participarea nemijlocită a conştiinţei
pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor, filosofii greci antici mai mult atrăgeau atenţia (deprinderile, automatismele ş.a.). O concepţie
ales pentru industrie şi agricultură. Secolul XIX în a fenomenelor realitatii, la fel ca si progresul, asupra mişcării şi a legăturilor dintre lucruri, decît specifică despre inconştient a fost dezvoltată de
Moldova este secolul iluminismului. regresulare un character relative. asupra a ceea ce se mişcă, se transformă şi se S Freud (1856-1939), în care absolutiza
Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii leagă. Ei nu ajunseseră la descompunerea obiec- inconştientul şi instinctele. După părerea lui in
raţionale, societăţii bazate pe egalitate, libertatea telor şi fenomenelor naturii în părţile componente constiinta umana se pot evidentia 3
politică drepturilor civile. Din iluminişti fac parte şi la analiza lor, fără de care este imposibilă elemente:1.sinele-este inconstient si reprezinta
Gh. Asachi, C.Stamati, C.Negruzzi, A Donici, A cunoaşterea profundă şi multilaterală a lor. un rezervor,un depozit,impulsuri,reprezentari
24. În literatura filosofică prin determinism se Legile dialecticii sunt cele mai generale legi ale arhaice si dorinte regulate;2.eu-este un elemen
Hîjdeu, M. Kogălnicianu, B.P Haşdeu ş.a. În
desemnează pe de o parte caracterul determinant dezvoltării naturii, societăţii şi gîndirii umane. care se gaseste intre inconstient si
operele sale ei criticau neajunsurile societăţii
al proceselor din univers și mecanismele Legea este reflectarea legăturilor şi relaţilor dintre constient,deriva din sine reprezentindul in viata
existente. Un loc deosebit ocupă A Russo, V.
proceselor de determinare. În literature filosofică obiecte şi fenomene care au un caracter intern, reala.;3.supra-eul-este instanta
Alecsandri, M Eminescu, care luptau împotriva
întîlnim cel puțin 3 modalități de concepere și stabil, repetabil, esenţial. superioara,depozit l valorilor,idealurilor si
feudalismului şi exploatării naţionale. Lucrările lor
definire a determinismului. 1)modalitatea Legea trecerii schimbărilor cantitative în normelor morale.
conţin idei social-politice şi filosofice, gînduri
descriptivă; 2)modalitatea explicativă(teoria calitative - una dintre legile fundamentale ale Neofreudism – concepţie ce încearcă de a
despre om, natură, locul şi rolul lor în viaţa
cauzalității); 3)modalitatea globală(exprimă dialecticii, conform căreea schimbarea calităţii revedea ideile lui S.Freud în direcţia socializării
societăţii, despre monarhie şi formele guvernării
sensul ți ordinea lucrurilor). Legea- categorie obiectului are loc atunci, cînd acumulările lor. Reprezentanţii sunt A.Adler, C.G.Jung,
statale, despre religie şi proceduri juridice ş.a.
filosofica care exprima raporturile esentiale schimbărilor cantitative ating o anumită E.Fromm, C.Horni ş.a. Ei neagă biologismul şi
necesare, generale, relativ stabile si repetabile limită.Pentru medicină această lege are determinismul sexual freudian, mai puţină atenţie
20. Ontologia este o parte componenta a filosofiei intre laturile interne ale aceluiasi fenomen . Legile importanţă în înţelegerea proceselor patologice, atrag factorului inconştient în comportamentul
care are ca obiect trasaturile existentei.Termenul se clasifică: în dependență de gradul de diferenţierea lor şi determinarea tacticii individului, dar mai mult se ocupă de rolul
de ontologie provine de la “ontos”-fiinta; “logos”- generalitate: legi particulare(într-o anumită sferă); tratamentului. Legea unităţii şi inconştientului în elucidarea fenomenelor sociale.
stiinta.In centru atentiei ontologiei se afla atit legi specifice(cazuri pariculare). În dependeță de luptei contrariilor - una din legile fundamentale
notiunea de existenta cit si cea de sfera de acțiune: ale naturii, ale societății, ale ale dialecticii, care dezvăluie sursa automişcării şi 28. Totalitatea elementelor structural ale
nonexistenta.Se studiaza fundamentele gîndirii. În dependență de caracterul acțiunii: legi dezvoltării obiectelor şi fenomenelor. Ea exprimă constiintei apar si se dizvolta in procesul muncii.
existentei,nivelurile si formele acesteia. statistice, legi dinamice. esenţa, “nucleul” dialecticii, deci reflectă Ele se materializeaza mai intii de toate in limba si
Ontologiile se clasifica dupa mai multe
procesele din profunzime, de la nivelul esenţei. vorbire. Limba este un system obiectiv deosebit in
criterii:dupa nr.de elemente puse la baza lumii se
Izvorul dezvoltării este contradicţia dialectică. care se imprima experienta social istorica, se
disting:ontologii moniste,dualiste si
Orice obiect şi fenomen prezintă unitatea şi lupta acumuleaza conostintele, se imbogatesc
pluraliste.Ontologiile moniste pun la baza lumei
părţilor contrare. Contrariile sunt acele laturi şi personalitatea cu acele valori care au fost
un singur principiu fie materia,fie 25. Conștiința- însușire a materiei superior
tendinţe ale obiectelor şi fenomenelor ce se elaborate. Limbajul este un mod de comunicare
spiritul.Ontologiile moniste sint sau materialiste organizată, funcția superioară a creierului,
exclud şi se condiţionează reciproc. Ele au intre oameni constribuie la formarea structurilor
sau idealiste.Ontologiile dualiste pun la baza lumii specific oamenilor și legată cu vorbirea. Este
caracter obiectiv şi universal şi interacţiunea lor logice, mijloc intre gindire si obiect, verificare a
2 principii:material si spiritual. capacitatea omului de a se evedenția pe sine
formează contradicţia dialectică. Contradicţia conostintilor, de argumentare.
Existenta este tot ceea ce exista ,tot ceea ce însuși din lumea înconjurătoare, de a-și da seama
dialectică există în toate obiectele şi fenomenele, Constiinta este memorie, fara de care nu am
este,indiferent de forma pe care o are:materiala despre lumea sa internă. Structura conștiinței
se schimbă numai stările lor, parametrii cantitativi, ajunge la identitatea de noi insine sau ne-am
sau ideala,indiferent de faptul cine este purtatorul reprezintă o totalitate de procese psihice
caracterul contradicţiilor şi semnificaţia lor pentru pierde. Memoria constribuie un fel de trasatura de
acestei forme.Existenta reprezinta insasi faptul de cognitive, affective. Nucleul conștinței este
sistem. Laturile ei sunt unitatea şi identitatea unire intre ce am fost si ceea ce sintem in prezent
a fi,de a avea o realitate obiectiva. gîndirea, intelectul. Conștiința este imposibilă fără
(armonia), deosebirea şi contrariul (disarmonia), si spre ceea ce aspiram sa fim in viitor, este
MATERIA este un termen general pt toate cunoștințe. Emotiile si sentimentele sunt reflectari contradicţia (conflictul, lupta). Contradicţia identitatea eului nostru. De aceea Bergson
elementele care ne inconjoara si din care sintem apreciative a realitatii, ele unesc situatia dialectică acutizîndu-se duce la conflict, iar ultimul definea constiinta ca memoria. Un om care si-a
alcatuiti.Din perspectiva fizicii,materia apare sub exterioara cu necesitatile omului. Vointa esteun cu necesitate trebuie să fie rezolvat. În procesul pierdut memoria, si a pierdut in mare parte
forma de substanta sau energie,din perspectiva mecanism deosebit de reglemantare a activitatii rezolvării contradicţiilor se lichidează numai acele constiinta. Tot datorita constiintei, ne amintim un
filosofica,materia este tot ceea ce ne propriu numai omului, este un autocontrol a momente care s-au învechit şi frînează eveniment placut sau trist din viata sau din istoria
inconjoara,trasaturile sale definitorii personalitatii. La animale si copii mici nu exista dezvoltarea. Cu rezolvarea unor contradicţii apar tarii noastre. Constiinta trecutului comun si
fiind:masa,necesarul de spatiu,structura interna si vointa, ea este inlocuita de cerinte ca motive de altele şi asta are loc permanent. increderea in viitorul propriu sunt definitorii pentru
energia termica,interna a materiei.Ea se intilneste activitate. Legea negării negaţiei - proces a dezvoltării, constiinta nationala a ficarui popor.Cunoasterea
in asa stari de agregare ca:lichida,solubila si
conform căruia vechiul este negat de către nou, gindirea se manifesta ca un process creator.
gazoasa.Caracteristicile principale ale materiei:-
iar noul la rîndul său este negat de ceva şi mai Gindirea creatoare presupune capacitatea omului
masa,-volum,-structura.
nou. Negarea dialectică este categoria filosofică de asi formula probleme si de a le oferi solutii.
26. Conştiinţa de sine - capacitatea individului de care exprimă momentul de legătură, succesiune a Una din preocuparile stiintei moderne este
21. Spațiul este modul de existenta a materiei ce a se înţelege şi aprecia pe sine însăşi ca subiect diferitor etape, stadii în procesul de dezvoltare a crearea intelectuluiui artificia., un robot ce va
exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de cunoscător, simţitor şi activ. Formarea conştiinţei realităţii. Dezvoltarea este un proces de trecere contine o totalitate de principii, reguli, algoritmuri
a avea intindere, dimensiuni, structuralitate si începe de la reflectarea propriei sale existenţe de la o calitate la alta, de la vechi la nou, de la cu ajutorul carora se realizeaza multitudinea
interactiune. Timpul este modul de existență a corporală, psihică, socială. În dezvoltarea interior la superior. formelor de gindire. Acesta va putea concura cu
materiei care reflect durata, succesiunea individului ea se începe a forma de la vîrsta de 3 creatorul sau.
schimbării și dezvoltăriisistemelor material. ani şi presupune anumite etape de cunoaştere pe
Spațiul și timpul sunt însușiri a obiectelor material sine însăşi. Deosebirea sa de alţii se începe de la
și ele nu pot exista în afara materiei. Din acest însuşirea numelui său, corporalităţii sale,
punct de vedere puten evidenția spațiul și timpul dispoziţiei şi stărilor sufleteşti, acţiunilor sale şi
astronomic, fizic, biologic, psihic și social. Timpul calităţilor personale. Următoarea etapă este
social – caracterizeză durata, succesiunea evidenţierea sa din lumea înconjurătoare,
activităților umane și relațiilor sociale în orientarea şi înţelegerea locului său în această
dezvoltarea proceselor sociale. Timpul social este lume, înţelegerea sa ca reprezentant a anumitui
diferit de la o epocă la alta. Spațiul social are un grup social, colectivităţi. Etapa superioară este
sens uman. Poate fi înțeles numai luîndu-se în legată de apariţia eului ca personalitate şi se
considerare activitatea omului. Structurile spațiale manifestă nu numai prin distincţia sa de alţii şi
sociale se formează datorită activității oamenilor. mediul înconjurător, dar şi aprecierea sa ce se
Aristotel consideră că spațiul este suma locurilor manifestă prin aşa noţiuni ca ruşinea, cinstea,
pe care le ocupă corpurile și că atît material cît și demnitatea, datoria ş.a
spațiul ar fi finite. Hegel – spațiul și timpul ca fiind
2 categorii ale ideii absolute. Kant consideră că în
lumea ociectivă nu există spațiu și timp.

29. Gnoseologia este teoria cunoasterii in


general. Obiectul gnoseologiei – cunoasterea
umana, elementele si mecanismele acesteia, 32. Conceptia clasica a adevarului a fost 35. Omul schimba lucrurile din natura,, le redusa la nici una din componentele sale si nici
legile si genurile cunoasterii. Gnoseologia se formultata de Aristotel care sublinia ca adev transforma in obiecte satisfacindu-si astfel nu constituie doar suma lor.Ea se prezinta ca un
preocupă de esenţa procesului de cunoaştere, reprez o corespondenta a sugestiei cu situatia propriile necesitati. In acest proces se modifica si sistem nemarginit, O asemenea tratare a
obiectul, subiectul, structura şi mecanismul obiectiva a lucrurilor. El a demonstart ca a gindi continutul corelatului om-natura.El produce natura societatii o gasim inka la Aristotel care mentiona
acesteia.Cunoasterea este procesul de adevarat inseamna a afirma ceea ce este si a artificiala, ceea ce exprima nivelul de dominatie ca omul este natural o fiinta politica destinata a
dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor de nega ceea ce nu este, adica afirmarea trebuie sa asupra naturii. Natura consta din geosfera- trai in societate,De aceea omul este o fiinta
insusire,reproducere mentala a realitatii obiective corespunda naturii lucrurilor. Tot dupa Aristotel, suprafata pamint; biosfera- org vii; si cosmosfera; sociabila .
de catre subiectul cunoscator.Cunoasterea este o cunoasterea se desfasoara prin opinii, care uneori O structura deosebita este noosfera-invelisus Prin idivid (lat.: indivizibil) se înţelege ceva
activitate individuala,teoretica a sunt adevarate, alteori sunt false. Chiar si atunci Terrei ce cuprinde sfera interactiunii naturiisi singular în totalitatea sa cu toate caracteristicile,
omului.Cunoasterea este reflectarea realitatii cand o opinie este adevarata, ea nu reprezinta societatii pe baza actiunii rationale a omului. care sunt determinante pentru individualitatea sa.
obiective in cunostinta oamenilor si e unul dintre inca cunoastere; pentru a deveni cunoastere ea Cunoscind legitatile naturii si perfectionind Este vorba despre fiinţa singulară sau lucrul
procesele definitorii ale spiritului trebuie motivate, justificata prin argumente tehnologiile omenirea devine o forta constienta de singular în sens spaţial şi temporal.Conceptul de
uman.Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in intemeiate. Adevărul pare atunci să se exprime în transformare a spatiului planetar si cosmic. individ se foloseşte în referire la oameni. În
care se fixeaza experienta umana si care limbă şi să nu existe în afara ei ;astfel, să spunem Noosfera are tendinta de a se largi permanent. general, un individ este ceva, care poate gândi şi
constituie planul ideal al activitatii.In procesul despre ceva că este adevărat înseamnă să facem Utilizind in procesul cretiei naturii artificiale legile mai ales: un lucru cu conştiinţă.
cunoasterii tot timpul exista un subiect literalmente adevărul.Mijloacele de distingere naturii, omul interactioneaza mai intens cu mediul Individualitate-Totalitatea particularităţilor
cunoscator sau sau epistemic.Acesta este între adevărat şi fals şi de a califica ceva ca fiind natural. Cu timpul aceasta se transorma intr-un specifice unui individ sau unei persoane, care
purtatorul activitatii practice,este sursa activitatii adevărat sunt : raţiunea (gândirea), înţelegerea, furnizor de materiale. Natura repr sursa, creaza deosebesc un individ de altul sau o persoană de
de cunoastere.Subiect epistemic poate sa fie un legile logicii In cazul cunoasterii stiintifice, anumite posibilitati, insa utilizarea acestora alta 2. Persoană cu însuşiri morale sau
individual cit si un grup de oameni.Obiectul cunostintele se refera la fenomene, proprietati depinde de societate, de om, iar resursele ei nu intelectuale deosebite ; Chiar daca multi cred ca
cunoasterii este contrapus subiectului sau raporturi neobservabile. Acestea au un sint inepuizabile. Probleme ecologice notiunile de personalitate si individualitate sunt
epistemic ,spre el este orientata actiunea caracter ipotetic. Adevarul filosofic are calitatea 1. Încălzirea globală este creşterea continuă a sinonime, totusi este o oarecare diferenta intre
subiectului si in calitate de obiect epistemic pot fi de a fi mai radical, mai esential. Adevarul relativ temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în ele. Individualitatea reprezintă, în accepţia sa,
natura,societatea,omul si desigur ca gindirea este o cunoastere limitat veridica despre ceva iar imediata apropiere a solului, precum şi a apei partea divină din om – esenţa Personalitatea,
umana. adev absolut este acela care nu este combatut de oceanelor, constatată în ultimele decenii.Solutii: dimpotrivă, reprezintă ceea ce e trecător în noi Ea
dezvoltarea ulterioara a stiintei. La baza teoriei diminuarea emisiilor de gaze care cauzează nu ne este dată în întregime de la naştere, ci doar
30. Cunoasterea stiintifica apare pe o anumita adevarului este pus un sir de principii. Este efectul de seră, oprirea defrişărilor iraţionale de "un schelet"(determinat genetic şi spiritual), iar
treapta a dezvoltarii societatii, urmarind analizata obiectivitatea investigatiei. Prin „adevar pădure etc. restul se construieşte pe parcurs. este un
descoperirea legilor, esentelor, structurilor obiectiv” desemnam prezenta in adevar a unui 2. Defrisarile de padure in masa. Solutii: ansamblu de caracteristici care definesc modul în
profunde ale obiectului ei. Este specializata si continut real care exista independent de vointa si impadurirea versantilor, gasirea unor alternative care o persoană vede şi acţionează în lume
utilizeaza un limbaj specific ca si aparatura constiinta subiectului. lemnului in diverse scopuri economice. Oamenii (Homo sapiens sapiens) sunt fiinţe vii
tehnica adecvata. Are un character systematic si 3. Poluarea solurilor, apelor, aerului Solutii: solutii inteligente Generic, oamenii sunt denumiţi rasa
metodic, rezultatele sale fiind organizate in 33. Societatea desemneaza ansamblul in care de ansamblu edilitare in problema salubritatii umană sau umanitatea şi membrii săi sunt
sisteme logice, autonome fata de obiect Ele este integrate viata fiecarui om cu preocuparile, urbane , sau tehnologice in cazul reziduurilor cunoscuţi ca oameni sau fiinţe umane Problema
cerceteaza mecanismele principiile si legitatile dorintele si actele sale. Societatea este un industriale ; educatia cetateneasca in favoarea centrala a filosofiei o constituie intelegerea si
cunoasterii. Epistemiologia este teoria complex unital, system integrat de relatii intre protectiei mediului explicarea conditiei umane. Maxima socratica
cunoasterii stiintifice, este o ramura a filosofiei oameni. Kant afima ca omul se poate realize in ( Cunoaste-te pe tine insuti!) si cele patru intrebari
care se ocupa cu originea natura metodele cadrul societatii. Hegil afirma ca omul are nevoie 36. in general prin s. se înţelege o mulţime de kantiene, care circumscriu domeniul filosofiei,
scopurile cunoasterii stiintifice. Epistemologia are de semen pentru a fi recunoscut. Structura obiecte care acţionează între ele atît de intens indica faptul ca reflectia asupra umanului
la bază două întrebări: Ce este cunoaşterea societatii constituie subectii sociale, relatii dintre încît stările lor sînt interdependente, modificarea constituie nucleul demersului filosofic Descartes
ştiinţifică?, Cum este posibilă cunoaşterea oameni, institutiile sociale, activitatea umana. unuia ducînd la modificări determinate în toate considera ca trasatura esentiala a omului o
ştiinţifică? Paradigma stiintifica este un set de Principalele sfere ale societatii sunt: sfera celelalte. Prin natura sa, viaţa socială prezintă reprezinta cugetarea,
idei caracteristice impartasite de o comunitate de economica, sfera politica, sfera sociala, sfera caracteristica de s. la toate nivelele sale de
savant care servesc drept model pentru spirituala. Relatia dintre actiuni si structuri ne face organizare: grupul de muncă, familia, 38. Antrop filososfica este o disciplina relativ
formularea si rezolvarea problemelor teoretico- sa intelegem ca sociatatile sunt dinamice adika întreprinderea, localitatea, societatea globală, tinara anii 20 sec 20. Fondatorul : Max
stiintifice. Ea reprezinta un anumit stil de gindire au o viata a lor , iar expresia ‘’viata sociala’’ poate umanitatea. Unitatea cea mai simplă care Scheler.Termenii deantopos antropologos intilnim
ce determina o etapa concreta a dezvoltarii sa desemneze intre altele ansamblul proceselor prezintă caracteristica de s. a vieţii social-umane prima data ala Aristotel;1 este numele dat celui
stiintei. ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor- este activitatea care reprezintă un s. de care stie sa cerceteze bine iar2 este un discurs vb
procese numite mai tehnic ‘’reproducerea’’ si comportamente, de acţiuni, astfel organizat şi sau scris despre om. Antrop este definita ca
31. Logica si metodologia cunoasterii stiintifice respectiv ‘’producerea sociala’’.Dar mai inainte de orientat încît să realizeze o anumită finalitate stiinta a diversitatii culturale si sociale, mai
studiaza raportul dintre logica si a fi un obiect de cunoscut societatea este pentru ♦ S.s Ansamblu unitar, sistem organizat de relatii general ca stiinta a omului. Obiectul de stud este
metodologie.Logica stiintei reflecta logica fiecare dintre noi o realitate traita. între oameni istoriceste determinate, bazate pe omul deplin, omul generic sau omul privit in
structurilor stiintifice, reprezinta teoria principiilor relatii economice si de schimb; ansamblul sau. Problematica : -esenta, natura
pe baza carora se organizeaza investigatia 34, Sfera economica este una dintre ce le mai S.P. Reprezintă un subsistem al sistemului social umana, specificul esentei umane de a fi, conditia
stiintifica.Logica stiintei abordeaza problema fundamentale ce cuprinde productia, schimbul si cuprinde relaţiile politice, instituţiile politice şi umana, structura naturala si ideala, materiala si
metodelor si formelor cunoasterii stiintifice, natura consumul bunurilor. Importanta sferei economice concepţiile politice, sistemul care asigură spirituala, constienta si inconst a fiintei um; - ea
descoperirelor stiintifice,dialectika traditiei si rezida faptul ca ea creeaza o baza materiala a organizarea şi conducerea de ansamblu a analizeaza constiinta de sine a omului, natura
inovatiei in procesul cunoasterii stiintifice.Logica societatii, în 4 categorii de factori, care sunt: 1) societăţii , funcţionalitatea ei. Diferitele comunităţi psihollogica si filosofica a acesteia, raportul
stiintei analizeaza ansamblul bine ordonat de munca; 2) natura; 3) capitalul; 4) informaţia. umane, ajunse la o anumită treaptă de omului cu comportamentul sau stabilind astfel ce
propozitii ale sintaxei logice ale limbajului.Logica Munca este o activitate umană conştientă, un dezvoltare, nu mai pot exista şi funcţiona fără să este individul, persoana. Raportul omului cu
stiintei se ocupa cu analiza formala si efort fizic şi intelectual, prin care oamenii, fie organizate într-un sistem politic, aceasta mediul natural, locul lui in lume si rostul
confruntarea diferitor notiuni stiintifice intre ele cu acţionând asupra naturii, obţin bunurile de care constituind o necesitate, o lege generală a . Principalele teorii antropologice ale epocii sunt
scopul de a le evidentia sensul, corectitudinea au nevoie. Natura constituie totalitatea progresului istoric cele datorate lui Herbert Spencer (organismul
formala,legaturile si valoarea relative a elementelor naturale, pe care omul le foloseşte social), Karl Marx (determinismul social şi evoluţia
adevarului.Problema fundamentala a logicii pentru obţinerea bunurilor şi serviciilor.pământul, umanităţii ca luptă între clase), Morgan
stiintei este cercetarea legaturii ce se stabileste resursele de minerale şi de combustibil, resursele (periodizarea culturii şi a etnicităţii), Tylor
intre cunostintele data si cele noi, atat la etapa de apă, pădurile, aerul, clima. Capitalul constituie (definirea culturii).
elaborarii ipotezelor cat si la etapa verificarii ansamblul bunurilor folosite pentru confecţionarea Conceptia crestina despre om reiese din credinta
lor.Ca metodologie generala a cercetarilor altor bunuri, destinate vânzării în scopul obţinerii ca omul este ultima si cea mai de seama dintre
stiintifice logica stiintei cuprinde metodele utilizate unui profit. influenteaza stratificarea sociala creaturile pamântesti, este coroana creatiei
in procesul descoperirii si sistematizarii procesele politice si sfera spiritual (cultura). Conceptia omului in Taoism-Natura umana era
cunostintelor.Printre acestea mentionam analiza Importanta sferei economice pentru societate este considerata ca avand un caracter dualist; omul
si sinteza, inductia si deductia, observatia, satisfacerea nevoilor omului de hrana, adapost fiind o fiinta compusa din puterile cerului si ale
experimentul, ipoteza, modelarea,f ormalizarea, imbracaminte, de aparare constituie obiectivul pamantului.
etc. De asemenea sunt studiate procedeele: prim al activitatii economice. Economia se ocupa Conceptia despre om in grecia antica- In religia
generalizarea, abstractizarea, analiza, sinteza, tot mai mult pentru a gasi mijloacele si solutiile greaca, omul este rezultatul unei creatii
definitia, observatia, experimentul, preclucrarea optime pentru a obtine cel mai mare randament succesive, incepind cu ceea ca Zeii din Olimp au
datelor experimentale. Unitatea logicii si cu cel mai mic effort. creat o rasa de aur care a trait in timpul lui
metodologiei stiintei este observata de Aristotel, Cronos.
cugetatorul care in lucrarea ‘’Organonul’’ Dupa conceptia conservatoare despre om se
analizeaza aspectul logic ce instrument apriori in considera ca omul este un amestec de bine si de
activitatea savantului.Logica este utilizata de rau.
Aristotel cu scopul de ai oferi stiintei forma
demonstrativa,iar opiniei forma argumentarii.

39. Problema sensului vietii omului este esentiala


pentru filosofie Sensul vietii este cel pe care i-l
37. Omul traieste si isi desfasoara activitatea intr-
atribuim. Sensul se constitue in interioritatea
un mediu natural si social Societatea nu poate fi
umana, fiind rezultatul interactiunii structurilor ansamblul proceselor cumulative ale cunoasterii oamenilor care se bazeaza pe forta convingerii, totalitatea instituțiilor și organizațiilor
constituante si constitutive ale constiintei, ale si practicii umane. Fil culturii sfirs sec 19. 2 exemplului, educatiei, autoritatii opiniei publice, corespunzătoare; confesiune, credință; formă a
dublei relatii cu lumea si cu sine. Vom gasi atita domenii: Sociologia cult stud problema pe forta traditiei. La baza moralei-sta constiinta conștiinței sociale caracterizată prin credința într-
sens in lume, cit vom pune noi insine prin raporturilor dintre natura si societate. Antropologia de sine,constientizarea de catre individ a propriei o divinitate, într-o ființă supranaturală, creatoare
calitatea noastra de subiect creator. Un prim culturala se ocupa cu studiul specificului culturii sale valori in raport cu valorile altora. Morala și guvernatoare a cosmosului și prin oficierea unui
aspect in abordarea sensului vietii umane este unor comunitati etnice determinate. Obiectul de indeplineste f-ia normativa, persuasiva cult.Filozofia religioasa este un comportament al
acela de a pune problema in centrul constiintei, studiu al fil culturii este cultura in integralitatea (convingere) si educativa. Normele morale sint filozofiei ce are drept obiect analiza si
adica de a medita asupra ei, asupra urmatoarelor corelatiilor sale constitutive interne si a enunturi prescriptive prin care se enunta ce trebi interpretarea notiunilor principale a
chestiuni: “are valoare viata?”, “merita ea sa fie conexiunilor in care este inglobata. „cultura”,”coler si ce nu trebuie sa faca si cum sa fie sau sa nu religiei:credinta religioasa,Dumnezeu ,
traita?” etc. Referitor la problemele care il ” a cultiva , ingriji cultura spiritului include un fie subiectul constient in situatii repetabile ptr ca soarta,pacat mintuire. Filozofia religioasa nu-I
framinta pe om, Albert Camus afirma ca “sensul travaliu educational ce inglobeaza atit procesul de manifestarile lui sa fie apreciate ca bune. religie,ci filozofie cu totalitate de principia
vietii este cea mai presanta dintre chestiuni”. instruire cit si experienta profesionala a fiecarui Expresia calitativa – ce sii cum trebuie sa faci sau ontologice, gnosiologice si antropologice denspre
Trebuie sa mentionam ca intrebarile sus- puse se om. Conceptul de cultura include toate aspectele sa fii; Expr imperativa se cristalizeaza in expresia existent, cunoastere si aprecierea lumii. Ea
refera la viata in genere, dar ele privesc viata vietii sociale a unui popor. In vizziunea lui Hertz „trebuie”. Normele morale se manifesta in toate cuprinde o multime de curente si orientari ce se
fiecarui om in parte. O prima idee ce a aparut din cultura este modul de viata a unui popor, domeniile de activitate. Norma morala este refera la problema corelatiei credintei si
meditatia dintodeauna asupra vietii este cea de mostenirea sociala preluata de individ de la datoria autoimpusa de catre fiecare constiinta ratiunii,stiintei si religiei,t eologiei si stiintei,prin
respect si pretuire pentru toate fiintele vii, pentru colectivitatea sa, modul de a crede, a gindi, este libera si care ii cere omului sa vrea prin tot ceea rolul determinat al teologiei. Scopul acestor
oamenii care isi suporta destinul cu demnitate si un ansamnblu de tehnici ptr adaptare la mediu ce gindeste si face sa fie om la nivelul maxim al curente este de a demonstra necesitatea
curaj chiar in situatii dificile. Valorile dau sens extern si mediul uman, si este un precipitat al posibilitatilor sale. Normele morale se bazeaza existentei religiei si utilitatea ei,actiunea ei
vietii umane, ele suporta semnifcatii, repere, istorie. pe autonomia vointei,fiind impuse de constiinta benefica asupra omului. Morala reprezinta un set
criterii si numai in raport cu acestea, eforturile de Prin subcultură se înţelege fie o tendinţă de morala,sunt insotite de sanctiuni spirituale si au de norme si de reguli de comportament de care
individualizare capata sens. manifestare subiacentă a unei culturi elementare, drept fire sociala promovarea unui maximum de se conduc oamenii in activitatea lor vitala.La baza
fie o cultură a grupurilor şi subgrupurilor sociale societati. moralei,in aspect spiritual se afla constiinta de
Pentru un om viata nu este numai un proces dintr-o comunitate etnică În sociologie, sine,constientizarea de catre indivizi a propriilor
biologic, ci un fenomen cu mult mai complex, de antropologie şi studii culturale, o subcultură este 45. Etica – termenul provine din fil greaca de la valori in raport cu valorile altora.
natura sociala, cu multiple valente rationale, un grup de oameni cu o cultură (distinctă, sau „etos” si „eticos”ce inseamna lacas, locuinta si Specificul moralei consta in faptul ca ea nu este
afective, morale si etice. Viata are valoare daca e obscură) care îi deosebeşte faţă de cultura mai caracter, morav. Etica, reprezinta un sistem de localizata doar intro singura sfera de activitate a
traita in conditii umane, daca e luminata de mare, dominantă, denumită şimainstream, de principii morale si de metode pentru aplicarea omului si se manifesta in toate domeniile. Morala
constiinta de sine a omului, daca dobindeste un care aparţin. Dacă o anumită subcultură este acestora. Astfel, etica furnizeaza instrumentele este strins legata cu alte sfere sociale.
sens, dar viata poate dobindi un sens numai prin caracterizată de o opoziţie sistematică faţă de pentru a elabora judecati morale. Ea cuprinde Morala si religia. Relaţia dintre religie şi
activitate umana.cind vorbim de sensul vietii, ne cultura dominantă, ea poate fi descrisă ca fiind o limbajul, conceptiile si metodele care dau dezvoltarea morală este o problemă spinoasă
referim la capacitatea individului de a trai viata in contracultură. „Adepţii unei contraculturi resping capacitatea individului de a efectua decizii dezbătută de-a lungul timpului, argumente fiind
chip uman, conform dorintelor valorice. De aceea unele sau majoritatea standardelor şi modelelor morale. Etica in afaceri este studiul modului in aduse atât de cei care susţin rolul pozitiv al
sensul vietii umane are o origine, o structura si o comportamentale ale societăţii înglobante, dar nu care normele morale personale se aplica in religiei cât şi de cei care consideră că religia
modalitate de manifestare sociala. resping toate normele şi valorile culturii activitatile si scopurile intreprinderii comerciale. limitează sau chiar împiedică dezvoltarea morală.
dominante” Nu este un standard normal separate ci este În mod tradiţional, religia era legată de moralitate,
studiul modului in care in contextul afacerilor pune binele şi răul fiind înţelese conform definiţiilor date
40. Axiologia (axio- valoare; logos- invatatura)
42. CULTURA DE MASĂ- este cultura ce persoanei morala. Etica in afaceri este studiul de însăşi Persoana Divină. Studii din domeniul
repr domeniul filos care studiaza natura valorilor,
caracterizează societatea de masă, fiind definită situtiilor,activitatilor si deciziilor in care se ridica social şi cel al ştiinţelor comportamentale de la
locul lor in viata omului, tipologia. Axiolog ajuta la
tot în mod negativ si globalizator fiind probleme in legatura cu ceea ce este moralmente jumătatea secolului trecut încoace a zdruncinat
solutionarea unor proble filos ca definirea
caracterizată prin: a.) generalizarea modului bine si rau. . sunt câteva principii calauzitoare de concepţia clasică în care religia era văzută ca
sensului vietii si a istorie, aprecierea scopullui
industrial de producere a bunurilor culturale bun simt care pot ajuta managerii în considerarea fiind cea care naşte ori coordonează
final si a motivatiei activitatii umane. Valorile repr
b.) standardizare produselor c.) cresterea implicatiilor etice ale deciziilor si comportamentele comportamentul moral. Morala este in corelatie
principii abstracte :binele, adevarul, frumosul. Au
distanŃei sociale între creatorii de bunuri culturale manageriale:1. Supunerea în fata legii ,Ss se strinsa cu religia,de aceea ca religia dezvolta in
aparut din anumite necesitati ale existentei si
si publicul respectiv d.) înlocuirea criteriilor spuns adevsrul, Sa se arate respect pentru om asa valori ca binele,idealul,faptul de a fi foarte
activ umane. Transormarea lor in realitate repr un
estetice de valorizare prin criterii economice oameni.. Participarea activ_ f_r_ paternalism constiincios.
proces complex. In timp ce lucrrile sin pieritoare,
e.) simplificarea continuturilor si eliminarea ,Totdeauna s_ ac_ionezi când ai responsabilitate. Morala si stiinta. Chiar daca nu sint strins legate,
valorile sint unitare, eterne, indistructibile si
dimensiunii intelectuale în favoarea atributelor Managerii au responsabilitatea de a ini_ia o totusi , pe de o parte,principiile morale pot sa
depind intodeauna de initiativa unei vointe
afective etc. ac_iune sau de a lua o decizie de câte ori au influenteze activitatea profesionala a savantilor,iar
particulare. Actul creatiei valorilor este un proces
Cultura de masă este produsul societăţii capacitatea sau resursele de a proceda a_a, sau pe de alta parte, morala formeaza
de apreciere a produselor, obiectelor si
industriale care e şi o societate de masă atît pe oricând cei apropia_i sunt în nevoie _i managerul responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale.
fenomenelor. Totodata ,valorile sint realitate
plan economic cît şi politic,şi este totodată legată este singurul care poate oferi ajutor. Morala si jurisprudenta. Cea mai importantă
artificiala,construita de om in procesul realizarii
de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de trăsătură comună dreptului şi moralei, este cea
unor anumite scopuri.Aceasta inseamna ca
masă. Acestea tind să omogenizeze şi să care determină specificitatea acestor două ştiinţe
axiologia este o teorie a creatiei orientate spre
schematizeze cultura pentru a o face accesibilă şi în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea
finalitatea predominant constienta,cu trasaturi
gustată de publicul larg. Hegel presupune că etică şi juridică. Atât regulile morale cât şi cele
extrem de diferentiate,in functie de domeniu.
individul bogat vede în cultură”un mijloc de juridice sunt reguli normative, care se aplică în
Valorile indeplinesc functii multiple in viata
satisfacere a necesităţilor şi a capriciilor mod prescriptiv realităţii sociale. Aceste reguli au
sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si regleaza
subiective.El înţelege că aceasta duce la un caracter necesar şi constrângător, care trebuie
actiunile ,gindirea si comportamentul
degradare morală,de aceea consideră că să fie conştientizat de către orice fiinţă raţională.
uman,mobilizeaza energia umana. Lumea
valorilor este credinta omului si reprezinta o interesele subiective trebuie înălţate pînă la
dimensiune esentiala a existentei umane. conceperea de către individ a cerinţelor
Tipuri de valori si dialectica lor. universalului ,absolutului adică a ideii pînă la
Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt conceperea raţionalului.
urmatoarele : valabilitatea valorilor; calitatea lor; Cultura de masă devine un fenomen global.De
subiectul lor; motivele ce au deteerminat valorile; aceea lupta împotriva culturii de masă a devenit
obiectul lor; facultatea psihica din care izvorasc în prezent una din sarcinile importante ale forţelor
valorile ; sfera lor de aplicare. democratice progresiste din lume.E necesar de a
Dupa valabilitatea lor, valorile sunt : - valori lărgi schimbul reciproc de experienţă între
relative ; - valori absolute; - valori subiective; - popoare în domeniul păstrării moştenirii culturale
valori obiective . Dupa de a propaga originalitatea culturilor moderne de
calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive; - valori a depune eforturi comune în asigurarea
negative ; - valori proprii; - valori efecte . dezvoltării limbilor şi culturilor naţionale a
Dupa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, metodelor creaţiei artistice din trecut şi prezent.
heteropatice, ergopatice
Dupa motivele ce au determinat valorile sunt: 43. Notiunea de cultura se afla in strinsa legatura
valori accidentale-tranzitorii si valori ale cu cea de civilizatie.Cultura constituie masura
persoanei proprii. dezvoltarii personalitatii umane.
Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice; - Cultura si civilizatia sint concepte in actiune,nu
etice ; - juridice; - politice . orice valoare culturala rezulta din faptele
Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile civilizatiei dar orice fenomen de civilizatie
sunt : sensibile, sentimentale si cognitive. presupune valori culturale.
Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : Gradul de civilizatie se apreciaza nu numai dupa
individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale amploarea activitatii culturale dar si de masura in
care patrimonial cultural,artistic sau stiintific
transforma conditiile externe de viata ale
oamenilor.Unii savanti, cultura o opun
civilizatiei.Considera ca stiinta si tehnica
dezvoltindu-se in sinul civilizatiei este ostila
culturii.

47. Crestinismul-este o religie universala


44. Termenul de morala provine de la latin 46. Religia- Sistem de credințe (dogme) și de ,construita pe temeiul credintei in Cristos ca fiu al
41 Cultura este un ansamblu de valori materiale „moralis” care inseamna moral si „moris”- lui Dumnezeu trimis ca sa ne rascumpere din
practici (rituri) privind sentimentul divinității și care
si spirituale create de omenire in decursul moravuri. Morala constituie un nsamblu de pacat.Omul creat dupa chipul lui Dumnezeu.
îi unește, în aceeași comunitate spirituală și
existentei sale sau conceptul de cultura se rfera la principii, norme si reguli de comportare a Iudaism-religia poporului evreu,poate fi
morală, pe toți cei care aderă la acest sistem;
considerate cea mai veche dintre religiile animal inferior la starea in care se gaseste astazi
moneteiste. Nucleul acestei religii este credinţa conform principiilor expuse pentru prima data de
într-o singură divinitate, Dumnezeu, şi negarea Charles Darwin si mai tarziu de alti evolutionisti ;-
existenţei oricărui alt zeu. Hinduismul-scripturile in al doilea rand avem parerea expusa drept
hinduse sub numele de Veda,povestesc originile revelatie de catre Biblie, dupa care omul ar fi fost
lumii,vieghe zeilor.Nu exista despre Dumnezeu o creat direct in starea in care se gaseste
idée unica.Omul e print ca fiinta impersonala. astazi.Stiinta si religia sunt doua exemple ale
Islamul-religia musulmanilor,Dumnezeu este unic dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista
si este numit Alah.Cartea sfinta a lui Islam- o diferenta semnificativa intre modul de cautare a
Coranul.Carte sfinta –contine solutii pentru toate adevarului stiintific si cel al adevarului religios.
problemele omului,toate sperantele vietii. Tocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua
Budismul-buda,extins la nivel mondial,care este (stiinta si religia) au fost in conflict datorita
sensul vietii. Cele 4 adevaruri nobile: (1) toate ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le
fiinţele suferă; (2) dorinta =originea suferintei (3) promovau. De fapt, conflictul dintre stiinta si
incetarea suferintei,Nirvana (4)Calea spre religie s-a nascut ca urmare a incercarilor
incetarea suferintei Taoismul-religia despre disperate a comunitatii religioase de-a insista
calea cooperarii dintre om si tendinta.Tao-lege a asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor
cerului.Principiile acestei tendinte pot fi cuprinse in Biblie. Citit literal, mesajul biblic nu
descoperite in ritmurile legate de apa,gaz,foc. mai este compatibil cu progresul stiintei. De aici
Confucianismul-fondat de Confucius. care a pus un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si
la baza invataturii sale relatiile despre oameni atit cele oferite de religie.
in familie cit si in societatea. Principiile Inca de acum cateva secole teologii au realizat
fundamentale ale acestei gândiri sunt: supunere faptul ca aparitia si progresul stiintei va zdruncina
si respect fata de superiori si parinti, datorie fata increderea in imaginea propusa de religie.
de familie, loialitate fate de prieteni, umilinta, Datorita acestei temeri fetele bisericesti au plasat
sinceritate si politete. Brohmanismul. -. Este in stiinta undeva pe un plan secundar, plus de asta,
amestec între politeismul naturalist al Vedelor, stiintei i s-au impus anumite limite in cautarea
cartile sacre ale brahmanismului, si monismul adevarului. In acest sens e cunoscut faptul ca,
panteist.Preotii brahmani au creat un zeu unic, inca din Evul Mediu, capii bisericii catolice au fost
Brahma, care nu este altceva decât o abstractie, cei care au detinut “fraiele” modului in care se
un neant. Din acest neant, brahmanismul face sa derulau toate aspectele vietii social-politice si
se nasca totul, în el, iar prin purificare si economice. Prejudecatiile din acea vreme, bazate
spiritualizare, sa se reîntoarca tot la el. pe vechile teorii religioase, au produs un fel de
Orice religie se bazeaza pe credinta.Credinta este “bariera intelectuala” sau altfel spus o piedica
convingerea despre existenta lui Dumnezeu,este imensa in calea progresului stiintific
atitudinea emotionala parsonala catre Faptul ca evolutionismul are asa de multi adepti
lume.Credinta religioasa specific:lumea astazi se datoreaza esecului religiei traditionale,
supranaturala este adevarata lume,ca ea este atat in ce priveste invatatura si modul de
primordiala. prezentare a relatarii biblice, cat si in ce priveste
comportamentul bisericii. Sunt bine cunoscute
actele de ipocrizie si opresiune intreprinse de
inchizitie. Religia a avut si are in continuare un
efect negativ asupra omenirii, ea facand diferente
de rasa, determinand crime in societate si chiar
razboiaie. Coranul le vorbeste musulmanilor
despre Jihad, razboiul sfant prin care ei vor
stapanii lumea si religia lor va domina.
ntrucat teologia a progresat foarte lent in
comparatie cu stiinta, astazi multi teologi nu mai
incearca sa conteste cuceririle fundamentale ale
stiintei cum faceau acum 300 de ani, ci au
tendinta sa includa in conceptia despre lume
anumite rezultate stiintifice, respingandu-le insa
pe cele care li se par contrarii.
Libera-Cugetare înseamnă că indivizii ar trebui
să accepte sau să respingă ideile promovate
drept adevăr făcând apel la cunoştinţe şi raţiune.
Astfel, liber-cugetătorii se străduie să îşi
construiască convingerile pe baza faptelor, a
cercetării ştiinţifice şi a principiilor logicii Scopul
liber-cugetătorului este de a afla adevărul –
condiţia fericirii – cu ţelul ca această viaţă să
dobândească valoare. Toate sistemele religioase
înrobesc mintea. Anumite lucruri sunt cerute –
anumite lucruri trebuie crezute – anumite lucruri
trebuie făcute – şi individul care devine subiectul
sau sclavul acestei superstiţii trebuie să renunţe
la orice idee de individualitate sau de speranţă a
dezvoltării şi progresului intelectual. Liber-
cugetătorul afirmă că orice om trebuie să suporte
consecinţele propriilor fapte – că trebuie să
culeagă ce a semănat şi că nu poate fi scuzat de
bunătatea altuia sau condamnat pentru răutatea
altcuiva.

48. Din timpurile cele mai indepartate, pe om l-a


interesat problema originii sale si acest interes nu
da inca nici un semn de diminuare. Astazi se pot
recunoaste mai cu seama doua puncte de vedere
contrarii :- mai intai, parerea foarte populara
conform careia omul a evoluat de la starea de