Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HANDBAL
Curs în tehnologia IFR
© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2012
http://www.edituraromaniademaine.ro/
Editură recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice
din Învăţământul Superior (COD 171)
ISBN 978-973-163-891-1
2
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
HANDBAL
– Curs în tehnologie IFR –
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………….. 7
Unitatea de învăţare 1
NOŢIUNI GENERALE DESPRE METODICA ÎNVĂŢĂRII. SCURT ISTORIC
1.1. Introducere............................................................................................................................................ 9
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare................................................................................... 9
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare............................................................................................................. 10
1.3.1. Metodele utilizate şi clasificarea lor în procesul de predare a jocului de handbal.............. 10
1.3.2. Semnele convenţionale folosite în metodica învăţării handbalului..................................... 11
1.3.3. Scurt istoric.......................................................................................................................... 12
1.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare........................................................................................... 15
Unitatea de învăţare 2
METODICA ÎNVĂŢĂRII JOCULUI DE HANDBAL
2.1. Introducere......................................................................................................................................... 18
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare................................................................................. 20
2.3. Conţinutul unităţii de învăţare:........................................................................................................... 21
2.3.1. Poziţia fundamentală de atac, de apărare şi deplasarea în teren........................................... 21
2.3.2. Prinderea, ţinerea şi pasarea mingi........................................................................................ 22
2.3.3. Pasele de pe loc şi din deplasare......................................................................................... 24
2.3.4. Driblingul simplu şi multiplu............................................................................................... 26
2.3.5. Scoaterea mingii din dribling................................................................................................ 27
2.3.6. Învăţarea aşezării în sistemul de apărare 6:0........................................................................ 27
2.3.7. Pasarea mingii în pătrundere succesivă................................................................................. 28
2.3.8. Învăţarea aruncării la poartă din săritură.............................................................................. 28
2.3.9. Blocarea mingii..................................................................................................................... 29
2.3.10. Schimbările de direcţie........................................................................................................ 29
2.3.11. Atacarea adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc................................................ 30
2.3.12. Prinderea mingii venită din urmă........................................................................................ 30
2.3.13. Aruncarea la poartă din alergare......................................................................................... 31
2.3.14. Replierea.............................................................................................................................. 31
2.3.15. Marcajul şi demarcajul........................................................................................................ 32
2.3.16 Încrucişarea simplă şi dublă................................................................................................ 33
2.3.17. Preluarea, predarea şi schimbul de oameni......................................................................... 34
2.3.18. Blocajul şi plecarea din blocaj........................................................................................... 34
2.3.19. Sistemul de apărare 5:1 zonă............................................................................................... 35
2.3.20. Aşezarea în atac şi circulaţia mingi în sistem cu un pivot................................................... 36
2.3.21. Pasele speciale................................................................................................................... 36
2.3.22. Faza a I -a de atac (contraatacul susţinut) ........................................................................... 37
2.3.23. Faza a II -a de apărare......................................................................................................... 38
2.3.24. Aruncarea la poartă cu pas încrucişat.................................................................................. 38
2.3.25. Aruncarea la poartă de pe extreme...................................................................................... 39
2.3.26. Jocul portarului.................................................................................................................... 39
2.3.27. Învăluirea interioară şi exterioară........................................................................................ 39
2.3.28. Fentele de pasare şi aruncare.............................................................................................. 40
2.3.29. Plonjonul – plonjon cu cădere înainte, plonjon cu cădere laterală, plonjon sărit
(inclusiv de pe extremă dreaptă şi stângă).……………………………………….............. 41
2.3.30. Aruncarea la poartă cu evitare............................................................................................. 41
2.3.31. Blocajul................................................................................................................................ 42
2.3.32. Paravanul din mişcare şi la momente fixe........................................................................... 43
5
2.3.33. Aşezarea în teren la momente fixe...................................................................................... 44
2.3.34. Contraatacul direct şi cu intermediar.................................................................................. 44
2.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare........................................................................................... 45
Unitatea de învăţare 3
JOCURI DE MIŞCARE UTILIZATE ÎN ÎNVĂŢAREA JOCULUI DE HANDBAL
3.1. Introducere.......................................................................................................................................... 46
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare.................................................................................. 49
3.3. Conţinutul unităţii de învăţare............................................................................................................. 50
3.3.1. Jocuri pentru ţinerea mingii.................................................................................................. 50
3.3.2. Jocuri pentru prinderea mingii............................................................................................. 50
3.3.3. Jocuri pentru pasarea mingii................................................................................................. 50
3.3.4. Jocuri pentru dribling........................................................................................................... 50
3.3.5. Jocuri pentru aruncarea la poartă.......................................................................................... 51
3.3.6. Jocuri pentru poziţia fundamentală în apărare..................................................................... 51
3.3.7. Jocuri pentru aşezarea în teren............................................................................................. 51
3.3.8. Învăţarea jocului prin joc..................................................................................................... 52
3.3.9. Jocuri pentru contactul cu adversarul................................................................................... 52
3.3.10. Jocuri pentru marcajul adversarului................................................................................... 52
3.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare............................................................................................. 52
Unitatea de învăţare 4
HANDBALUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ
4.1. Introducere.......................................................................................................................................... 54
4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare.................................................................................. 54
4.3. Conţinutul unităţii de învăţare............................................................................................................. 55
4.3.1. Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial
(V-VIII)............................................................................................................................... 55
4.3.2. Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial
clasa IX.................................................................................................................................. 57
4.3.3. Obiectivele prioritare (competenţe generale) ale procesului de predare a handbalului în
ciclul gimnazial.................................................................................................................... 57
4.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare............................................................................................. 58
Unitatea de învăţare 5
NOŢIUNI DE REGULAMENT AL JOCULUI DE HANDBAL
5.1 Introducere........................................................................................................................................... 61
5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare................................................................................. 61
5.3. Conţinutul unităţii de învăţare............................................................................................................ 62
5.3.1. Terenul.................................................................................................................................. 62
5.3.2. Principalele reguli ale jocului.............................................................................................. 62
5.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare........................................................................................… 65
6
INTRODUCERE
Handbalul este o întrecere între două echipe de diferite vârste şi sexe, un joc sportiv cu un
bogat şi vast conţinut motric, cu multe valenţe formative, în care se regăsesc toate caracteristicile
jocului.
Joc tânăr, handbalul este o sinteză a deprinderilor motrice fundamentale ale omului (alergarea,
săritura, prinderea şi aruncarea) îmbinate armonios cu deprinderile motrice specifice, puse în valoare
în condiţii de viteza şi viteză – forţă.
Deoarece procedeele tehnice sunt executate cu mâna, jocul este însuşit rapid, fără o pregătire
specială îndelungată. El a pătruns masiv în rândurile tineretului şi copiilor datorită atractivităţii şi
valorilor sale educative.
Până în prezent, handbalul a avut o evoluţie şi o dezvoltare deosebită, organizându-se
competiţii sportive unde participă sportivi de toate vârstele. Concepţia de joc este mereu în continuă
schimbare, ţinând pasul cu evoluţia pe plan internaţional. Handbalul are un regulament cu reguli
precise, în spiritul moral sportiv, spectatorii trăind din plin fazele măreţe ale jocului, desfăşurate în
spirit de fair-play.
Obiectivele cursului
Competenţe conferite
Competenţe cognitive
1. Cunoaştere şi înţelegere – să cunoască şi să folosească noţiunile specifice disciplinei.
2. Explicare şi interpretare – să explice şi să realizeze complexe de exerciţii specifice disciplinei,
precum şi să poată explica şi coordona dinamica unui joc bilateral.
Competenţe profesionale
1. Instrumental – aplicative – să alcătuiască, dirijeze şi evalueze complexele de exerciţii
specifice disciplinei
2. Competenţe de comunicare – relaţionare:
– să folosească terminologia disciplinei;
– să aplice cunoştinţele acumulate în situaţii profesionale diferite;
– să ofere exemple de exerciţii tehnico-tactice.
Dotări:
– teren de handbal, porţi handbal şi mingii, pentru lucrările practice;
– biblioteca: lucrări de referinţă şi articole în domeniu.
Materiale didactice:
– materiale pe suport electronic;
– manuale şi cărţi de specialitate;
7
– jaloane, ştachete, cercuri, cretă.
Structura cursului
Bibliografie obligatorie:
Cătună, G. C.; Alupoaie, M, Handbal – Caiet de lucrări practice. Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006.
Kunst Ghermănescu, I.; Hnat, V., Handbal I, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2000 (şi ediţia I, 1996).
Kunst Ghermănescu, I.; Gogâltan, V.; Jianu, E.; Negulescu, I., Teoria şi metodica handbalului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
Metoda de evaluare
Examenul final se susţine sub forma examenului oral, ţinându-se cont de activitatea şi evaluarea
pe parcurs la lucrările practice, în concordanţă cu Programa analitică şi Calendarul disciplinei.
.
8
Unitatea de învăţare 1
NOŢIUNI GENERALE DESPRE METODICA ÎNVĂŢĂRII
SCURT ISTORIC
Cuprins
1.4. Introducere
1.5. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.6. Conţinutul unităţii de învăţare
1.6.1. Metodele utilizate şi clasificarea lor în procesul de predare a jocului de handbal
1.3.2. Semnele convenţionale folosite în metodica învăţării handbalului
1.7. 3. Scurt istoric
1.5. Îndumar pentru verificare/autoverificare
1.1. Introducere
Handbalul este un joc sportiv tânăr, apărut în Europa la
sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea prin
transformarea unor jocuri cu caracter popular şi sub influenţa altor
jocuri, în special al fotbalului din a cărui idee fundamentală de joc s-a
inspirat cel mai mult.
Handbalul este un mijloc al educaţiei fizice deoarece
contribuie la întărirea sănătăţii, la dezvoltarea fizică armonioasă, la
dezvoltarea unor calităţi motrice, psihice, la însuşirea unor deprinderi
motrice.
Deoarece este un joc accesibil, atractiv, spectaculos, cu un
regulament uşor şi necesitând puţine materiale, handbalul este
cuprins în programele şcolare , începând cu clasa a V-a (el poate
coborî şi mai jos, chiar din clasele I-IV).
Jocul de handbal este cercetat din punct de vedere tehnic, tactic,
fizic, teoretic şi psihologic, sistematizând activitatea echipelor cu
rezultate foarte bune. Studiază apariţia, istoria şi evoluţia jocului,
realizează legătura între celelalte jocuri sportive împrumutând
metode şi mijloace de pregătire, procedee tehnice şi tactice.
Jocul de handbal este în strânsă înlănţuire cu alte discipline
precum igiena, fiziologia, anatomia, biochimia, biomecanica,
pedagogia şi psihologia sportivă.
Apărător
Atacant
Atacant
Portar
Mingii
Jaloane
11
Drumul mingii
Dribling
Drumul jucătorilor
Aruncare la poartă
La CM de seniori:
– 1961 ROM masc. în Germania aur
– 1962 ROM fem. în România aur
– 1964 ROM masc. în Cehoslovacia aur
– 1967 ROM masc. în Suedia bronz
13
– 1970 ROM masc. în Franţa aur
– 1973 ROM fem. în Iugoslavia argint
– 1974 ROM masc. în Germania aur
– 1990 ROM masc. în Cehoslovacia bronz.
La CM şi E de tineret:
– 1963 bronz în Suedia masc.
– 1967 aur în Olanda fem.
– 1995 aur în Brazilia fem.
– 1997 bronz în Coasta de Fildeş fem.
– 1998 aur în Slovacia la europene fete.
– 1999 aur în China fem.
– 1999 aur în Germania la europene fete.
– 2000 aur în Franţa fete.
La CM Universitar:
– 1963 – bronz masc. în Suedia.
– 1968 – argint masc. în Germania
– 1971 – bronz masc. în Cehoslovacia.
– 1973 – aur masc. în Suedia.
– 1975 aur masc. în România.
– 1977 aur masc. în Polonia.
– 1981 aur masc. în Franţa.
– 1984 aur masc.în Germania.
– 1987 aur masc. în România.
– 1990 argint masc. În Olanda.
– 1994 bronz fete în Slovacia.
– 1996 bronz fete în Bulgaria.
– 1998 argint fete în Polonia.
Trofee obţinute la handbal în 7, de echipele cluburilor sportive
româneşti:
Cupa federaţiei Internaţionale de handbal:
– Masc.: Minaur Baia Mare 1985
Minaur Baia Mare 1986
– Fem.: Chimistul Râmnicu Vâlcea 1984
Rapid Bucureşti 1993
Cupa Campionilor Europei:
Masc.: Dinamo Bucureşti1965
Steaua Bucureşti 1968
Handbaliştii şi handbalistele şi antrenorii lor au adus o reală
contribuţie la dezvoltarea handbalului din ţara noastră şi implicit la
handbalul internaţional.
– 4 medalii olimpice
– 11 medalii la CM de seniori în 7
– 13 medalii de CM universitari 6 aur
– 6 medalii de CM tineret şi juniori 5 aur
– 5 cupe ale campionilor europeni
– 4 cupe ale F. Internaţionale.
– 1 supercupă a camp.olimpici şi mondiali.
Oameni care au contribuit: Ioan Kunst Ghermănescu, Lucian
Grigorescu – cel mai mare secretar general de federaţie, Constantin
Popescu, Gogâltan Valeriu, Vlase Oprea antrenor – jucător, Gruia
Gheorghe, Cornel Oţelea, Cristian Gaţu, Ştefan Girtalan etc.
14
1.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
Metodele utilizate în procesul de predare a jocului de handbal în lecţia de educaţie fizică pot fi
utilizateurmătoarele:
– explicaţia;
– demonstraţia – este executată de către profesor/antrenor sau un elev/sportiv;
– exersarea – se face individual, cu partener sau în grup;
– observaţia;
– metoda jocurilor (de mişcare, pregătitoare);
– utilizarea kinogramelor, fotografiilor, filmelor etc.
Se exersează elementele şi mişcările simple şi apoi se trece la exersarea structurilor tehnice.
Execuţiile pot fi în relaţie de adversitate în superioritate numerică, în egalitate numerică sau în
inferioritate numerică cu adversar pasiv, semiactiv sau activ, cu exerciţii sub formă de concurs sau
jocuri pregătitoare, joc şcoală sau joc cu temă.
În procesul învăţării tehnicii acestui joc se disting, în prima fază, două metode:
– metoda globală – pentru învăţarea conţinutului în totalitate, recomandabilă în cazul
mişcărilor cu un grad redus de complexitate;
– metoda analitică – pentru însuşirea detaliată, pe secvenţe, aprofundată a
conţinutului unor elemente sau procedee mai complexe.
Scurt istoric
Apare în Europa la sfârşitul sec. XIX începutul sec. XX. Izvoarele din perioada istoriei antice
aduc mărturii că pe pământ s-au practicat jocuri cu mingea pe care le considerăm strămoşii
handbalului actual.
Mingea: apare ca obiectul magic, a fost confecţionat, din diferite materiale:
– la azteci – mingi din răşini negre;
– la arabi – fibre din palmieri lefate în formă sferică;
– la malaiezieni – din nucă de cocos;
– la chinezi – din piele.
Primele izvoare despre jocuri populare transformate în joc de handbal:
– În Danemarca se cunoaşte un alt joc de echipă, denumit „handbold” care se juca pe teren
redus cu reguli asemănătoare handbalului de astăzi.
– Înfiinţarea Federaţiei Internaţionale de Handbal – 1928 şi avea afiliate 11 ţări. Se tipăreşte
primul regulament internaţional.
Medalii şi titluri olimpice, mondiale şi europene cucerite de handbalul românesc.
Medalii obţinute de handbalul în 11:
– ROM fem. 1956 în Germania aur;
– ROM masc. 1959 în Austria argint;
– ROM fem. 1960 în Austria aur.
La Jocurile Olimpice:
– 1972 ROM masc. Bronz la Munchen (Ger) sport olimpic în 7
– 1976 ROM masc. Argint Montreal (Canada)
15
– 1980 ROM masc. Bronz Moacova (URSS) am învins URSS
– 1984 ROM masc. Bronz Los Angeles (SUA)
La CM de seniori:
– 1961 ROM masc. în Germania aur
– 1962 ROM fem. în România aur
– 1964 ROM masc. în Cehoslovacia aur
– 1967 ROM masc. în Suedia bronz
– 1970 ROM masc. în Franţa aur
– 1973 ROM fem. în Iugoslavia argint
– 1974 ROM masc. în Germania aur
– 1990 ROM masc. în Cehoslovacia bronz.
Trofee obţinute la handbal în 7, de echipele cluburilor sportive româneşti:
Cupa federaţiei Internaţionale de handbal:
– Masc.: Minaur Baia Mare 1985
Minaur Baia Mare 1986
– Fem.: Chimistul Râmnicu Vâlcea 1984
Rapid Bucureşti 1993
Cupa Campionilor Europei:
Masc.: Dinamo Bucureşti1965
Steaua Bucureşti 1968
Handbaliştii şi handbalistele şi antrenorii lor au adus o reală contribuţie la dezvoltarea
handbalului din ţara noastră şi implicit la handbalul internaţional.
– 4 medalii olimpice
– 11 medalii la CM de seniori în 7
– 13 medalii de CM universitari 6 aur
– 6 medalii de CM tineret şi juniori 5 aur
– 5 cupe ale campionilor europeni
– 4 cupe ale F. Internaţionale.
– 1 supercupă a camp. olimpici şi mondiali.
Oameni care au contribuit: Ioan Kunst Ghermănescu, Lucian Grigorescu – cel mai mare
secretar general de federaţie, Constantin Popescu, Gogâltan Valeriu, Vlase Oprea antrenor – jucător,
Gruia Gheorghe, Cornel Oţelea, Cristian Gaţu, Ştefan Girtalan etc.
16
Întrebări de control şi teme de dezbatere
Teste de evaluare/autoevaluare
• Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi ca propoziţia este adevărată) sau fals (dacă
consideraţi ca propoziţia este falsă).
17
Bibliografie obligatorie
Cătună, G. C.; Alupoaie, M, Handbal – Caiet de lucrări practice. Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006.
Kunst Ghermănescu, I.; Hnat, V., Handbal I, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000 (şi ediţia I, 1996).
Kunst Ghermănescu, I.; Gogâltan, V.; Jianu, E.; Negulescu, I., Teoria şi metodica hand-
balului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
18
Unitatea de învăţare 2
METODICA ÎNVĂŢĂRII JOCULUI DE HANDBAL
Cuprins
2.1. Introducere
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
2.3. Conţinutul unităţii de învăţare
2.3.1. Poziţia fundamentală de atac, de apărare şi deplasarea în teren
2.3.2. Prinderea, ţinerea şi pasarea mingi
2.3.3. Pasele de pe loc şi din deplasare
2.3.4. Driblingul simplu şi multiplu
2.3.5. Scoaterea mingii din dribling
2.3.6. Învăţarea aşezării în sistemul de apărare 6:0
2.3.7. Pasarea mingii în pătrundere succesivă
2.3.8. Învăţarea aruncării la poartă din săritură
2.3.9. Blocarea mingii
2.3.10. Schimbările de direcţie
2.3.11. Atacarea adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc
2.3.12. Prinderea mingii venită din urmă
2.3.13. Aruncarea la poartă din alergare
2.3.14. Replierea
2.3.15. Marcajul şi demarcajul
2.3.16. Încrucişarea simplă şi dublă
2.3.17. Preluarea, predarea şi schimbul de oameni
2.3.18. Blocajul şi plecarea din blocaj
2.3.19. Sistemul de apărare 5:1 zonă
2.3.20. Aşezarea în atac şi circulaţia mingi în sistem cu un pivot
2.3.21. Pasele speciale
2.3.22. Faza a II -a de atac
2.3.23. Faza a II -a de apărare
2.3.24. Aruncarea la poartă cu pas încrucişat
2.3.25. Aruncarea la poartă de pe extreme
2.3.26. Jocul portarului
2.3.27. Învăluirea interioară şi exterioară
2.3.28. Fentele de pasare şi aruncare
2.3.29. Plonjonul – plonjon cu cădere înainte, plonjon cu cădere laterală, plonjon sărit
2.3.30. Aruncarea la poartă cu evitare
2.3.31. Blocajul
2.3.32. Paravanul din mişcare şi la momente fixe
2.3.33. Aşezarea în teren la momente fixe
2.3.34. Contraatacul direct şi cu intermediar
2.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
19
2.1. Introducere
20
2.3. Conţinutul unităţii de învăţare
21
2.3.2. Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii
23
2.3.3. Pasele de pe loc şi din deplasare
25
2.3.4. Driblingul simplu şi multiplu
– „leapşa în dribling”
– pase în doi din alergare, precedate de dribling simplu
27
2.3.7. Pasarea mingii în pătrundere succesivă
2.3.14. Replierea
32
− pe jumătate de teren, apoi pe tot terenul, pe perechi,
atacant – apărător, pentru atacanţi se dă ca temă demarcajul, iar
pentru apărători, marcajul activ al adversarului direct;
− joc „ce fac eu să facă toţi” pe jumătate de teren, apoi pe
tot terenul;
− joc „măgăruşul” pentru marcajul la intercepţie;
− joc fără dribling;
− joc de handbal la o singură poartă cu efectuarea de marcaj
strâns pe jumătate de teren;
− joc de handbal la o singură poartă cu efectuarea de marcaj
cu supravegherea unei zone marcate cu creta.
33
2.3.17. Preluarea, predarea şi schimbul de oameni
34
2.3.19. Sistemul de apărare 5:1 zonă
35
2.3.20. Aşezarea în atac şi circulaţia mingi în sistem cu un pivot
36
− pasare printr-o pasă specială (denumită iniţial) la punct
fix sau printre jaloane.
37
2.3.23. Faza a II -a de apărare
38
2.3.25. Aruncarea la poartă de pe extreme
39
2.3.28. Fentele de pasare şi aruncare
40
− două şiruri pe posturile de inter dreapta şi centru, şi un
pasator pe postul de extremă. Interul execută o fentă de pasă spre
stânga urmată de pasă către extremă; centrul pleacă spre stânga,
schimbă direcţia de deplasare, primeşte mingea de la extremă şi
urmează aruncare la poartă precedată de fentă de aruncare;
− un apărător la 9 m şi două şiruri plasate pe posturile de
inter dreapta şi extremă dreaptă. Extrema porneşte în driblig, pasează
spre inter care execută o fentă de aruncare urmată de dribling spre
apărătorul lateral şi pasează extremei plecată din blocaj.
2.3.31. Blocajul
42
2.3.32. Paravanul din mişcare şi la momente fixe
43
2.3.33. Aşezarea în teren la momente fixe
44
2.4. Îndumar pentru verificare/autoverificare
45
Concepte şi termeni de reţinut
Teste de evaluare/autoevaluare
• Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi ca propoziţia este adevărată) sau fals (dacă consideraţi
ca propoziţia este falsă).
1. Pentru învăţarea poziţiei fundamentale de atac, de apărare, un exerciţiu folosit este: imitarea
poziţiilor fundamentale şi corectarea lor.
2. Pentru învăţarea aruncării la poartă din săritură, un exerciţiu folosit este: aruncări din săritură
cu bătaie pe o bancă de gimnastică.
46
Bibliografie obligatorie
• Cătună, G. C.; Alupoaie, M, Handbal – Caiet de lucrări practice. Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006.
• Kunst Ghermănescu, I.; Hnat, V., Handbal I, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000 (şi ediţia I, 1996).
• Kunst Ghermănescu, I.; Gogâltan, V.; Jianu, E.; Negulescu, I., Teoria şi metodica
handbalului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
47
Unitatea de învăţare 3
Cuprins
3.1. Introducere
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
3.3. Conţinutul unităţii de învăţare
3.3.1. Jocuri pentru ţinerea mingii
3.3.2. Jocuri pentru prinderea mingii
3.3.3. Jocuri pentru pasarea mingii
3.3.4. Jocuri pentru dribling
3.3.5. Jocuri pentru aruncarea la poartă
3.3.6. Jocuri pentru poziţia fundamentală în apărare
3.3.7. Jocuri pentru aşezarea în teren
3.3.8. Învăţarea jocului prin joc
3.3.9. Jocuri pentru contactul cu adversarul
3.3.10. Jocuri pentru marcajul adversarului
3.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
3.1. Introducere
49
Timpul alocat unităţii: 2 ore
51
3.3.8. Învăţarea jocului prin joc
Jocurile au un rol mare în integrarea socială a participanţilor. Jocul şi întrecerea sunt principalele
mijloace prin care se realizează funcţia emulativă a educaţiei fizice şi sportului. Jocurile pot fi
considerate ca activităţi plăcute, atractive, naturale, au o temă precisă, aleasă cu discernământ.
Jocurile ajutătoare urmăresc învăţarea şi perfecţionarea unor elemente, exerciţii de tehnică şi
tactică, dezvoltarea calităţilor motrice specifice diferitelor ramuri şi probe sportive.
52
Teste de evaluare/autoevaluare
• Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi ca propoziţia este adevărată) sau fals (dacă consideraţi
ca propoziţia este falsă).
1. Între jocurile pentru aşezarea în teren se regăseşte şi jocul Cine se orientează mai repede.
2. Între jocurile pentru contactul cu adversarul se regăseşte şi jocul Fereşte-te de minge.
Bibliografie obligatorie
Cătună, G. C.; Alupoaie, M, Handbal – Caiet de lucrări practice. Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006.
Kunst Ghermănescu, I.; Hnat, V., Handbal I, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2000 (şi ediţia I, 1996).
Kunst Ghermănescu, I.; Gogâltan, V.; Jianu, E.; Negulescu, I., Teoria şi metodica handbalului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
53
Unitatea de învăţare 4
Cuprins
4.1. Introducere
4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
4.3. Conţinutul unităţii de învăţare
4.3.1. Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul
gimnazial (V-VIII)
4.3.2. Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul
gimnazial clasa IX
4.3.3. Obiectivele prioritare (competenţe generale) ale procesului de predare a
handbalului în ciclul gimnazial
4.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
4.1. Introducere
Clasa a V-a
– Procedee tehnice folosite în atac :
• alergare cu schimbarea direcţiei;
• pasa în doi de pe loc, cu o mână de la umăr;
• 2-3 jucători, în acelaşi plan şi în adâncime;
•lateral, oblic, înainte şi înapoi;
• din lateral şi din urmă;
• dribling simplu şi multiplu;
• aruncarea la poartă din alergare cu pas adăugat.
– Procedee tehnice folosite în apărare:
• poziţia fundamentală şi deplasarea;
• întoarceri.
– Acţiuni tactice folosite în atac:
• demarcajul;
• aşezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc;
• repunerea mingii în joc de către portar.
– Acţiuni tactice folosite în apărare:
• aşezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0.
– Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor învăţate.
Clasa a VI-a
– Procedee tehnice folosite în atac: pasa din alergare; prinderea mingii
venite din urmă; dribling multiplu cu mâna stângă şi mâna dreaptă;
aruncare la poartă din alergare cu pas încrucişat;
55
• Aruncare poartă din săritură.
• Procedee tehnice folosite în apărare: deplasările specifice în poziţie
fundamentală; opriri, porniri, întoarceri;
• blocarea mingiilor aruncate spre poartă.
• Acţiuni tactice folosite în atac:
− demarcajul faţă de apărătorul care se repliază;
− depăşirea;
− aşezarea în atac în sistemul fără jucător pivot.
− Acţiuni tactice folosite în apărare:
– marcajul adversarului fără minge;
*marcajul adversarului cu mingea;
*intercepţia;
– aşezarea în sistemul de apărare 6:0.
Joc bilateral cu respectarea regulilor învăţate.
Clasa a VII-a
Procedee tehnice folosite în atac:
• pasarea mingii lateral, oblic înainte şi înapoi;
• pase laterale cu ameninţarea succesivă a porţii;
• dribling alternativ, cu mâna stângă şi cu mâna dreaptă;
• aruncarea la poartă din alergare;
– Procedee tehnice folosite în apărare:
• blocarea mingilor aruncate spre poartă;
• dribling.
– Acţiuni tactice folosite în atac:
• demarcajul;
• depăşirea;
• sistemul de atac cu jucător pivot.
– Acţiuni tactice folosite în apărare:
• intercepţia;
• cu mingea şi retragerea pe semicerc;
Aşezarea în apărare in sistemul 6:0.
– Joc bilateral cu respectarea regulilor, semicerc, fault, dublu dribling,
paşi.
Clasa a VIII-a
Procedee tehnice folosite în atac:
• pase laterale cu ameninţarea succesivă a porţii;
• circulaţia jucătorilor la semicerc;
• pasa lungă de contraatac;
• driblingul multiplu, cu variaţii de ritm şi schimbarea direcţiei;
• aruncarea la poartă din săritură; din plonjon.
– Procedee tehnice folosite în apărare:
• scoaterea mingii din dribling;
• deplasările specifice pe semicerc.
– Acţiuni tactice folosite în atac:
• pătrunderea;
• aşezare în sistemul de atac cu un jucător pivot.
– Acţiuni tactice folosite în apărare:
• replierea;
• atacarea jucătorului cu minge şi retragerea la semicerc;
• aşezare în sistemul de apărare 5 + 1.
– Joc bilateral.
56
4.3.2. Obiectivele prioritare (cadru) ale
procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial
(clasa a IX -a)
1. Dezvoltarea capacităţii motrice generale şi a celei specifice
ramurilor de sport.
2. Menţinerea stării de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare la
condiţii variate.
3. Stimularea interesului pentru practicarea independentă a
exerciţiilor fizice şi sportului.
4. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a celui competitiv, în scopul
integrării sociale a elevilor.
− procedee tehnice în atac: prinderea mingii, lateral, oblic
înainte şi înapoi, dribling simplu şi multiplu, aruncarea la
poartă de pe loc, aruncarea la poartă cu elan de pas
adăugat*, aruncarea la poartă din săritură;
− procedee tehnice în apărare: poziţia fundamentală şi
deplasările specifice, alergarea de viteză pentru repliere,
cu fata şi cu spatele, blocarea mingiilor aruncate de
adversar;
− acţiuni tactice în atac: (demarcajul, pătrunderea, sistemul
de atac cu un jucător pivot);
− acţiuni tactice în apărare: (marcajul pe semicerc, marcajul
adversarului în timpul replierii, sistemul de apărare 6:0;
− jocul portarului: blocarea şi respingerea mingii, repunerea
mingii în joc;
− joc bilateral.
4.3.3. Obiectivele prioritare (competenţe generale) ale procesului de
predare a handbalului în ciclul gimnazial
57
4.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
Fiind mijloc al educaţiei fizice contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă, creşterea indicilor
de pregătire fizică, la întărirea sănătăţii, la formarea personalităţii şi la dezvoltarea unor calităţi
motrice, psihice.
Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial
(V-VIII):
− dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţilor sportive;
− asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de
către elevi, în şcoală şi în afara acesteia;
− favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate conform particularităţilor de vârstă şi de
sex ale elevilor;
− dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale.
Teste de evaluare/autoevaluare
• Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi ca propoziţia este adevărată) sau fals (dacă consideraţi
ca propoziţia este falsă).
59
Bibliografie obligatorie
Cătună, G. C.; Alupoaie, M, Handbal – Caiet de lucrări practice, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006.
Kunst Ghermănescu, I.; Hnat, V., Handbal I, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2000 (şi ediţia I, 1996).
Kunst Ghermănescu, I.; Gogâltan, V.; Jianu, E.; Negulescu, I., Teoria şi metodica handbalului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
60
Unitatea de învăţare 5
NOŢIUNI DE REGULAMENT AL JOCULUI DE HANDBAL
Cuprins
5.1 Introducere
5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
5.3. Conţinutul unităţii de învăţare
5.3.1. Terenul
5.3.2. Principalele reguli ale jocului
5.4. Îndumar pentru verificare/autoverificare
5.1 Introducere
61
5.3. Conţinutul unităţii de învăţare
5.3.1. Terenul
63
Portarul nu are dreptul
Să pună în pericol adversarul în timpul acţiunii de apărare, să
părăsească spaţiul de poartă având mingea sub control; să atingă
mingea care stă sau se rostogoleşte pe sol, în afara spaţiului de poartă,
atunci când el se găseşte în spaţiul de poartă, să aducă mingea în
spaţiu de poartă, când aceasta stă sau se rostogoleşte pe sol, în
câmpul de joc, să revină în spaţiul de poartă, cu mingea sub control.
Jucarea mingii
Se permite: aruncarea, prinderea, oprirea, împingerea sau
lovirea mingii, prin folosirea mâinilor, braţelor, capului, toracelui,
coapselor şi genunchilor; ţinerea mingii pentru maximum 3 secunde,
chiar când jucătorul este întins pe sol; să se facă maximum 3 paşi cu
mingea.
Aruncarea de începere
La începutul jocului, aruncarea de începere a jocului se
execută de către echipa care a câştigat la aruncarea monedei şi a ales
să aibă mingea în posesie. Adversarii au atunci dreptul să-şi aleagă
terenul.
Echipele schimbă terenurile în a două repriză. Aruncarea de
începere în cea de-a doua repriză va fi executată de către echipa care
nu a executat această aruncare în prima repriză.
După înscrierea unui gol, jocul se reia cu o aruncare de
începere executată de către echipa care a primit golul.
Aruncarea de începere se execută în orice direcţie, de la
centrul terenului. Aruncarea este precedata de un semnal sonor dat
prin fluier, şi trebuie executată în timp de 3 secunde. Jucătorul care
execută aruncarea de începere trebuie să se poziţioneze cu cel puţin
un picior pe linia de centru, iar celălalt picior pe linie sau înapoia
liniei, şi să rămână în această poziţie până când mingea a părăsit
mâna sa. Coechipierii săi nu au voie să treacă linia de centru înaintea
semnalului fluierului.
64
5.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
Regulamentul jocului de handbal cuprinde puţine reguli. Ele sunt simple şi uşor de înţeles şi
aplicat chiar după primele lecţii de iniţiere.
Terenul de joc este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri şi lăţimea de 20 metri, şi se compune
din 2 spaţii de poarta şi o zonă de joc.
Toate liniile terenului fac parte integrantă din spaţiile pe care le delimitează.
Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucători de peste 16 ani este de 2 reprize a 30
minute. Pauza dintre reprize este în mod normal de 10 minute.
Mingea este confecţionată din piele sau material sintetic. Mingea trebuie să fie sferică.
Suprafaţa mingii nu trebuie să fie strălucitoare sau alunecoasă.
O echipă este formată din până la 14 jucători. Pe terenul de joc nu este permis să se găsească mai mult
de 7 jucători dintr-o echipă în acelaşi timp. Toţi jucătorii de câmp ai unei echipe trebuie să poarte
echipament uniform.
Se permite: aruncarea, prinderea, oprirea, împingerea sau lovirea mingii, prin folosirea
mâinilor, braţelor, capului, toracelui, coapselor şi genunchilor; ţinerea mingii pentru maximum 3
secunde, chiar când jucătorul este întins pe sol; să se facă maximum 3 paşi cu mingea.
Un gol este marcat când întreaga circumferinţă a mingii a trecut întreaga lăţime a liniei de
poartă, dacă nu s-a produs nici o abatere de către aruncător sau coechipieri înainte sau în timpul
aruncării.
65
Teste de evaluare/autoevaluare
• Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi ca propoziţia este adevărată) sau fals (dacă consideraţi
ca propoziţia este falsă).
2. Un gol este validat când întreaga circumferinţă a mingii a trecut întreaga lăţime a liniei de
poartă, şi s-a produs o abatere de către aruncător.
a) A+B
b) A+ C
c) B+ C
66
Bibliografie obligatorie
Cătună, G. C.; Alupoaie, M., Handbal – Caiet de lucrări practice, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006.
Kunst Ghermănescu, I.; Gogâltan, V.; Jianu, E.; Negulescu, I., Teoria şi metodica
handbalului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
Kunst Ghermănescu, I.; Hnat, V.; Handbal I, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000 (şi ediţia I, 1996).
www.frh.ro.
67
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE
68