Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
optlmIst. .
In acela~i timp, snoava se deosebe~tede,basinprin'preponderenta
realului, prin dimensiuni, reduse, concizia relatarii;,,~ifaptulca personajuJ
principal este 0 Intruchipare a intelepciunii populare, in ipostaza de erou
justitiar. .
Snoavele au un caracter satiric demonstraiiv §i moralizator. Ele
vizeazii nu oameni' ca persoane, ci aspecte ale caracteru/uiacestora, slabi-
duni oJidefecte. A~ezate potrivit con{inutului tematk;. ele pot alciitui un
manual sistematic de morala popularii fn care colectivelesunt aduse cu
biciul rasului oJiat ridJeblului de care sunt acoperi{i le1:1eJii,mincino§ii,
be{ivii, lacomii, hriipar't!ii, linguoJitorii etc.121
Cercetatorii romani arata ca problematica din conflietul snoavei
poate fi axata pe relatii sodale (stapan - sluga; bogatie~ saracie etc.),
familiale (sot - solie, parinti - copii, frati maimari - frafele eel mic etc.) ~i
morale (etice) ca: dreptate - injustitie, vitejie - la~itate, intelepciune - pros-
tie, avaritie - da.rnicie, hotie - cinste, egoism - generoiitilte etc.
Cele mai cunoscute snoave romane~ti 11au ca.persoriaj;principal pe
PacaIa, care Intruchipeaza istetimea, ca trasatura proprie,l':0manilo.r.
163
In snoavele populare Pacala, simbolul eroului iscusit, face cuplu eu
Tandala.
Paeala, argat sau zilier, ce l~i schimba des stapanii, de lacomia earora
se apara doar prin istetimea lui naturala,'rilimeaza prostia pentru a-~i deruta
du~manii,devenind invulnerabil.
Paeala este fratele eel mic, care se caracterizeaza prin contrastul
dintre aparenla (natang, bun de'nimic) ~i~senla (istet, generos, cUrajos).
Maestru al disimularii, Pacala se ,razbuna ,eand, nimeni ,nu se ~teapta,
dezarmandu-~idu~maniiprintr~ovorba'nevhio~ata..
Pikala e un ~om{mtic deghizat, In nebun, preferand insa in locul
curfii feudale lumea larga. E adeva,.at ca jinalulIqrselor lui ... fl obliga sa
paraseasca jiecare loc al noiisale' ispriiVi. Dar nu e mai putinadevarat
,Ji ca in Pacala exista,Ji 0 alta jibraromantica: aceea a unei nestavilite
dorinte de libertaie care il impinge mereuspre cautarea altor locuri de
popas.122 ,
122 Ovidiu Papadima, Pre/afii la volumul lui Comeliu Buzinschi, PiicaIa ~i Ttindala,
Bucure~ti, 1973, p. 12. '
123 Mihai Pop, Pavel Ruxandroiu, op. cU., p. 287.
124 Petre Dulfu, Ispriivile lui Plicalli, Chi~inau, Editura Litera, 1997.
164
, Preienta elementului miraculos. se remardL in doua episoade: Flu-
ierul ~iMoarGdracilor. ~, ;L >. c
167
Dar nevastanuselasa ~i planuie~teimpreuna cu morarul sa-l otra-
veasca pe argat (Pacala) ~i pe sot. Insa planul nu-i reu~e~te'~i amt ea, cat ~i
morarulmananca 0 bataie zdravana de)a sot:"
168
Uite-l ma! ha - hat sarmanul! Negru, ca din smoala scos!
Gol de tot! cu coarne-nfrunte! $i ce coada are-n dos!
Vasiizic-a§a sunt dracii? Aoleo! da sluti mai sant,
De-or fi toti lafel cu asta, prapadi-i-ar Domnul sfant!
169