Facultatea de Management a Academiei de Studii Economice București

Proiect pentru ergonomia resurselor umane

Ergonomia în industria de petrol si gaze

Coordonator: Student:
Lector Univ. Dr. Munteanu Sebastian Madalin Ion Elize- Margareta

Master MRU, An II

București, 2018
Cuprins

Introducere

1. Apariția si evoluția conceptului

2. Strategii în procesul schimbării și metode de implementare a acestora

3. Factorii care generează schimbarea

4. Recunoaşterea şi inţelegerea nevoii de schimbare

5. Implementarea schimbării și evaluarea rezultatelor implementării acesteia

6. Etapele schimbării

7. Diagnosticarea problemelor care implică schimbarea

8. Rezistenţa la schimbare

Concluzii
Introducere

Resursele de petrol și gaze sunt esențiale pentru majoritatea industriilor, oferind unele
dintre cele mai valoroase surse de energie disponibile. Având în vedere nevoia indispensabilă
pentru energie, rolul industiei de petrol și gaze a devenit mai important ca niciodată.

Activitățile realizate în cadrul acestui domeniu sunt realizate, de obicei, în câmpuri

deschise și expuse la pericole, zone restricționate, spații restrânse și alte medii în aer liber,
precum paltformele maritime. Angajații ce lucreaă în această industrie se confruntă în permanent
cu probleme precum zgomotul în exces, suprafețe alunecoase, numeroase situații ce presupun
manipularea manuală a materialelor (ex. transport, ridicare, coborâre, împingere, tragere, etc.).
Există provocări legate și de riscul de electrocutare sau de cădere de la înălțimi considerabile,
expunerea la temperaturi foarte ridicate precum și realizarea de activități repetitive.

Pentru a menține forța de muncă sănătoasă și în siguranță, organiazțiile din domeniu au

început să investească sume importante pentru reducerea accidentelor si rănirilor. De exemplu, s-
au introdus curele pentru protecția împotriva căderii sau chiar hamuri care reduc șocul acesteia.

În pofida acestor progrese, sunt încă necesare îmbunătățiri pentru a menține siguranța
lucrătorilor. Pentru a eradica în totalitate decesele accidentale, este necesară dezvoltarea unor noi
tehnologii și strategii de intervenție. Din această cauză, problemele legate de securitatea și
sănătatea ocupațională reprezintă o preocupare majoră în industria de petrol și gaze, în special în
țările în curs de dezvoltare.
1. Riscurile de la locul de muncă

Numeroase rapoarte exprimă faptul că acest sector de activitate prezintă numeroși factori
de mediu, siguranță și de sănătate. Condițiile de muncă se schimbă în funcție de modul de
manipulare a locurilor de muncă.

Activitatea se desfășoară în cea mai mare parte în spații restrânse, câmpuri deschise sau
alte medii în aer liber, precum platformele offshore. Pot apărea complicații cauzate de căldura
excesivă, zgomot, suprafețe alunecoase, manevrarea manuală a materialelor, dar și provocări
legate de repetitivitatea activităților ce conduce uneori la probleme de sănătate, precum
expunerea la ridicare, coborâre, transport, împingerea, tragerea unor obiecte foarte grele.
Majoritatea activităților implică perioade lungi de timp, ridicarea unor obiecte relativ grele,
urcarea și manipularea unor instrumente care sunt deseori uleioase sau murdare. Prin urmare,
forța fizică și rezistența muncitorilor sunt foarte importante pentru desfășurarea activității.
Lucrările de forare și de întreținere a puțurilor sunt continue și pot deveni periculoase; mulți
angajați sunt nevoiți să stea departe de casă timp de săptămâni sau chiar luni; deplasările dintr-o
zonă în alta sunt foarte dese datorită numărului mare de lucrări ce trebuiesc finalizate, etc. Astfel,
recunoașterea pericolelor de accidentare sau chiar deces, este esențială pentru prevenirea
acestora.

În această industrie, există pericole atât pentru forța de muncă ce participă la realizarea
activității, cât și pentru mediu. Deși în trecut se baza pe factori umani și standarde ergonomice
generice ce țineau de proiectarea echipamentelor, ignorând celelalte aspecte, precum
caracteristicile utilizatorilor, sarcinile, mediul de lucru sau factorii organizaționali, relativ recent,
ca urmare a unor accidente neprevăzute, industria a început să ia în considerare și contribuțiile
umane la riscurile aferente activității în acest sector.

2. Perspectiva ergonomică

După cum s-a putut observa, angajații sunt predispuși la nenumărate riscuri datorită
condițiilor ostile de muncă ce pot accentua accidentele sau leziunile de natură ergonomică. Drept
urmare, managementul acesui tip de companii au primit adesea plangeri din partea angajaților, cu
privire la boli cronice, dureri de cap, dureri de spate, tulburări de somn sau stres accentuat.

Aceste reclamații pot indica deficiențe ergonomice ale sistemului de muncă din această
industrie, mai ales că mulți dintre manageri nu dețin cunoștințe din domeniul ergonomiei, nu au
acces la informații sau pur și simplu nu sunt interesați de acest domeniu, considerându-l doar o
sursă de cheltuieli în plus. Cu toate acestea, industria a cunoscut multe schimbări și creșteri în
prevenirea rănilor și incidentelor de muncă. Una dintre transformările notabile constă în
recunoașterea îmbunătățirii securității și sănătății muncitorilor pentru a crea un mediu sigur.

Angajații sunt unul dintre cele mai importante instrumente ale oricărei organizații
deoarece calitatea producției organizației depinde în mare măsură de calitatea celor care lucrează
în ea (Golden, 2011; Heskett, 2006 , Organizația Internațională a Muncii, 2011). Avand in
vedere contribuțiile pozitive și creative ale angajaților, calitatea producției unei organizații poate
oferi un avantaj competitiv imens față de concurenți. Pentru a realiza acest lucru în mediul
concurențial actual, managementul va trebui să ia anumite decizii strategice pentru a îmbunătăți
performanța activelor sale umane (Gabčanová, 2011: 4). Una dintre aceste decizii este de a
dezvolta un sistem de lucru care să potrivească locul de muncă la caracteristicile angajatului,
mai degrabă decât angajatul la caracteristicile locului de muncă (Programul Computer /
Electronic Accommodations, 2012). Această decizie strategică inovatoare de management este
cunoscută sub numele de ergonomie. Aceasta implică utilizarea științifică a datelor umane pentru
a proiecta un loc de munca, un centru de lucru sau un mediu de lucru pentru a crea un mediu
prietenos pentru angajați. Este vorba de îmbunătățirea bunăstării, a siguranței și a eficienței
lucrătorilor prin proiectarea mediului înconjurător și nu invers (Ergo Squad, 2012), cee ace
conduce la îmbunătătirea fluxului de lucru într-o organizație.

Astfel, organizațiile corporative și întreprinderile, cum ar fi industria de petrol și gaze,

identificate de Asante (2012), au reconfigurat în ultimele decenii birourile și spatiile de lucru
pentru a se potrivi unor noi modele care creează un mediu de lucru mai interesant și mai flexibil.

Potrivit Academiei pentru Siguranță și Sănătate Ocupațională (OSHA) (2017), ergonomia

presupune proiectarea stațiilor de lucru, a practicilor de lucru și a fluxului de lucru pentru a se
potrivi capacităților angajaților. De asemenea, aceasta implică un design care reduce factorii de
risc care pot contribui la leziuni și afecțiuni obișnuite legate de locul de muncă, cum ar fi entorse
și tulburări de traumă cumulativă. Acestea sunt aspect obisnuite legate de siguranța angajaților
care apar ca rezultat al efortului acumulat de-a lungul timpului asupra angajatului (Grainger,
Forest, & Hamilton, 2013).

3. Soluții ergonomice

 Foraj si Explorare
  Petrochimice

Îmbunătățire și Distribuție
4. Studiu de caz - Chevron

Programul companiei în ceea ce privește ergonomia este unul surprinzător de productiv,

chiar și în fața provocărilor cauzate de prăbușirea industriei de petrol de la sfârșitul anului 2014
sau a desființării multor companii din domeniu.

Învață să faci mult cu puțin

Programul Leverage Software automation din cadrul Chevron este o soluție software
integrată în fluxul de muncă ce ofera autoevaluare, recomandări personalizate pentru luarea de
pauză și realizarea unor exerciții fizice și realizează evaluarea evoluției individului din punct de
vedere ergonomic. Prin analiza de risc și discomfort a angajatului, acest program de software
permite un proces de identificare și remediere a neplăcerilor resimțite de acesta.

Gestionează riscurile vs. consecințele: implică angjații în proces

Programul Rapid Response, program de raportare rapida a disconfortului implică și încurajează

angajații să raporteze din timp și să acceseze instrumentele și resursele adecvate pentru atenuarea
disconfortului. Acest program gestionează intervențiile la orice nivel de disconfort și riscul ca
acesta să se transforme într-o rană care necesită îngrijiri medicale. Potrivit Chevron, disconfortul
este reprezentat de orice senzație neplăcută sau schimbarea nivelului de confort ce durează mai
mult de o oră sau apare mai frecvent decât odată pe săptămână.
Bibliografie:

1.Burdus E., Caprarescu G., Andronicescu A. (2000). Managementul schimbarii

organizationale. Bucuresti: Editura Economica

2. Rusu C. (2003). Managementul schimbarii. Bucuresti: Editura Economica

3. Marinescu P. (2003). Managementul institutiilor publice. Bucuresti: Editura Universitatii din

Bucuresti

4. Doval E. (2001). Modelarea unor procese decizionale privind investiţiile în piaţa de capital -
instrument al managementului schimbării- Teza de doctorat. București Biblioteca ASE

5. Dumitrescu M. (1995). Introducere în management și management general. Oradea: Editura

Eurounion

6.Petrisor I. (1999). Progresul organizațional-schimbare, transformare și inovare

organizațională. Timisoara: Editura Mirton