MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA FEG EDUCATION ROSIORII DE VEDE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU

CERTIFICAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
Nivelul 5 de calificare
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist

Indrumator, Cursant,
As. Popescu Rodica Grigore Marinela

Rosiorii de Vede, 2018

 CUPRINS
Argument
Capitolul I : ……………………………………………………..pag7
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ORGANELOR
GENITALE FEMININE
Capitolul II : …………………………………………………..pag18
NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESFRE FIBROMUL UTERIN
1. Definiţie ………………………………………… ……pag18
2. Etimologie………………………………………………pag18
3. Generalităţi………………………………………….….pag18
4. Etiopatogenie………………………………….. ………pag19
5. Morfopatologie…………………………………………pag20
6. Simptomatologie………………………………………..pag23
7. Investigaţii clinice şi de laborator………………………pag26
8. Diagnosticul fibromului uterin……………………… …pag27
9. Evoluţia şi prognosticul fibromului uterin ……………..pag28
10. Complicaţiile fibromului uterin…………………………pag28
11. Tratamentul fibromului uterin ………………………….pag30
12. Impactul psihologic al histerectomiei…………………...pag34
13. Pregătirea preoperatorie…………………………………pag35
14. Îngrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale………pag37
15. Îngrijirile postoperatorii. Rolul asistentei medicale……..pag37
16. Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin……………..pag39
Capitolul III : …………………………………………………..pag41
METODE ŞI MIJLOACE DE LUCRU
Capitolul IV :……………………………………………………pag42
PREZENTAREA CAZURILOR
Capitolul V :…………………………………………………….pag80
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE………………………………………………..pag81
 ARGUMENT
Trecand si eu prin experienta unei interventii chirurgicale de acest gen,
inţeleg ce înseamnă suferinţa şi mai ales ce înseamnă viaţa, de aceea consider
problemele de îngrijire trebuie bine cunoscute şi stapânite deoarece de aplicarea lor
corectă şi promptă depinde vindecarea bolnavilor şi evitarea sau prevenirea
complicaţiilor.
Am ales să vin în sprijinul femeilor cu probleme genitale, atât ca femei cat şi
din prisma problemelor pe care le ridică educaţia sanitară cât şi profilaxia.
Lucrarea de faţă se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai întalnite afecţiuni
genitale feminine: fibromul uterin, tumora benignă cu incidenţă crescută care
afectează o categorie largă de femei.
Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuşi cunoştinţe noi
despre afecţiunile aparatului genital feminin, despre fibromul uterin în principal, cât
şi pentru aprofundarea cunoştinţlor dobândite anterior.
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenţă multitudinea
îngrijirilor acordate bolnavelor operate de fibrom uterin. Medicul specialist nu poate
să acţioneze singur în vederea obţinerii succesului scontat. Pentru a efectua operaţia
şi a acorda bolnavei îngrjirile corespunzătoare este nevoie de o echipă completă în
care cadrele medii au un rol important. Actul operator necesită o pregătire
minuţioasă, preoperator şi apoi urmărirea atentă a stării de sănătate.
 Capitolul I
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ORGANELOR
GENITALE FEMININE
Organele genitale ale femeii îndeplinesc funcţia de reproducere, si acestea
sunt:
organe genitale externe
organe genitale interne
Organele genitale externe sunt alcătuite din:

Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic

acoperit de un tegument cu peri.
Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata
externa si cu foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se
unesc formând inainte comisura anterioara si apoi comisura posterioara. In
profunzimea lor se afla situate corpul vulvar format din ţesut erectil.
Labiile mici sau nimfele sunt nişte cute in care tegumentul suferă o tranziţie
către mucoase.
Glandele Bartholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse
intre bulbul vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreţie
este situat in unghiul dintre baza labiei mici si inelul himenal.
Clitorisul este organul erectil situat inaintea si deasupra meatului urinar.

7
El este format din cei doi corpi cavernoşi inserati pe ramurile ischipubiene.
Clitorisul, nimfele si meatul urinar (orificiul extern al uretei) delimitează un
spaţiu triunghiular numit vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se
deschid si canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constituenţi ai
aparatului erectil alături de clitoris.
Himenul este o membrană muco-fibro-elastica reprezentând graniţele dintre
organele genitale externe si cele interne. Membrana himenală prezintă
orificiul care permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezintă
configuraţii variate.
Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.
Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva.
Lungimea sa este variabilă intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit
anteroposterior, incăt i se poate distinge un perete posterior in raport cu
vezica urinară si cu uretra, si un perete posterior in raport cu rectul si fundul
de sac peritoneal Douglas; pereţii laterali ai vaginului vin in contact cu
muşchiul ridicător anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului.
Limita extremităţii inferioare a vaginului este formată din membrana
himenală, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioară,
vaginul se inserează pe colul uterin, înconjurând porţiunea vaginală a
colului. Se realizează astfel un sanţ circular numit don sau fundul de sac
vaginal. Vaginul este un canal musculo-membranos elastic care face legătura
intre organele genitale interne si externe.
Trompele. Trompa uterină, tuba sau salpinga se prezintă ca un conduct
neregulat, cilindric, care la un capăt se deschide liber in cavitatea
peritoneală, iar la celălalt se continuă cu cornul uterin. La nivelul tubelor se
întâlneşte ovulul cu spermatozoidul si se produce fecundaţia. Prin ele, oul
ajunge in uter.
Trompa are o lungime de 10-12 cm si se împarte in patru porţiuni:

8
a) portiunea interstiţială (intramurală) se află in grosimea musculaturii
uterului;
b) porţiunea istmică este porţiunea de langă uter, strâmbată având o lungime
de 3-4 cm.; '
c) porţiunea ampulară este cea mai largă, flexoasă;
d) porţiunea pavilionară cu care se termină; trompa are forma de pâlnie ai
cărei pereţi sunt crestaţi puternic si tranformaţi in franjuri, fimbrii tubare.
Pavilionul se afla in imediata vecinătate a ovarului. Trompa prezintă un mic
mezon (mezosalpinx), care este format de peritoneu si prin care ea primeşte
vasele si nervii. Rolul trompei este de a capta ovulul si a-1 aduce după
fecundaţie spre uter. Timpul necesar ca să ajungă in uter este de 7-8 zile.
Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o
parte si de alta a uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita
foseta ovariană, înapoia ligamentului larg si a trompei. Sunt de mărimea unei
nuci uscate, au o culoare albicioasă si prezintă suprafaţa neregulată cu
numeroase cicatrice si şanţuri. Este singurul organ din cavitatea abdominală
neacoperit de peritoneu, acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe
unde intră si ies vasele si nervii). Ovarul este un organ relativ mobil,
ligamentele sale fiind foarte laxe. Trompele si ovarele alcătuiesc anexele
uterului. Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticală, si
altul central numit medulară. Zona corticală conţine foliculii ovarieni in
diferite stadii de dezvoltare, corpul galben si ţesutul conjunctiv.
Foliculii ovarieni conţin celule de reproducere feminine numite ovule. Cand
ovulul a fost fecundat si incepe sarcina, corpul galben creste si ramăne
funcţional câteva luni de zile. In caz contrar, el evoluează cam in două
săptămâni si este înlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persistă multă
vreme in ovar. Zona medulară a ovarului este foarte vascularizată, conţine
ţesut conjunctiv, fibre elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul

9
are rolul de a produce ovulul, care, după fecundare, dă naştere ovulului
incepănd deci sarcina.
Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvoltă oul; la sfârşitul
sarcinii el expulzează fătul si anexele lui. Este un organ median, fără
pereche. Uterul are forma unui trunchi de con, turtit in sens anteroposterior,
având baza orientată in sus si vârful trunchiului in jos. Aproximativ in partea
sa mijlocie uterul prezintă o ingustare aproape circulară numită istm, care il
imparte in doua porţiuni diferite ca formă si dimensiune: una superioară, mai
voluminoasă numită corp, si alta inferioară numită col.

Colul uterin, de aspect conic, este separat pe linia inserţiei vaginului intr-o
porţiune intravaginală si una supravaginală. Porţiunea intervaginală prezintă
in centrul ei deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. Canalul
cervical se continuă in sus in porţiunea supravaginală, deschizăndu-se in
cavitatea uterină printr-un orificiu, numit orificiu intern.
Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, căruia i se
descriu: două feţe (vezicală si intestinală); două margini (dreapta si stânga);
fundul si două unghiuri tubare. Corpul uterin este supus influenţei
hormonilor ovarieni mai mult decât celelalte segmente ale aparatului genital.

10
Corpul este implantat oblic faţa de vagin, axul uterului făcând cu axul
vaginului un unghi deschis inainte, denumit unghiul de versiune. înclinaţia
uterului pe vagin poate varia in mod fiziologic sau patologic. Axul colului
uterin face cu axul uterului un unghi deschis inainte numit unghi de flexiune.
In mod normal uterul este situat in planul sagital uşor anteversat si
anteflectat. Uterul are o mare mobilitate si işi menţine poziţia datorită
ligamentelor sale: largi, rotunde, uterosacrate. In afară de acestea, uterul mai
este menţinut si de ţesutul conjunctiv pelvian, si de sistemul de susţinere
constituit din planşeul pelviperineal.
Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
a) mijloacele de suspensie
b) mijloacele de susţinere.
Ligamentele uterine sunt:
- ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care
înveleşte uterul si trompele; ajunse la marginile uterului, foiţele pritoneale se
alipesc si trec mai departe lateral spre peretele pelvian. Marginile superioare
ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul, iar pe faţa posterioara
intâlnim mezoovarium; lateral la peretele excavaţiei ligamentului larg şi
continuă cu ligamentul lomboovarian.
- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intind de la
coamele uterine pâna la regiunea pubiană, ridică un plin peritoneal pe fata
anterioară a ligamentului larg, parcurg canalele inghinale si se termină in
regiunea muntelui venerian si in labile mari sub forma de "laba gâştii".
Rolul lor este de orientare a uterului si mai puţin de suspensie.
- ligamentele uterosacrate se inseră pe istmul uterin înconjuară rectul si se
inseră pe sacrum. Conţin pe langă ţesut conjunctiv si fibre musculare netede.
Aceste ligamente contribuie in mare măsura la susţinerea uterului in poziţia
sa normală de flexie. Este singurul ligament adevărat.

11
Ţesutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu si este alcătuit din
tracturi fibroase care se fixează de colul uterin, domul vaginal si pe pereţii
escavaţiei pelviene. Mijloacele de susţinere sunt reprezentate de aderentele
la organele învecinate (aderente la vezică si rect).
Perineul constituie cel mai important mijloc de susţinere al uterului,
transmiterea foiţelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin
intermediul vaginului.
Structura uterului:
Peretele corpului uterin aceste alcătuit dintr-un strat muscular dens
-miometrul- căptuşit la interior de o mucoasă - endometrul - si tapetat înspre
cavitatea peritoneală de peritoneu- perimetrium.
Tunica seroasă sau perimetrul, este formată din foita peritoneală care
îmbracă uterul.
Invelitoarea peritonală este dedublată pe faţa ei profundă de ţesut conjunctiv
- stratul subseros.
Tunica musculară sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat
(grosimea medie de 15 mm). Este format din mănunchiuri de fibre
musculare netede separate, dar in acelaşi timp solidarizate intre ele prin ţesut
conjunctiv; conţine si numeroase vase sanguine. Fibrele musculare au un
important rol în închiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologică).
Tunica mucoasă sau endometrul aderă strâns la miometrul fără interpunerea
unei submucoase.. Mucoasa cavităţii uterine este netedă, are o culoare roză-
rosiatică; foarte aderentă la miometru.
Grosimea ei variază in funcţie de etapele ciclului menstrual.
Mucoasa uterină este puternic hormonodependentă si supusă unor intense
modificări ciclice.
Mucoasa istmului are aceleaşi caractere histologice cu cea a corpului.
Mucoasa canalului cervical este încreţită, destul de groasă si rezistentă. Ea
este de tip glandular.
12
Glandele corpului secretă un mucus gros, uşor alcalin care protejează
cavitatea uterină impotriva infecţiilor ascendente din vagin si facilitează
ascensiunea spermatozoizilor spre această cavitate.
Mucoasa portiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, Celulele
straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele
cancerigene).
Mucoasa exocolului suferă, impreună cu mucoasa vaginală, o descuamaţie
permanentă. La nivelul colului uterin, mucoasa glandulară cervicală este
separată de mucoasa pavimentoasă necheratinizată a exocolului. Zona de
demarcaţie dintre cele două se numeşte joncţiunea cervico-vaginală.
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează, volumul lui creste
puţin, dar nu devine mai dur, ci dimpotrivă consistenta lui scade. Cele mai
evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavităţii uterine.
Vascularizatia organelor genitale
Este asigurată de artere, vene si vase limfatice.
Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruşinoasa
internă, ramură a arterei hipogastrice si artera ruşinoasă externă, care vine
din artera femurală.
Organele genitale interne sunt irigate de artera uterină, artera ovariană, artera
ligamentului rotund, artera funiculară si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginală si hemoroidală medie si artera cervico-
vaginală.
Trompa este irigată de artera uterină si ovariană.
Ovarul este vascularizat de artera ovariană.
Sistemul nervos formează fluxuri bogate care explică posibilitatea
apariţiilor hemoragiilor masive, a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor.
Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine, apoi
plexurile venoase uterine. Din acestea sângele este condus pe două căi: in
jos spre venele uterine care se varsă in iliaca internă, in sus spre venele tubei
13
si ale ovarului in vena ovariană. Din plexurile uterine pleacă si venele
ligamentului rotund.
Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării
inflamaţiilor. Limfaticile provin din trei reţele: mucoasă, musculară si
seroasă si formează reţeaua subseroasă, care desi formează un plex continuu,
drenajul limfatic al uterului se descrie separat pentru corp si col din anumite
considerente practice, clinice.
Limfaticile corpului se adună aproape toate înspre unghiurile uterului
plexul hipogastric inferior.
Inervaţia
Inervaţia vaginului este dată de plexul pelvic si plexul sacral.
Organele genitale externe si treimea interioară a vaginului sunt inervate de
nervul ruşinos intern care provine din plexul sacral.

14
15
 Menstruaţia este prierderea de sânge periodică si temporară prin
organele genitale, care se produce ciclic, incepănd cu pubertatea si sfârşind
cu menopauza, constituind expresia activităţii feminine.
Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinţă a relaţiilor hipotalamo
- hipofizare - ovariene in care fenomenele se condiţionează reciproc astfel:
periodicitatea 27 zile, durata 3-5 zile (rar 5-6 zile), cantitatea variază intre
50-200 gr.
Mucoasa uterină este alcătuită din două straturi:
a) stratul superficial sau funcţional, care se elimină cu menstruaţia;
b) stratul bazal, din care se va reface mucoasa in cursul ciclului următor.
Mucoasa uterină nu ramăne niciodată in repaus, tot timpul suferă schimbări
in structura sa.
Există o strânsă corelaţie intre procesele ciclice, care se petrec in ovar si
modificarile concomitente ale mucoasei uterine. Imediat dupa menstruaţie,
mucoasa uterină este foarte subţire, alcătuită numai din stratul bazal
începând din acest moment, ea se ingroasă treptat, glandele se alungesc,
ajungând in a 14-a zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. Această
fază de dezvoltare a mucoasei se numeşte faza proliferativă, ea durează in
medie 14 zile, calculând din prima zi a menstruatiei. In această perioadă
ovarul secretă foliculina, din ce in ce mai mult, influenţând endometrul care
va răspunde printr-o proliferare intensă.
De la a 15-a zi a ciclului menstrual, mucoasa uterină isi continuă hipertrofia,
iar glandele mucoase se dezvoltă foarte mult si capată un aspect secretos-
Această fază este faza secretorie.
Foliculina creste progresiv si in această perioadă, pănă la câteva zile inainte
de menstruaţie, ea este insoţită de al II-lea hormon secretat de ovar-
progresteronul sau luteina. Deoarece sunt prezenţi cei doi hormoni in
organism - foliculina si progesteronul denumim aceasta faza foliculino
-luteinică, in care mucoasa uterină se pregăteşte pentru nidarea ovulului
16
fecundat. Dacă ovulul eliminat de ovar prin trompă nu este fecundat dupa a
28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a fază numită menstruală, care
durează 3-5 zile. Dacă ovulul a fost fecundat, apare sarcina; mucoasa uterină
se dezvoltă cu scopul pregătirii unui cuib propice ovulului in creştere. Prima
menstră (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaţie arată
instalarea menopauzei intre 48-55 ani si care este insoţită de incetarea
funcţiei ovariene.

Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de

incitaţiile hormonale din partea ovarelor, astfel că există o corelaţie strânsă
intre procesele ciclice care se petrec in orav si modificările concomitente ale
mucoasei uterine.
Mucoasa vaginală va reacţiona si ea sub influenţa hormonilor genitali.
Epiteliul vaginal este format din 3 straturi de celule:
a) stratul bazal profund,
b) stratul intermediar,
c) stratul superficial.
Epiteliul vaginal are 2 funcţii importante: de a acumula glicogen si de a
cornifica la suprafaţă. Ambele funcţii se exercită in timpul dezvoltării
foliculilor, prin urmare in plină activitate foliculinică. Foliculina determină
proliferarea, depunerile de glicogen si cornificarea celulelor mucoasei
vaginale.
Ciclul ovarian:
Inceputul activităţii ovarelor se face in perioada pubertăţii, perioada de
maturitate sexuală si de apariţie a primelor menstruaţii. Ovarele prin secreţia
lor au o funcţie dublă:
- secreţia externă, prin care se elimină ovulele cu rol in perpetuarea speciei.

17
- secreţia internă — hormonală, care produce o serie de transformări locale
ale organelor genitale, de asemenea creează condiţiile necesare pentru
fecundaţie si menţinerea sarcinii.
Din punct de vedere hormonal, ovarul prezintă un ciclu corespunzător celor
2 faze de transformări foliculare.
In primele zile de ciclu menstrual, foliculina este secretată in cantitate mică,
ca după aceea să crească progresiv, continuă să crească si in faza de
luteinizare, ca să scadă brusc in câteva zile înainte de menstruaţie.
Sub denumirea de foliculină sunt inglobaţi un complex de hormoni
numiţi estrogeni. Aceşti hormoni sunt: foliculina sau hormon al feminităţii si
progesteronul sau luteina.
Secreţia ovarului este stimulată si menţinută de secreţiile specifice
ale glandei hipofize: hormoni gonadotropi. Secreţiile hipofizei depind direct
de integritatea si conexiunile hipotalamusului.
Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru că ele interceptează
un mesaj transmis de hormoni intr-un mod specific.
Orice abatere de la normal aduce la perturbări care se observă la
intregul nivel al organismului.

18
 Capitolul II
NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL UTERIN
1. Definiţie
Fibromul uterin este o tumoare benignă format din ţesut muscular neted de
tip miometrial şi din ţesut conjunctiv.
 este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai frecventă;
 se dezvoltă din musculatura netedă a peretelui uterin ( miom ), dar
prezintă şi o componentă conjunctivă, de unde şi denumirea de
fibrom;
 a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca şi „pietre ale uterului”.

2. Etimologie
Fibro (greacă) = fibră + oma (greacă) = umflătură
3. Generalităţi
 Sinonime: leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi

19
 Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca “pietre
ale uterului”. Hipocrate descrie cazul unei femei de 60 de ani, care după ce a
prezentat dureri abdominale a eliminate prin vagin o “piatră” (fibrom
calcifiat)
 Incidenţă: se apreciază că 20% dintre femeile de peste 35 de ani au fibrom
uterin cunoscut. Fibomul uterin este de trei ori mai frecvent la femeile
negrese datorită unei predispoziţii genetice.
Numarul fibroamelor este variabil, uneori se întâlneşte un singur nodul
fibromatos în uter, dar pot fi şi mai mulţi nodule fibromatoşi
(polifibromatoză)
 Vârsta: în mod obişnuit fibromul uterin apare la o vârstă tânară, dar de obicei
nu produce simptome, până la 30-45 de ani. După menopauză fibroamele
prezente involuează, iar altele nu mai cresc.
 Antecedentele patologice şi bolile associate fibromului: asocierea fibromului
cu tulburări cardiac, HTA este interpretată difeit. Pentru unii autori, asocierea
este o simplă coincidenţă, din cauza răspândirii mare a bolilor cardiace şi
fibromului la aceeaşi vârstă. Alţi autori atribuie fibromului uterin un rol în
apariţia bolilor cardio-vasculare. De asemenea se discută existenţa triadei:
fibrom uterin – HTA – obezitate, ca un sindrom bine individualizat.
Creşterea în greutate este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea
fibromului uterin.
4. Etiopatogenia
Majoritatea opiniilor indică originea tumorii în elementele musculare ale
uterului, părerea diferă însă dacă tumora se dezvoltă în fibrele muscular
proprii miometrului sau din musculature pereţilor musculari.
- Originea celulelor generatoare ale tumorii:

20
 a) Studiile histologice: au admis că fibromul uterin ia naştere din celulele muscular
netede tinere însă incomplete diferenţiate, dar făcând parte din elementele
normale ale muşchiului uterin.
b) Originea vasculară a fibromului uterin este susţinută iniţial de Klebs, care
consider reţeaua vasculară drept sursă de dezvoltare a tumorii. Astfel, în sprijinul
teoriei vasculare a fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de
leiomiom, în care aspectul histopatologic arată o dispunere ordonată a nucleelor
sub efectul dezvoltării şi creşterii celulelor tumorale în jurul vaselor.
- Etiologia fibromului uterin
Există mai multe teorii:
 Teoria hormonală: apariţia fibromului datorită tulburărilor hormonale;
Nitherspoon emite teoria hiperfoliculinemiei, stabilind o legătură de cauzalitate
între formarea chistelor ovariene cu secreţie crescută de estrogen şi hiperplazia
de endometru cu care se asociază frecvent fibromul uterin.
Fibromul uterin se dezvolta cu precădere în perioada de activitate ovarian, creşte
în timpul sarcinii, după tratamente cu Clomifen, contraceptive şi regresează
după menopauză.
 Teoria genetică: existenţa unei gene care prin diverse mutaţii ar duce la
constituirea formaţiunii tumorale.
 Teoria musculară: apariţia fibromului ca o roliferare a ţesutului muscular şi
conjunctiv vascular
 Teoria resturilor embrionare: se consider fibromul ca fiind consecinţa unor
resturi embrionare localizate perivascular, care se multiplică formând aglomerari
concentric de fibre musculare netede la periferia cărora proliferează ţesutul
conjunctiv.
 Teoria neurofibromatozei: explică apariţia fibromului utrin în cadrul unui proces de
neurofibromatoză generalizată. Fibromul uterin se dezvoltă de obicei între 30-45 de
ani fiind foarte rar întâlnit înainte de 25 de ani. Nu apare niciodată înaite de

21
 pubertate sau după menopauză. În timpul sarcinii fibromul creşte în dimensiuni din
cauza modificărilor hormonale.
5. Morfopatologia
- Tipuri de localizări
Fibromul uterin se prezinta ca o farmaţiune tumorală unică sau cel mai adesea
multiplă, de dimensiuni variabile se distinge de ţesuturile din jur şi modifică
forma uterului. Localizarea fibromului uterin este variată în raport cu diferite
segmente ale uterului sau ale muşchiului uterin:
 Localizarea corporeală – cea mai frecventă, sediul tumorii putând fi fundic,
peretele anterior sau posterior uterin. Situaţia tumorii localizată pe peretele
posterior antrenează o retroversie uterină fixă foarte dureroasă.
 Localizarea cervical – este mai rară, coexistând cu fibromioamele corpului.
Sediul poate fi supra vaginal, se situează anterior sub peritoneu comprimând
vezica şi uretra, alteori posterior sau lateral între foiţele ligamentului larg
realizănd fibroame uterine intraligamentare. Sediul intravaginal interesează mai
ales buza anterioară a colului.
 Localizarea subperitoneală (fibromioamele subseroase) pot fi sesile
modificând mai mult sau mai puţin conturul uterului, sau pediculate, când pot
torsion sau chiar rupe.
 Localizarea în plin miometru – intramural sau interstiţiale, când sunt de
dimensiuni mici nu modifică conturul uterului, dar când cresc în volum produc
o marire a uterului ce devine neregulat, nodular.
 Fibromul uterin submucos – se dezvoltă sub endometru, deşi este mai
puţin frecvent are o mare importanţă clinic prin sângerările pe care le
dertermină. Prin dispoziţia submucoasă deformează mai mult sau mai puţin
cavitatea uterină, iar uneori dezvoltă un pedicul, devenind liber de cavitatea
uterină, în această formă sub efectul contracţiilor uterine tinde să se elimine
prin col realizând: fibromul submucos uterin pediculatîn stare născândă.

22
- Numarul şi dimensiunile
Nodulii fibromatoşi au numar şi dimensiuni variabile: cei mici pot fi
microscopic sau de 1-2 mm; cei mari pot atinge dimensiuni variabile –
gigantic care pot ajunge până la mărimea unui uter gravid la termen şi
greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau mai mult.
Tumorile colului sunt solitare, în schimb la nivelul corpului sau multiplii
nodului tumorali.
- Consistenţa fibromului
Consistenţa nodulilor este fermă, culoarea este albă-cenuşie sau rozată dupa
gradul de vascularizare şi prezintă diverse modificări în caz de necrobioză
sau alte degenerescenţe. Când nodulul este proaspăt secţionat se pot vedea
benzile muscular ce se intersectează sau sunt sub forma
unor vârtejuri. La femeile în vârstă se găsesc fibromioame calcificate a căror
duritate este ca si a osului.
- Transformări structural ale fibromului uterin
Fibromul poate fi sediul unor transformări degenerative benign ce survin ca
urmare a unor modificări circulatorii sau după tratamentul cu doze crescute
de progestative.
 Degenerescenţa calcară: fibroamele devin dense, durere, de culoare
albă-sidefie. În zonele cu necrobioză se depune calciu şi nodulii devin
devin duri şi grei ca nişte pietre; se întâlneşte numai după menopauză
la intervaluri relativ mari
 Degenerescenţa osoasă: mecanismul de producer nu este bine cunoscut
 Degenerescenţa edematoasă: produsă prin blocarea circulaţiei venoase de
întoarcere, este mai frecventă in sarcină şi lauzie. Fibromul creşte brusc în
volum, este mai moale, dar nu este dureros. Pe secţiune are zone gelatinoase,
galben-verzui sau mixomatoase.

23
  Necroza aseptic: este o complicaţie produsă prin ocluzia arterial a tumorii.
Clinic se manifestă prin alterarea stării generale, febră, apetit diminuat, greţuri,
balonare abdominal. Tumoarea creşte în vplum, devine mai moale şi sensibilă ,
iar pe secţiune este de culoare roşie închisă, vişinie.
 Necroza septică: se întâlneşte cel mai frecvent în localizări submucoase
pediculate. La examenul vaginal, nodulul este de culoare brun-verzuie-
negricioasă cu zone facelate şi cu miros fetid. Este prezentă alterarea stării
generale a bolnavei, dar de intensitate variabilă.
 Transformarea malign – cu incidenţă controversată, se manifestă clinic prin
creşterea şi înmuierea tumorii şi apariţia unor metroragii suggestive mai ales în
postmenopauză.
 Degenerarea grasă – este rară şi apare sub două aspect: ca sechelă sau
concomitant cu stadiile avansate ale distrofiei hialine, când vacuolele de
grăsime apar în cellule sau alteori se prezintă ca un ţesut adipos cu celule
rezultate din metoplazia celulelor muscular.
 Regresiunea fibromului uterin - este mai accentuată după naştere, în timpul
alăptării şi după instalarea menopauzei până la dispariţia prin citoliza celulelor
muscular miomatoase.
6. Simptomatologie
Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în funcţie de numărul, mări-
mea şi localizarea tumorilor.
Fibromul asimptomatic: Evidenţiat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen
ginecologic de rutină sau descoperit în timpul explorării chirurgicale a prlvisului.
- Hemoragiile uterine: Sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai
frecvent întâlnit la femeile cu fibrom uterin. Sângerările uterine se prezintă
foarte variat clinic. Explicaţia lor este dată de vascularizaţia crescută a
uterului, mărimea cavităţii uterine şi de o deficienţă în contracţia musculară
pentru a asigura hemostaza. În ordinea frecvenţei se întâlnesc :

24
- Menoragia: hemoragia menstruală – reprezintă cea mai obişnuită şi
caracteristică formă de sângerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se
instalează niciodată brusc, menstruaţiile devin progresiv mai abundente,
frecvent cu cheaguri, durează mai mult de o săptămână, sfârşind cu o serozitate
rozacee.
- Menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruaţie abundentă până
la menstruaţia următoare. Se întâlnesc cu o frecvenţă de aproximativ 22% din
cazuri.
- Metroragiile: Sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin între
menstruaţii, discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos
sau un polip fibros.
- Hidroreea: În perioada menopauzei se întâlnesc hemoragii continue cu
exacerbări. Leucoreea se întâlneşte sub formă hidroreică. Hidroreea constă
într-o pierderede lichid clar, apos, albicios, al cărei cantitate poate ajunge până
la 1 litru/ 24h. Pioreea – sau pierderi purulente – pot releva câteodată un polip
fibros pe cale de necrozare. Leucoreea banală nu este un semn de fibrom.
- Leucoreea:
- abundentă premenstrual, este un simptom comun; în fibromul uterin secreţia
cervicală este filantă, translucidă sau murdară când se însoţeşte cu endocervicită
şi/sau endometrită
- în obstrucţiile canalului cervical pot fi prezente descărcări intermitente de
conţinut seropurulent, sangvinolent de tip vomică uterină.
- Fibroamele dureroase: Apariţia durerilor avertizează că există ceva mai
mult decât un fibromiom banal. Durerea rezultă din degenerările ce urmează
tulburărilor circulatorii, infecţioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin
compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o leziune asociată.
Durerile au caractere diferite :
- dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracţiile uterine ce tind să
excludă din cavitatea uterină un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori
25
 durerea ia aspectul dismenoreei particulare, atunci când fibromiomul constituie un
obstacol în evacuarea sângelui menstrual; femeia acuză o jenă pelviană sau
veritabile dureri lombo-abdominale, însoţite de o sângerare redusă, urmată apoi de
cheaguri, care sfârşesc criza dureroasă;
- dureri intense cu caracter lanciant – însoţite de semne de iritaţie peritoneală,
vîrsături, subocluzie – survin în cazul fibroamelor intracapsulare;
- dureri cu caracter de crampe sfâşietoare – iar când se adaugă febră, frisoane,
leucocitoză, se constituie semnul supuraţiei şi abcedării unui nodul fibromiomatos.
Creşterea rapidă a unui fibrom uterin se însoţeşte de o stare de tensiune
hipogastrică. Inclavarea unui fibrom uterin în micul bazin se exprimă prin dureri
caracteristice cu iradieri în membrele inferioare, prin compresiunea realizată de
tumoră pe rădăcinile sciaticului.
- Perceperea masei tumorale. În hipogastru sau abdomen de către bolnavă
este posibilă atunci când tumoarea a depăşit micul bazin.
- Tulburări funcţionale ale organelor de vecinătate
În funcţie de mărimea şi localizarea lui, un fibrom uterin poate avea răsunet asupra
organelor vecine, generând o serie de simptome „de împrumut”.
Manifestările clinice sunt date de compresiunea tumorii pe căile urinare, rect,
vase.

 Tulburări vezicale:
- apar tulburări micţionale;
- polakiuria( micţiuni mai frecvente) cu caracter diurn;
- retenţia de urină : se întâlneşte mai rar, se manifestă mai ales premenstrual,
rareori ia aspect de retenţie acută.

 Compresiunea colorectală : în general sunt puţine – tensiune, constipaţie,

ocluzie mecanică.

26
  Compresiunea venoasă :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare.
Asocierea unei infecţii latente în micul bazin şi a unei hipercoagulabilităţi
creează condiţiile apariţiei flebitelor spontane.

 Compresiunea ureterului în fibromul intraligamentar poate produce:

- hidroureter
- hidronefroză
7. Investigaţii clinice şi de laborator
- Investigaţii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos, anemie.
- Investigaţii de laborator:
 Hb (hemoglobină), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de
coagulare ( TQ, TH, TS), VSH, grupa sanguină, Rh.
 Examene biochimice ale sângelui: uree sanguină, glicemie, tymol,
proteinemie.
 Examen de urină: urocultură, test de sarcină.
 Examen cardiologic: EKG, măsurarea TA, puls.
- Examinări complementare:
 histerometria: permite evidenţierea cavităţii uterine, alungite, deformate sau
alteori pare scurtată prin noduli submucoşi intracavitari;
chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic;
 histerosalpingografia: indicată în diagnosticarea unui fibrom submucos, se
efectuează cu o substanţă de contrast lipo- sau hidrosolubilă;
 radiografia simplă: evidenţiază tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-
cenuşii rotunjite;
 flebografia uterină: metodă radiologică de vizualizare a vascularizaţiei
pelvine, utilizând calea endouterină de injectare a substanţei de contrast;

27
 examenul ecografic: apreciază dimensiunile, numărul şi chiar topografia
tumorilor, excluzând o sarcină; dă detalii asupra situaţiei fibromului,
depistează leziuni asociate şi permite supravegherea tratamentului;
 examen colposcopic şi citologic;
 histeroscopia: vizualizează baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
 celioscopia;
 cistografia;
 clisma baritată.
8. Diagnosticul fibromului uterin
- Diagnosticu pozitiv : se bazează pe datele concrete clinice şi paraclinice şi
pe cele ale examenului ginecologic.
- Diagnosticul diferenţial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoaşte uşor prin examen clinic,
dar procesul de diagnosticare trebuie să aibă în vedere şi alte stari
fiziologice şi patologice ce determină marirea uterului:
 sarcina – în care oprirea menstruaţiei şi nu sângerarea este semnul cel mai
important, iar examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului
gravid (moale, globulos, contracţii); reacţiile biologice de sarcină elimină
această posibilitate;
 sarcina extrauterină sau hematocelul;
 cancerul de col uterin – apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea
este fără legătură cu menstruaţia neregulată;
 inflamaţiile şi tumorile anexiale;
 chist vegetant;
 chist dermoid;
 tumori chistice de ovar – solid fibrom de ovar;
 uterul fibromatos – este deosebit de fibromul uterin, se întâlneşte la femeile
multipare (în apropierea menopauzei), manifestându-se cu menstruaţii
28
 neregulate, însoţite de balonări şi dureri abdominale; la examenul clinic
uterul este mărit, forma neregulată, dur, cavitatea uterină este mai mare, dar
regulată;
 adenomioza – determină o mărire neregulată, nedepăşind o sarcină de 12
săptămâni şi apare la femeile tinere;
 uterul malformat;
 pelviperitonita statică.

9. Evoluţia şi prognosticul fibromului uterin
Fibroamele au evoluţie lentă, fiind multă vreme suportate. Între 40 şi 50 de ani
este momentul critic, când tulburările hemoragice sunt mai accentuate, de aceea
operaţiile sunt mai frecvente în această perioadă a vieţii.
Fibromul încetează să mai crească după menopauză, deoarece suferă un proces
minim de involuţie datorită transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumoră benignă, care se poate opera şi care
involuează involuntar la menopauză. Când intervin complicaţii în evoluţia tumorii,
prognosticul este mai rezervat. Când se asociază calcinomuri de col uterin sau când
intervenţia chirurgicală se efectuează la femeie, manifestat pe un teren mai puţin
favorabil, prognosticul poate fi grav, mai ales dacă există şi un risc operator crescut.
10. Complicaţiile fibromului uterin
Complicaţiile fibromului uterin se împart în patru categorii:
- Complicaţii locale
 infecţioase : apar în fibromul submucos, iar apariţia unei infecţii se traduce
prin semnele ei caracteristice : febra, durerea, alterarea atării generale;
fibromul infectat, rar întâlnit, se măreşte în volum şi devine mai moale;
 complicaţiile anexiale: pot fi acute sau cronice;

29
  endometrita (inflamaţia endometrului) este însoţită de mărirea cavităţii
uterine şi deformare, se manifestă cu leucocitoză şi uşoară hipertermie şi se
exteriorizează sub formă de leucoree;
 necrobioza septică sau gangrena unui polip produs de col se manifestă cu
dureri pelvine de tip exploziv, însoţite de pierderi roşcate; polipul devine
friabil şi sângerează la atingere;
 hemoragiile : apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un
simptom şi poate deveni şi o complicaţie prin repetare, mult mai des decât
prin abundenţă; uneori pot fi foarte abundente, necesitând o intervenţie
chrurgicală de urgenţă;
 complicaţii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă
a unui fibrom, ocluzie intestinală, compresiunea pe organele din jur
(compresiuni vezicale sau rectale);
 complicaţii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil şi tratamentul este
chirurgical);
 degenerescenţele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistică,
degenerare ficoza coloidală şi calcaroasă) sau maligne ( degenerarea malignă
sarcomatoasă, foarte rară şi foarte gravă); degenerările maligne pot fi atunci
când fibroamele cresc rapid şi se însoţesc de metroragii.
11.2 Complicaţii generale
 aparatul respirator : apar semne de suferinţă prin reducerea capacităţii sale,
datorită tumorilor voluminoase care ridică diafragmul;
 aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaţii, dispnee paroxistică,
tahicardie, HTA, edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a
micului bazin;
 aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenţie urinară, hidronefroză, fenomene
datorate compresiunii prin dezvoltarea tumorii;

30
  obezitatea : este frecventă şi este un factor defavorabil când este vorba de un
act chirurgical;
 tulburări ale croazei sanguine ( a posibilităţilor organice de a-şi regla
hemoragia) explică în parte pericolul trombogenozei fibroamelor.
11.3 Complicaţii obstetricale
 sterilitate;
 la asocierea cu sarcina pot apărea : compresiune asupra plexului solar,
vezicii urinare, rectului ( manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii,
polakiurie, disurie, tenesme rectale, dureri lombo-sciatice) şi chiar, în cazul
fibroamelor mari, avorturi, naşteri premature, inserţii joase ale placentei

11.4 Complicaţii postoperatorii

 flebotromboze : sunt complicaţii majore, manifestate adesea prin embolie
pulmonară;
 ocluzii postoperatorii;
 peritonite ;
 complicaţii urinare, specifice histerectomiei totale, când este vorba de o
fistulă uretro-vaginală sau fistulă vezico- vaginală.
11. Tratamentul fibromului uterin
- Tratamentul profilactic :
 se recomandă combaterea factorilor ce pot determina dereglări hormonale
metabolice. Un scop important este întreţinerea unui echilibru hormonal, cu
evitarea încărcăturilor hormonale şi combaterea sindromului de congestie
pelvină. În perioada de activitate genitală a femeii, măsurile profilactice se
realizează treptat. Profilaxia fibromului uterin constă în :
 la pubertate se supraveghează întreaga dezvoltare a funcţiei genitale a
femeii;
 combaterea cauzelor de congestie pelvină şi a disfuncţiilor neuroendocrine;
31
  atenţie în utilizarea tratamentelor cu estrogeni şi a contraceptivelor;
 stimularea natalităţii la vârstă tânără;
 depistarea tumorilor în fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltării şi a
complicaţiilor prin medicaţie decongestivă şi igienă riguroasă;
 evitarea intervenţiilor chirurgicale timpurii şi repetate pe sfera genitală;
 prevenirea recidivelor după operaţii, cauzele favorizante care sunt congestia
pelvină şi încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
 pentru o bună profilaxie este necesar consultul periodic şi dispensarizarea
cazurilor cu risc de îmbolnăvire ( femei care au făcut tratamente hormonale,
intervenţii chirurgicale genitale, sterilitatea primară, pubertatea patologică);
 supravegherea tumorilor depistate şi tratate.
12.2 Tratamentul curativ
 tratament farmacodinamic cu decongestionante;
 ca măsură de urgenţă se aplică tratamnt medicamentos pentru oprirea
imediată a hemoragiilor sau pentru prevenirea repetării lor;
 tratamentul fibromului uterin este chirurgical.
12.3 Tratamentul medicamentos este indicat numai în cazul tumorilor mici, fără
semne clinice deosebite, necomplicate , în preajma menopauzei, când există
posibilitatea supravegherii bolnavei şi contraindicaţii de ordin general sau local pentru
actul chirurgical. Scopul terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei; se
administrează ocitocice : Ergomet sau Methergin – în injecţii i.m., o fiolă la 12 ore.
Când există hemoragii mari, se pot administra şi i.v. Fiolele de Ergomet se pot
administra şi per os, o fiolă la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid şi de scurtă durată – se poate administra i.v. diluat în
20ml glucoză, dar se poate administra şi i.m.
Medicamente cu efect asupra coagulării : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, după mese),
Venostat (1 – 2 fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi),
Prednison ( 30 mg/zi).
32
 Tratamentul cu progestative de sinteză : este un tratament de mare importanţă,
trebuie înlăturat cu progestativ asociat estrogenitiv, datorită riscului puseului. Se
folosesc : 10 mg de progestativ în zilele 20, 23 şi 26 ale ciclului menstrual, pe cale
orală sau parenterală. Poate fi asociat cu androgeni, un singur progestativ doar. La
întreruperea tratamentului există pericolul de noi şi abundente hemoragii. Tratamentul
este de lungă durată şi necesită controlul permanent al uterului. Antagoniştii de gmFH
(Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor si simptomatologiei.
Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei şi are
scop explorator şi biopsic. Sunt foarte limitate indicaţiile : când bolnava refuză
operaţia, când starea generală a bolnavei nu permite intervenţia chirurgicală şi ca
terapie adjuvantă de hemostază temporară pentru refacerea bolnavei şi pregătirea
preoperatorie.
Tratamentul chirurgical are indicaţia atunci când bolnava prezintă un fibrom cu
dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinând o sângerare persistentă
la tratamentul medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune
în cazul :
- fibromului mărit de volum;
- miomul este posterior şi antrenează tulburări de compresie;
- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;
- polipi intracavitari cu risc de infecţie;
- miomul compresiv sau dureros;
- când apare o creştere bruscă a unui fibrom care era mic;
- când hemoragia persistă peste 3 luni;
- când apar tulburări asociate secundare;
- înainte de menopauză, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea
şi a trata avorturile repetate;
- contextul psihologic şi social.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului. Se
efectuează prin : miomectomie, miometrectomie şi histerectomie. Operaţiile acestea se
33
fac pe cale vaginală sau abdominală. Calea de abordare se face în funcţie de volumul
şi topografia fibromului. Mai nou, se recurge la tehnici operatorii conservatoare –
miomectomia, miometrectomia , care să păstreze intacte sau să restaurezetoate
funcţiile aparatului genital : gestativă, hormonală şi menstruală.
 Miomectomia urmăreşte păstrarea integrităţii funcţiilor genitale şi statica
organelor pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu
păstrarea uterului şi anexelor sale. Avantaje : respectă endometrul, care este
organ de recepţie hormonală prin care se asigură funcţionarea normală a
ovarelor; păstrează funcţia menstruală şi de gestaţie. Este indicată în tratamentul
chirurgical al fibromului uterin la femeile tinere. Este contraindicată în cazurile
de preexistenţă a fibromului cu cancerul genital, în afecţiuni acute şi subacute
pelvi-genitale, în stări precanceroase ale colului, la femei peste 45 de ani şi în
cazul afecţiunilor cardiace grave.
 Miometrectomia are ca scop principal conservarea cât mai mare a cavităţii
uterine. Se extirpă nodulii tumorali şi se face rezecţia unei porţiuni largi de
miometru cu deschiderea obligatorie a cavităţii uterine. Este indicată în
polifibromatoza uterină.
 Histerectomia constă în îndepărtarea uterului odată cu tumora fibromatoasă.
Avantajele sunt : prevenirea apariţiei cancerului genital, pierderea de sânge este
mică şi complicaţiile sunt rare. Indicaţiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei
tinere când nu doresc sarcină şi nici să-şi păstreze menstruaţia şi în
contraindicaţiile intervenţiei conservatoare. Histerectomia se împarte în
subtotală ( se păstrează colul şi se efectuează la femeile tinere) şi totală ( se
suprimă uterul în totalitate şi se evită persistenţa unui pelvis dureros şi riscul
degenerării maligne).
 Tehnicile operatorii conservatoare prezintă ca avantaje : evitarea tulburărilor
castrării, atenuarea acestor tulburări la femei în pre- sau postmenopauză şi
conservarea integrităţii fiziologice a femeii. Contraindicaţiile acestor tehnici şi
limitele conservării ovarelo sunt : ovarele polichistice la femeile tinere, nu se
34
 lasă pe loc un ovar după 45 de ani, se evită concentrarea ovarelor fără trompe,
asocierea unui cancer genital care presupune lărgirea histerectomiei cu
anexectomie.

12. Impactul psihologic al histerectomiei

Pierderea uterului şi dispariţia menstruaţiei reprezintă pentru unele femei
pierderea vitalităţii şi a încrederii de sine.
Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric. Posibilitatea de a apărea
probleme psihologice postoperatorii se colrelează cu o serie de factori în care se include
indicaţia pentru histerectomie, starea de discomfort a femeii preoperator, generată de
prezenţa fibromului uterin, acomodarea şi comfortul marital după operaţie, ca şi dorinţa
de a avea copii.
Tulburările sexuale pot surveni după histerectomie în funcţie de efectuarea unei
histrerectomii totale sau subtotale.
S-au făcut câteva observaţii cum ar fi: libidoul nu a fost
influenţat de tipul de interveţie, el diminuându-se la pacientele de
peste 45 ani şi la cele ovarectomizate; orgasmul este redus la grupul
cu histerectomie totală şi a rămas neinfluenţat la cele cu histerectomie
subtotală.
EMBOLIZAREA ARTEREI UTERINE

35
 Embolizarea fibromului uterin (procedura cunoscuta si sub denumirea
de embolizarea arterei uterine) reprezintă o abordare fundamental
nouă de tratament a fibromului uterin. Embolizarea este o modalitate
minim invazivă de blocare a arterelor care furnizează sânge la
fibroamele uterine.
Aceasta este o procedură care implică folosirea de tehnici
angiografice (similare cu cele utilizate in cateterismul cardiac) si
presupune plasarea unor catetere in arterele uterine. Particule de mici
dimensiuni sunt injectate in artere, care alimentează fibromul,
blocându-le. Această tehnică este, in esenţă, aceeaşi ca cele utilizate
pentru controlarea sângerării care are loc după naştere, fracturi
pelviene sau hemoragii cauzate de tumori maligne.
Procedura a fost folosita prima dată in Franţa, ca mjiloc de diminuare
a cantităţii de sânge pierdut in timpul miomectomiei. S-a constatat
astfel, că la bolnavele la care s-a făcut embolizarea, in aşteptarea
intervenţiei chirurgicale, multe dintre simptome au dispărut si
chirurgia nu a mai fost necesară. Blocarea alimentării cu sânge a
cauzat degenerarea fibroamelor si estomparea simptomelor acestora.
Astfel această tehnică a devenit un tratament de sine stătător pentru
fibroamele simptomatice.

13. Pregătirea preoperatorie

36
 Se face în colaborare cu medicul anestezist-renimator, medicul specialist iar la
nevoie cu sprijinul medeicului cardiolog şi internist.
Pregătirea pentru intevenţie depinde pe de o parte de condiintevenţie depinde pe de o
parte de condiţiile generale ale femeii (vârstă, stare fizică) iar pe de altă parte de natura
intervenţiei proiectate. Pentru ca pregătirile pentru operaţie să fie complete sunt
necesare următoarele evaluări:
 Evaluarea psihologică – are o mare importanţă pentru că pe lângă anxietatea dată
de intervenţia chirurgicală în sine, se adaugă teama că fibromul uterin este o
tumoră malignă. Ideea histerectomiei poate avea un impact psihic nefavorabil
declanşând complexe de inferioritate faţa de familie şi de societate. Este
indispensabilă o conversaţie asupra operaţiei, a scopurilor ei, a implicaţiilor
asupra dinamicii vieţii sexuale care nu se va schimba după intervenţie, iar că
suprimarea menstruaţiei nu înseamnă defeminizare.
În luarea unei decizii terapeutice contează opţiunea femeii pentru a avea copii,
evidenţiind rezultatele intervenţiei conservatoare.
 Evaluarea biologică – se face prin anamneză, examen clinic şi examen de
laborator, adaptate la fiecare caz. Se va stabili terenul pe care urmează sa se
intervină, întrezarind eventualele dificultăţi de anestezie operatorii sau
postoperatorii. Astfel, vârsta înaintată, obezitatea , HTA, antecedentele flebitice,
isuficienţa respiratorie, necesită informaţii suplimentare în cadrul examenelor de
laborator funcţionale.
 Aprecierea momentului operator – ţine seama de terenul bolnavei, perioada
ciclului menstrual.
O intervenţie conservatoare se face după menstruaţie în schimb pentru
histerectomie nu contează perioada ciclului menstrual. Asocierea unei posibile
endometrioze recomandă operaţia la mijlocul ciclului când leziunile sunt minime
sau la începutul ciclului când este necesară confirmarea diagnosticului.

37
 14.Îngrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale
Pregătirea propriu-zisă se realizează de către asistentă la indicaţia directă a
medicului.
- în seara precedentă operaţia directă a medicului;
- în seara precedentă operaţiei se va administra un barbituric (Fenobarbital) ce va
asigura un somn odihnitor şi fără vise;
- pregătirea tubului digestiv se va face cu alimente fără reziduu, cu o săptămână înaintea
operaţiei, cu un laxativ uşor cu doua zile preoperator, iar în seara dinaintea operaţiei o
clismă evacuatoare;
- pregătirea tegumentelor se va face cu o seară înainte prin radearea părului pubian,
degresarea tegumentelor cu alcool, iar la pacientele pregătite pentru histerectomie totală
se face o spălătură vaginală cu o soluţie antiseptică şi se introduce în vagin o meşă
sterilă înainte de operaţie;
- nu se recomanda o spitalizare prelungită preoperator.
15. Îngrijirile postoperatorii. Rolul asistentei medicale
Asistenta medicală are un rol important în îngrijirea postoperatorie, ea
efectuând atât îngrijiri autonome, cât şi delegate la indicaţia medicului. Alături de
asistentă participă o întreagă echipă.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfârşitul operaţiei şi vindecarea
completă a bolnavei. În timpul operaţiei, asistenta pregăteşte salonul şi patul pentru
primirea bolnavei, într-un salon cu paturi puţine, cât mai izolat de zgomote;
temperatura camerei să nu depăşească 20-22 ºC, lumina să fie cât mai redusă; patul să
fie cu lenjerie curată, prevăzut cu muşama şi aleză şi accesibil din trei părţi.
Transportul bolnavei de la sala de operaţii se face cu căruciorul.
Asistenta medicală pregăteşte la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi şi ace
sterile de unică folosinţă, garou, alcool, tăviţă renală, sonde vezicale, ploscă urinară,
medicamente ( cardiotonice, analeptice, calmante) necesare în urgenţă.
38
 În perioada postnarcotică, până la revenirea totală, bolnava se va supraveghea
foarte atent, până la apariţia reflexelor de deglutiţie, tuse. Bolnava este transportată
din sala de operaţie cu o perfuzie fixată de asistenta anestezistă. Asistenta de salon va
verifica poziţia acului şi ritmul perfuziei, supraveghind-o cu atenţie. După sosirea
bolnavei în salon, asistenta va monitoriza permanent : TA, pulsul, respiraţia şi faciesul
pacientei, va nota în F.O. calitatea lor şi va raporta medicului orice schimbare
survenită. Monitorizarea funcţiilor vitale se va face până la revenirea completă a
conştienţei, deoarece pot apărea complicaţii ca : tulburări respiratorii, circulatorii,
asfixie.
Poziţia pacientei în pat va fi în decubit dorsal, fără pernă, cu capul într-o parte,
pentru a se evita înecarea cu vărsături şi a greţurilor. De asemenea, asistenta va
administra medicaţia prescrisă postoperator şi, de câte ori este necesar, medicaţie
calmantă prescrisă de medic.
Asistenta medicală va supraveghea bolnava, pe zile, până la externare. Imediat
postoperator, asistenta va urmări : aspectul general (facies, tegumente), temperatura,
semnele vitale (respiraţie, puls, TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul
pansamentelor pe plagă, combaterea durerilor, rehidratarea şi reechilibrarea
hidroelectrolitică, alimentaţia.
În prima zi postoperator se urmăreşte pulsul, TA, debitul prin tubul de dren, plaga
şi se raportează medicului orice modificare în starea pacientei. Ca tratament, dacă este
necesar, se administrează cardio-tonice, transfuzii de sânge izo-grup, izo-Rh, săruri
clorate şi glucozate. Se continuă oxigenoterapia cu intermitenţă şi se combate durerea
administrând analgezice. Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar în
cantităţi moderate şi fracţionate, dacă s-a reluat tranzitul intestinal.
În a doua zi, asistenta hidratează pacienta per os şi va începe mobilizarea ei,
pentru a produce o stimulare a circulaţiei de întoarcere la nivelul membrelor
inferioare. Se vor face mişcări pasive la început şi apoi active ale membrelor
inferioare.

39
 În a treia zi alimentaţia se îmbogăţeşte treptat, trecându-se la supă strecurată,
după primul scaun se introduce pâine prăjită, brânză de vaci, iaurt. Daca mai este
nevoie, se vor combate durerile. Se scoate tubul de dren, dacă nu este productiv.
În a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaţia medicului, se
administrează o fiolă de Miostin, urmată la 30 minute de clismă evacuatorie. Se
completează alimentaţia cu carne slabă şi piureuri de zarzavat. Se urmăreşte plaga
operatorie şi se face mobilizarea mai intensă, se permite deplasarea prin salon.
În a cincea zi, asistenta ajută pacienta să se plimbe dar să nu obosească, va ajuta
medicul să scoată o parte din fire.
În a şasea zi se trece la o alimentaţie completă, variată, vitaminizantă.
În a şaptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea după operaţie se face după scoaterea firelor, dacă nu intervin
complicaţii.
16. Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin
Are în vedere cazurile asimptomatice, ţinute sub observaţie şi tratarea complicaţiilor,
sechelelor postchirurgicale.
Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic :
- necesită supravegherea continuă a evoluţiei lor, pentru aprecierea ritmului de
creştere a fibromului;
- sunt necesare examene efectuate la 3 luni în primul an, apoi la 6 luni şi la un an în
cazurile staţionare;
- evitarea stării de congestie pelviană prin prescrierea unor măsuri de igienă;
- evitarea exerciţiilor violente şi a situaţiilor de erotism sexual;
- respectarea repausului în perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesită o bună cooperare din partea femeilor şi de aceea este
nevoie de o pregătire psihologică şi educaţională corespunzătoare. În această pregătire
trebuie insistat pe caracterul benign al tumorii, care are o evoluţie lentă cu risc
neglijabil de cancerizare şi pentru care menopauza reprezintă o formă naturală a
vindecării.
40
Supravegherea cazurilor tratate hormonal :
- iniţierea tratamentului se face după un prealabil bilanţ lipidic şi glucidic, clinic şi
general;
- supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3 luni, când se
evaluează eficienţa tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
- tratamentul se întrerupe când persistă sau se accentuează durerile, tumora creşte
şi se ramoleşte;
- după întreruperea tratamentului, tumora revine la dimensiunile iniţiale în câteva
luni.
Recuperarea bolnavei tratate chirurgical :
- recuperarea primară – vizează refacerea stării generale, corectarea anemiei şi a
unor incidente survenite în procesul de vindecare, precum şi o reintegrare familială
şi socio-profesională;
- recuperarea secundară – în sindromul dureros pelvin, tratamentul durerilor
pelviene este îndelungat, impune supraveghere medicală, este costisitor şi nu
întotdeauna cu eficienţă deplină.

41
 Capitolul III
METODE ŞI MIJLOACE DE LUCRU
În îngrijirea pacientelor, asistenta medicală are sarcina să le supravegheze pentru a
culege toate datele privind starea generală şi evoluţia bolii acestora, comunicând
medicului toate observaţiile.
În această lucrare am prezentat 3 cazuri, 3 paciente internate în Clinica Obstetrică
– Ginecologie I, Cluj-Napoca.
Pentru întocmirea planului de îngrijire, am folosit ca sursă de informare pacientele,
echipa de îngrijire, familiile şi foile de observaţie ale pacientelor.
Metode de lucru : comunicarea prin conversaţii, pentru culegerea datelor necesare
cunoaşterii problemelor pacientelor, a stării lor generale, a posibilităţilor şi
imposibilităţilor satisfacerii nevoilor lor personale. M-am folosit de anamneză, de
examenul fizic şi de datele de laborator, precum şi de diagnosticul medical.
După ce am avut toate datele necesare, le-am analizat şi am reuşit să stabilesc
problemele de sănătate ale pacientelor, atât sub aspect fizic, cât şi psihic. Aceasta mi-a
permis elaborarea unui plan de îngrijire care a ajutat pacientele să se adapteze
schimbărilor ce au intervenit în starea lor.
Mijloace de lucru : am recoltat probele biologice ale pacientelor pentru analizele
de laborator, am însoţit pacientele la examinările paraclinice şi le-am administrat
medicaţia indicată de medic. În paralel, le-am pregătit psihic pentru operaţie şi le-am
susţinut din punct de vedere moral pe tot parcursul internării.
Toate aceste metode şi mijloace de lucru se reflectă în capitolul următor, în care am
prezentat studiul celor 3 cazuri.

42
Capitolul IV
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
PACIENTA: M.D.
VÂRSTA: 42 ani
DOMICILIUL:Com Maldaeni, Teleorman
NAŢIONALITATE: română
RELIGIA: ortodoxă
OCUPAŢIA: profesoară
STARE CIVILĂ: căsătorită
DATA INTERNĂRII : 12.01.2018
DATA EXTERNĂRII : 19.01.2018
MOTIVELE INTERNĂRII: menoragie de 6-7 luni
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin
Anamneza:
1. ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:
- neagă
2. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
- menarha la 16 ani;
- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaţiei 5-6 zile, flux
crescut in ultimele 6-7 luni;
- sarcini: două; naşteri: două; avorturi: 0.
3. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
-apendicectomie la 17 ani

43
 4. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:
- corespunzătoare: nu fumează, nu consumă alcool;
5. COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientată temporo – spaţial.
6. ISTORICUL BOLII:
Boala actuală a debutat aproximativ acum 6-7 luni, prin menoragii din ce în ce
mai abundente, motiv pentru care pacienta solicită un consult de specialitate.
Examenul ecografiac evidenţiază formaţiuni tumorale hipogastrice
Se internează în Clinica Ginecologie I pentru diagnostic şi tratament de
specialitate.
La internare s-au efectuat următoarele investigaţii:
1. EXAMEN CLINIC GENERAL :
- G = 75 kg, Î = 160 cm;
- tegumente şi mucoase: palide;
- ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular: integru, mobil;
- aparat renal: micţiuni spontane;
- aparat cardio-respirator:
- torace normal conformat, simetric, participă la mişcarile respiratorii;
- frecvenţa respiraţiei: 16 respiraţii pe minut;
- puls bine bătut: 78 pulsaţii pe minut
- TA = 120/80 mm Hg;
2. EXAMEN DE SPECIALITATE :
- abdomen sensibil la palpare, elastic
- organele genitale de multipară, nu pierde sânge în timpul examinării
- tuşeu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic;
- col în butaş, orientat spre dreapta;

44
 - formaţiuni tumorale cât un grapefruit, care fac corp comun cu
uterul, contur policiclic, consistenţă fermă, nedureroasă;
- anexele nu se palpează.
- Examen Citologic
-Babeş Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase,
superficiale, intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;
- Flora bacteriană: coci reduşi;
- Examen secreţie vaginală: negetiv;
- Examen sumar de urină:
Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1010

- Examen de laborator:
Valori normale
Glucoză 99 mg./dl. 65 – 120 mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0 mg/dl
Creatinină 1,4 mg./dl. 6 – 1,3 mg/dl
T.G.O. 25 U/L. 15 – 50 U/L
T.G.P. 27 U/L. 15 – 65 U/L
Fibrinogen 356 mg. % 180 – 350 mg. %
APTT 38,4 ’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 11,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,15 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
45
 Ts 2´40˝
Tc 2´55˝
VSH 12 mm/lh

INTERVENŢII CHIRURGICALE : 12.01.2018

- se face chiuretaj uterin;
- asistenta pregăteşte medicaţia pentru anestezie, i.v. cu : Mialgin ½ f., Algocalmin
½ f., Diazepam ½ f., ser fiziologic, anestezie locală cu Xilină 1 %;
- intervenţia a fost bine suportată;
- se practică histerectomie subtotală, cu anexectomie stângă;
- preoperator se indică Mialgin;
- intraoperator se indică Fentomyl;
- postoperator se indică : Mialgin 1f., Glucoză 5% 3 x 500ml, Ser fiziologic 500ml,
Diazepam 1f.;
- la deschidere se constată uterul transformat, fibromatos, cât un cap de făt, ovarul
stâng chistic, cât o nucă;
- se decide şi histerecomie subtotală cu anexectomie stângă;
- sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
- se face toaleta cavitătii abdominale şi controlul hemostazei.
Măsurarea funcţiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul operaţiei şi
postoperator, deoarece se dau date privind apariţia eventualelor complicaţii.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Data T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

12.01.2018 130/70 18’ 86’ 1200ml 37 0C -dureri

postoperatorii
-tub de dren:
200ml

46
13.01.2018 120/80 18’ 84’ 1500ml 36,5 0C -abdomen
meteorizat
-se suprimă sonda
Foley
-tub de dren:
150ml
0
14.01.2018 120/80 18’ 80’ 2500ml 36 C -tub de dren : 20ml

FOAIE DE TRATAMENT
Data Tratament
12.01.2018 - pansament gastric pentru stress;
- regim hidric prin perfuzie;
- Glucoză 10 %, 2 x 500ml;
- Clexane s.c. – 20 mg;
- controlul plăgii.
13.01.2018 - pansament gastric;
- Glucoză 10 %, 2 x 500 ml;
- Clexane;
- regim hidric prin perfuzie;
- controlul plăgii.
14.01.2018 - Clexane;
- alimentaţie per os – lichide şi proteine;
- mobilizare treptată.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII :

47
 - monitorizarea funcţiilor cardio – vasculară ( TA, puls ), respiratorie (frecvenţa
respiratorie, capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe
tubul de dren;
- se administrează : perfuzii cu Glucoză 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml;
antialgice, Clexane pentru profilaxia trombozelor;
- se începe mobilizarea după 48 de ore;
- după 48 de ore se reinstalează tranzitul intestinal;
- se suprimă tubul de dren, se reîncepe alimentaţia (supe strecurate, iaurt, brânză de
vaci), se suprimă sonda vezicală;
- se continuă urmărirea funcţiilor vitale şi controlul plăgii până când pacienta va fi
externată.
CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
- pacienta prezintă torace normal conformat, care participă simetric la mişcările
respiratorii;
- frecvenţa respiratorie datorită stării post narcotice este de 23 respiraţii/minut;
- ritmul respiraţiei este regulat;
- amplitudinea respiraţiei este superficială, cu pauze egale între respiraţii;
- ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare în timpul inspiraţiei şi expiraţiei;
- tipul respirator : costal superior, datorită măririi diametrului antero-posterior
în timpul inspiraţiei;
- mucoasa respiratorie este umedă, de culoare roz;
- pacienta are puls de 78 pulsaţii pe minut şi TA = 120/80 mmHg;
- coloraţia tegumentelor este palidă.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
- pacienta are o greutate de 75 kg şi168 cm înălţime;
- cavitate bucală integră, nu prezintă edentaţie, mucoasă bucală umedă , de
culoare roz, gingiile sunt aderente la dinţi;
- nu prezintă proteză dentară, masticaţia fiind uşoară şi eficace cu gura închisă;
48
- reflexul de deglutiţie este prezent, digestia este lentă;
- ororul meselor era de trei mese principale şi două gustări
- preferă lactatele, alimentele de origine animală, brânzeturile, fructele;
legumele, pastele făinoase;
- se hidratează normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, apă minerală, ciorbe,
supe;
- după intervenţia chirurgicală, pacienta prezintă dificultăţi în a se alimenta din
cauza stării postoperatorii, având un uşor drad de dezhidratare, manifestat prin
sete datorită pierderii de sânge
- pacienta a fost alimentată permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoză
5%, în această perioadă având un regim hidric cu ceai amar;
- după trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal şi se începe alimentaţia cu supe
strecurate, zeamă de compot, sucuri de fructe, în cantităţi suficiente, fără a
depăşi 1500 ml în 24h; îmbogăţindu-se treptat cu supă de zarzavaturi, iar după
primul scaun se introduce pâine prăjită, brânză de vaci, iaurt, carne fiartă;
- alimentaţia devine apoi variată şi vitaminizantă.
3. Nevoia de a elimina
- eliminarea urinei se face prin micţiuni spontane, nedureroase, cu o frecvenţă
de şase micţiuni pe zi, de culoare galbenă, cu aspect clar, transparent, diureză
fiind cuprinsă între 1600 – 1900 ml/24h;
- pacienta a prezentat metroragie în cantitate de 100 ml, din acestă cauză are
tegumentele palide, uscate, pliu cutanat persistent, sete
- eliminarea fecalelor este normală, un scaun pe zi, de obicei dimineaţa imediat
după trezire, în cantitate de 100 – 150 g, cu o consistenţă păstoasă, omogenă şi
o culoare de obicei brună.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- aparat locomotor integru şi mobil, ceea ce îi permite pacientei o independenţă
totală în mişcare, atât ca amplitudine, cât şi ca mobilitate articulară;
- din cauza pierderii de sânge, pacienta s-a simţit slăbită;
49
- postoperator capacitatea de efort este redusă, pacienta prezentând oboseală,
ameţeli şi slăbiciune fizică;
- după intervenţia chirurgicală s-a mobilizat cu ajutor, apoi singură, motiv
pentru care a prezentat un mers încâlcit, dar echilibrat;
- acceptă o poziţie de decubit dorsal cu capul întors într-o parte, genunchii
felctaţi cu o patură facută sul sub genunchi şi îsi schimbă singură poziţia;
- postoperator se indică mişcări pasive şi active.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- înainte de internare pacienta avea un somn liniştit, adormea uşor, durata
somnului fiind de 7-8 ore pe noapte;
- deprinderi înainte de culcare: ascultarea radioului sau lectura;
- în timpul spitalizării, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, pacienta
adoarmind greu, iar somnul îi este întrerupt de dureri la nivelul plăgii
operatorii.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
- pacienta preferă vestimentaţia uşoară şi comodă , încălţămintea joasă;
- acum necesită ajutor, pentru că este stabilă datorită actului operator.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
- bolnava a fost afebrilă;
- după intervenţia chirurgicală a prezentat subfebrilitate ( 37,7 ºC ), iar după trei
zile revine la 36,5 – 37 ºC.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
- pacienta prezintă tegumente curate, netede, elastice, normal pigmentate;
- mucoasa bucală este integră, fosele nazale libere;
- pacienta este foarte interesată de a fi curată şi îngrijită, de obicei îşi efectuează
toaleta singură;
- după intervenţia chirurgicală, bolnava necesită pansament steril 4 zile,
schimbat zilnic;
- după 5 zile plaga este curată, iar tegumentele normal colorate;
50
- în fosa iliacă dreaptă are un tub de dren, care s-a menţinut 4 zile.
9. Nevoia de a evita pericolele
- pacienta este o persoană prudentă, ştie pe cât posibil să evite pericolele;
- acum persistă o teamă în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală, uneori
plânge şi atunci devine pesimistă.
10.Nevoia de a comunica
- îi place să converseze cu cei din jur, abordând discuţii pe teme diferite;
- acum vorbeşte uneori cu întreruperi, se bâlbâie, devine timidă şi chiar plânge;
- din partea familiei are multă înţelegere.
11.Nevoia de a-şi practica religia
- pacienta este de relifie ortodoxă;
- frecventează des slujbele religioase;
- seara citeşte dintr-o carte de rugăciuni.
12.Nevoia de a fi util, a se realiza
- pacienta este mulţumită de realizările obţinute până acum;
- acum se nelinişteşte pentru cei doi copii, în ceea ce priveşte alimentaţia lor şi
menajul;
- se simte inutilă şi este complexată de faptul că nu poate fi alături de familie.
13.Nevoia de a se recreea
- pacienta obişnuia să vizioneze anumite programe TV;
- îi place mult să citească romane de acţiune;
- acum, datorită condiţiilor spitaliceşti, nu este capabilă să-şi îndeplinească
obiceiurile recreative.
14.Nevoia de a învăţa cum să-ţi protejezi sănătatea
- nu are cunoştinţe în ceea ce priveşte aotu-îngtijirea după externare;
- doreşte să afle cât mai multe informaţii despre evoluţia postoperatorie, de
aceea pune multe întrebări.

51
În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit următoarele nevoi
alterate:
- nevoia de odihnă;
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a comunica;
- nevoia de a fi curat şi de a păstra tegumentele integre;
- nevoia de a se mişca;
- nevoia de a învăţa.

52
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI R.D.

Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

autonome delegate
Alterarea stării de con- Pacienta va avea dure- I-am explicat pacientei Am adm. pacientei cal- Peste 1 h, pacienta nu a
fort, prin durere. re ameliorată peste 1h. să-şi caute poziţia cea mai mante ale durerii: mai prezentat dureri de
Se manifestă prin fa – Pacienta nu va mai avea bună, în care să nu prezin- Algocalmin 1f. de 2ml intensitate mare la nive-
cies palid, ochi încer- dureri peste 2 zile. te durere. i.m. , 1 – 0 – 1 . lul plăgii, iar după 2
cănaţi şi diaforeză. zile nu a mai prezentat
deloc.
Dificultăţi în a se odih- Srabilirea unui orar de I-am recomandat pacientei I-am adm. Diazepam Pacienta se odihneşte
ni, se manifestă somn
prin : pacienta să dacă poate să facă plim – 1 tb/zi, de 10mg seara, noaptea şi are un somn
insomnie. doarmă 7h pe noapte, bări în timpul zilei. Fenobarbital 1f./zi de liniştit.
fără treziri noaptea şi Am asigurat condiţii opti- 15 mg seara.
fără sedative. me de microclimat.
Alterarea tegumentului Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei im- Am făcut toaleta plăgii După 4 zile postopera-
prin prezenţa plăgii complicaţii la nivelul portanţa păstrării tegu- cu tinct. de iod şi cu tor, pacienta prezintă te-
operatorii. plăgii operatorii. mentului curat la nivelul benzină iodată. Am gumente integre, curate
plăgii şi protejarea ei. tamponat plaga cu apă şi fără complicaţii.
oxigenată, tampoane
uscate,apoi am pansat
 plaga. După 4 zile am
scos tubul de dren. Am
ajutat medicul la scoa-
terea firelor.
Diminuarea mobilită- Pacienta să aibă tonusul Am planificat un program Pacienta prezintă un to-
ţii, manifestata prin di- muscular normal şi for- de exerciţii, în funcţie de nus muscular normal şi
ficultatea schimbării ţa musculară păstrată. capacitatea paciantei. Am forţa musculară este
de poziţie. participat zilnic la mobili- păstrată.
zarea pacientei postope-
rator, prin mişcări pasive
şi apoi active.
Perturbarea imaginii se Pacienta nu va mai fi I-am explicat pacientei ne- Pacienta şi-a recăpătat
manifestă prin anxie- anxioasă peste 3 zile. cesitatea intervenţiei chi- echilibrul psihic după 3
tate, pierderea imaginii Pacienta va avea o ima- rurgicale şi eficacitatea ei, zile.
de sine. gine de sine pozitivă, în am încurajat-o cu privire Pacienta s-a adaptat trau-
decurs de 3 zile. la actul operator. mei chirurgicale.
Am discutat cu pacienta
pentru înlăturarea ideii
mutilante.
Am rugat-o să evite frigul
şi efortul.

5
Deficit de cunoaştere Pacienta va înţelege toa- I-am explicat pacientei ne- Auto-administrarea de Pacienta a luat la cunoş-
despre auto-îngrijire. te restricţiile privitoare cesitatea respectării unor calmante pentru con- tinţă despre auto-îngriji-
la dietă, controlul durerii restricţii,cum ar fi: regim trolul durerii. rea la domiciliu.
şi a efortului fizic, cât alimentar bogat în protei-
şi la limitarea activităţii ne, limitarea efortului fi –
sexuale. zic la munci grele în
gospodărie timp de 1 lună
şi interdicţia raportului
sexual timp de 2 luni.

5
CAZUL II
NUMELE : I.
PRENUMELE : A.
VÂRSTA : 53 de ani, sex feminin
NAŢIONALITATE : română
RELIGIA : ortodoxă
OCUPAŢIA : muncitoare
STARE CIVILĂ : căsătorită, mamă a doi copii
DATA INTERNĂRII : 09.02.2018
DATA EXTERNĂRII : 16.02.2018
MOTIVELE INTERNĂRII :
- menoragie de 5 – 6 luni;
- apariţia formaţiunilor tumorale hipogastrice.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Polifibromatoză uterină, complicată cu
hemoragie.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neagă.
ANTECEDENTE PERSONALE :
- apendicectomie la 16 ani;
- HTA formă medie;
- insuficienţă cardiacă – de la 43 de ani, tratată cu Atenolol, Digoxin, Captopril;
- menarha la 18 ani;
- ciclu menstrual regulat la 28 de zile, cu durată de 3 – 4 zile, dar cu flux crescut de
5 – 6 luni;
- sarcini = 2, naşteri = 2, avorturi = 0.
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ : corespunzătoare.
COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU : orientată temporo-spaţial.

32
ISTORICUL BOLII
- boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin menoragie din ce în ce mai
abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale hipogastrice;
- se prezintă la Clinica Ginecologie I pentru diagnostic şi tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
- G = 78 kg; I = 165 cm;
- tegumente şi mucoase : normal colorate;
- ţesut celular subcutanat : normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
- sistem muscular : normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular : integru, mobil;
- aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate pulmonară;
- aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 88 bătăi/min.; TA = 120/80 mmHg;
- aparat renal : loji renale libere, Giordano negativ.
EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE
- abdomen suplu, elastic, participă la mişcările respiratorii, nedureros;
- organe genitale externe de multipară;
- la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de multipară, pe baza posterioară
o zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;
- la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre
dreapta, formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul,
contur policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;
- Anexele nu se palpează.

EXAMENE DE LABORATOR Valori normale

Glucoză 80 mg./dl. 65 – 120mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0mg/dl
Creatinină 7,5 mg./dl. 6 – 1,3mg/dl
T.G.O. 17 U/L. 15 – 50U/L
 T.G.P. 33 U/L. 15 – 65U/L
Fibrinogen 485mg. % 180 – 350 %
APTT 40,1’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 9,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,7 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 1´33˝
SUMAR DE URINĂ REZULTAT
Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1015
EXAMENUL
SECREŢIEI Negativ
VAGINALE
- Babeş Papanicolau : frotiu de tip II – sunt prezente
EXAMEN CITOLOGIC celule pavimentoase superficiale, intermediare, rare
celule de tip ganglionar;
- flora bacteriană – coci reduşi.

INTERVENŢII CHIRURGICALE : 10.02.2018

- se face chiuretaj uterin;
- se practică anestezie i.v. cu Mialgin ½ f., Algocalmin ½ f., Diazepam ½ f. şi
anestezie locală cu Xilină 1 %;
- intervenţie bine suportată;
- în urma diagnosticului de polifibromatoză uterină complicată cu hemoragie, se
practică histerectomie subtotală, cu enexectomie bilaterală;
- postoperator se indică Mialgin fiole;
- intraoperator se indică Fentomyl fiole;
- sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
- se face toaleta cavitătii abdominale şi controlul hemostazei.

Am urmărit funcţiile vitale ale pacientei în timpul operaţiei, cât şi postoperator, deoarece dau date
privind apariţia unor complicaţii.
Data T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

10.02.2018 100/50 18’ 78’ 800ml 36,8 0C -dureri

postoperatorii
-tub de dren:
100ml
0
11.02.2018 123/80 18’ 70’ 1000ml 37,7 C -abdomen
meteorizat
-se suprimă
sonda Foley
-tub de dren:
50ml
0
12.02.2018 120/80 18’ 78’ 2000ml 37 C -tub de dren : Ø

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
- pacienta a fost ţinută sub observatie restul zilelor, până la externare;
- pacienta prezintă o stare bună;
- pacienta s-a degajat a doua zi postoperator; tot atunci a început alimentaţia per os
cu lichide, supe strecurate, brânză de vaci, carne fiartă;
- a treia zi postoperator am ajutat pacienta să se ridice din pat şi să facă mişcări
treptate, fără să obosească;
- în urma intervenţiei chirurgicale, pacienta prezintă o stare generală bună;
- postoperator se administrează : Glucoză 5 %, 2 x 500 ml;
Ser fiziologic 2 x 500 ml;
Mialgin 1 fiolă;
Diazepam 1 fiolă;
Algocalmin 1 fiolă.
CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
- pacienta prezintă torace normal conformat, care participă simetric la mişcările
respiratorii;
- frecvenţa respiratorie, datorită stării postnarcotice, este de 23 respiraţii/min.;
- ritmul respirator este regulat;
- amplitudinea respiraţiei este superficială;
- pulsul = 80 pulsaţii/min., TA = 120 / 80 mmHg;
- tegumente palide.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
- pacienta are o greutate de 78 kg, la o înălţime de 165 cm, ştie că este
supraponderală, dar nu o deranjează;
- cavitate bucală integră, nu prezintă edentaţie;
- orarul meselor era de 3 mese principale şi 2 gustări, de preferinţă paste făinoase,
fripturi de carne de porc, legume, fructe;
- după intervenţia chirurgicală prezintă dificultăţi în a se alimenta din cauza stării
postoperatorii, până la reluarea tranzitului intestinal ( care s-a reluat în a treia zi
postoperator);
- setea este prezentă, având un grad uşor de deshidratare, datorită pierderii de sânge;
- după intervenţia chirurgicală, pacienta a fost alimentată parenteral trei zile, prin
perfuzii de Glucoză 5 %;
- în această perioadă, pacienta a avut un regim hidric cu ceai amar;
- în a patra zi , i se administrează sucuri naturale de fructe, zeamă de compot în
cantităţi suficiente, fără a depăşi 1000 – 1500 ml/zi;
- alimentaţia se îmbogăţeşte treptat cu ciorbe sau supe de zarzavat, iar după primul
scaun s-a introdus pâine prăjită, brânză de vaci, smântână, iaurt, carne fiartă;
- alimentaţia devine bogată şi vitaminizantă.
3. Nevoia de a elimina
- eliminarea urinei se face spontan, nedureros, cu o frecvenţă de 6 micţiuni pe zi, de
culoare galbenă, cu aspect clar;
- diureza este cuprinsă între 1800 – 1900 ml / 24h;
- pacienta a prezentat metroragie în cantitate de 100 ml, din cauza căreia s-a
manifestat prin sete, tegumente şi mucoase uscate, pliu cutanat persistent.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- aparat locomotor integru şi mobil;
- îi permite pacientei o independenţă totală în ceea ce priveşte mişcarea, ca
amplitudine şi mobilitate articulară;
- acum capacitatea de mişcare este redusă şi prezintă oboseală, slăbiciune fizică;
- postoperator, pacienta adoptă o postură de decubit dorsal cu capul întors într-o
parte; îşi schimbă singură poziţia în pat.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- înainte de internare, pacienta avea un somn liniştit, adormea uşor, durata somnului
era de 7 – 8 ore pe noapte, obişnuia să doarmă şi în timpul zilei 1- 2 ore, după orele
de program de la serviciu;
- cu ocazia internării, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, seara adoarme
greu, somnul îi este agitat şi se gândeşte mereu la consecinţele actului operator.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
- pacienta se îmbracă adecvat cerinţelor şi circumstanţelor;
- acum necesită ajutor, deoarece este slăbită după pierderile de sânge prin metroragie
şi actul operator:
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
- pacienta este afebrilă;
- după intervenţia chirurgicală prezintă subfebrilitate, dar după două zile temperatura
revine la limitele fiziologice.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
- pacientei îi place să fie tot timpul curată;
- acum prezintă dificultăţi în a-şi efectua singură igiena, necesitând ajutor;
- tegumentele sunt palide datorită metroragiei îndelungate;
- după actul chirurgical, pacienta prezintă o plagă operatorie în regiunea abdominală;
- pacienta necesită pansament steril timp de 3 zile, schimbat zilnic;
- în primele două zile postoperator, necesită toaleta organelor genitale externe la pat;
- a treia zi, pacienta este capabilă să-şi realizeze singură îngrijirile igienice;
- în fosa iliacă dreaptă prezintă un tub de dren adaptat la o pungă colectoare.
9. Nevoia de a evita pericolele
- pacienta este prudentă, nu îi place să rişte prea mult, ştie să evite pe cât posibil
pericolele;
- este anxioasă, îi este teamă de complicaţii şi neoplasm.
10. Nevoia de a comunica
- pacienta are o fire sociabilă;
- îi place să dicute cu celelate paciente din salon;
- întreţine bune relaţii cu soţul;
- şi-a exprimat sentimentele în legătură cu problema sa.
11. Nevoia de a-şi practica religia
- pacienta este de religie ortodoxă;
- acordă o importanţă deosebită respectării intimităţii şi politeţii;
- se roagă în fiecare seară pentru familie;
- când are timp, merge la biserică.
 12. Nevoia de a fi util
- pacienta este mulţumită de realizările sale, atât profesionale, cât şi familiale;
- doreşte să se însănătoşească repede, pentru a se ocupa de îngrijirea soţului şi a
copiilor;
13. Nevoia de a se recreea
- îi place să se plimbe, să tricoteze, citeşte şi este vizitată de prieteni, colegi şi
rude.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
- pacienta este interesată să afle cât mai multe despre evoluţia postoperatorie şi
despre ce ar putea şi ce nu ar putea să facă după externare.
În urma studierii datelor, am stabilit nivelul de independenţă – dependenţă cu
remarcarea următoarelor nevoi alterate :
- nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;
- nevoia de a bea;
- nevoia de a fi curat şi de a păstra tegumentele integre.
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI I.A.

Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

autonome delegate
Durere postoperatorie Pacinta va avea durerile I-am asigurat pacientei o Am adm. pacientei Al- Peste 1h pacienta nu
manifestată prin facies ameliorate peste 1h. poziţie bună, în care nu gocalmin 1f. de 2ml , mai prezintă dureri
palid, diaforeză, stare Pacienta nu va mai pre – va mai prezenta durere. i.m. 1-0-1. la nivelul plăgii.
generală alterată. zenta dureri peste 2 zile. La indicaţia medicului În 24h durerea a ce –
am adm. şi Fortral 1f. dat în intensitate.
i.m. După 2 zile pacienta
nu mai prezintă du –
rere.
Risc de apariţie a com- Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei cât Am făcut toaleta plăgii După operaţie pacien-
plicaţiilor la nivelul complicaţii la nivelul este de importantă păstra- cu tinc.de iod şi benzi- ta va prezenta tegu –
plăgii operatorii. plăgii. rea tegumentelor curate la nă iodată,de 2 ori/zi, mente integre şi cu –
nivelul plăgii. după care am pansat-o rate, fără să apară
Cât timp pacienta a fost în cu pansament uscat complicaţii.
narcoză, am menţinut o protector.
igienă riguroasă la nivelul După 4 zile, i-am scos
plăgii şi în jurul ei. tubul de dren şi am izo-
 lat bine plaga.
Am ajutat medicul să
scoată firele.
Deshidratare (alterarea Pacienta va avea tegu – Am făcut bilanţul lichide- La indicaţia medicului După 12h pacienta
stării generale prin mente şi mucoase curate lor intrate şi eliminate; am am montat perfuzie cu este hidratată cores-
deshidratare) şi pertur- în decurs de 6h. monitorizat funcţiile vitale Glucoză 5%, 1500 ml, punzător; va avea te-
barea echilibrului hi – Pacienta va fi echilibrată 60 pic./min. gumentele şi mucoa-
dro-electrolitic. hidro-electrolitic. sele curate.
Alimentaţie inadecvată La 4 zile de la operaţie La ieşirea din narcoză am Până la iesirea din nar- După 2h pacienta nu
prin deficit, datorită in- pacienta se va putea ali- supravegheat vărsăturile, coză i-am umezit buze- mai are vărsături.
tervenţiei chirurgicale, menta şi hidrata normal. am obs.aspectul, mirosul le cu ceai amar, apoi După 24h s-a hidratat
manifestată prin greaţă şi cantitatea. am hidratat-o conform şi alimentat normal,
şi vărsături, datorită Am aşezat pacienta cu ca- indicaţiilor medicului, fără să prezinte sem-
anesteziei. pul într-o parte, fără pernă iar după 3 zile pacienta ne de deshidratare.
pentru a împiedica aspira- a reluat treptat alimen-
rea vărsăturilor. taţia diversificată.

6
 Cazul III.
Date despre pacient culese prin interviu, observaţie şi anamneză
DATE PERSONALE
Nume: M.
Prenume: P.
Sex:F
Vârsta: 53 ani
Diagnostic curent: fibrom uterin
Acte chirurgicale: hernie ombilicală-operată în 1988
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliu: Rosiorii de Vede.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie, mamă, venituri modeste.
Pe ce persoane se poate bizui: fiul cel mic
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia prezentă: casnică.
Cum afectează boala actuală profesia:
Asigurare de sănătate: pacienta asiguratǎ prin CNAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: superioară.
Limba vorbită: română.
Planuri de viitor:
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: cooperantă, înţelege restricţiile impuse
de boala sa
Religie: creştin-ortodoxă nepracticantă.
STIL DE VIAŢĂ
Activităţi recreative: grădinărit
Factori de risc: Pacienta ne declarǎ cǎ nu este consumatoare de etanol,
nu fumeazǎ, nu consumǎ cafea, nu urmeazǎ nici un regim
alimentar.

6
 Locuinţă: locuieşte singură într-un apartament cu două camere, echipat
corespunzător.
NIVEL DE DEZVOLTARE: Normal
DATE PSIHOLOGICE
Orientare: orientatǎ temporo spaţial şi relativ la propria persoană
Atenţia: normală
Memoria: normală
Abilitatea de a folosi informaţii: normală
SOMNUL: somn odihnitor
DURERI: dureri localizate în zona lombo-pelvina
MOBILITATE: dependentă
Ce tip de efort tolerează: scăzut.
Postura: adoptǎ poziţie antalgicǎ pentru ameliorarea durerii
Articulaţii: mobile.
Muşchi: bine structuraţi.
Activităţi zilnice: independentă
SIMŢURI
Vederea: acuitatea normală
Auzul: acuitatea normală
Mirosul: acuitatea normală
Gustul: acuitatea neafectat.
Pipăitul cu ochii închişi: neafectat.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Defecte de vedere: nu
Vocabular: bogat
Atitudine: stare generală modificată, ascultă şi urmează sfaturile
personalului medical.
Expresia feţei: îngrijoratǎ.
Atitudinea afectivă: anxioasă

6
Părerea sa despre sine: foarte bună
Adaptarea la mediu: s-a adaptat uşor la mediul spitalicesc
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Descrierea problemelor actuale: Bolnava M . P . se internează pentru
metroragie şi dureri lombo-pelvine.
Dieta: hiposodată
STARE DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1,65m
Greutate: 72 kg
Apetit: normal
PIELE ŞI FANERE
Culoarea pielii leziuni: palidă fără leziuni
Părul: îngrijit
Unghiile: îngrijite
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
Respiraţia = 14/ min
T.A. =180/90 mm Hg
P = 90/ min
T= 37 °C
ELIMINĂRI :
Lohii: scurgere vaginală
Diureza: 1500 ml/ zi, micţiuni normale
Oboseala: adinamie, astenie marcată.
Tranzitul intestinal: normal

6
 PROBLEMELE PACIENTEI

DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE

 Dureri abdominale  Paloare

 Obosealǎ  T A =180/90 mm Hg

 Cefalee

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia Consideraţii nursing

afectată
1.Nevoia de a bea şi Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ datorită
a mânca. regimului impus de medic.
2.Nevoia de a evita Probabilitate de alterare a integrităţii fizice şi psihice
pericolele. datoritǎ durerii manifestată prin risc de complicaţii şi
dureri lombare şi pelviene.
3. Nevoia de a Insuficientă cunoaştere datoritǎ lipsei surselor de
învaţa cum să-şi informare manifestate prin cerere de informaţii.
păstreze sănătatea.
4. Nevoia de a Somn neodihnitor datorită mediului spitalicesc.
dormi şi a se odihni
5. Nevoia de a Alterarea circulaţiei manifestată prin T A -180/90
respira şi a avea o mmHg, P -90/ min.
bună circulaţie.
6. .Nevoia de a Scurgere vaginală manifestată prin metroragie
elimina.
7. Nevoia de a se Imposibilitatea de a îngrijii

6
îngriji .

7
 Plan de îngrijire
Prima zi de ingrijire
Nevoia afectată Diagnost Obiecti Interv Evaluare
ic nursing ve enţii
1.Nevoia de a evita Scurgere Pacientei -toaleta Dupa 24 ore bolnava pierde sânge vaginal,
elimina vaginală să i se locală de este hidratată corespunzător.
neadecvată facă câte ori
cantitativ şi toaleta este
calitativ locală nevoie
corespunz -
ătoare şi pansame
să i se nt local
asegure steril
hidratarea -repaus
corespunz la pat
ătoare -lichide :
ceaiuri,
compotu
ri, supe,
sucuri de
fructe
2000-
2500
ml/zi

71
 Nevoia afectată Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
2.Nevoia de a-şi meţine temperatura Hipertermie Pacienta să -lenjerie Dupa 24 ore
corpului in limite normale aibă o curată ori de Bolnava
temperatură câte ori pierde
cât mai transpiră sânge vaginal,
aproape de -se asigură un este hidratată
limitele aport suficient corespunzător.
normale de lichide pe
24 ore
-se măsoară
funcţiile vitale
la fiecare 4 h
şi se notează
în foaia de
temeratură
-se sporeşte
atenţia la
facies şi
tegumente

Nevoia Diagnostic Obiectiv Intervenţii Evaluare

72
afectată nursing
3. Nevoia de Pacienta nu Pacienta -psihoterapie A doua zi dimineaţa pacienta
a dormi şi a se se poate sa aibe un -aerisirea este odihnită.
odihni odihnii somn salonului
suficient odihnitor înainte de
culcare
-linişte
-lenjerie de
corp
corespunzătoar
e

Nevoia afectată Diagnos Obiective Intervenţii Evaluare

tic
nursing
4.Nevoia de a se mişca, a Alterare Pacienta să i Bolnava respecta dieta,
avea o postură corectă a ritmului se asegure nu are edeme, ameţeli.
cardiac regim
hiposodat

A II-A ZI DE ÎNGRIJIRE
Nevoia Diagnostic nursing Obiective Interve Evaluare
afectată nţii
73
 1.Nevoia de a Scurgere vaginală Pacientei să i se -toaleta Dupa 24 ore bolnava pierde
evita elimina neadecvată cantitativ facă toaleta locală de sânge vaginal,
şi calitativ locală câte ori este hidratată corespunzător.
corespunzătoar este nevoie
e şi să i se -
asegure pansament
hidratarea local steril
corespunzătoar -repaus la
e pat
-lichide :
ceaiuri,
compoturi,
supe,
sucuri de
fructe
2000-2500
ml/zi
Nevoia afectată Diagnost Obiectiv Interven Evaluare
ic nursing e ţii
2.Nevoia de a-şi meţine Hiperter Pacienta să -lenjerie Dupa 24 ore bolnava
temperatura corpului in limite mie aibă o curată ori pierde sânge vaginal,
normale temperatur de câte ori este hidratată
ă cât mai transpiră corespunzător.
aproape de -se asigură
limitele un aport
normale suficient de
lichide pe
24 ore
-se măsoară

74
 funcţiile
vitale la
fiecare 4 h
şi se
notează în
foaia de
temeratură
-se sporeşte
atenţia la
facies şi
tegumente

Nevoia Diagnostic nursing Obiec Intervenţii Evaluare

afectată tiv
3. Nevoia de Pacienta nu se poate odihnii Pacien -psihoterapie A doua zi dimineaţa
a dormi şi a se suficient ta sa -aerisirea pacienta este odihnită.
odihni aibe un salonului
somn înainte de
odihnitor culcare
-linişte
-lenjerie de
corp
corespunzătoar
e

Nevoia afectată Diagnosti Obiective Intervenţii Evaluare

c nursing
4. Nevoie de a evita pericolele Probabilit Pacienta să -repaus la pat Dupa 24 ore bolnava pierde
ate de fie liniştită, -se urmăresc sânge vaginal,este hidratată
75
 atingere a să fie funcţiile vitale corespunzător.
integrităţii prevenite ale
fizice şi complicaţiile organismului :
psihice . T.A., puls,
datorită temperatură,
durerii scaun
manifestată -se asigură
prin condiţiile de
anxietate. mediu
adecvate,
pentru a evita
pericolele prin
accidentare
- se
favorizează
adaptarea
persoanei la
noul mediu
- se
supravegheaz
ă pacienta
îndeaproape

Nevoia afectată Diagnost Obiective Intervenţii Evaluare

ic nursing
5. Nevoia de a învaţa Insuficient Pacienta să -se explică Sub tratament starea pacientei
ă fie liniştită, pacientei Se va ameliora. Pacienta a căpătat
cunoaştere să fie boala şi cunoştinţele solicitate.

76
 datoritǎ prevenite evoluţia
lipsei complicaţiile. acesteia sub
surselor de tratamentul
informare medicamento
manifestate s
prin cerere -se folosesc
de explicaţii
informare uşoare în
limbajul
normal pentru
a o face
interesată
-se
menţionează
importanţa de
noi cunoştinţe

A III-A ZI DE ÎNGRIJIRE

Nevoia afectată Diagnos Obiective Interve Evaluare

tic nţii
nursing
1.Nevoia de a evita Scurgere Pacientei să i se -toaleta Dupa 24 ore bolnava pierde

77
elimina vaginală facă toaleta locală de sânge vaginal,este hidratată
neadecvată locală câte ori corespunzător.
cantitativ corespunzătoar este nevoie
şi calitativ e şi să i se -
asegure pansament
hidratarea local steril
corespunzătoar -repaus la
e pat
-lichide :
ceaiuri,
compoturi,
supe,
sucuri de
fructe
2000-2500
ml/zi

Nevoia afectată Diagnosti Obiective Intervenţii Evaluare

c nursing
2.Nevoie de a evita pericolele Probabilit Pacienta să -repaus la pat Dupa 24 ore bolnava
ate de fie liniştită, -se urmăresc pierde sânge vaginal,
atingere a să fie funcţiile vitale este hidratată
integrităţii prevenite ale corespunzător.
fizice şi complicaţiile. organismului :

78
 psihice T.A., puls,
datorită temperatură,
durerii scaun
manifestată -se asigură
prin condiţiile de
anxietate. mediu
adecvate,
pentru a evita
pericolele prin
accidentare
- se
favorizează
adaptarea
persoanei la
noul mediu
- se
supravegheaz
ă pacienta
îndeaproape

Nevoia afectată Diagnost Obiective Intervenţii Evaluare

ic nursing
3 Nevoia de a învaţa Insuficient Pacienta să -se explică Sub tratament starea pacientei
ă fie liniştită, pacientei se va ameliora.Pacienta a
cunoaştere să fie boala şi căpătat cunoştinţele solicitate.
datoritǎ prevenite evoluţia
lipsei complicaţiile. acesteia sub
surselor de tratamentul

79
 informare medicamento
manifestate s
prin cerere -se folosesc
de explicaţii
informare uşoare în
limbajul
normal pentru
a o face
interesată
-se
menţionează
importanţa de
noi cunoştinţe

CAPITOLUL V
CONCLUZII
În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boală ce pun
probleme majore organismului uman, de aceea, în activitatea noastră, noi, asistentele medicale
trebuie să dăm dovadă de o conduită corectă în îngrijirea şi educaţia bolnavelor.
Astfel, responsabilităţile esenţiale ale asistentei medicale sunt de a promova
păstrarea sănătăţii şi înlăturarea suferinţei.

80
 Respectul de viaţă, de demnitatea umană şi faţă de drepturile omului, fac parte din
îngrijirea medicală, iar aceasta nu trebuie să fie influenţată de considerente privind
naţionalitatea, religia, culoarea, vârsta, sexul, opiniile politice sau statutul social.
Asistenta medicală acordă îngrijiri pentru sănătatea individului, familiei şi
colectivităţii, coordonându-şi activitatea împreună cu alte persoane ce muncesc în alte
discipline din domeniul sănătăţii.
Asistenta medicală are rolul de a observa modificările survenite pacientului,
modificări care trebuie raportate medicului, notarea zilnică în foaia de observaţie a
parametrilor fiziologici, recoltarea de produse biologice şi patologice, aplicarea
măsurilor de tratament igieno – dietetic.
Asistentei medicale îi revine datoria de a asigura condiţii favorabile, aerisirea
zilnică a salonului, schimbarea lenjeriei de pat şi de corp, de câte ori este necesar,
întocmirea unui plan de îngrijire, administrarea tratamentului indicat de medic.
În studierea cazurilor despre fibromul uterin, m-am folosit de noţiunile teoretice de
specialitate, a planurilor de nursing.

BIBLIOGRAFIE
1. Prof. Dr. N. Angelescu – „ Propedentica medico – chirurgicală”, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1995
2. Dr. G. Baltă – „ Tehnici generale de îngrijirea bolnavilor”, vol.I, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1988
3. I. Negruţiu şi colab. – „ Obstetrică – Ginecologie”, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981
81
4. E. Proca – „ Tratat de patologie chirurgicală”, vol.VII, Ed. Medicală, Bucureşti, 1986
5. C. Rădulescu – „ Ginecologie”, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995
6. V.I. Surcel – „ Fibromul uterin”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990
7. L.Titircă – „ Ghid de nursing”, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1995

82