Sunteți pe pagina 1din 5

Snoava

Snoava (v, s1. iz nova din nou) denume~te 0 specie a· literaturii


populare, cu multiple§i s!riivechi infiltra/ii in ceacultii, constand zntr-o
scurtii nara/tune cu intentii umoristico-satirice, in care elementele realiste
(§i, uneori, naturaliste) sunt fmpinse ciiieodatii !l/'inii la Umita verosimilului,
ftirii fnsii a se !rece, decat rareori, fnfantqstic.LP
Folclori~tii ~i istoricii literati remarca'asemanan ~i deosebiri ale
snoavei cu basmul. - "'.
Arnfuldoua, ca specii ale geniului epic, se folosesc de formule .con-
sacrate specifice; in amandoua se ilustreaza 0 tema general;:..,.,umana: lupta
dintre bine ~i rau; in arnandoua conflictul graviteaza in jurul unei proble-
matici sociale, farnillale, morale etc.; arnanrloua auunpersonaj - simbol,
intruchipand ideea debine, frumos, adevar, ~i amandotlA,speciile,au un final
• • 1

optlmIst. .
In acela~i timp, snoava se deosebe~tede,basinprin'preponderenta
realului, prin dimensiuni, reduse, concizia relatarii;,,~ifaptulca personajuJ
principal este 0 Intruchipare a intelepciunii populare, in ipostaza de erou
justitiar. .
Snoavele au un caracter satiric demonstraiiv §i moralizator. Ele
vizeazii nu oameni' ca persoane, ci aspecte ale caracteru/uiacestora, slabi-
duni oJidefecte. A~ezate potrivit con{inutului tematk;. ele pot alciitui un
manual sistematic de morala popularii fn care colectivelesunt aduse cu
biciul rasului oJiat ridJeblului de care sunt acoperi{i le1:1eJii,mincino§ii,
be{ivii, lacomii, hriipar't!ii, linguoJitorii etc.121
Cercetatorii romani arata ca problematica din conflietul snoavei
poate fi axata pe relatii sodale (stapan - sluga; bogatie~ saracie etc.),
familiale (sot - solie, parinti - copii, frati maimari - frafele eel mic etc.) ~i
morale (etice) ca: dreptate - injustitie, vitejie - la~itate, intelepciune - pros-
tie, avaritie - da.rnicie, hotie - cinste, egoism - generoiitilte etc.
Cele mai cunoscute snoave romane~ti 11au ca.persoriaj;principal pe
PacaIa, care Intruchipeaza istetimea, ca trasatura proprie,l':0manilo.r.

Die/ionar de fermeni literari, Bucure~ti, Editura Academiei, 1976, p. 407.


120 ..,
121Corneliu Barbulescu, Catalogu/ pove~tilor populare romane§ti, in Revistaqe °folc1or,
Bucure~ti, 1960, nr. 1-2,p. 61.

163
In snoavele populare Pacala, simbolul eroului iscusit, face cuplu eu
Tandala.
Paeala, argat sau zilier, ce l~i schimba des stapanii, de lacomia earora
se apara doar prin istetimea lui naturala,'rilimeaza prostia pentru a-~i deruta
du~manii,devenind invulnerabil.
Paeala este fratele eel mic, care se caracterizeaza prin contrastul
dintre aparenla (natang, bun de'nimic) ~i~senla (istet, generos, cUrajos).
Maestru al disimularii, Pacala se ,razbuna ,eand, nimeni ,nu se ~teapta,
dezarmandu-~idu~maniiprintr~ovorba'nevhio~ata..
Pikala e un ~om{mtic deghizat, In nebun, preferand insa in locul
curfii feudale lumea larga. E adeva,.at ca jinalulIqrselor lui ... fl obliga sa
paraseasca jiecare loc al noiisale' ispriiVi. Dar nu e mai putinadevarat
,Ji ca in Pacala exista,Ji 0 alta jibraromantica: aceea a unei nestavilite
dorinte de libertaie care il impinge mereuspre cautarea altor locuri de
popas.122 ,

Snoava se lllScrie intr-lin bogat repertoriu ,de creatii literare care


ilustreaza umorul popular. Ea este expresia intelepciunii practice a omului
simplu, a modului in care judeca el viata ,Ji lumea inconjuratoare, 0 fnfe-
lepciune, manifestata insa prin gluma, prin vorbe de duh, care adeseori
capata sensul unei ascufite satire sociale ,Ji de moravuri. La mentalitatea
populara, comicul are 0 dubla valenfa: pe de 0 parte, el reprezinta 0
expresie mascata a istefimii ,Ji inteligentei omului simplu, pe de alta parte,
un mo d ue
J satlrlZare
. • J,£ Ior mora I'e ~l a ne drep tafll
a Uejecte ~..SOCIae.
. I 123
Ca modalitate artistiea preponderenta, in snoave apare dialogul, care
este manuit eu multa abilitate.
Ispravile lui Pacala de Petre Dulfu124, debuteaza eu un Cuvant
inainte, in care se subliniaza rostul ~i frumusetea snoavelor, rolullor atfttde
a amuza, dar ~i de a instrui: Printre-atatea griji, necazuri, daca n-ar mai ji
glume / $i pove$ti pe lumea asta: ce s-ar face biata lume?, dupa care este
prezentat ~i earaeterizat sumar Pacala: E povestea lui Pacala, nazdravanul
din nascare, / Cela ce-n ispravi istete pe pamant pereche n-are; / Cel ce-n
cale-i nici de oameni, nici de draci nu se-nspaimanta, / Ci-a juca pe toti
mi-i face cum din jluier elle canta.
Ispravile eroului, principal se des~oara in douazeci ~i patru de
episoade, eu 0 struetura compozitionala de tip cic/ic, in care naratiunile des-
ta~urate liniar, se inlantuie pe orizontala, fiecare fiind independenta tematic

122 Ovidiu Papadima, Pre/afii la volumul lui Comeliu Buzinschi, PiicaIa ~i Ttindala,
Bucure~ti, 1973, p. 12. '
123 Mihai Pop, Pavel Ruxandroiu, op. cU., p. 287.
124 Petre Dulfu, Ispriivile lui Plicalli, Chi~inau, Editura Litera, 1997.

164
, Preienta elementului miraculos. se remardL in doua episoade: Flu-
ierul ~iMoarGdracilor. ~, ;L >. c

in primul episod, Pacala este plasatlntr-un cadni fantastic, de religie


cre~tina. Pentru gestul arderii unui sac de tamIDe ca jertfii adusa 1ui
Dumnezeu, acesta 1i daruie~te un fluier fermecat, pe' care, modest, Pacala I-a
preferat altor daruri: .

- Urzitorule allumii! inca de copil doream,


Cand jlacau voi fl, un jluier ca acesta eu sa am.
Daca Iii sa-mifaci placere; da-mi-l, Te milostive~tel
Robul Tau smerit nimica alte-celea nu dore~te..
Ce putea sa mai raspunza la aceste vorbe Tatal?
Semn jacu sa i se-aduca jluierul cerut: ~ Ei, iata-l,
Daca nu vrei alte bunuri ... fericit sa-l stapane~til
- Mu1lumesc! Ferice, Doamne, ~i Tu-n veci sa-mparale~til

in Moara dracilor, episodul orbirii unui drac cu 0 bucata de slanina


fierbinte aminte~te de un alt episod, dar din Odiseea lui Homer - orbirea lui
Poliphem de catre Nimeni.
intrebat de drac care este numele lui, Pacala Ii spune ca se nume~te
Singur Eu:
lara dracul:
- Valeul striga. Mor! sari!i de graba, frafil
$i-ntr-o clipa moara, toata, se umplu de-ncornorafi.
- Ce-i fartate? Ce-nsemneaza aste fipete nebune?
-Am ramasjara vedere! - Cine {i-a scos ochii? Spune!
Singur Eul sarman de minel cu friptura din frigarel

in snoava, dracii nu mai apar ca personaje malefice de temut, ci ei


sunt u§or de Invins de un om inteligent, plin de curaj, caruia nu-i este mca
de ei.
Partea a treia illnfati§eaza pe Pacala, argat la curtea lui Stancu, unde
I§i propune sa scoata dracii din Stancu1easa, nevasta cea infidela:

Stancu, care pentru soa{a-i mana ~i-ar fl pus-o-n foc,


Auzind aceste vorbe: fmpietrit ramase-n loco
lar la urma: - Vaifemeiel vasazic-a~a-mijaceai?
Cand plecam eu, de comedii cu morarul te fineai?
- Fii fndurator, barbate! Nu mai fac, pe legea mea!
Dac-oi mai calca vreodata stramb, atund, sa-mifaci ce-i vreal

167
Dar nevastanuselasa ~i planuie~teimpreuna cu morarul sa-l otra-
veasca pe argat (Pacala) ~i pe sot. Insa planul nu-i reu~e~te'~i amt ea, cat ~i
morarulmananca 0 bataie zdravana de)a sot:"

D-apoi dansa;paruialii ce-a mancat ... Hristoase SfinteL


Cred ca $i pe ceea lume are sa-# aduca-aminte.
Dar fi fu $i ei spre bine, cad pe urma i-a trecut
Pofta de dracii # soata cumsecade s-ajacut. ".

Avand 0 compozitie simetrica partea a patra'a Ispravilor.in:tati~eaza


intoarcerea lui Pacala in satul natal, devenind gospodar lnstarit, ~inecazurile
sale pricinuite de satenii pro~ti;invidio~i ~iraL Ca orice taran cu dragoste de
pamantullui, a~a ~i Pacala se intoarce in sat, cupriris de dor de vatra parin-
teasca:

Dar de la 0 vreme - ce vreti? tot stingher, pe ciii straine,


S-a cam saturat # ddnsul ... $i-$i zicea ades fn sine:
Ce-o mai fi jacand satulul, unde-am fost copil odata?
'" L-apucase dor de vatra de atata timp uitata.

Pacala, jovial, se amuza de sotul pacalit, de pro~ti sau de hapsani.


Cand insa este ba~ocorit de vreun stapan sau de satenii pro~ti deveniti agre-
sivi ~i rai, atunci pacaleala lui se schimba in pedeapsa capitala. A~a se
intampla cu satenii rai pe care ii convinge sa se arunce in apa raului pentru
a-~igasi acolo vitele pierdute, in felul acesta ei gasindu-~i sf~itul.
Pacalitorul pacalit este un motiv comic, intalnit des in snoavele lui
Pacal§.,care, pe langa faptul ca da na~tere la tot felul de situatii cornice, este
~iun manuitor abil allimbajului, speculand ambiguitatea semantica a porun-
cilor stapanilor saL
Dovedind istetime, spirit inventiv ~i justitiar, Pacala se traveste~te,
dupa caz, in mireasa, militar, baba, cer~etoareetc.
Traind din plin placerea disimularii, Pacala este 0 oglindire a vietii
spirituale a poporului roman, care se amuza ~i ne amuza copios. Scena in
care vede pentru prima data un drac n face mai mult curios, decat fricos,
noua transmitandu-ne cu mult umor imaginea jalnica a dracului naiv ~i
prost:

U$a morii se deschide, cu putere-n laturi data,


$i... rasare-un drac. Pacala, de pe scaun, de lafoc,
1l masoara cu privirea, jar-a se clinti din loc:

168
Uite-l ma! ha - hat sarmanul! Negru, ca din smoala scos!
Gol de tot! cu coarne-nfrunte! $i ce coada are-n dos!
Vasiizic-a§a sunt dracii? Aoleo! da sluti mai sant,
De-or fi toti lafel cu asta, prapadi-i-ar Domnul sfant!

169

S-ar putea să vă placă și