Sunteți pe pagina 1din 76

Carmen Dragomir

MATERIAL
COMPENSATORIU TSI
pentru clasele 5 - 8

Bucureşti, 2019
Corector: Oana Şiclovan, Profesor titular Limba şi Literatura Romana

Tehnoredactare: Carmen Dragomir

Grafică Hărţi Mentale şi Vizuale: Carmen Dragomir

Coperta: Carmen Dragomir

ISBN 978-973-0-29031-8

Toate drepturile asupra acestei cărţi distribuite gratuit on-line aparţin


ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU COPII DISLEXICI şi ASOCIAŢIEI BUCUREŞTI
PENTRU COPII DISLEXICI. Reproducerea integrală sau parţială a Hărţilor
Mentale şi Vizuale din această carte distribuită gratuit on-line este
interzisă fără acordul scris al celor două asociaţii. Această carte
distribuită gratuit on-line poate fi utilizată în interesul personal al
copiilor diagnosticaţi cu TSI, de către părinţi, profesori şi specialişti TSI
din sistemul de stat. Comercializarea acestei cărţi distribuite gratuit on-
line, total sau parţial, este interzisă fără acordul scris al ambelor
asociaţii.

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU COPII DISLEXICI


Contact: copiidislexici@yahoo.com

ASOCIAŢIA BUCUREŞTI PENTRU COPII DISLEXICI


Contact: copiidislexicibucuresti@gmail.com

Asociația Română pentru Copii Dislexici 1 Asociația București pentru Copii Dislexici
Cuvânt Înainte

Lucrarea de faţă vine în ajutorul elevilor de gimnaziu diagnosticaţi cu TSI, la orele


de clasă, dar şi pentru pregătirea lor în susţinerea cu succes a Examenului Naţional
la disciplina Limba şi Literatura Română.

Hărţile Mentale sunt o reprezentare vizuală a gândurilor şi tiparelor de gândire


care se leagă şi se extind într-un mod radial, dintr-o idee centrală. Harta Mentală
apelează la cuvinte cheie şi asocieri, încurajând utilizarea cuvintelor şi imaginilor
pentru accesarea memoriei de lucru. Ele pot oferi persoanelor dislexice o
modalitate mai bună de a-şi organiza și de a asimila informațiile. Oamenii din
întreaga lume utilizează Hărţi Mentale pentru:
• Planificare - de la proiecte, la eseuri
• Organizare - de la liste de cumpărături, la planificarea zilnică
• Luarea Notiţelor - de la notiţele luate la un curs, la notarea ideilor personale
• Studiu – Hărţile Mentale poate fi utilizate şi revizuite ca o modalitate de
pregătire pentru examene

Cum credeţi că poate învăţa un dislexic? Sau cum poate învăţa mai uşor un elev
silitor? Cu ajutorul unei Hărţi Mentale sau fără?

În speranţa că acest PRIETEN AL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ - MATERIAL


COMPENSATORIU TSI PENTRU CLASELE 5-8 va constitui un suport util de
întelegere, învăţare şi retinere facilă care să crească performanța copiilor cu TSI la
clasă şi la Evaluarea Naţională, vă doresc mult succes!

Carmen Dragomir

Asociația Română pentru Copii Dislexici 2 Asociația București pentru Copii Dislexici
Mulţumiri

Dragi elevi, dragi profesori, dragi părinți

În numele asociațiilor pentru copii dislexici din România, mulțumim tuturor celor
care contribuie la conștientizarea asupra tulburărilor specifice de învățare (TSI),
asupra dificultăților cu care un număr important de persoane se confruntă pe
parcursul formarii academice, dar și asupra punctelor lor forte, calităţi
excepționale pentru domenii în care este nevoie de un alt mod de a gândi, de
curaj, de soluții originale și mai ales, de forță creatoare.

TSI ( dislexie, disortografie, disgrafie, discalculie) desemnează o categorie de


cerințe educaționale speciale, urmare a unor tulburări de neurodezvoltare ce au
impact asupra abilităților de citire, scriere și calcul, fără a afecta nivelul de
inteligență care este foarte bun.

Pe parcursul școlar este nevoie de metode adecvate de învățare și evaluare, care


să compenseze acest mod diferit de funcționare cognitiva. Instrumentele specifice
de adaptare sunt prevăzute de OMEN 3124/2017 și constituie bagajul de soluții
moderne, probat pe baza cercetării științifice și experienței care le-a dovedit
eficienţa.

Angela Ioan – Președinta Asociației București pentru Copii Dislexici


Eva Bartok – Președinta Asociației Române pentru Copii Dislexici

Acest MATERIAL COMPENSATORIU PENTRU TSI nu ar fi fost realizat fără


iniţiatoarea proiectului, D-na Tatavura Ioana, mama Anei - un înger blond, modern,
creativ, responsabil, plin de sensibilitate, dornic de depăşirea propriilor limite şi
binecuvântat cu darul dislexiei.

Îţi mulţumesc Ioana că mi-ai dat o lecţie despre perseverenţă, iubire, generozitate,
şi încredere!

Dacă nu ar fi existat D-na Angela Ioan, Preşedinta Asociaţiei Bucureşti pentru Copii
Dislexici şi D-na Eva Bartok, Preşedinta Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici
care să susţină proiectul de realizare şi distribuire gratuită on-line a cărţii
PRIETENUL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ - MATERIAL COMPENSATORIU TSI
PENTRU CLASELE 5-8, acest material esenţial pentru copii diagnosticaţi cu TSI nu
ar fi existat.

Vă mulţumesc pentru promovarea Hărţilor Mentale în educaţie şi pentru


susţinerea continua a părinţilor şi copiilor diagnosticaţi cu TSI.

Autorul

Asociația Română pentru Copii Dislexici 3 Asociația București pentru Copii Dislexici
Pag. 12
Pag. 5

Pag. 14

CUPRINS
Pag. 74
Pag. 73

Pag. 43

Asociația Română pentru Copii Dislexici 4 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 5 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL - STRUCTURA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 6 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL - ÎMBOGĂŢIREA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 7 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL - DERIVAREA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 8 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL - SEMANTICA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 9 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL – ARHAISME, REGIONALISME

Asociația Română pentru Copii Dislexici 10 Asociația București pentru Copii Dislexici
VOCABULARUL – FRAZEOLOGIE, TAUTOLOGIE, ARGOU, JARGON

Asociația Română pentru Copii Dislexici 11 Asociația București pentru Copii Dislexici
FONETICA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 12 Asociația București pentru Copii Dislexici
FONETICA
REGULI DE DESPĂRȚIRE ÎN SILABE

1
1 consoană între 2 • În silaba următoare
vocale trece • Ex: a-pa, ma-sa

2
• Prima la silaba dinainte și a doua la
silaba următoare
2 consoane între 2 • Ex: ur-ban, sprin-ten
vocale trec • Dacă a 2-a consoană este l sau r,
despărțirea se face inaintea consoanelor
• Ex: ca-blu, sa-cru

3
• Prima la silaba dinainte și celelalte la
silaba următoare
3 sau mai multe • Ex: con-trol, prin-tre
consoane între 2 • În cazul grupurilor lpt, mpt, nct, ncț, rct,
rtf, stm, ndv despărțirea se face după a
vocale trece 2-a consoană din grup
• Ex: sculp-tu-ră, func-ți-e

2 vocale alăturate • Prima la silaba dinainte și a 2-a la silaba


următoare
trec • Ex: iu-ni-e, di-a-log

5
• Ținând cont de elementele componente
Cuvintele compuse • Ex: dez-ac-ti-va, in-apt
sau cele derivate cu • DOOM2 acceptă și despărțirea în silabe
prefix, se despart în fără a se ține cont de elementele
componente
silabe • Ex: dez-a-cord / de-za-cord

Asociația Română pentru Copii Dislexici 13 Asociația București pentru Copii Dislexici
SUBSTANTIVUL

VERBUL ARTICOLUL

Părţi de Vorbire
FLEXIBILE

PRONUMELE ADJECTIVUL

NUMERALUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 14 Asociația București pentru Copii Dislexici
SUBSTANTIVUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 15 Asociația București pentru Copii Dislexici
SUBSTANTIVUL
CAZURI ŞI FUNCŢII SINTACTICE

NOMINATIV (N) - „cine?”, „ce?”

Subiect Nume predicativ Atribut substantival


apoziţional
Elevul scrie. Prietena mea este premiantă.
Prietena mea, Ana, se joacă.

ACUZATIV (Ac)
„pe cine / ce?”, „prin cine /ce?”, “pentru cine / ce?”, “cu cine /ce?”, de cine /
ce?”, ”de la cine / ce?”, “până unde?”, “când”, “cât” etc

Complement Complement Complement de


direct indirect agent

L-am văzut pe Dan. Mă gândesc la bunica. Cartea este citită de elev.

Complement Complement Complement


circumstanţial de circumstanţial de circumstanţial de
loc mod timp

Mâine merg la patinoar El citeşte cu plăcere. După ploaie iese soarele.

Complement Complement
circumstanţial de circumstanţial de
cauză scop

Mor de frică. Adun flori pentru ceai.

Atribut substantival
Nume predicativ
prepoziţional
Mănuşile sunt de blană. Port fularul de lână.

Forma pe care o ia un substantiv în


diferite cazuri se numeşte DECLINARE.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 16 Asociația București pentru Copii Dislexici
SUBSTANTIVUL
CAZURI ŞI FUNCŢII SINTACTICE
GENITIV (G) - „al(a, ai, ale) cui?”

Atribut substantival Atribut substantival Complement


genitival prepoziţional indirect
Mirosul cozonacului este Complotează împotriva
Din vârful dealului vine apa.
plăcut. colegilor.

Atribut substantival Complement Complement


apoziţional circumstanţial de mod circumstanţial de
loc
Citesc operele dramaturgului
român, ale lui Ion Luca Înoată contra curentului. Ursul stă în mijlocul
Caragiale. pădurii.

Complement Complement Complement Nume


circumstanţial circumstanţial circumstanţial predicativ
de timp de cauză de scop
În urma focului Din cauza supărării Se pregăteşte în Frumuseţea este a
rămâne cenuşă. a uitat. vederea plecării. naturii.

DATIV (D) - „cui?”

Complement Complement Complement Nume


indirect circumstanţial circumstanţial predicativ
de loc de mod
Bunica i-a dăruit Cartea este aidoma
Vorbeşte asemenea
Anei o săniuţă. Stai locului! realităţii.
şefului.

Atribut prepoziţional Atribut substantival Atribut apoziţional


Este contrar indicaţiilor Sunt recunoscător profesoarei
Glorie eroilor neamului!
medicului. mele, doamnei Popescu.

VOCATIV (V)

Nu are funcţie sintactică


Se separă prin virgulă de
restul propoziţiei.

Ex.: Vino, Ioane, acasă!

Asociația Română pentru Copii Dislexici 17 Asociația București pentru Copii Dislexici
ARTICOLUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 18 Asociația București pentru Copii Dislexici
ADJECTIVUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 19 Asociația București pentru Copii Dislexici
NUMERALUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 20 Asociația București pentru Copii Dislexici
PRONUMELE

Asociația Română pentru Copii Dislexici 21 Asociația București pentru Copii Dislexici
PRONUMELE

FORMĂ
singular
PERSONAL
plural
Diferită

D. – Ac.

accentuată neaccentuată

Exemple: eu, noi; mine, mi; îmi, îi

FORMĂ Diferită
PERSONAL
de
POLITEŢE Pers a II-a Pers. a III-a

N. Ac. V. D. G. N. Ac. D. G.

Exemple: dumneata, d-ta; dumnealui, d-lui

FORMĂ Identic subiect


propoziţie
REFLEXIV
Proprie D. – Ac.

Pers. a III-a Pers. I şi a II-a

accentuată neaccentuată singular plural

Exemple: sie, îşi, şi; îmi, mi, ne

Asociația Română pentru Copii Dislexici 22 Asociația București pentru Copii Dislexici
PRONUMELE
singular şi plural
FORME
de masculin şi feminin
ÎNTĂRIRE
N. – Ac. G. – D.

Ex: Însumi, însăți, Ex: Însumi, însemi,


înșine, însene înșine, însene
FUNCŢII
SINTACTICE Subiect

Ex: Însumi am ales cartea asta.

ADJECTIV
Determină și însoțește substantive
PRONOMINAL
de ÎNTĂRIRE Determină și însoțește pronume
personale

Ex: Eu însumi am scris această compunere.

FORME N, Ac, G, D

INTEROGATIV singular şi plural

Exemple: masculin şi
Cine? Care? Cât? feminin

Subiect
FUNCŢII
SINTACTICE Nume predicativ

Atribut
Exemple:
La cine ai fost?

Complement direct Complement indirect

ADJECTIV Când însoţeşte substantive


PRONOMINAL
INTEROGATIV Care?
Determinând: Ce?

Exemple: Care elev lipseşte? Cât?


Asociația Română pentru Copii Dislexici 23 Asociația București pentru Copii Dislexici
PRONUMELE

FORME diferite Posesor

POSESIV
unul mai mulţi

Pers. I, Pers. I, II
II, III

Precedat de
articole Singular
posesive Obiect posedat

al, a, ai, ale gen

Exemple:
Ai lor erau acolo de mult timp.

ADJECTIV
PRONOMINAL Când însoţeşte și determină
POSESIV substantive

Înlocuiește Arată:
numele unui
OBIECT

DEMONSTRATIV apropierea identitatea

depărtarea

Ex: aceasta; Ex: acela; Ex: același;

ADJECTIV PRONOMINAL Când însoţeşte și


DEMONSTRATIV determină substantive

Exemple: Acest frate; aceeași floare

Asociația Română pentru Copii Dislexici 24 Asociația București pentru Copii Dislexici
PRONUMELE

La fel ca pronumele
FORMĂ
INTEROGATIV
RELATIV
Pronume DEMONSTRATIV
care; cine; ce; cât + RELATIV

gen
cel ce;
ceea ce număr
Subiect
FUNCŢII caz
SINTACTICE Atribut

Complement
direct Complement indirect

Exemple: Pe cine aștepți, nu vine.

FORME
NEHOTĂRÂT

Exemple:
Unul (una); tot (toată); vreunul (vreuna)

ADJECTIV PRONOMINAL Când însoţeşte și


NEHOTĂRÂT determină substantive

Exemple: Fiecare elev; Oricare om;

Asociația Română pentru Copii Dislexici 25 Asociația București pentru Copii Dislexici
PRONUMELE

pentru
FORMĂ persoane
NEGATIV

pentru nimeni
lucruri
niciunul
niciuna
nimic nu se nimănui
acorda (a)
se declină în
ca
invariabil pronumele D. – G.
nehotărât
gen

unul număr
(una)

FUNCŢII Subiect
SINTACTICE
Atribut

Complement Complement Complement


direct indirect circumstanțial

Exemple: Nimănui nu-i place să fie bolnav.

ADJECTIV PRONOMINAL Când însoţeşte și


NEGATIV determină substantive

Exemple: Niciun coleg nu era de față.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 26 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 27 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Personal

Trecut Prezent Viitor


momentul prezent

Modul INDICATIV:
Acţiune prezentată de vorbitor ca fiind REALĂ!

Acțiune finalizată, care s-a Acțiunea se desfășoară Acțiunea se va desfășura


desfășurat în trecut. acum. după momentul prezent.

Perfect compus Prezent Viitor

(eu) am cântat (eu) cânt (eu) voi cânta

Acțiune finalizată, care s-a Acțiune care se va


desfășurat în trecut. îndeplini înaintea altei
acţiuni viitoare.
Perfect simplu
Viitor anterior
(eu) cântai
(eu) voi fi cântat
Acțiune nefinalizată, care se
desfășoară în trecut. Acțiunea se va desfășura
după momentul prezent.
Imperfect
Viitor popular
(eu) cântam
o să cânt; am să cânt; oi
Acțiune finalizată înaintea cânta
altei acţiuni desfăşurate în
trecut.

Mai mult ca Perfectul

(eu) cântasem

Asociația Română pentru Copii Dislexici 28 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Personal

Trecut Prezent Viitor


momentul prezent

Modul CONJUNCTIV:
Acţiune nerealizată, dar care se poate realiza!

Se formează din Se formează din prezentul


conjunctivul prezent al indicativ al verbului +
verbului a fi + participiul conjuncţia “să”.
verbului de conjugat.

Conjunctiv Perfect Conjunctiv Prezent

să fi cântat să cânt

Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV:
Acţiune dorită, a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiţii!

Se formează din Se formează din infinitivul


participiul verbului de verbului de conjugat + un
conjugat + condiţionalul- verb auxiliar.
optativ prezent al verbului
auxiliar a fi.

Condiţional-Optativ Condiţional-Optativ
Perfect Prezent
aş fi cântat aş cânta

Modul IMPERATIV: Imperativul


Exprimă o poruncă, un Are forme doar la Pozitiv Negativ
îndemn, un sfat sau o persoana a 2-a singular
Cântă! Nu cânta!
rugăminte! şi plural. Este urmat de
Cântaţi! Nu cântaţi!
semnul exclamării.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 29 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal
Stări
EXPRIMĂ
Acţiuni

Rădăcina timp
REPREZINTĂ verbului
mod

Caracteristica
conjugării

CONŢINE Prepoziţia “a”

Prezent A cânta

TMPURI
Perfect A fi cântat

A cânta este o
Subiect plăcere.

Modul
A cânta
Infinitiv Nume înseamnă a te
Predicativ bucura de
viaţă.

Complement A început a
Direct cânta.
FUNCŢII

Plăcerea de a
Atribut cânta e imensă.

Complement Repetă zilnic


Circumstanţial pentru a cânta
de Scop bine.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 30 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal

EXPRIMĂ Acţiune trecută

Perfectul Am
Bază formare compus cântat
TIMPURI
COMPUSE
Conjunctivul Să fi
perfect văzut

Diateza Diateza
Reflexivă Activă Conditional-
Optativ Aş fi
perfect crezut

Infinitivul
perfect A fi citi

Bază
formare
TiMPURI şi Toate!
MODURI
Se acordă cu
substantivul
Modul determinat în gen,
Participiu număr şi caz.
Diateza
Pasivă

Cărţi Carte Al cititei


citite citită cărţi

Cântecul
Atribut
apreciat a fost
FUNCŢII Adjectival premiat.

Nume Cântecul tău a


Predicativ fost apreciat.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 31 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal

Nume, scop,
EXPRIMĂ Acţiune
destinaţie

Verb
FORMĂ Prepoziţie
Participiu

Simplă Compusă

Exemple:
De cules; După cules; La cules; Pentru cules; De la cules

E greu de făcut.
Subiect

Modul Apa este de


Supin Nume băut.
Predicativ

Complement Am avut de
Direct cules.
FUNCŢII

Am comandat
Atribut foi de scris.
Verbal

Complement S-a gândit la


Indirect citit.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 32 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal

Împrejurări
EXPRIMĂ Acţiune
Cum se
desfăşoară

Rădăcina
FORMĂ Sufix
Verbului

“-ind” “-ând”

Exemple:
a cânta – cântând; a vedea + văzând; a citi - citind

Ochii lăcrimând
Atribut m-au
Verbal impresionat.

Modul
Gerunziu Complement Vorbea
Circumstanţial privind în jos..
de Mod

Complement Auzindu-l,
Circumstanţial m-am
FUNCŢII de Timp bucurat..

Mâinile
Atribut tremurânde m-
Adjectival au impresionat.

Complement A renunţat,
Circumstanţial temându-se de
de Cauză viscol.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 33 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL

DIATEZA REFLEXIVĂ
Verbele se conjugă la fel ca la DIATEZA ACTIVĂ, însă însoţite de
pronume reflexive la ACUZATIV sau DATIV.

Modul INDICATIV

Prezent Imperfect Perfect compus Perfect simplu

(eu) mă bucur mă bucuram (eu) m-am bucurat mă bucuri

Mai mult ca perfect Viitor Viitor anterior

mă bucurasem mă voi bucura mă voi fi bucurat

Modul CONJUNCTIV Modul INFINITIV PREZENT

Prezent Perfect Prezent

(eu) să mă bucur să mă fi bucurat a mă bucura

Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV Modul GERUNZIU

Prezent Perfect

(eu) m-aş bucura m-aş fi bucurat bucurându.-mă

Modul IMPERATIV
Verbele la DIATEZA
Pozitiv Negativ REFLEXIVĂ nu au
modurile PARTICIPIU
Bucură-te! Nu te bucura! şi SUPIN!
Bucuraţi-vă! Nu vă bucuraţi!

Asociația Română pentru Copii Dislexici 34 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL

DIATEZA PASIVĂ
Se formează din verbul “A FI” şi PARTICIPIUL verbului de conjugat.
Arată că acţiunea este efectuată de altcineva şi suportată de obiectul
acţiunii.

Modul INDICATIV

Prezent Imperfect Perfect compus Perfect simplu

(eu) sunt lăudat (ă) eram lăudat (ă) am fost lăudat (ă) fui lăudat (ă)

Mai mult ca perfect Viitor Viitor anterior

fusesem lăudat (ă) (eu) voi fi lăudat (ă) voi fi fost lăudat (ă)

Modul CONJUNCTIV Modul IMPERATIV

Prezent Perfect Pozitiv


(eu) să fiu lăudat (ă) să fi fost lăudat (ă) fii lăudat (ă)!
fiţi lăudaţi (ă)

Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV
Negativ
Prezent Perfect nu fi lăudat (ă)!

(eu) aş fi lăudat (ă) aş fi fost lăudat (ă) nu fiţi lăudaţi (ă)

Diateza Activă

Subiect complement direct


Profesorul l-a lăudat pe elevul silitor.

Diateza Pasivă

Subiect complement de agent


Elevul silitor a fost lăudat de profesor .

Asociația Română pentru Copii Dislexici 35 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL

a ploua; a
Arata tuna; a
VERBE fenomene fulgera
UNIPERSONALE naturale

Au doar Persoana
a III-a
A trebui

Nu poate fi
VERBE
Acţiune atribuită unei
IMIPERSONALE persoane

Cu sensul de:
A trebui
E necesar; se cuvine; se cade

VERBE Pot avea un Complement


TRANZITIVE Direct

Complementul direct nu este


Mai mănâncă, dacă mai exprimat, dar verbul poate
doreşti. avea un complement direct:
mănâncă o prăjitură.

VERBE Nu pot avea un Complement


INTRANZITIVE Direct

Verbe de mişcare Verbe de stare

a veni a sta

Asociația Română pentru Copii Dislexici 36 Asociația București pentru Copii Dislexici
VERBUL

La Diateza
Activă

VERBE ACTIVE
PRONOMINALE Însoţite de Are funcţie
pronume sintactică
reflexiv separată

Sunt analizate Nu intra in


separat structura
verbului

Acceptă reluarea Funcţii


pronumelui reflexiv
Complement direct

El se laudă.

El se laudă pe sine. Complement indirect

Ei îşi scriu.

Atribut pronominal în dativ

Ea şi-a rupt haina.

Grup de există un
cuvinte VERB!

poate fi
LOCUŢIUNI VERBALE înlocuit cu un
VERB!
Verbul are
rol Precizează:
gramatical
a băga de seamă
=
persoana
a observa timpul
modul de
acţiune
Asociația Română pentru Copii Dislexici 37 Asociația București pentru Copii Dislexici
ADVERBUL

Părţi de
INTERJECŢIA Vorbire CONJUNCŢIA
NEFLEXIBILE

PREPOZIŢIA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 38 Asociația București pentru Copii Dislexici
ADVERBUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 39 Asociația București pentru Copii Dislexici
PREPOZIȚIA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 40 Asociația București pentru Copii Dislexici
CONJUNCȚIA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 41 Asociația București pentru Copii Dislexici
INTERJECȚIA

Asociația Română pentru Copii Dislexici 42 Asociația București pentru Copii Dislexici
Maria scrie1/ şi Mihai
citeşte.2/

După ce am citit1/ m-am


plimbat.2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici


43
Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA PROPOZIŢIEI
PREDICATUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 44 Asociația București pentru Copii Dislexici
SUBIECTUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 45 Asociația București pentru Copii Dislexici
ATRIBUTUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 46 Asociația București pentru Copii Dislexici
ATRIBUTUL
ATRIBUT ADJECTIVAL
Adjectiv Adjectiv provenit din Adjectiv provenit din
propriu-zis VERB la Participiu VERB la Gerunziu

Casă înaltă Pomi înfloriți Frunze căzânde

Adjectiv PRONOMINAL NUMERAL cu valoare adjectivală

Această câmpie Locul al doilea

ATRIBUT SUBSTANTIVAL
Atribut substantival Atribut substantival Atribut substantival
genitival prepozițional apozițional
Bogdan, prietenul meu,
Crestele munților Livadă cu pruni
locuiește aici.

ATRIBUT PRONOMINAL

Pronume Pronume Pronume Pronume


personal reflexiv posesiv demonstrativ
Tatăl lui este Lauda de sine nu Părerea alor mei Plecarea acestora
actor. miroase a bine. este bună. m-a neliniștit.

Pronume relativ Pronume Pronume Pronume


interogativ nehotărât negativ
Părinții, ai căror Răspunsul
copii învață, sunt Vorba cui te-a Bucuria altora e niciunuia n-a fost
mulțumiți. supărat? mare. corect.

ATRIBUT VERBAL ATRIBUT ADVERBIAL


Verb la infinitiv
Adverb
Plăcerea de a călători
Ziarul de azi aduce vești
bune.
Verb la supin

Mașina de cusut e nouă Locuțiune adverbială


Învățatul cu de-a sila nu
Verb la gerunziu
are rezultate bune.
Aripile fâlfâind se auzeau în aer.

Asociația Română pentru Copii Dislexici 47 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMLEMENTUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 48 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL

VERBE a căror
Determină ACȚIUNE trece direct
asupra unui OBIECT

DIRECT INTERJECȚII cu
funcție de PREDICAT

Caz ACUZATIV

la ACUZATIV
SUBSTANTIV
comun sau cu / fără
propriu PREPOZIȚIE

Ex: Îmi place cartea.

Exprimat PRONUME la ACUZATIV


prin:
Ex: Îi cunosc pe acești elevi.

Valoare
NUMERAL
SUBSTANTIVALĂ

Ex: Îi salut pe amândoi.

VERB la INFINITIV

Ex: Începe a cânta la pian.

VERB la SUPIN

Ex: Termin de scris și joc fotbal.

VERB la GERUNZIU

Ex: Îl aud strigând.


Asociația Română pentru Copii Dislexici 49 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL
OBIECTUL căruia
Indică i se atribuie

ACTIUNE ÎNSUȘIRE CARACTERISTICĂ


INDIRECT

DATIV Fără prepoziție

ACUZATIV /
Caz Precedat de
GENITIV

prepoziție locuțiune prepozițională

SUBSTANTIV

la la la
DATIV ACUZATIV GENITIV
Exprimat
prin:
Ex: Le-am dat Ex: Discutam Ex: El luptă
fratelui meu. despre contra
drumeție. nedreptății.

PRONUME

la ACUZATIV la DATIV

Ex: M-am pregătit Ex: Le-am


pentru el. dăruit flori.

Ex: Se gândește la
NUMERAL
amândoi.

VERB la INFINITIV

Ex: E dornic de a se plimba.

VERB la SUPIN

Ex: S-a săturat de plimbat.


Asociația Română pentru Copii Dislexici 50 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL

Un VERB – Diateza
Determină PASIVĂ

de AGENT
De CINE este
Arată efectuată acțiunea
exprimată de VERB

SUBSTANTIV la ACUZATIV
Exprimat
prin:
Ex: A fost examinat Precedat de prepoziția
de comisie. ”de” / ”către”

Ex: Golurile au fost marcate


PRONUME de ai lor.

ORICE parte de
Ex: A fost lăudat de
vorbire cu valoare de
amândoi.
SUBSTANTIV

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL

Arată împrejurările Locul


în care se petrece
ACȚIUNEA Punct de plecare
de LOC
Direcția
ADVERB /
LOCUȚIUNE Limita
ADVERBIALĂ
Cu sau fără PREPOZIȚII
Exprimat
prin: Ex: Soarele era sus.

VERB SUPIN

Ex: Golurile au fost marcate de ai lor.

parte de vorbire cu
Ex: Locuiesc la țară.
valoare de SUBSTANTIV

Asociația Română pentru Copii Dislexici 51 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL

Arată împrejurările în care Timpul


se petrece ACȚIUNEA
Durata
de TIMP
Limita Frecvența

SUBSTANTIV Cu sau fără PREPOZIȚIE

Exprimat Ex: A mers luni întregi


prin:
ADVERB / LOCUȚIUNE Ex: A fost odată ca
ADVERBIALĂ niciodată.

VERB GERUNZIU / Precedat de ”până”, ”înainte


INFINITIV de” sau ”dinainte de”.

Ex: Mergând la școală, admiram natura.

Se desfășoară acțiunea
Arată CUM
Se înfățișează acțiunea

de MOD Se înfățișează o calitate

SUBSTANTIV Precedat de PREPOZIȚIE

Exprimat Ex: A vorbit cu supărare.


prin:
NUMERAL Ex: Elevii stau în bancă câte doi.

ADVERB / Ex: Vorbi astfel /


LOCUȚIUNE VERBALĂ cu chiu cu vai.

INTERJECȚIE Ex: Iepurele sări țuști! în iarbă.

GERUNZIU Ex: Vine cântând.


VERB
Ex: Fără a gândi,
INFINITIV răspunse la întrebare.

COMPARATIV Se construiește cu ajutorul Ex: Era mai


ADVERBELOR de COMPARAȚIE silitor ca mine.
Asociația Română pentru Copii Dislexici 52 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL

exprimate de un
Arată CAUZA
VERB /
acțiunii / însușirii
ADJECTIV
de CAUZĂ
Precedat de PREPOZIȚII /
SUBSTANTIV
LOCUȚIUNI PREPOZIȚIONALE

Ex: Fața i se lumină de fericire.

Exprimat Precedat de PREPOZIȚII /


PRONUME LOCUȚIUNI PREPOZIȚIONALE
prin:
Ex: Din pricina lui am plecat.

ADJECTIV Precedat de prepoziția ”de”.

Ex: Nu mai putea de obosită.

VERB GERUNZIU Ex: Se mira văzând că nu vine.

Arată SCOPUL
Exprimate de VERB
acțiunii

de SCOP
SUBSTANTIV Precedat de PREPOZIȚII

Ex: Învăț pentru examen.

Exprimat ORICE parte de


prin: vorbire cu valoare Precedat de
PREPOZIȚII
de SUBSTANTIV

Ex: Pentru aceasta muncim cu spor.

Precedat de
VERB SUPIN PREPOZIȚII

Ex: Pune laptele la prins.

Precedat de prepozițiile
INFINITIV ”pentru”, ”spre”.

Ex: Se pregătește pentru a promova.


Asociația Română pentru Copii Dislexici 53 Asociația București pentru Copii Dislexici
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL
Arată CONDIȚIA de exprimate de
care depinde un VERB /
realizarea acțiunii / ADJECTIV
însușirii
CONDIȚIONAL
”caz”, ”ipoteză”, ”condiție”,
SUBSTANTIV ”eventualitate” precedate de
PREPOZIȚIA ”în”, ”cu”

Exprimat Ex: În condițiile Precedat de LOCUȚIUNEA


prin: date, accept. PREPOZIȚIONALĂ ”în caz de”

SUBSTANTIV / Precedat de LOCUȚIUNEA


PRONUME PREPOZIȚIONALĂ ”în locul”

Ex: În locul lui Matei aș pleca.

ADVERB ”altfel”, ”altminteri” Ex: Altfel nu vei reuși.

VERB GERUNZIU Ex: Perseverând vei reuși.

Arată ACȚIUNEA exprimată de


ÎMPREJURAREA VERB
care ar fi putut
CONCESIV Existența ÎNSUȘIRII
ÎMPIEDICA
exprimate de ADJECTIV

Precedat de LOCUȚIUNEA
SUBSTANTIV – Ac. PREPOZIȚIONALĂ ”cu tot”
Exprimat Ex: Cu toată osteneala, tot ne-am dus..
prin:
Precedat de LOCUȚIUNILE
SUBSTANTIV – G. PREPOZIȚIONALE ”în
sau înlocuitor ciuda”, ”în pofida” sau de
prepozițiile ”împotriva”,
Ex: În ciuda lor, tot voi pleca. ”contra”.

Singur sau precedat de Ex: Chiar lucrând toată


VERB – G. ADVERBUL ”chiar” noaptea, tot n-aș termina.

Precedat de prepoziția Ex: Fără a-l privi, i-am


VERB – I. ”fără” ghicit intențiile.

”cu toate Ex: Sunt obosit, cu toate


LOCUȚIUNE ADVERBIALĂ acestea” acestea, voi mai lucra.
54
Asociația Română pentru Copii Dislexici Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI

Asociația Română pentru Copii Dislexici 55 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
Într-o FRAZĂ avem :

NU depind de altă
PRINCIPALE propoziție

SECUNDARE / Depind de altă


SUBORDONATE propoziție

Ex: Am cumpărat o carte 1/ care mi-a plăcut. 2/


(Principală) (Subordonată)
PROPOZIȚII

De REGENTĂ depinde propoziția


SUBORDONATĂ

REGENTE Determinat de
Cuvântul propoziția
REGENT SUBORDONATĂ

Determină TIPUL
Principale Secundare
SUBORDONATEI

Ex: Am primit cartea1/ pe care o doream 2/, fiindcă am avut rezultate bune. 3/
(PP regentă) (AT subordonată și regentă) (CZ subordonată)

Expansiunea
expansiune 1 - PP 2 – PS Cu păstrarea
intactă a
Ex: Casa pare frumoasă. Ex: Casa pare 1/ să fie frumoasă.2/ SENSULUI

PARTE de PROPOZIŢIE
TRANSFORMARE Subordonată
propoziţie

Contragerea
1 - PP 2 – PS contragere
Corespunzătoare
Ex: Orașul 1/
în care m-am născut 2/ Ex: Orașul meu
este București.1/ natal este București.

PROPOZIŢIE PARTE de
TRANSFORMARE
Subordonată propoziţie

Asociația Română pentru Copii Dislexici 56 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
Raporturi Sintactice

între propoziții 2 sau mai multe


PRINCIPALE
Ex: Ana scrie 1/, eu citesc, 2/
PP1 PP2 PP3
iar fratele meu se joacă. 3/
de
COORDONARE 2 sau mai multe
între propoziții
Depind de
SECUNDARE
aceeași regentă

PP1
Ex: Am auzit 1/ că ai rezultate bune 2/
și că ești premiant 3/
PS2 Și PS3

se realizează juxtapunere Succesive, fără


prin conjuncție.

joncţiune Legate prin


conjuncție.

Conjuncții COPULATIVE asociere


coordonatoare
și; nici; precum și; și … și …; nici … nici…

DISJUNCTIVE
excludere

sau; ori; sau … sau…; ori … ori …

ADVERSATIVE opoziție

dar; iar; însă; ci


CONCLUSIVE
concluzionare

deci; așadar; prin urmare; de aceea; în concluzie; etc

Raportul de coordonare este un RAPORT de EGALITATE


sintactică între două sau mai multe unități sintactice, aflate
într-o SUCCESIUNE, au IMPORTANȚĂ EGALĂ, NU DEPIND
una de alta, NU ÎȘI ADUC LĂMURIRI una alteia. .

Asociația Română pentru Copii Dislexici 57 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
Raporturi Sintactice

între REGENTĂ (R) şi Unităţi sintactice


SUBORDONATĂ (S) diferite

Importanţă S depinde
de diferită de R
SUBORDONARE
Ex: Am citit o carte bună. R S

Ex: Când plouă, 1/ stau acasă. 2/ S R

se realizează juxtapunere Alăturarea


SUBORDONATEI la
prin REGENTĂ fără
elemente de
joncţiune.
joncţiune
Legate prin
conjuncţii, pronume,
adverbe.

Conjuncții că, ca să, să, ca…. să, dacă, de,


subordonatoare: deoarece, căci, încât, fiindcă.

Pronume care, cine, ce, cât, câtă, câți,


relative: câte, cui, cel ce, cei ce, cele ce.

Pronume
oricare, oricine, orice, oricui.
nehotărâte:

Adverbe unde, de unde, până unde, când,


relative: de când, până când, cum.

Adverbe
oriunde, oricum, oricând.
nehotărâte :

Asociația Română pentru Copii Dislexici 58 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
Analiza Frazei

1. SUBLINIERE VERBE

Verbe la Modurile Personale.

2. IDENTIFICARE SUBIECTE

Subiect pentru Fiecare Propoziţie.

3. IDENTIFICARE VERBE

Verbe Copulative şi Nume Predicative

4. CĂUTARE şi ÎNCERCUIRE ELEMENTE de RELAȚIE


Cuvinte (conjuncţii, pronume, adverbe, adjective) care fac legătura
între propoziţii

5. DELIMITARE şi NUMEROTARE PROPOZIŢII


Propoziţiile sunt delimitate şi numerotate în ordinea în care se
găsesc în text

6. ANALIZARE TIPURI şi RAPORTURI

Este analizat felul propoziţiei şi se indică raportul sintactic

7. ALCĂTUIRE SCHEMĂ
Este alcătuită schema raporturilor sintactice

Asociația Română pentru Copii Dislexici 59 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ (PR)
NUME În PROPOZIŢIE este
PREDICATIV al parte de vorbire
FUNCŢIE
altei PROPOZIŢII
ÎNDEPLINITĂ din FRAZĂ În FRAZĂ este
propoziţie
1 - PP 2 – PR
expansiune

Ex: Casa pare frumoasă. Ex: Casa pare 1/ să fie frumoasă.2/

VERBE a fi, a rămâne, a


COPULATIVE se face, a ieşi, a
URMEAZĂ aflate în însemna, a părea,
după PROPOZIŢIA a deveni, a
REGENTĂ ajunge, etc

RELATIVE care, cine, ce, câţi, cel (cei)


ce, ceea (cele) ce
PRONUME
NEHOTĂRÂTE oricare, oricine, orice

1 - PP 2 – PR Ex: Întrebarea este 1/ cine vine.2/

PR ADVERBE unde, cum, când,


INTRODUSĂ RELATIVE cât, precum, etc.
de
Ex: Întrebarea este 1/
1 - PP 2 – PR când ajungem.2/

CONJUNCŢII că, să, ca … să,


SUBORDONATOARE dacă, de

1 - PP 2 – PR Ex: Întrebarea este 1/ dacă s-a pregătit.2/

LOCUŢIUNI ca şi cum, ca şi când, după


CONJUNCŢIONALE cum

1 - PP 2 – PR Ex: Să întrebi este 1/ ca şi cum ai interoga.2/

De obicei, PR stă după VERBUL COPULATIV din


REGENTĂ
TOPICĂ
Când se dorește să se scoată în evidență ceva, PR este
aşezată în faţa REGENTEI

1 - PR 2 – PP Ex: Cum e asta1/ e şi cealaltă.2/

PUNCTUAŢIE NU se desparte prin virgulă de REGENTA sa!

Asociația Română pentru Copii Dislexici 60 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ (SB)
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ SUBIECT al altei PROPOZIŢII din FRAZĂ

expansiune 1 - SB 2 – PP

Ex: Harnicul departe ajunge. Ex: Cine este harnic 1/ departe ajunge.2/

URMEAZĂ după 1 - PP 2 – SB

1 VERBE a trebui, a părea, a


PREDICATIVE ajunge, a fi, a rămâne, Ex: Trebuie 1/ să lucrez.2/
IMPERSONALE a plăcea, a durea
2 VERBE REFLEXIVE se ştie, se zice, se
Ex: Se pare 1/ că nu vine.2/
IMPERSONALE aude, se vede, se pare
3 EXPRESII VERBALE e bine, e rău, e uşor, e
IMPERSONALE lesne, e de necrezut Ex: E bine 1/ să ştii.2/

4 VERBE LA e ştiut, e dat, e


DIATEZA PASIVĂ interzis, e admis
Ex: E admis 1/ să foloseşti
CU VALOARE
ciornă la examen.2/
IMPERSONALĂ
5 ADVERBE ŞI fireşte, desigur, poate,
LOCUŢIUNI negreşit, cu siguranţă,
SB VERBALE
PREDICATIVE
pesemne, fără îndoială
Ex: Desigur 1/ că va reuşi.2/

PRONUME
Ex: Cui îi e frică 1/ să nu vină.2/
RELATIVE

1 - SB 2 – PP PRONUME Ex: Oricui i-am spus 1/


NEHOTĂRÂTE m-a înţeles.2/

INTRODUSĂ CONJUNCŢII Ex: Nu se ştie 1/


de SUBORDONATOARE dacă vine.2/

1 - PP 2 – SB
Ex: Nu e suficient 1/
ADVERBE RELATIVE
cât ştii.2/

SB stă ÎN FATA REGENTEI când Ex: Oricui i-am spus 1/


răspunde la întrebarea „CINE?” m-a înţeles.2/
TOPICĂ
SB stă DUPĂ REGENTĂ când Ex: Trebuie 1/ să
răspunde la întrebarea „CE?” lucrez.2/
1 - PP 2 – SB

NU SE DESPARTE prin virgulă de REGENTA sa!

PUNCTUAŢIE SE DESPARTE prin SB stă ÎN FATA REGENTEI şi este


virgulă de reluată printr-un pronume
REGENTA sa cand: demonstrativ

1 - SB 2 – PP Ex: Cine a fost cumpănit1/, acela a agonisit.2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 61 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ (AT)
ATRIBUT al unui SUBSTANTIV (sau al
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ înlocuitorului acestuia) aflat în REGENTĂ.

1 - PP 2 – AT

Un SUBSTANTIV Ex: Fata 1/ care cântă la pian 2/


e sora mea.1/
DETERMINĂ
Ex: Mergeți înainte voi1/
Un PRONUME
care cunoașteți calea. 2/

Ex: Al doilea 1/ care a câștigat 2/


Un NUMERAL
e colegul meu.1/

în N. și Ac. cu prepoziție / locuțiune


prepozițională
PRONUME
RELATIVE Ex: Locul 1/ în jurul căruia sunt flori 2/
este iubit de oameni.1/

INTRODUSĂ prin în D. și G. cu prepoziție / locuțiune


AT prepozițională

1 - PP 2 – AT Ex: Omul 1/ căruia nu-i place 2/


nu va fi respectat.1/

ADJECTIVE
PRONOMINALE Ex: Întrebarea 1/ ce carte cumperi 2/
m—a frământat mult timp.1/
RELATIVE

CONJUNCŢII Ex: Își punea întrebarea 1/


SUBORDONATOARE dacă va reuși. 2/

ADVERBE
Ex: Are haine 1/ cum n-ai mai văzut. 2/
RELATIVE

Stă totdeauna după termenul DETERMINAT


TOPICĂ
De obicei, INTERCALAT în REGENTĂ

De obicei, NU SE DESPARTE prin virgulă!


PUNCTUAŢIE
SE DESPARTE când aduce o explicație
prin virgulă suplimentară

Ex: Mihai Eminescu 1/, care a fost cel mai mare poet român 2/
1 - PP 2 – AT
s-a născut la Ipotești la 15 ianuarie 1850.1/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 62 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ (CD)
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ COMPLEMENT DIRECT în FRAZĂ

1 - PP 2 – CD

Ex: Am văzut 1/ că ţi-ai notat


Un VERB
datele problemei. 2/

DETERMINĂ
în REGENTĂ O LOCUŢIUNE Ex: Ai băgat de seamă 1/
VERBALĂ că îi lipsea ceva. 2/

O INTERJECŢIE Ex: Iată 1/ ce spun toţi ceilalţi. 2/

PRONUME /
ADJECTIVE Ex: Maria a verificat 1/
PRONOMINALE cine este vinovatul. 2/
RELATIVE

INTRODUSĂ prin 1 - PP 2 – CD

CD
PRONUME /
ADJECTIVE Ex: Profesorul evaluează 1/
PRONOMINALE pe oricine ştie lecţia. 2/
NEHOTĂRÎTE

CONJUNCŢII
Ex: Observ 1/ că te bucuri. 2/
SUBORDONATOARE

LOCUŢIUNE
Ex: Maria a auzit 1/ cum că toate s-au
CONJUNCTIVALĂ
schimbat. 2/
SUBORDONATOARE

De obicei, CD stă DUPĂ REGENTA


TOPICĂ
Când se insistă asupra CD, poate să stea ÎNAINTEA
REGENTEI

Când CD stă DUPĂ REGENTA, NU se desparte prin


virgula
PUNCTUAŢIE
SE DESPARTE când CD stă înaintea
prin virgulă REGENTEI

1 - CD 2 – PP Ex: Ce ştii tu azi 1/, eu ştiam cu mult înainte . 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 63 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ (CI)
COMPLEMENT INDIRECT pe lângă cuvântul
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ
determinat din REGENTĂ

Un VERB – o Ex: Mă gândesc 1/ la ce voi


LOCUŢIUNE VERBALĂ citi mâine. 2/

Un ADJECTIV Ex: Sunt fericită 1/ că dansez. 2/


DETERMINĂ
în REGENTĂ
Un ADVERB Ex: E bine 1/ de cine are noroc. 2/
1 - PP 2 – CI

O INTERJECŢIE Ex: E vai 1/ de cine nu are casă. 2/

PRONUME / la D. sau Ac.


ADJECTIVE
PRONOMINALE precedat de o prepoziţie
RELATIVE
Ex: Dau revista 1/ cui mi-o cere. 2/

INTRODUSĂ prin 1 - PP 2 – CI

CI la D. sau Ac.
PRONUME /
ADJECTIVE precedat de o prepoziţie
PRONOMINALE
NEHOTĂRÎTE Ex: Se entuziasma 1/
de orice îi spuneai. 2/
CONJUNCŢII /
LOCUŢIUNI
CONJUNCȚIONALE Ex: Mă tem 1/ ca nu cumva să greşesc. 2/
SUBORDONATOARE

ADVERBE RELATIVE Ex: Se gândeşte 1/ unde cum când cât să cheltuiască. 2/

De obicei, CI stă DUPĂ REGENTA


TOPICĂ
Când se doreşte scoaterea în evidenţă, poate să stea
ÎNAINTEA REGENTEI

Când CI stă DUPĂ REGENTA, NU se desparte prin


virgula
PUNCTUAŢIE
Când CI stă ÎNAINTEA REGENTEI, nu este
OGLIGATORIE folosirea virgulei

1 - CI 2 – PP Ex: Cum a ajuns acolo1/, eu mă întreb. 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 64 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC (CL)
COMPLEMENT Arată LOCUL în care se petrece
FUNCŢIE
CIRCUMSTANŢIAL ACŢIUNEA exprimată de verbul din
ÎNDEPLINITĂ
de LOC în frază REGENTĂ

un VERB / o
Ex: A luat-o la sănătoasa 1/ încotro a
1 - PP 2 – CL LOCUȚIUNE
văzut. 2/
VERBALĂ

DETERMINĂ o INTERJECȚIE Ex: Hai 1/ unde am zis. 2/


în REGENTĂ
un ADVERB /
o LOCUȚIUNE Ex: Am ajuns acolo 1/ unde
ADVERBIALĂ erau toți. 2/

1 - PP 2 – CL
ADVERBE
RELATIVE
Ex: Merge 1/ oriunde îl trimiți. 2/

ADVERBUL De obicei, are în REGENTA


RELATIV ”UNDE” adverbul corelativ ”acolo”

CL INTRODUSĂ 1 – CL 2 - PP
Ex: Unde este ața mai subțire 1/,
acolo se rupe. 2/
prin

PRONUME RELATIVE cu sau fără prepoziția


sau NEHOTĂRÂTE ”către” sau ”spre”

1 - PP 2 – CL Ex: Se îndrepta 1/ spre oricine venea. 2/

De obicei, CL stă DUPĂ REGENTA


TOPICĂ
INTERCALATĂ în REGENTĂ
Poate să stea
ÎNAINTEA REGENTEI

NU se desparte când stă DUPĂ REGENTA


prin virgula

PUNCTUAŢIE când stă ÎNAINTEA REGENTEI și


SE DESPARTE
se insistă asupra CT
prin virgula
când este INTERCALAT în
REGENTĂ

1 - PP 2 – CL Ex: Pe dealuri 1/, unde sunt meri 2/, sunt și pășuni. 1/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 65 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP (CT)
COMPLEMENT Arată TIMPUL în care se petrece
FUNCŢIE
CIRCUMSTANŢIAL ACŢIUNEA exprimată de cuvântul
ÎNDEPLINITĂ
de TIMP în frază determinat din REGENTĂ

Un VERB / o
LOCUŢIUNE Ex: A vorbit 1/ când l- ai îndrumat. 2/
VERBALĂ
DETERMINĂ Ex: Fericită 1/ când l-a văzut 2/,
în REGENTĂ Un ADJECTIV
i-a sărit în brațe.1/

Ex: Atunci 1/ când vii la noi 2/


1 - PP 2 – CT Un ADVERB e sărbătoare.1/

singur sau cu prepoziții: de


ADVERBUL când, până când …
RELATIV ”CÂND”
cu compusele lui: oricând,
1 - CT 2 – PP orișicând …
INTRODUSĂ Ex: Oricând vrea 1/ vine cu bucurie. 2/
prin

CT ADVERBELE
”CUM” ȘI ”CÂT”
Cu sensul de ”îndată ce”,
”cât timp ce”

Ex: Cum ajunge 1/ se așează la


1 - CT 2 – PP
calculator. 2/

LOCUŢIUNI 1 - PP 2 – CT
CONJUNCȚIONALE
de TIMP Ex: Mă vizitează 1/ ori de câte ori vine la țară . 2/

De obicei, are în REGENTA


1 - CT 2 – PP
adverbul colectiv ”atunci”

ADVERBUL”CÂND” Ex: Când nu gândești 1/, atunci vine. 2/

De obicei, CT stă DUPĂ REGENTA


TOPICĂ
INTERCALATĂ în REGENTĂ
Poate să stea
ÎNAINTEA REGENTEI

NU se desparte
Stă DUPĂ REGENTA
prin virgula
PUNCTUAŢIE
Stă ÎNAINTEA REGENTEI, dar nu
se insistă asupra CT
SE DESPARTE
prin virgula Este INTERCALAT în REGENTĂ și
CT stă înaintea PREDICATULUI

1 - PP 2 – CT Ex: Fericită 1/ când l-a văzut 2/, i-a sărit în brațe.1/


Asociația Română pentru Copii Dislexici 66 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD (CM)
COMPLEMENT Arată MODUL în care se petrece
FUNCŢIE
CIRCUMSTANŢIAL ACŢIUNEA exprimată de cuvântul
ÎNDEPLINITĂ
de MOD în frază determinat din REGENTĂ

Un VERB Ex: Fuge 1/ cum zboară o pasăre. 2/


1 - PP 2 – CM

Un ADJECTIV Ex: Era harnic 1/ cum e albina. 2/


DETERMINĂ
în REGENTĂ Ex: A scris frumos1/ precum l-a
Un ADVERB învățat mama. 2/

ADVERBE 1 - PP 2 – CM
RELATIVE”
Ex: Cântă 1/ cât poate de tare. 2/

ADVERBUL De obicei, are în REGENTA


RELATIV ”CUM” adverbul corelativ ”așa” sau
”(tot) astfel”
INTRODUSĂ
prin Ex: Cum îți vei așterne 1/, așa
1 - CM 2 – PP
vei dormi. 2/
CM
LOCUŢIUNI 1 - CM 2 – PP
CONJUNCȚIONALE
SUBORDONATOARE de Ex: După cum ți-am promis 1/,
MOD plecăm mâine. 2/

De obicei, CM stă DUPĂ REGENTA


TOPICĂ
INTERCALATĂ în REGENTĂ
Poate să stea și
ÎNAINTEA REGENTEI

Stă ÎNAINTEA SE DESPARTE prin virgulă dacă


REGENTEI REGENTA are UN CORELATIV

SE DESPARTE prin virgulă când este


explicația unui complement
circumstanțial de mod
Stă DUPĂ
PUNCTUAŢIE
REGENTA SE DESPARTE prin virgulă dacă
autorul NU o consideră un element
important al frazei
Stă
INTERCALATĂ SE DESPARTE prin virgulă dacă se
în REGENTĂ afla ÎNAINTEA PREDICATULUI

1 - CM 2 – PP Ex: După cum ți-am promis 1/, plecăm mâine. 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 67 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ (CZ)
COMPLEMENT Arată CAUZA unei ACŢIUNI sau
FUNCŢIE
CIRCUMSTANŢIAL ÎNSUȘIRI exprimată de cuvântul
ÎNDEPLINITĂ
de CAUZĂ în frază determinat din REGENTĂ

un VERB Ex: A răcit 1/, pentru că nu a ascultat


1 - PP 2 – CZ de medic. 2/

DETERMINĂ o LOCUȚIUNE Ex: Și-a dat seama 1/, fiindcă


VERBALĂ a văzut-o. 2/
în REGENTĂ
Ex: Vremea este călduroasă 1/,
un ADJECTIV
deoarece e vară. 2/

ADVERBE RELATIVE cu valoare conjuncțională


”CUM”, ”UNDE”

1 - CZ 2 – PP Ex: Cum e înțelept 1/, înțelege tot. 2/

cauză efect

INTRODUSĂ Acțiunea din CAUZALĂ este realizată


CZ prin înaintea celei din regentă, acțiunea din
regentă fiind EFECTUL ei.

CONJUNCȚII și LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE

1 - CZ 2 – PP Ex: Din cauză că a plouat 1/, s-a rupt digul. 2/

DUPĂ REGENTA

TOPICĂ Poate să stea INTERCALATĂ în REGENTĂ

ÎNAINTEA REGENTEI

SE DESPARTE
PUNCTUAŢIE Indiferent de poziția sa!
prin virgula

1 - CZ 2 – PP Ex: Fiindcă îl cunosc 1/, îl salut mereu. 2/

cauză efect

Asociația Română pentru Copii Dislexici 68 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP (CS)
COMPLEMENT Arată SCOPUL pentru care se
FUNCŢIE îndeplinește ACȚIUNEA exprimată
CIRCUMSTANŢIAL
ÎNDEPLINITĂ de SCOP în frază de VERBUL determinat din
REGENTĂ

un VERB Ex: Merge la școală 1/ ca să învețe. 2/


1 - PP 2 – CS

o LOCUȚIUNE Ex: Mama mi-a adus aminte 1/


DETERMINĂ VERBALĂ ca să nu greșesc. 2/
în REGENTĂ

o INTERJECȚIE Ex: Hai 1/ să-ți arăt tabloul . 2/

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”ca să”, ”să”, ”de”

1 - PP 2 – CS Ex: Du–te 1/ de vezi. 2/

INTRODUSĂ
prin
CS
LOCUŢIUNEA CONJUNCȚIONALĂ ”pentru ca să”

1 - CS 2 – PP Ex: Pentru ca să ia examenul 1/, a muncit mult. 2/

Stă DUPĂ Când e introdusă prin:


REGENTA ”să”, ”ca … să”, ”de”
TOPICĂ
Stă ÎNAINTEA Când e introdusă prin:
REGENTEI ”ca să”, ”pentru ca să”

Stă ÎNAINTEA SE DESPARTE prin


REGENTEI virgulă
PUNCTUAŢIE
NU SE DESPARTE prin virgulă,
de obicei
Stă DUPĂ
REGENTA SE DESPARTE prin virgulă dacă
autorul O CONSIDERĂ UN
ELEMENT IMPORTANT al frazei

1 - PP 2 – CS Ex: Hai 1/, să-ți arăt premiul . 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 69 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIȚIONALĂ (CDȚ)
COMPLEMENT Arată care este CONDIȚIA /
FUNCŢIE IPOTEZA de a cărei îndeplinire
CIRCUMSTANŢIAL
ÎNDEPLINITĂ CONDIȚIONAL în depinde REALIZAREA ACȚIUNII din
frază REGENTĂ

un VERB

1 - PP Ex: Te chem la noi 1/,


2 – CDȚ
DETERMINĂ dacă voi avea timp. 2/
în REGENTĂ
o LOCUȚIUNE VERBALĂ

Ex: Dacă mi-ai citi mai rar 1/,


1 – CDȚ 2 – PP
mi-aș da seama de greșeală. 2/

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”dacă”, ”de”, ”să”

1 – CDȚ 2 – PP Ex: De vii 1/ să mă suni. 2/

CDȚ INTRODUSĂ
prin

LOCUŢIUNEA CONJUNCȚIONALĂ ”în caz că”

Ex: În caz că plouă 1/,


1 – CDȚ 2 – PP
să rămâi acasă. 2/

JUXTAPUNERE. RAR!

1 – CDȚ 2 – PP Ex: Ai ceva de spus 1/, spune. 2/

Stă ÎNAINTEA REGENTEI De obicei!


TOPICĂ
Stă DUPĂ REGENTA Se poate! Rar.

PUNCTUAŢIE SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ

1 - PP 2 – CDȚ Ex: Vei ști 1/, dacă vei munci. 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 70 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ (CV)
COMPLEMENT Arată ÎMPREJURAREA care ar putea
FUNCŢIE
CIRCUMSTANŢIAL împiedica REALIZAREA ACȚIUNII
ÎNDEPLINITĂ CONCESIV în frază din REGENTĂ, dar NU o împiedică.

un VERB Ex: Deși este obosit 1/,


1 – CV 2 – PP
mai lucrează încă. 2/

o LOCUȚIUNE VERBALĂ 1 – PP 2 – CV
DETERMINĂ
în REGENTĂ Ex: Și-a adus aminte de mine 1/, cu toate că nu
ne-am văzut de mult timp. 2/

o INTERJECȚIE 1 - PP 2 – CV Ex: Hai 1/, deși e târziu. 2/

Ex: Deși are multe probleme 1/,


un ADJECTIV 1 – CV 2 – PP e optimist. 2/

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE
”dacă”, ”deși”, ”să”, ”că”, ”de”

Ex: Deși a mâncat 1/,


1 – CV 2 – PP
visează la cartofi prăjiți. 2/
INTRODUSĂ
CV prin
LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE
”cu toate că”, ”chiar dacă”, ”chit că”, etc

Ex: Chit că e vară 1/,


1 – CV 2 – PP
vremea e friguroasă. 2/

JUXTAPUNERE. RAR!

1 – CV 2 – PP Ex: Supără-te 1/, tot plec. 2/


1 – CV 2 – PP

au în ADVERBUL corelativ Ex: Deși zâmbește 1/,


REGENTĂ ”totuși”, ”tot” totuși ește îngrijorat. 2/

LOCUȚIUNEA ADVERBIALĂ Ex: Chiar dacă am alergat 1/, cu


”cu toate acestea” toate acestea am întârziat. 2/

Stă ÎNAINTEA REGENTEI


TOPICĂ
Stă DUPĂ REGENTA

PUNCTUAŢIE SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ

1 – CV 2 – PP Ex: Deși am fost acolo1/, nu am vizitat-o . 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 71 Asociația București pentru Copii Dislexici
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ (CNS)
COMPLEMENT Exprimă CONSECINȚA /
FUNCŢIE
CIRCUMSTANŢIAL URMAREA unei ACȚIUNI
ÎNDEPLINITĂ CONSECUTIV în frază din REGENTĂ

un VERB Ex: Minte 1/ de îngheață apele. 2/


1 – PP 2 – CNS

o LOCUȚIUNE Ex: A luat-o la sănătoasa 1/,


DETERMINĂ VERBALĂ că nu s-a mai văzut. 2/
în REGENTĂ
Ex: E așa de frumoasă 1/,
un ADJECTIV
încât nu-ți poți imagina . 2/

un ADJECTIV Ex: A scris așa de urât 1/,


încât nu înțelegi. 2/

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE
”încât”, ”să”, ”că”, ”de”

1 – PP 2 – CNS Ex: A alergat atât de repede 1/,


încât nu l-am prins. 2/
CNS INTRODUSĂ
prin

LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE
”încât să”, ”așa că”, ”cât să”, etc

1 – PP 2 – CNS Ex: A fost foarte atent 1/, așa că a înțeles totul. 2/

au în ADVERBUL corelativ
REGENTĂ ”așa”, ”atât (de)”, ”astfel”

1 – PP 2 – CNS Ex: Va face astfel 1/, încât să fie recunoscut. 2/

TOPICĂ Stă DUPĂ REGENTA

PUNCTUAŢIE SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ

1 – PP 2 – CNS Ex: Vorbește 1/, încât nu-l poți urmări. 2/

Asociația Română pentru Copii Dislexici 72 Asociația București pentru Copii Dislexici
CONSTRUCȚII INCIDENTE

Asociația Română pentru Copii Dislexici 73 Asociația București pentru Copii Dislexici
ANACOLUTUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici 74 Asociația București pentru Copii Dislexici
Bibliografie

1. Vasilica Zegreanu, Limba Romană: Memorator pentru clasele 5-8, Editura


Booklet, București, 2015
2. Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de
exerciţii, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
3. Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăianu, Limba Română,
Manual pentru clasa a V-a, a VI-a, VII-a, VIII-a, Editura Humanitas
Educaţional.

ISBN 978-973-0-29031-8

Asociația Română pentru Copii Dislexici 75 Asociația București pentru Copii Dislexici