Ion Creanga (n. 1 martie sau 10 iunie 1837, Humule?ti; d. 31 decembrie 1889, Ia?

i)
a fost un scriitor rom�n. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, pove?tilor ?i
povestirilor sale, Ion Creanga este considerat a fi unul dintre clasicii
literaturii rom�ne mai ales datorita operei sale autobiografice Amintiri din
copilarie.

Biografie

Bojdeuca lui Ion Creanga din Iasi

Data na?terii lui Creanga este incerta. El �nsu?i afirma �n Fragment de biografie
ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837.[5] O alta varianta o reprezinta data de 10
iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascu?i din Humule?ti, publicata
de Gh. Ungureanu.[6]

Creanga a mai avut �nca ?apte fra?i ?i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana,
Teodor, Vasile ?i Petre. Ultimii trei au murit �n copilarie, iar Zahei, Maria ?i
Ileana �n 1919.[7]

Tinere?ea lui Creanga este bine cunoscuta publicului larg prin prisma operei sale
capitale Amintiri din copilarie. �n 1847 �ncepe ?coala de pe l�nga biserica din
satul natal. Fiu de ?aran, este pregatit mai �nt�i de dascalul din sat, dupa care
mama sa �l �ncredin?eaza bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creanga
din Pipirig"), David Creanga, care-l duce pe valea Bistri?ei, la Bro?teni, unde
continua ?coala.[6] �n 1853 este �nscris la ?coala Domneasca de la T�rgu Neam? sub
numele ?tefanescu Ion, unde �l are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa
Duhu). Dupa dorin?a mamei, care voia sa-l faca preot, este �nscris la ?coala
catihetica din Falticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creanga,
nume pe care l-a pastrat tot restul vie?ii. Dupa desfiin?area ?colii din Falticeni,
este silit sa plece la Ia?i, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic
"Veniamin Costachi" de la Socola.[6]

S-a despar?it cu greu de via?a ?araneasca, dupa cum marturise?te �n Amintiri:

�Dragi mi-erau tata ?i mama, fra?ii ?i surorile ?i baie?ii satului, tovara?ii mei
de copilarie, cu cari, iarna, �n zilele geroase, ma desfatam pe ghea?a ?i la
saniu?, iar vara �n zile frumoase de sarbatori, c�nt�nd ?i chiuind, cutreieram
dumbravile ?i luncile umbroase, ?arinele cu holdele, c�mpul cu florile ?i m�ndrele
dealuri, de dupa care �mi z�mbeau zorile, �n zburdalnica v�rsta a tinere?ii!
Asemenea, dragi mi-erau ?ezatorile, clacile, horile ?i toate petrecerile din sat,
la care luam parte cu cea mai mare �nsufle?ire.�
Din 1855 p�na �n 1859 urmeaza cursurile seminarului, iar apoi, lu�ndu-?i atestatul,
revine �n satul natal. Se �nsoara mai t�rziu la Ia?i cu Ileana, fiica preotului
Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfin?i din Ia?i, devenind diacon al
acesteia (26 decembrie 1859).

Literatura rom�na
Pe categorii
Istoria literaturii rom�ne
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporana

Curente �n literatura rom�na

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradi?ionalism - Samanatorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori rom�ni
Lista de autori de limba rom�na
Scriitori dupa genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poe?i - Esei?ti
Nuveli?ti - Proza scurta
Literatura pentru copii

Portal Rom�nia
Portal Literatura
Proiectul literatura
v � d � m
La 19 decembrie 1860 se na?te fiul sau Constantin.

�n 1864, Creanga intra la ?coala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-

a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta �l aprecia foarte mult ?i l-a numit �nva?
ator la ?coala primara nr. 1 din Ia?i.

Dupa ce timp de 12 ani este dascal ?i diacon la diferite biserici din Ia?i, este
exclus definitiv din r�ndurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece ?i-a parasit
nevasta, a tras cu pu?ca �n ciorile care murdareau Biserica Golia ?i s-a tuns ca un
mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (�n 1993, el a
fost reprimit post-mortem �n r�ndurile clerului.) [8] Ca urmare a excluderii din
cler, ministrul Tell �l destituie ?i din postul de institutor, �nsa venirea lui
Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la
elaborarea a patru manuale ?colare, �ntre care ?i un �Abecedar� (1868).

�n 1873 se �ncheie procesul sau de divor?, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat �n
�ngrijire. A cautat o casa �n care sa se mute, aleg�nd o locuin?a �n mahalaua ?icau
(bojdeuca).

�n 1875, �l cunoa?te pe Mihai Eminescu, atunci revizor ?colar la Ia?i ?i Vaslui, cu

care se �mprietene?te. �ntre 1875 ?i 1883, la �ndemnul poetului, scrie cele mai
importante opere ale sale.

�ntre 1883 ?i 1889 a fost bolnav de epilepsie[6] ?i a suferit foarte mult la

aflarea bolii ?i apoi a decesului lui Eminescu, ?i al Veronicai Micle.

Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, �n casa sa din cartierul ?icau.
Este �nmorm�ntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Ia?i.

Basme

Imaginea lui Ion Creanga pe o marca postala din Republica Moldova

�n primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de catre
un povestitor care �nsu?i crescuse �n mijlocul lumii din sate, ele au un farmec
deosebit, au expresiuni, construc?ii ?i g�ndiri ciudate care se vor personifica �n
Ivan Turbinca. �n aceasta din urma regasim tema din Toderica, povestirea lui
Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslove?te turbinca lui Ivan ca sa intre �ntr-
�nsa cine o vrea Ivan ?i fara voia lui sa nu poata ie?i.

A doua categorie de lucrari a lui Creanga o formeaza anecdotele, povestiri cu

dezvoltari lungi, cu o intriga bine condusa ?i cu subiecte cel mai adesea din
istoria contemporana lui. �n "Cinci p�ini" aflam o satira la adresa judecatorilor ?
i avoca?ilor, pe care �i nume?te "ciorogari, porecli?i ?i aparatori"; aceasta
povestire demonstreza ca, pe l�nga umor, Creanga se pricepea si la matematica. �n
doua povestiri de acest tip aflam despre o persoana istorica interesanta. Ion
Roata, unul dintre deputa?ii ?arani �n divanul ad-hoc. Cea intitulata "Ion Roata ?i
Unirea" este o gluma cu multa fine?e satirica la adresa stratului conducator al ?
arii, care nu voie?te a recunoa?te drepturile ?aranimii.

Pe c�nd se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile

sociale din Moldova, mai mul?i boieri, membri ai partidului, cheama pe deputa?ii ?
arani ca sa le explice programa ?i �n special chestiunea �Unirii�. To?i ?aranii
pareau convin?i de argumentele boierilor afara de Mo? Ion Roata.

�n cele din urma unul din boieri �l invita sa ridice singur o piatra mare ce se
afla �n gradina. Neput�nd s-o faca singur, Roata e ajutat de ceilal?i ?arani. "Acum
ai �n?eles", �ntreaba boierul. Roata raspunde: Am �n?eles a?a, ca p�na acum noi ?
aranii am dus fiecare c�te o piatra mai mare sau mai mica pe umere, �nsa acum
suntem chema?i a purta �mpreuna tot noi, opinca, o st�nca pe umerele noastre.

Prima parte a operei lui Creanga o formeaza precum am vazut, mai mult reproducerea
produc?iunilor poporane. Ne-am �n?ela �nsa daca l-am socoti ca un culegator de
folclor: trebuie sa-l privim ca pe unul ce a trait la ?ara, a supt oarecum sucul
acestei literaturi poporane ?i apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea
basmele ?i pove?tile lui, de?i �nfa?i?eaza �n mod admirabil spiritul poporului de
la ?ara, pun �nsa �n eviden?a �nsu?irile lui literare proprii.

O alta fa?a, mai pu?in cunoscuta, a lui Creanga este cea a pove?tilor licen?ioase:
Povestea pove?tilor.

Amintiri din copilarie

Amintirile din copilarie reprezinta partea cea mai personala a operei lui Creanga.
Acestea i-au stabilit reputa?ia de mare prozator. �ntr-adevar, alcatuirea me?te?
ugita a frazei, �n care se vede totu?i tonul poporan, - scoaterea la iveala a
multor provincialisme cu o putere de expresie deosebita, vivacitatea nara?iunii ?i
sinceritatea cu care poveste?te cele mai intime detalii ale vie?ii lui de copil,
toate acestea fac din opera lui Creanga una din cele mai �nsemnate opere ale
literaturii rom�ne.

Opera
Pove?ti
Capra cu trei iezi (1875)
Danila Prepeleac (1876)
Fata babei ?i fata mo?neagului (1877)
Fat Frumos, fiul iepei (1877)
Povestea lui Harap-Alb (1877)
Ivan Turbinca (1878)
Povestea lui Ionica cel prost (1877)
Povestea lui Stan-Pa?itul (1877)
Povestea porcului (1876)
Povestea pove?tilor (1877-1878)
Povestea unui om lene? (1878)
Pungu?a cu doi bani (1875)
Soacra cu trei nurori (1875)
Povestiri
Acul ?i barosul (1874)
Cinci p�ini (1883)
Inul ?i came?a (1874)
Ion Roata ?i Cuza-Voda (1882)
Mo? Ion Roata ?i Unirea (1880)
Pacala (1880)
Prostia omeneasca (1874)
Ursul pacalit de vulpe (1880)
Nuvele
Mo? Nichifor Co?cariul (1877)
Popa Duhul (1879)
Romane autobiografice
Amintiri din copilarie (1879)
Fragment de autobiografie
Scrisori
Scrisori de familie
Catre Gheorghe Creanga
Catre Zaheiul Creanga
Catre Ecaterina Vartic
Catre Elena Creanga-Chi?ei
Scrisori catre prieteni
Catre Mihai Eminescu
Catre Vasile Conta
Catre Alexandru C. Cuza
Catre Nicolae Gane
Catre Mihail Kogalniceanu
Catre Titu Maiorescu
Catre Iacob Negruzzi
Catre Ioan Slavici
Catre Victor Zaharovschi
Aprecieri critice

Bustul lui Ion Creanga din Suceava

Basmul ?ine de ciclul �ncercarilor grele, �n care eroul trebuie sa �ndeplineasca
ispravi extraordinare a caror realizare devine posibila cu ajutorul unor �nso?itori
nazdravani sau al unor animale recunoscatoare. [9]

Urma?i
Ion Creanga a avut un baiat, Constantin. Acesta (fost ofi?er de cariera) avea sa se
casatoreasca (1886) cu Olga Patru, fiica unui comerciant din Braila. Cei doi au
avut patru copii, Laetitia, Horia, Silvia si Ion (Ionel). Cei doi nepo?i ai lui
Creanga, Horia Creanga ?i Ion Creanga, aveau sa devina arhitec?i renumi?i ai
perioadei interbelice.[10]

Traduceri �n limbi straine

Traduceri �n limba franceza
Ion Creanga, Oeuvres choisies: Souvenirs d'enfance, Contes, R�cits, traduction des
Contes et des R�cits par Elena Vianu, illustrations par A. Demian, Editions �Le
Livre�, Bucarest, 1955
Ion Creanga, Opere - �uvres, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1963, Editions
�Meridiane�, Bucarest, 1963, Edi?ie, prefa?a ?i glosar de George Calinescu,
traduceri de Yves Aug� (Souvenirs d'enfance) ?i Elena Vianu (Contes); traducerile
au fost �ngrijite de Simone Roland.
reeditare: Ion Creanga, Opere. �uvres. Traducere de Yves Aug� ?i Elena Vianu,
Bucure?ti, Meridiane, 1965.
Note
? documente.bcucluj.ro: Revista Luceafarul, anul 9, nr. 1, 1909, pag. 4
? 2,0 2,1 Ion Creanga, Babelio, accesat �n 9 octombrie 2017
? Autoritatea BnF, accesat �n 10 octombrie 2015
? Autoritatea BnF, accesat �n 10 octombrie 2015
? "Sunt nascut la 1 martie 1837 �n satul din Humule?ti, jude?ul Neam?ului, Plasa de
Sus, din parin?i rom�ni: ?tefan a lui Petrea Ciubotariul din Humule?ti ?i so?ia sa
Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, jude?ul Neam?ului...
? 6,0 6,1 6,2 6,3 Boris Craciun, Istoria ilustrata a literaturii rom�ne.
? Biografia lui Ion Creanga pe ici.ro
? http://www.ici.ro/romania/ro/cultura/l_creanga.html scurta biografie
? Jean Bouti�re, Via?a ?i opera lui Ion Creanga, Ed. Junimea, 1976, p. 154
? Horia Creanga - crezul simplita?ii at cotidianul.ro
Bibliografie
G. Calinescu, Istoria literaturii rom�ne dela origini p�na �n prezent de [...],
Bucure?ti, Funda?ia Regala pentru Literatura ?i Arta, 1941
G. Calinescu, Istoria literaturii rom�ne de la origini p�na �n prezent, Edi?ia a
II-a, revazuta ?i adaugita, Edi?ie ?i prefa?a de Al. Piru, Editura Minerva, Bucure?
ti - 1982.
George Calinescu, Ion Creanga (Via?a ?i opera), Prefa?a de Eugen Simion, Editura
pentru literatura, Bucure?ti, 1966
George Calinescu, Ion Creanga (Via?a ?i opera), Editura Minerva, Bucure?ti, 1972.
George Calinescu, Ion Creanga (Via?a ?i opera), Colec?ia �Biblioteca Eminescu".
Editura Eminescu, Bucure?ti, 1975.
Mircea A. Diaconu - Ion Creanga - Nonconformism ?i gratuitate, Editura Dacia,
Colec?ia Discobolul, 2002, 204 p. ISBN 973-35-1510-8
Jean Bouti�re, Via?a ?i opera lui Ion Creanga, Editura Junimea, 1976
Mircea Mo?, Ion Creanga ?i impactul cu cititorul, Editura Paralela 45
Dan Gradinaru, Creanga. Monografie, Editura Allfa, 2002
Ion Creanga, "Opere. Edi?ie critica", coord. Daniel Corbu, Editura Princeps Edit,
Ia?i, 2006
Lectura suplimentara
Dan Gradinaru - Creanga, monografie, Editura Alfa, 2002 (v. ?i comentarii despre
aceasta lucrare �n: Lumini?a Marcu, �O monografie spectaculoasa�, Rom�nia literara,
nr. 21, 2002)
Mircea A. Diaconu - Ion Creanga - Nonconformism ?i gratuitate, Editura Dacia,
Colec?ia Discobolul, 2002, 204 p. ISBN 973-35-1510-8
George Calinescu- Via?a lui Ion Creanga, 1938
G. I. Tohaneanu, Stilul artistic al lui Ion Creanga, Editura ?tiin?ifica, Bucure?
ti, 1969.
Legaturi externe
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Ion Creanga
Membrii Academiei Rom�ne din 1866 p�na �n prezent � C
Wikisursa
La Wikisursa exista texte originale legate de Ion Creanga
Biografia lui Creanga
Muzeul Memorial Ion Creanga
Ion Creanga, un preot ie?it din comun, 30 august 2012, Cristina Diac, Adevarul -
articol Historia
Spatiul viral al geniului: o camera si un ceardac, 22 decembrie 2005, Adrian Parvu,
Jurnalul Na?ional
121 de ani de la moartea lui Ion Creanga, 31 decembrie 2010, Amos News
Valori ale culturii na?ionale: Ion Creanga:128 de ani de la moarte, 31 decembrie
2009, Amos News
Adevaruri de altadata:Calinescu despre Creanga, 13 mai 2009, Adevarul (Articol
aparut �n �Adevarul literar ?i artistic�, �n anul 1938)
Cum s-a facut dreptate diaconului Ion Creanga, 15 iunie 2008, ?tefan Marcule?,
Ziarul Lumina