1000

de întrebări
şi răspunsuri
despre
viata duhovnicească
 1000
DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
DESPRE
VIATA DUHOVNICEASCĂ
*
Alcătuite pe baza operelor Sfinţilor Părinţi
şi ale nevoitorilor bunei credinţe

Traducere din limba rusă: Cristea Florentina

Carte tipărită cu binecuvântarea

Prea Sfinţitului Părinte GALACTION,
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

Editura Cartea Ortodoxă

Galaţi 2005
 1000
DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
DESPRE VIATA DUHOVNICEASCĂ
© 2005 pentru ediţia de faţă
Editura Egumenita, Galaţi, România

1. întrebare: Depinde, oare, mântuirea noastră

de împrejurările exterioare?

R ă s p u n s : M â n t u i r e a noastră n u depinde d e
n i m i c exterior: i m p o r t a n t nu este faptul că cineva
este r e n u m i t sau nu, că este b o g a t sau sărac, ci că este
virtuos, că are credinţă, că se îngrijeşte de izbânda
duhovnicească şi că îl iubeşte pe Dumnezeu
( C l e m e n t Alexandrinul).

2. întrebare: Cum trebuie să vieţuim ca să ne

Editura Egumenita
mântuim?
I.S.B.N. 973-7952-52-9
R ă s p u n s : Fiecare faptă a b u n e i credinţe şi a
iubirii creştine - citirea cărţilor sfinte, gândurile
b u n e , discuţiile cu folos, sfânta ascultare, m u l ţ u m i r e a
Editura Cartea Ortodoxă în ispite şi în necazuri, iertarea ocărilor - p o a r t ă
I S B.N. 973-7957-93-8 p e c e t e a rugăciunii şi răspândeşte un m i r o s plăcut

3
înaintea lui Dumnezeu. Cu toate acestea trebuie să
ne silim, să ne verificăm în toate şi căile răsfăţului să
le închidem şi atunci osteneala şi evlavia vor intra în
obiceiul nostru (Stareţul Ioan Troiţki).
3. întrebare: Care sunt cele mai mari daruri ale
lui Dumnezeu?
Răspuns: Pocăinţa şi împărtăşania sunt cele mai
mari dintre toate darurile lui Dumnezeu. (Sfântul
Varsanufie cel Mare).
4. întrebare: De ce trebuie să se ferească omul
duhovnicesc?
Răspuns: Nevoitorul virtuţii trebuie să se
îndepărteze cu orice chip de gândurile care îi intră în
minte şi îi alintă inima. Satana este foarte inventiv cu
privire la faptele rele: atunci când pe oamenii,
renumiţi în evlavie nu îi poate abate de la viaţa şi
purtarea preţuite de ei şi nu îi poate înclina spre ceea
ce voieşte el, încearcă să-i lovească prin alt mijloc. îi
laudă ca pe nişte oameni care au atins desăvârşirea,
apoi îi proslăveşte ca pe nişte sfinţi şi îi fericeşte ca
pe unii care au devenit deja prietenii lui Dumnezeu
şi au ajuns la culmea tuturor virtuţilor. Şi, astfel,
născând în ei patima mândriei, îi stârneşte la
vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu şi, în cele din
urmă, îi smulge din rădăcină ca pe o plantă. De
aceea, aşa cum am zis, trebuie să ne depărtăm de
gândurile pătimaşe care ne alintă mintea şi inima.
5. întrebare: Care este cel mai important lucru
pentru un creştin?
Răspuns: Cel mai important lucru este să înveţe
adevărata credinţă (Sfântul Ambrozie al
Mediolanului).
6. întrebare: Cum să dobândim dreapta
cugetare?
Răspuns: începutul chipului drept al gândurilor
este ascultarea şi citirea Cuvântului lui Dumnezeu şi
cuvintelor Sfinţilor Părinţi (Sfântul Efrem Sirul).
7. întrebare: Ce suntem datori să cunoaştem?
Răspuns: Toţi trebuie să cunoaştem voia lui
Dumnezeu şi care fapte sunt virtuţi şi care sunt
păcate. Şi cine nu face aceasta greşeşte înaintea lui
Dumnezeu. De aici reiese că cel ce rămâne în
întuneric şi în neştiinţă greşeşte de două ori: şi prin
faptul că nu cunoaşte voia lui Dumnezeu şi prin
faptul că nu foloseşte mijloacele necesare pentru a o
afla şi într-adins rămâne în întuneric (Sfântul Teofan
Zăvorâtul).
8. întrebare: Cum să ne întărim în Biserică?
Răspuns: Prin îndrumarea părintelui duhovnic,
prin legătura permanentă cu el; prin împărtăşania
deasă, prin pregătirea atentă pentru împărtăşire, prin
frecventarea dumnezeieştii slujbe, prin rugăciunea
de acasă, prin citirea zilnică a Evangheliei, prin
citirea cărţilor cu conţinut religios, prin ţinerea
sărbătorilor şi a posturilor anului bisericesc, prin
prietenia şi legătura cu oamenii credincioşi.
 9. întrebare: Dumnezeu îi trimite întotdeauna R ă s p u n s : Fericitul Ieronim, deşi nu a studiat în
pe oameni la noi? şcolile duhovniceşti, totuşi s-a format pe sine însuşi
R ă s p u n s : N u , uneori n u D u m n e z e u , c i diavolul prin citirea duhovnicească şi prin discuţiile cu
stareţii duhovniceşti şi cu oamenii religioşi
îi trimite la noi.
experimentaţi.
10. întrebare: Cum să învăţăm viaţa
duhovnicească? 13. întrebare: Ce religii sunt considerate greşite?

R ă s p u n s : Vieţuind î n singurătate, m ă hrănesc R ă s p u n s : T o a t e religiile care există în l u m e , în

din Dumnezeieştile Scripturi, după poruncile afară n u m a i de cea adevărată ortodoxă, sunt greşite
D o m n u l u i , şi din tâlcuirea lor şi, de a s e m e n e a , din şi nu îl m â n t u i e s c pe o m . O religie greşită este o
predaniile apostoleşti, din vieţile şi învăţăturile batjocură la adresa oamenilor. După moarte se
Sfinţilor Părinţi şi ascult de ele; şi ceea ce este pe d e s c o p e r ă i m e d i a t cât de trainic a fost lucrul pe care
m ă s u r a înţelegerii m e l e spre a-I face pe plac lui o m u l şi-a întemeiat nădejdea... Şi cât de cumplită şi
D u m n e z e u şi spre folosul m e u sufletesc, transcriu şi de sfâşietoare va fi starea celui care va v e d e a atunci
învăţ: în aceasta constau viata şi suflarea m e a . Vă că a fost înşelat (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
sfătuiesc să faceţi la fel. Eu vă d a u sfatul acesta spre 14. întrebare: De ce este important să ne
binele sufletului, propunându-vă ceea ce pentru îngrădim cu învăţătura acasă şi oriunde suntem?
m i n e î n s u m i socotesc a fi folositor (Sfântul Nil
R ă s p u n s : P e n t r u că fiecare lucru din l u m e şi
Sorski).
fiecare impresie datorată acelui lucru stârnesc în om
11. întrebare: Cum trebuie să citim Sfintele a n u m i t e gânduri, simţiri şi dorinţe şi o a n u m i t ă
Scripturi? lucrare, potrivite cu acele impresii. Iată de ce trebuie
R ă s p u n s : Pentru ca citirea Scripturilor să fie cu să ne î n g r ă d i m astfel încât totul să ne zidească. C h i a r
folos, trebuie: 1) înainte de citire să c h e m ă m harul d a c ă un a n u m i t lucru nu p r o v o a c ă g â n d u r i şi simţiri
D u h u l u i Sfânt în ajutorul nostru; 2) să citim fără rele, tot ne abate de la ceea ce este principal -
grabă, r e p e t â n d de câteva ori ceea ce nu înţelegem; 3) m â n t u i r e a sufletului şi năzuinţa către Dumnezeu...
să nu a v e m grija de a citi mult; 4) să ne ferim de D e e x e m p l u , c u timp î n u r m ă , c a m e r a creştinului î l
citirea cărţilor smintitoare. zidea pe acesta prin tot ce avea în ea. Pe pereţi se
aflau foi de hârtie de diferite m ă r i m i cu rugăciuni şi
12. întrebare: Putem învăţa viaţa cugetări din Sfintele Scripturi; o m u l ţ i m e de icoane,
duhovnicească fără a studia la şcoala tabloul înfricoşătoarei Judecăţi, fotografii ale
duhovnicească?

6
stareţilor, duhovnicilor, schimnicilor, asceţilor, ale atunci c â n d o a m e n i i se încred în raţiunea lor, în
m ă n ă s t i r i l o r şi ale bisericilor. chibzuinţă lor şi nu cer sfatul duhovnicului.

15. întrebare: Cum să ne călăuzim în viata 19. întrebare: Cum trebuie să petrecem zilele
duhovnicească în vremurile noastre? postului?

Răspuns: P e n t r u vremurile din u r m ă , Sfinţii R ă s p u n s : î n timpul postului trebuie s ă n e

Părinţi p r o p u n s ă a v e m călăuză m a i m u l t Sfânta îndepărtăm de deşertăciunea lumească pentru a
S c r i p t u r ă şi scrierile patristice, fără să respingem, c u g e t a la păcatele noastre, a plânge înaintea lui
însă, sfătuirea prudentă cu părinţii şi fraţii Dumnezeu şi a pregăti o spovedanie curată din
c o n t e m p o r a n i , având în acelaşi timp în g â n d u r i şi în i n i m ă , care ne curăţeşte de păcate. Zilele de post
simţiri d u h u l smereniei şi al pocăinţei. Aceasta este trebuie să le d e d i c ă m postului, m e r s u l u i la biserica
lucrarea dăruită de D u m n e z e u v r e m u r i l o r n o a s t r e şi lui D u m n e z e u , citirii C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u şi
n o i s u n t e m datori să ne folosim cu evlavie de darul faptelor de milostenie: să-i vizităm pe cei bolnavi, pe
lui Dumnezeu, dat n o u ă spre m â n t u i r e (Sfântul cei săraci şi necăjiţi pentru a-i ajuta.
Ignatie B r i a n c i a n i n o v ) .
20. întrebare: Ce cere Dumnezeu de la om?
16. întrebare: în ce caz sunt ostenelile exterioare R ă s p u n s : D i n întreaga Scriptură v ă d că ceea ce
fără folos?
cere D u m n e z e u d e l a o m este a d u n a t î n u r m ă t o a r e l e :
R ă s p u n s : Nu există nici un folos din nici o să se s m e r e a s c ă înaintea aproapelui în toate, să-şi
osteneală exterioară dacă nu ştim ca p r i n osteneli să l e p e d e dorinţele lui păcătoase, să-L roage neîncetat
a j u n g e m la b u n ă t a t e a lăuntrică. pe D u m n e z e u să-1 miluiască şi El să-i d e a m â n ă de
ajutor (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) .
17. întrebare: De ce trebuie să citim Psaltirea?
21. întrebare: Ce înseamnă să te depărtezi de
R ă s p u n s : Nu neglijaţi psalmii, d e o a r e c e ei
lume?
a l u n g ă din suflet duhurile viclene şi sădesc în el
Sfântul D u h . R ă s p u n s : S ă t e depărtezi d e l u m e î n s e a m n ă
să părăseşti năravurile, obiceiurile, regulile,
18. întrebare: De ce anume trebuie să fie
deprinderile şi cerinţele care sunt întru totul
condusă viaţa creştinului?
potrivnice D u h u l u i lui Hristos.
Răspuns: Viaţa creştinului trebuie să fie
22. întrebare: Cum să recunoaştem atracţia
c o n d u s ă de conştiinţă şi raţiune, adică de chibzuinţă
pătimaşă faţă de un lucru?
alături de sfatul celor pricepuţi. Diavolul izbândeşte

8
 R ă s p u n s : în om există atracţie p ă c ă t o a s ă faţă de a l u n g ă lenea, l u m i n e a z ă mintea, naşte z d r o b i r e a de
un l u c r u atunci când: se uită cu p l ă c e r e la el, se i n i m ă şi a d u c e lacrimile.
s u p ă r ă pe ceilalţi şi se ceartă din cauza lui, iar atunci
26. întrebare: Cum trebuie să-i cinstim pe
c â n d îl pierde, se întristează pentru el.
preoţi?
2 3 . întrebare: Din ce pricină există uneori
R ă s p u n s : Pe preoţi trebuie să-i c i n s t i m m a i m u l t
gânduri hulitoare împotriva lui Dumnezeu, a Maicii
ca pe părinţi. „Ştiţi v o i - întreabă Sfântul I o a n G u r ă
Domnului, a sfintelor icoane şi a Sfintelor Taine?
de A u r - cine este p r e o t u l ? " . Şi r ă s p u n d e : „Este
Răspuns: Să încetăm să-l judecăm şi să-l î n g e r u l D o m n u l u i " . T o c m a i de aceea trebuie să-i
o s â n d i m p e aproapele ş i n u n e v o m m a i t e m e d e c i n s t i m pe păstori, spune el, m a i m u l t decât pe
g â n d u r i l e hulitoare. N i m e n i n u trebuie s ă c r e a d ă c ă părinţi, căci ei sunt slujitorii lui Hristos pe p ă m â n t şi
el este v i n o v a t de gândurile hulitoare d a c ă nu le cine îi cinsteşte, acela îl cinsteşte pe Hristos.
v o i e ş t e şi nu c o n s i m t e la ele, ci trebuie să le atribuie
27.) întrebare: Care sunt păcatele împotriva
diavolilor. Străduieşte-te să nu le acorzi nici o atenţie
Duhului Sfânt?
(Sfântul I o a n Scărarul).
R ă s p u n s : Păcatele împotriva D u h u l u i Sfânt sunt
24. întrebare: Prin ce fapte se dobândeşte
următoarele: 1) nădejdea prea m a r e în mila lui
bunăvoinţa lui Dumnezeu?
D u m n e z e u ; 2) deznădejdea cu privire la m â n t u i r e a
R ă s p u n s : Există cinci fapte, cu ajutorul cărora se noastră; 3) împotrivirea clară faţă de adevăr şi
d o b â n d e ş t e b u n ă v o i n ţ a lui D u m n e z e u . P r i m a este l e p ă d a r e a de credinţa ortodoxă; 4) invidia cu privire
r u g ă c i u n e a curată, a doua - citirea Psaltirii, a treia - la a c e l e b u n u r i duhovniceşti pe care le d o b â n d e ş t e
citirea Dumnezeieştilor Scripturi, a patra - a p r o a p e l e de la D u m n e z e u ; 5) aflarea în păcate şi
p o m e n i r e a cu zdrobire de i n i m ă a p ă c a t e l o r noastre, stăruinţa în răutate; 6) n e p ă s a r e a faţă de p o c ă i n ţ ă
a morţii şi a înfricoşătoarei Judecăţi, iar a cincea - p â n ă la sfârşitul acestei vieţi.
rucodelia ( M o n a h u l Evagrie).
28. întrebare: Cu cine nu trebuie să avem
25. întrebare: Care este folosul rugăciunii lui prietenie?
Iisus?
R ă s p u n s : Să nu legi prietenie şi să nu ai legătură
Răspuns: Rugăciunea „Doamne Iisuse cu vrăjmaşii Bisericii lui Hristos, cu ereticii, cu
Hristoase, Fiul lui D u m n e z e u , miluieşte-mă",
schismaticii, cu cei care nu ţin sfintele posturi.
săvârşită p e r m a n e n t în inimă, u s u c ă desfrâul,
T r e b u i e să fugi de acei o a m e n i care nu se t e m de
potoleşte furia, alungă m â n i a , înlătură tristeţea,
îndepărtează obrăznicia, nimiceşte melancolia,
10
11
D u m n e z e u şi nu îl cinstesc (Cuviosul Serafim de p u t e m atrage atât d e m u l t iubirea L u i d e o a m e n i c a
Sarov). p r i n lacrimi.

29. întrebare: Prin ce se întăreşte credinţa? 33. întrebare: Cum să luptăm cu patimile?

Răspuns: Ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, R ă s p u n s : Creştinul trebuie să se străduiască să

predicile şi învăţăturile, citeşte Cuvântul lui facă c e e a ce este potrivnic patimilor, de e x e m p l u :
D u m n e z e u , pe Sfinţii Părinţi şi cărţile stareţilor, p a t i m a te obligă să te împotriveşti, dar tu te sileşti să
c a u t ă şi întreabă, discută şi intră în legătură cu cei taci; p a t i m a te obligă să te îmbuibi, dar tu nu-ţi dai
credincioşi, b o g a ţ i în credinţă; roagă-te, strigă către v o i e să te saturi şi aşa m a i departe.
Dumnezeu să-ţi dea credinţă, vieţuieşte potrivit
34. întrebare: Cum să privim prăznuirea
credinţei şi spovedeşte-te şi împărtăşeşte-te cu
sărbătorilor?
Sfintele T a i n e m a i des (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) .
R ă s p u n s : D o m n u l spune î n Biblie: „Sărbătorile
30. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de v o a s t r e le urăşte sufletul M e u " , adică sărbătorile care
aproapele? s u n t celebrate prin beţie, ospeţe, î m b u i b a r e şi aşa m a i
R ă s p u n s : Pune-l întotdeauna pe a p r o a p e l e în departe. în general, în zilele de sărbătoare (care nu
locul tău, iar pe tine - în locul aproapelui. s u n t p r ă z n u i t e duhovniceşte) se risipeşte c e e a ce s-a
a d u n a t în zilele de trudă.
31. întrebare: Ce este important în viaţa
duhovnicească? 3 5 . întrebare: Cum să scăpăm de ispite?

R ă s p u n s : Străduieşte-te ca toată viaţa să ai un Răspuns:

părinte d u h o v n i c , să-i destăinui fiecare p ă c a t şi g â n d 1. Să nu ne u i t ă m la ceea ce fac o a m e n i i , oricine
şi să te b u c u r i de sfaturile şi de învăţăturile lui. ar fi ei, ci să a s c u l t ă m şi să fim atenţi la c e e a ce ne
„ M â n t u i r e a - spune înţeleptul S o l o m o n - c o n s t ă în învaţă C u v â n t u l lui D u m n e z e u .
m u l t sfat, iar bărbatul fără sfat îşi este sieşi v r ă j m a ş " . 2. Să u r m ă m viata M â n t u i t o r u l u i şi a Sfinţilor
Lui.
32. întrebare: Prin ce îi putem fi cel mai mult
3. Să întoarcem auzul şi ochii de la cele
bineplăcuţi lui Dumnezeu?
nefolositoare, căci prin ele, ca prin nişte uşi, intră în
R ă s p u n s : Prin nimic nu îi p u t e m fi aşa de i n i m ă tot răul.
b i n e p l ă c u ţ i lui D u m n e z e u decât prin suferinţele şi 36. întrebare: Cum să-l învăţăm pe copil frica
lipsurile trupeşti, îndurate p e n t r u El; şi p r i n n i m i c nu de Dumnezeu?
Răspuns:

12 13
 1. Să-l d e p r i n d e m pe copil să se î n c h i n e p â n ă la Răspuns: Pe copii trebuie să-i învăţăm
p ă m â n t înaintea Sfintei C r u c i şi a sfintelor i c o a n e şi E v a n g h e l i a cu b l â n d e ţ e sub forma povestirilor şi

să le sărute. astfel să semănăm în inimile lor Cuvântul lui

2. Să-1 d u c e m m a i des la biserica lui D u m n e z e u . Dumnezeu.
3. Cu m â n a lui: să p u n ă l u m â n ă r i înaintea 39. întrebare: Ce este important în osteneli?
icoanelor, să dea p o m e l n i c e , să dea milostenie, să
R ă s p u n s : Ce folos au ostenelile noastre: postul,
lase b ă n u ţ i în cutia săracilor.
citirea Sfintelor Scripturi şi celelalte d a c ă nu î n v ă ţ ă m
4. Să se împărtăşească des cu Sfintele lui Hristos să ne smerim, să iertăm ocările, să-i iubim pe
Taine. vrăjmaşi, s ă n e r u g ă m pentru cei c e n e o c ă r ă s c ? !

5. Să-i d ă m prescură şi a g h i a s m ă înainte de 40. întrebare: Cum să folosim timpul spre

mâncare. mântuirea sufletului?
6. Să-1 î n v ă ţ ă m rugăciuni.
Răspuns: T i m p u l este un dar preţios al lui
7. Să-1 d u c e m să-1 b i n e c u v â n t e z e preotul.
D u m n e z e u , pentru care la înfricoşătoarea J u d e c a t ă ni
8. Să-1 d e p r i n d e m cu cântarea şi citirea acasă.
se va cere socoteală. El este folosit spre m â n t u i r e
9. în prezenţa copilului să purtăm discuţii
atunci c â n d o m u l îşi petrece timpul: 1) în rugăciune,
duhovniceşti despre Dumnezeu şi mântuirea
în convorbire cu D u m n e z e u ; 2) în citirea C u v â n t u l u i
sufletului.
lui D u m n e z e u ; 3) în m e r s u l la biserica lui D u m n e z e u ;
10. Să-1 deprindem să-şi împartă dulciurile,
4) în discuţii duhovniceşti; 5) în cugetarea la viaţa
c h i a r şi b u c a t a lui de pâine cu fraţii, cu surorile şi cu
Mântuitorului Iisus Hristos, la moarte, la
alte p e r s o a n e străine.
înfricoşătoarea Judecată, la chinurile veşnice şi la
37. întrebare: Cum este mai bine să-i pedepsim fericirea veşnică; 6) în lucrarea faptelor b u n e şi a
pe copii? ostenelilor. Petrecerea vătămătoare de suflet a
t i m p u l u i constă în discuţii şi ocupaţii deşarte, în
R ă s p u n s : N u trebuie să-i s u p u n e m p e copii nici
j o c u r i (de cărţi, loto) şi în alte distracţii, în beţie, în
mustrărilor, nici p e d e p s e l o r mâniindu-ne şi rostind
citirea cărţilor deşarte, în îmbuibare, în plăceri
c u v i n t e urâte, pentru ca prin aceste m e t o d e să nu-i
p ă c ă t o a s e , m a i ales la spectacole smintitoare.
f a c e m s ă c r e a d ă c ă e i îndură p e d e p s e n u m a i p e n t r u
că părinţii lor se află într-o stare de nelinişte. 41. întrebare: Cum să luptăm cu gândurile
păcătoase?
38. întrebare: Cum să-i învăţăm pe copii cele
dumnezeieşti?

14 15
 R ă s p u n s : C e a m a i puternică a r m ă î m p o t r i v a 43. întrebare: Ce înseamnă a fi neglijent din
tuturor gândurilor păcătoase este rugăciunea, m a i punct de vedere duhovnicesc?
ales r u g ă c i u n e a lui Iisus. Totuşi există şi alte mijloace
Răspuns: La această întrebare ne răspunde
de luptă. î m p o t r i v a gândurilor de slavă deşartă şi
A r h i e p i s c o p u l Arsenie. Acest lucru î n s e a m n ă a te
înfumurare, trebuie să ne a m i n t i m că trupul n o s t r u
ruga cu lene, a nu fi atent la i n i m a ta, a nu plânge
va putrezi; împotriva mândriei - să ne aducem
p e n t r u păcate, a nu lucra î m p o t r i v a gândurilor şi
a m i n t e c ă n u m a i m â n d r i a m ă n â n c ă toate faptele
s i m ţ ă m i n t e l o r rele.
b u n e ; î m p o t r i v a p o m e n i r i i răului - să ne r u g ă m
p e n t r u vrăjmaşi; împotriva osândirii - să ne m u s t r a m 44. întrebare: Ce sunt atenţia, vioiciunea şi
d i n pricina mândriei, să ne a m i n t i m păcatele n o a s t r e trezvia?
şi să ne r u g ă m ca D o m n u l să-l îndrepte pe cel c ă z u t Răspuns: Cel ce este închis în inimă este
în păcat şi să-1 miluiască; împotriva gândurilor concentrat, iar cel ce este concentrat se află în inimă,
hulitoare - să nu a c o r d ă m atenţie h u l e i şi să o în j u r u l conştiinţei, în inimă, trebuie să se a d u n e
a t r i b u i m diavolilor, să o m ă r t u r i s i m (în general) la toate puterile: şi mintea, şi voinţa, şi sentimentul.
spovedanie, să citim o rugăciune pentru cel Concentrarea minţii în inimă este atenţia,
împotriva căruia este hula; împotriva gândurilor concentrarea voinţei în inimă este vioiciunea,
deşarte - să citim Sfânta Scriptură şi să c u g e t ă m la c o n c e n t r a r e a simţirii în i n i m ă este trezvia. Atenţia,
Dumnezeu şi la cele dumnezeieşti; împotriva v i o i c i u n e a şi trezvia sunt cele trei lucrări lăuntrice
g â n d u r i l o r desfrânate - să p o m e n i m înfricoşătoarea prin care se săvârşeşte concentrarea sinelui şi
J u d e c a t ă , chinurile veşnice. l u c r e a z ă viaţa lăuntrică. Cine le are pe ele, acela se
află înlăuntrul său (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
42. întrebare: Căror stareţi, părinţi duhovnici
să le cerem sfaturi? C o n c e n t r a r e a îi dă posibilitatea de a v e d e a în i n i m ă
gândurile, dorinţele, patimile şi sentimentele.
R ă s p u n s : M a r e şi m â n t u i t o r lucru este să c e r e m
sfatul stareţilor, dar în acelaşi timp Sfântul A n t o n i e 45. întrebare: Cum este mai bine să citim cărţile

cel M a r e ne-a sfătuit să ne î n c r e d i n ţ ă m de dreapta dumnezeieşti?

j u d e c a t ă şi de priceperea stareţului şi abia atunci să R ă s p u n s : B u n lucru este să a s c u l t ă m şi să citim

ne î n c r e d e m în cuvântul lui şi să p r i m i m fără cârtire cele dumnezeieşti, mai bun este convorbirea
sfaturile lui. S e m n u l d u p ă care p u t e m r e c u n o a ş t e duhovnicească şi mai bun este cuvântul celui
aceste lucruri este acordul dintre c u v â n t u l lui şi priceput. M a i roditor este C u v â n t u l lui D u m n e z e u ,
C u v â n t u l lui D u m n e z e u , aşa c u m a fost tâlcuit de iar d u p ă el - scrierile Părinţilor şi Vieţile Sfinţilor.
Sfinţii Părinţi.
16 17
 Vieţile Sfinţilor sunt b u n e p e n t r u începători; scrierile pentru Dumnezeu sunt folositoare şi p e n t r u ele
Părinţilor - p e n t r u cei avansaţi; iar c u v â n t u l lui trebuie să mă rog, ca D o m n u l să mi le dăruiască.
D u m n e z e u (Biblia) - pentru cei desăvârşiţi. î n a i n t e
48. întrebare: Care sunt cele două patimi cu
de citire să-ţi goleşti sufletul de toate şi să te îndrepţi
deosebire dăunătoare sufletului?
în rugăciune către Dumnezeu. Să urmăreşti cu
atenţie cele citite şi să le aşezi în inimă. D a c ă ceva nu R ă s p u n s : T o a t e patimile sunt rele şi d ă u n ă t o a r e
a ajuns în i n i m ă , să stărui p â n ă c â n d ajunge. T r e b u i e sufletului, dar cele m a i cumplite şi m a i d ă u n ă t o a r e
să citeşti foarte încet. Să întrerupi citirea atunci c â n d sunt îndreptăţirea de sine şi iubirea p e n t r u certuri;
sufletul nu m a i voieşte să se h r ă n e a s c ă p r i n citit - t o c m a i de aceea diavolul ne sileşte să îi c o n t r a z i c e m
î n s e a m n ă că s-a săturat. D a c ă sufletul este u i m i t de pe ceilalţi spre a ne îndreptăţi pe noi, căci ştie că,
un text, r ă m â i la el şi nu citi m a i departe. C e l m a i d a c ă v o m î n d u r a ş i n u n e v o m îndreptăţi, v o m f i
bun timp pentru Cuvântul lui Dumnezeu este îndreptăţiţi d e Dumnezeu (Arhimandritul Teofan
d i m i n e a ţ a , p e n t r u Vieţile Sfinţilor - d u p ă m a s ă , iar Novoezerski).
p e n t r u Sfinţii Părinţi - nu cu m u l t înainte de culcare.
49. întrebare: Care este lucrul cel mai bun
Există a n u m i t e texte ale Sfintei Scripturi care a p r i n d
pentru liniştea sufletului?
duhul, l u c r e a z ă asupra inimii şi p r o v o a c ă zdrobire
de i n i m ă şi lacrimi. De aceea, a s e m e n e a texte trebuie R ă s p u n s : î n c e r c â n d m u l t e î n viaţă, n u a m găsit
n o t a t e şi păstrate, în caz de nevoie, p e n t r u trezirea n i m i c m a i b u n p e n t r u p a c e a ş i liniştea sufletului m e u
duhului. d e c â t folosirea cu m ă s u r ă a hranei, şederea într-un
singur loc şi îndeletnicirea sârguincioasă cu
46. întrebare: Ce este mai presus - a cheltui bani C u v â n t u l lui D u m n e z e u ( I e r o s c h i m o n a h u l Ştefan).
pentru Biserică sau a răbda să fii furat?
50. întrebare: Ce îi place lui Dumnezeu?
R ă s p u n s : Este la fel de b i n e şi să-ţi cheltui
mijloacele materiale pentru î m p o d o b i r e a bisericilor Răspuns: Lui Dumnezeu îi place purtarea
şl să î n d u r i pierderile, m u l ţ u m i n d (pentru toate) lui blândă faţă de oameni, alinarea celui supărat,
D u m n e z e u , Proniatorului mântuirii noastre. apărarea celui asuprit, întoarcerea ochilor de la
lucrurile rele, împotrivirea faţă de gândurile rele,
47. întrebare: Care lacrimi sunt mântuitoare?
silirea spre rugăciune (Arhimandritul Teofan
R ă s p u n s : Lacrimile datorate supărării, jignirii Novoezerski).
nu sunt folositoare, însă cele vărsate pentru faptul că sunt lenes
51. întrebare: Care sunt „groparii tinereţii"?
,ca ma supăr, că nu am dragoste adevărată

18
 Răspuns: Groparii tinereţii sunt şapte: 56. întrebare: Deseori suntem sfătuiţi să
necredinţa în D u m n e z e u , beţia, desfrâul, mânia, mâncăm mai mult, cum să ne raportăm la aceste
necinstirea părinţilor, tovărăşia cea rea şi trândăvia. sfaturi?

5 2 . întrebare: Când devine rugăciunea păcat? R ă s p u n s : N u ascultaţi sfaturile o a m e n i l o r care-

şi fac v o i a lor şi care s-au făcut robii pântecelui şi ai
R ă s p u n s : Este p ă c a t a te ruga lui D u m n e z e u
patimilor trupeşti. în general, să vă temeţi de
fără frică, atenţie şi evlavie, a te ruga cu limba, iar cu
sfaturile rele m a i m u l t decât de vrăjmaşi (Sfântul
m i n t e a a purta discuţii cu diavolii.
Efrem Sirul).
53. întrebare: Cum să sporim iubirea pentru
5 7 . întrebare: Cum se explică lucrarea firii lui
Hristos?
Adam?
R ă s p u n s : C e l m a i m u l t întăreşte şi sporeşte
R ă s p u n s : Creştinul trebuie să se î m p o t r i v e a s c ă
iubirea n o a s t r ă pentru Hristos cugetarea sinceră la
firii p ă c ă t o a s e a lui A d a m . Sfântul E f r e m S i r u l s p u n e
p a t i m i l e lui Hristos. P e n t r u aceasta este b i n e ca în
în învăţătura sa: firea lui A d a m este aşa - eu nu
fiecare zi de dimineaţă să alegem una dintre
v r e a u să învăţ, dar pe alţii sunt b u c u r o s să-i învăţ; nu
pătimirile lui Hristos, să c u g e t ă m temeinic la ea şi să
v r e a u să mă supun, dar î m i place să-i s u p u n pe alţii;
o p o m e n i m m a i des în cursul zilei. D a t o r i t ă acestui
nu v r e a u să m u n c e s c , dar î m i place să-i p u n pe alţii
lucru v o m d o b â n d i darul răbdării, al blândeţii şi al
la m u n c ă ; nu v r e a u să acord altora cinste, dar doresc
iubirii p e n t r u Hristos.
să fiu cinstit de ei; nu îndur mustrările, dar î m i place
54. întrebare: Ce vor de la noi oamenii lumeşti? să m u s t r u ; nu v r e a u să fiu umilit, dar î m i place să
Răspuns: Oamenii care trăiesc în duhul umilesc. S u n t înţelept ca să d a u sfaturi, dar nu ca să
veacului acestuia desfrânat şi sunt necredincioşi le î m p l i n e s c eu însumi; ce trebuie să fac - aceea spun,
stăruie ca noi, în locul voii lui D u m n e z e u , să f a c e m iar c e e a ce nu trebuie nici să s p u n - a c e e a fac. D a c ă
v o i a lor şi v o r să ne atragă de la î m p ă r ă ţ i a lui fratele m e u greşeşte, cu plăcere îl d a u în vileag, iar
Dumnezeu. d a c ă greşesc eu, n u primesc c u plăcere mustrarea.

5 5 . întrebare: Care sunt piedicile în rugăciune? 58. întrebare: De ce trebuie să evităm legătura
cu oamenii lumeşti?
Răspuns: în rugăciune sunt multe piedici:
s o m n u l , tristeţea, îngreuierea trupului, î m p r ă ş t i e r e a R ă s p u n s : N u trebuie s ă a v e m legătură c u cei c e
gândurilor, nerăbdarea, istovirea, revolta diavolilor. dispreţuiesc frica de D u m n e z e u , d e o a r e c e ei nu s p u n
n i m i c folositor, nu fac n i m i c p e n t r u D o m n u l şi nu
vorbesc nici despre virtuţi, nici despre evlavie, nici
20 21
 despre curăţie. Vorbele lor sunt o c u r s ă a morţii; unul pe celălalt, ducându-şi viaţa în ascultare
sfatul lor este prăpastia iadului, iar legătura cu ei este reciprocă, cu frică de Dumnezeu şi rugăciune
p a g u b ă sufletească (Sfântul Efrem Sirul). (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

5 9 . întrebare: Cum trebuie să-i salutăm pe 62. întrebare: Cum trebuie să fie milostenia?
oameni?
R ă s p u n s : Creştinul poate da milostenie şi ajutor
R ă s p u n s : Nu trebuie să aşteptăm să ne salute ei nu n u m a i din p u n c t de vedere material, ci şi prin
m a i întâi şi abia d u p ă aceea să le r ă s p u n d e m la salut. cunoştinţele, osteneala, sfatul şi celelalte ale sale
Acesta este semnul unei minţi îngâmfate şi (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).
nechibzuite. Dimpotrivă, să fim î n t o t d e a u n a primii
63. întrebare: Cum este mai bine să-i întrebăm
care-l salută şi pe prieten, şi pe d u ş m a n .
pe stareţi, pe unul singur sau pe mai mulţi?
60. întrebare: La ce trebuie să acordăm de obicei
Răspuns: Niciodată nu trebuie să întrebăm
atenţie în timpul nevoinţelor?
diferiţi î n d r u m ă t o r i despre u n u l şi acelaşi lucru şi
R ă s p u n s : C e l m a i p u ţ i n să vă opriţi atenţia la nici să-l întrebăm iarăşi pe acelaşi îndrumător,
n e v o i n ţ e l e exterioare (de e x e m p l u : la post, metanii, d e o a r e c e n u m a i p r i m u l răspuns vine de la D o m n u l ,
d o r m i t u l pe loc tare şi aşa m a i departe). D e ş i ele sunt iar al doilea vine din chibzuinţă omenească a
n e c e s a r e , totuşi sunt n u m a i ajutătoare. C l ă d i r e a se stareţului... Fiecare dintre cei care cer sfaturi îşi
zideşte cu ajutorul lor, însă ele nu sunt clădirea. însuşeşte d u h u l smereniei şi prin acesta Il u r m e a z ă
C l ă d i r e a se află în inimă. Lucrărilor inimii să le p e Hristos.
acordaţi atenţia voastră (adică să nu vă supăraţi, să
64. întrebare: Ce este meditaţia dumnezeiască?
nu osândiţi, să iertaţi, să respingeţi gândurile
hulitoare şi dorinţele păcătoase şi aşa m a i departe). R ă s p u n s : Meditaţia d u m n e z e i a s c ă este ţinerea
în m i n t e a u n u i adevăr: a întrupării, a morţii pe
61. întrebare: Cum să vieţuim dacă nu avem
cruce, a învierii, a atotprezenţei lui D u m n e z e u şi aşa
îndrumător?
m a i departe, fără nici o î n d r u m a r e a minţii (Sfântul
R ă s p u n s : A d e v ă r grăieşte N . c â n d s p u n e c ă T e o f a n Zăvorâtul).
astăzi n u m a i s u n t îndrumători adevăraţi. C u toate
65. întrebare: Căror îndrumători trebuie să le
acestea, n u trebuie s ă r ă m â n e m n u m a i c u Scriptura ş i
cerem sfatul?
cu învăţăturile Părinţilor. Este n e v o i e de dialog!
Stareţul Paisie a hotărât aşa: doi sau trei o a m e n i cu Răspuns: Sfântul Petru Damaschin spune
aceleaşi i d e i alcătuiesc o c o m u n i t a t e şi se î n t r e a b ă despre sine: „Mult r ă u am căpătat de la sfetnicii

22 23
n e p r i c e p u ţ i " . De aceea este foarte b i n e să î n t r e b ă m Răspuns: Prin buna credinţă trebuie să
despre toate, dar pe cei pricepuţi, iar pe cei î n ţ e l e g e m ortodoxia unită cu viaţa d u p ă poruncile
n e p r i c e p u ţ i este primejdios să-i întrebăm, d e o a r e c e ei lui D u m n e z e u .
n u a u chibzuinţă.
70. întrebare: Ce păcate sunt socotite de
66. întrebare: Cum să ni-L închipuim pe moarte?
Dumnezeu? In cer, în noi înşine sau mai cum?
Răspuns: Păcatele de moarte sunt - erezia,
Răspuns: Nicicum. Dobândiţi obiceiul de a schisma, hula împotriva lui D u m n e z e u , lepădarea de
stărui în convingerea că D u m n e z e u este pretutindeni credinţă, vrăjitoria, deznădejdea, sinuciderea,
şi, p r i n u r m a r e , şi în voi, şi v e d e toate ascunzişurile desfrâul, beţia, furtul celor sfinte, o m u c i d e r e a , jaful,
voastre şi în această convingere rămâneţi cu evlavie hoţia şi orice asuprire crudă şi i n u m a n ă . P ă c a t u l de
înaintea lui D u m n e z e u , C e l u i nevăzut, fără să vi-L m o a r t e al u n u i o r t o d o x care nu s-a v i n d e c a t prin
închipuiţi în v r e u n fel. Şi rugaţi-vă ca D u m n e z e u p o c ă i n ţ a cuvenită îl s u p u n e pe cel ce a greşit chinului
însuşi să vă înveţe acest lucru (Sfântul Teofan veşnic (Sfântul Ignatie Briancianinov).
Zăvorâtul).
71. întrebare: Ce trebuie să facem şi ce să nu
67. întrebare: Care este principala jertfă facem în ziua de Duminică?
înaintea lui Dumnezeu?
R ă s p u n s : Sfântul C o s m a îi învăţa pe creştini ca
Răspuns: Principala jertfă înaintea lui în zilele de d u m i n i c ă să nu facă negustorie, să nu
Dumnezeu este duhul umilit. Inima înfrântă şi m e a r g ă la bazar, să nu lucreze, de a s e m e n e a să nu
s m e r i t ă D u m n e z e u nu o va urgisi. m e a r g ă d u p ă s m o c h i n e sau ciuperci, să nu vâneze, să
68. întrebare: Ce trebuie să ştim despre discuţii? nu p r i n d ă peşte, ci să m e a r g ă la biserică şi acolo să
asculte sfânta slujbă şi Cuvântul lui D u m n e z e u .
Răspuns: în discuţii trebuie să fim foarte
precauţi: în ce d u h şi în ce direcţie u r m e a z ă să 72. întrebare: Cum trebuie să tâlcuim Sfânta
v o r b i m , în ce m o m e n t şi ce a n u m e şi cu ce scop... Cel Scriptură?
căruia îi p l a c e să vorbească trebuie să ţină m i n t e R ă s p u n s : Să nu îndrăzneşti să tâlcuieşti singur
toate acestea. E v a n g h e l i a , nici celelalte cărţi ale Sfintei Scripturi.
69. întrebare: Ce este buna credinţă? Sfântul D u h le-a tâlcuit prin Sfinţii Părinţi... Şi
C u v â n t u l lui D u m n e z e u , cuvântul mântuirii, p e n t r u
t

tâlcuitorii lui cei îndrăzneţi este lovitură de moarte,

24 25
sabie cu d o u ă tăişuri, prin care ei singuri se o s â n d e s c 77. întrebare: Cum să dobândim bunătatea
la veşnica pieire (Sfântul Ignatie B r i a n c i a n i n o v ) . inimii?

73. întrebare: Care este cel mai puternic mijloc R ă s p u n s : D a c ă o m u l n u v a lua s e a m a l a viciile
de luptă împotriva păcatului? aproapelui, atunci cu ajutorul lui D u m n e z e u se va
naşte în el b u n ă t a t e a inimii, prin care îi va fi
R ă s p u n s : N i c i o nevoinţă nu izgoneşte păcatul
b i n e p l ă c u t lui D u m n e z e u (Avva D o r o t e i ) .
atât de repede, cu atâta uşurinţă şi putere ca
s p o v e d a n i a deasă. 78. întrebare: Ce este adâncirea în sine
(retragerea înlăuntrul nostru)?
74. întrebare: Ce trebuie să păzim ca să evităm
păcatul? Răspuns: Adâncirea în sine este principala
virtute n e c e s a r ă pentru a nu fi atraşi de influenţa
R ă s p u n s : M i n t e a - de gândurile rele, urâte şi
lumii, p e n t r u a-i îngrădi acesteia posibilitatea de a ne
deşarte; privirea - de încântătoarele lucruri lumeşti.
stârni patimile - aceasta este lepădarea de l u m e
I n i m a - de dorinţele şi pornirile rele. A u z u l — de
(Sfântul Isaac Sirul).
discuţiile deşarte şi c o m i c e , dar cel m a i m u l t de cele
clevetitoare la adresa aproapelui. Limba - de 79. întrebare: Ce este important la lucru?
o s â n d i r e şi cârtire. S t o m a c u l - de p a t i m a îmbuibării R ă s p u n s : C â n d lucraţi, fiţi atenţi la d u h u l cu
şi de c o n s u m u l excesiv de vin. Şi pe tine tot - de care se săvârşeşte lucrul (cu cârtire s a u cu m â n i e , cu
trândăvie. nemulţumire, cu vorbire deşartă, cu gânduri
75. întrebare: Trebuie să fim sinceri cu toţi? m u r d a r e s a u cu rugăciune şi cu gândul la D u m n e z e u
şi aşa m a i departe).
R ă s p u n s : Este cu neputinţă să fim sinceri cu
desăvârşire înaintea tuturor şi în toate, este i m p o s i b i l 80. întrebare: Ce rugăciune nu îi place duhului
să v o r b i m cu fiecare despre toate lucrurile, unele celui rău?
trebuie să le t r e c e m sub tăcere, să le tăinuim. R ă s p u n s : Diavolul, v ă z â n d c u m prin lucrarea
76. întrebare: Ce este mărinimia? minţii cineva izbândeşte cu desăvârşire în poruncile
lui Hristos, d e p u n e toate eforturile p e n t r u a distruge
R ă s p u n s : M ă r i n i m i a este starea pe care o a v e m toate cărţile despre rugăciunea lui Iisus şi prin
atunci c â n d , în mijlocul nenorocirilor care ne lovesc, o a m e n i netrebnici să întrerupă îndeletnicirea cu
nu ne t u l b u r ă m , nu ne descurajăm şi le î n d u r ă m fără lucrarea minţii (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
să ne m â h n i m , fără să cârtim, lăsându-ne în voia lui
Dumnezeu. 81. întrebare: Cum să ne purtăm cu aproapele?

26 27
 R ă s p u n s : Să saluţi cu plăcere, să r ă s p u n z i cu pentru mântuire, cu făurirea mântuirii: şi cu
seninătate, să fii binevoitor cu toţi, amabil, să nu cuvântul, şi cu privirea, şi cu faptele, cu faptul de a
î n c e p i să te lauzi pe tine însuţi, să nu îi obligi n i c i pe nu ispiti, de a î n d r u m a , de a p o v ă ţ u i şi de a întări
ceilalţi să vorbească despre tine, să nu accepţi m a i ales prin răspândirea D u m n e z e i e ş t i l o r Scripturi
c u v i n t e l e necuviincioase şi, pe cât se p o a t e , să-ţi (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
a s c u n z i superioritatea, iar cu privire la p ă c a t e să te
85. întrebare: Care sunt dezavantajele
învinuieşti singur pe tine însuţi şi să nu aştepţi să te
căsătoriei dintre un creştin şi un necredincios?
d e a ceilalţi în vileag. Să nu fii grosolan în mustrări,
să nu m u s t r i imediat şi cu pornire p ă t i m a ş ă , să nu-1 R ă s p u n s : Tertulian, e n u m e r â n d dezavantajele
o s â n d e ş t i pe celălalt pentru ceva puţin i m p o r t a n t ca căsătoriei dintre o p e r s o a n ă creştină şi un păgân, a
şi c u m tu ai fi drept. Pe cât se străduiesc ceilalţi să fie spus: „ U n d e este p o m e n i r e a despre Dumnezeu?
proslăviţi, pe atât să depui eforturi să nu fii proslăvit U n d e este c h e m a r e a lui Hristos? U n d e este hrănirea
de o a m e n i (Sfântul Vasile cel M a r e ) . credinţei p r i n citirea Scripturii? U n d e este a d ă p a r e a
d u h u l u i ? U n d e este proslăvirea lui D u m n e z e u ? "
82. întrebare: Ce fericire îi aşteaptă în viaţa
viitoare pe oamenii binecredincioşi? 86. întrebare: Ce nu trebuie să avem în casă?

R ă s p u n s : D a c ă cineva v a cuprinde c u cuvântul R ă s p u n s : Pe cel ce se nevoieşte îl ajută m u l t

şi va u n i într-un întreg toată fericirea o a m e n i l o r din faptul de a nu avea în c a m e r ă n i m i c care să-i
m o m e n t u l existenţei lor şi p â n ă în prezent, va afla că provoace gânduri şi sentimente potrivnice lui
e a n u egalează nici c e a m a i m i c ă parte d i n b u n u r i l e D u m n e z e u , căci n u m a i atunci este în afara primejdiei
vieţii viitoare (Sfântul Vasile cel M a r e ) . de a d u c e luptă dublă, lăuntrică şi exterioară (Sfântul
N i l Sinaitul).
83. întrebare: Cum să-i slujim sufletului
aproapelui? 87. întrebare: în caz de nevoie putem scurta
pravila noastră de rugăciune?
R ă s p u n s : N u trupului, c i sufletului a p r o a p e l u i
să-i slujeşti: povăţuieşte-l, dă-i sfaturi, arată-i o carte R ă s p u n s : In caz de m a r e n e v o i e îţi poţi scurta
b u n ă , alină-l şi întăreşte-l (Sfântul Teofan Zăvorâtul). pravila, a n u m e c â n d pentru D u m n e z e u îi slujeşti
a p r o a p e l u i (Stareţul N a z a r i e de la V a l a a m ) .
84. întrebare: Care este cel mai important lucru
pentru un creştin? 88. întrebare: De ce nu ne temem de chinurile
viitoare?
R ă s p u n s : E s t e grija p e n t r u m â n t u i r e a celorlalţi.
La m â n t u i r e a lor, creştinul contribuie cu r u g ă c i u n e a

28 29
 R ă s p u n s : N u n e t e m e m d e chinul v e ş n i c a l
întotdeauna pentru Domnul, nu pentru altceva.
g h e e n e i p e n t r u c ă n u n e g â n d i m l a el, n u p ă t r u n d e m
A c e e a ş i datorie o aveţi şi cu privire la viaţa de
cu m i n t e a în esenţa lui, nu ne străduim să a j u n g e m la
familie... A o î m p l i n i nu este deşertăciune. N u m a i să
ea p r i n osteneală, deşi a u z i m şi citim deseori despre
faceţi aceste lucruri cu conştiinţa că împliniţi v o i a lui
c h i n u l cel veşnic.
D u m n e z e u . D e ş e r t ă c i u n e a î n s e a m n ă faptele săvârşite
89. întrebare: Cum ne furăm timpul? spre satisfacerea patimilor, care nu sunt n e c e s a r e şi
sunt fără folos (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
R ă s p u n s : N e furăm timpul p r i n faptul c ă n u
f a c e m n i m i c , prin vorbăria deşartă, prin curiozitate, 93. întrebare: Cum îl influenţează pe om o
p r i n visarea fără scop, prin m u l t s o m n . Inchipuiţi-vă întâlnire?
cât b i n e a m face d a c ă n u ne-am p e t r e c e t i m p u l fără
R ă s p u n s : C h i a r ş i cea m a i m i c ă apropiere d e u n
folos! Nu vă furaţi singuri timpul care vă este dat
alt om lasă o u r m ă , adică ori d o b â n d e ş t i folos, ori
p e n t r u m â n t u i r e a sufletului!
v ă t ă m a r e p e n t r u suflet.
90. întrebare: în ce constă unirea părintelui
94. întrebare: De ce trebuie să ne rugăm
duhovnic cu fiul său duhovnicesc?
neîncetat?
R ă s p u n s : T o t ceea ce se î n t â m p l ă între părinte şi
Răspuns: Trebuie să ne rugăm neîncetat ca să
fiii lui d u h o v n i c e ş t i trebuie să r ă m â n ă o taină, egală
n u intre v r e u n g â n d păcătos î n m i n t e a n o a s t r ă şi,
cu s p o v e d a n i a , altfel vrăjmaşul d e s t r a m ă unirea lor
ocupând-o cu ceva anume, să ne despartă de
duhovnicească în Domnul.
Dumnezeu.
91. întrebare: Ce este lumea?
9 5 . întrebare: Daţi-ne un exemplu de păstrare a
Răspuns: Cuvântul „lume" înseamnă oamenii gândurilor păcătoasei
care s u n t porniţi cu vrăjmăşie împotriva a tot c e e a ce
R ă s p u n s : Cuviosul T e o d o r i-a spus m o n a h u l u i
este d u m n e z e i e s c şi religios; de aici, prin cuvintele
A m a i s : „Pentru ce îţi închipui u n e o r i în i n i m a ta
„ l u m e " , „ l u m e s c " se înţelege tot ceea ce este p ă c ă t o s
femei desfrânate şi le îmbrăţişezi în gând, iar alteori
şi este urzit împotriva noastră de vrăjmaşul
îţi î n c h i p u i că d o r m i cu o soţie? Prin aceste g â n d u r i
mântuirii: păcatele, viciile, patimile.
îţi întinezi tot trupul tău. P e n t r u ce visezi că te lupţi
92. întrebare: Profesiile sunt deşarte sau nu? şi că în luptă devii biruitor şi primeşti a u r de la
c o n d u c ă t o r i ? P e n t r u ce te îndeletniceşti, în general,
R ă s p u n s : Profesiile nu sunt deşertăciuni: s u n t
cu g â n d u r i potrivnice unui creştin? ( M o n a h u l a fost
lucrurile lui Dumnezeu. Numai să le împliniţi
alungat şi a intrat diavolul în el).

30
31
 96. întrebare: Cum este posibil să ne căim adusă de citirea sau ascultarea Cuvântului lui
pentru păcate şi să postim fără chibzuinţă? D u m n e z e u şi prin viaţa creştinească plină de virtuţi.
Răspuns: Cunosc mulţi oameni care plâng 99. întrebare: întotdeauna trebuie să împlinim
p e n t r u păcatele lor, dar nu fac n i m i c b u n . Postesc, dorinţele aproapelui?
d a r în acelaşi timp sunt însetaţi de b a n i , ca şi
Răspuns: Din dragoste p e n t r u aproapele nu
cămătarii; se lasă în voia mâniei, ca fiarele sălbatice,
trebuie să f a c e m ceea ce cer poftele lui, p a t i m i l e lui
şi le place să-l vorbească pe aproapele m a i m u l t de
nelegiuite şi deprinderile lui păcătoase. La fel şi
r ă u decât d e bine. Aceasta n u este pocăinţă. D a c ă
conducătorii, sub pretextul dragostei, nu trebuie să
p o s t i m şi în acelaşi timp întreţinem în n o i m â n d r i a ,
d e a d o v a d ă faţă de supuşi de duioşie excesivă şi de
răutatea, d a c ă îl d e v o r ă m pe aproapele cu clevetirea,
prea mare îngăduinţă (Episcopul Iacov din
n u n u m a i c ă n u d o b â n d i m folos, ci, dimpotrivă, n e
Nijegorod).
f a c e m n o u ă rău (Sfântul I o a n G u r ă d e Aur).
100. întrebare: Cum trebuie să ne căim pentru
97. întrebare: Ce rău poate provoca sufletului
păcate?
ascultarea muzicii şi a cântecelor?
R ă s p u n s : Şi pentru a ne căi de p ă c a t e l e noastre
R ă s p u n s : Cântecele lumeşti p o t p r o v o c a m u l t e
este nevoie de înţelepciune. Există şi o căinţă
d a u n e , m u l t ă corupţie şi alte rele, căci tot c e e a ce este
p ă c ă t o a s ă p e n t r u păcatele noastre. A t u n c i c â n d eşti
r ă u şi i m o r a l în ele, p ă t r u n z â n d în suflet, îl slăbeşte şi
ocupat mai mult de păcatele tale decât de
îl c o r u p e . A c o l o u n d e se cântă cântece ruşinoase, se
D u m n e z e u , greşeşti (Episcopul Iacov din Nijegorod).
strâng d e m o n i i ; şi, dimpotrivă, acolo u n d e se cântă
cântări duhovniceşti, c o b o a r ă harul Sfântului D u h , 101. întrebare: Ce lege trebuie să existe cu
care sfinţeşte şi gurile, şi sufletele celor ce c â n t ă privire la cărţile religioase?
(Sfântul I o a n G u r ă d e Aur). R ă s p u n s : Legea cu privire la cărţile religioase
98. întrebare: Prin ce se arată dragostea faţă de este u r m ă t o a r e a : orice scriere şi învăţătură despre
Dumnezeu? nevointe, care nu au temeiul în scrierile Sfinţilor
Părinţi, să nu fie recunoscute, oricât de frumos ar fi
R ă s p u n s : Dragostea faţă de D u m n e z e u se arată
scrise.
prin rugăciune, prin mersul la biserică, prin
împărtăşirea deasă (după pregătire) cu Sfintele T a i n e 102. întrebare: Ce cere Dumnezeu de la om?
ale T r u p u l u i şi Sângelui lui Hristos, prin desfătarea Răspuns: Dumnezeu cere ca omul să-şi
s p o v e d e a s c ă întotdeauna păcatele, să aibă în acelaşi

32 33
t i m p umilinţă, cuget smerit şi să nu-i dispreţuiască R ă s p u n s : D a , într-adevăr, aşa facem, căci v e d e m
pe ceilalţi; să se căiască în fiecare zi p e n t r u toate care s u n t roadele educaţiei lumeşti a copiilor noştri,
p ă c a t e l e săvârşite cu voie sau fără voie, cu ştiinţă sau ale e d u c a ţ i e i î n t e m e i a t e pe studiul scriitorilor lumeşti
cu neştiinţă; să-i ceară lui Dumnezeu putere şi pe înstrăinarea de Sfânta Scriptură şi de Biserică.
duhovnicească pentru a recunoaşte cursele Ce iese din ele? Lipsa de respect faţă de Biserică,
diavolului (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) . lipsa de evlavie faţă de dumnezeiasca slujbă,
necinstirea părinţilor, a conducătorilor, atracţia faţă
103. întrebare: Ce rău îi provoacă sufletului
de înfăţişarea exterioară, uitarea de ţelul existenţei
ieşirea din casă?
noastre pe pământ sau denaturarea acestui ţel,
R ă s p u n s : C â t e persoane întâlnesc c â n d vin la n e c r e d i n ţ a în D u m n e z e u şi, în general, lipsa de
tine! C â t e v ă d p â n ă c â n d m ă întorc î n locul m e u ! integritate a vieţii şi dezordinea în ea, libera
C â t e m o t i v e p e n t r u gânduri primeşte sufletul m e u la cugetare, încălcarea conştiinţei, h u l a î m p o t r i v a lui
întâlnirea cu o a m e n i i ! Câte tulburări î n d u r ă din D u m n e z e u , î m p ă t i m i r e a faţă de spectacole şi de
pricina patimilor care se trezesc în el şi faţă de care se celelalte distracţii profanatoare (Sfântul Ioan de
liniştise p u ţ i n (Sfântul Isaac Sirul). Kronstadt).

104. întrebare: Ce atitudine are Biserica noastră 107. întrebare: Care sunt obligaţiile creştinului
faţă de catolici? faţă de ceilalţi?

R ă s p u n s : Biserica noastră O r t o d o x ă îi socoteşte R ă s p u n s : 1) Să-i iubească pe toţi în D o m n u l . 2)

pe catolici eretici (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) . Să-i a c o r d e fiecăruia întâietate. 3) Să î n d u r e cu
105. întrebare: De unde vin multele credinţe în r ă b d a r e defectele şi neputinţele lor. 4) Să nu supere

lume? pe n i m e n i cu nimic. 5) Prin discuţii d u h o v n i c e ş t i sa-

şi a d u c ă folos u n u l altuia. 6) Să se roage u n u l pentru
R ă s p u n s : Vrăjmaşul mântuirii noastre, diavolul,
celălalt.
a dat n a ş t e r e şi dă naştere la n e n u m ă r a t e învăţături
m i n c i n o a s e , erezii, secte şi s c h i s m e prin care îi 108. întrebare: Cum să ne împăcăm în timpul
disputei?
desparte în veci pe o a m e n i de D u m n e z e u (Sfântul
Ioan de Kronstadt). R ă s p u n s : C e l e m a i sigure mijloace p e n t r u a

106. întrebare: Nu îi preţuim, oare, pe scriitorii ajunge la î m p ă c a r e în timpul disputei care s-a stârnit
şi învăţătorii laici peste măsură şi în detrimentul sunt smerenia şi rugăciunea fierbinte către
bunei noastre credinţe şi al devotamentului faţă de D u m n e z e u , p r i n care se alungă duhurile răutăţii de
Dumnezeu şi Biserică? la cei învrăjbiţi. Puterea rugăciunii şi a s m e r e n i e i este

34 35
atât de m a r e încât, p a r c ă n e v r â n d , i se s u p u n e cel R ă s p u n s : Singurii o a m e n i faţă de care sfântul
învrăjbit şi se î m p a c ă cu aproapele; chiar şi cei m a i înainte-văzător Alexie din B o r t s u m a n i s-a purtat cu
răi vrăjmaşi sunt biruiţi de ea. m a r e a s p r i m e au fost vrăjitorii şi fermecătorii; nici
m ă c a r nu îi lăsa să intre la el şi p o r u n c e a să li se
109. întrebare: Putem mânca peşte în zilele de
transmită că îi va p r i m i doar atunci c â n d se v o r pocăi
miercuri şi vineri?
înaintea lui D u m n e z e u şi vor lepăda îndeletnicirea
R ă s p u n s : în zilele de m i e r c u r i şi vineri pravilele lor satanică. El îi m u s t r a nu n u m a i pe vrăjitorii înşişi,
Sfinţilor Părinţi interzic peştele, iar în cele din t i m p u l dar şi pe toţi cei care se duceau la ei pentru
posturilor m a r i interzic şi u n t d e l e m n u l de post. Dar, vrăjitoriile lor.
oare, toţi respectă acest lucru? Ce răspuns v o m da lui
113. întrebare: E bună dorinţa potrivit căreia
D u m n e z e u pentru toată această neglijenţă? N u m a i
omul doreşte să se roage cu metanii?
p o c ă i n ţ a şi smerenia ne d a u nădejde în a d o b â n d i
m i l a lui D u m n e z e u (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) . R ă s p u n s : C â n d îţi vine dorinţa de a te ruga, pe
lângă pravilă, (sau în general) cu deosebită
110. întrebare: Cum trebuie să fie adevărata
r u g ă c i u n e şi cu metanii, o a s e m e n e a stare sufletească
simplitate?
nu trebuie să o împiedici (Sfântul A m b r o z i e de la
R ă s p u n s : Se cuvine ca simplitatea să nu fie fără Optina).
înţelepciune.
114. întrebare: De ce suntem sfătuiţi să avem o
111. întrebare: Asupra căror oameni trebuie să locuinţă răcoroasă?
ne oprim cu gândul?
R ă s p u n s : D e o a r e c e ea ne ajută să l u p t ă m cu
Răspuns: Sfinţii Părinţi n e învaţă să nu ne slăbiciunea, cu lenea şi cu somnul.
o p r i m cu g â n d u l nostru la acei o a m e n i care o c u p ă o
115. întrebare: Care este semnul venirii lui
poziţie m a i b u n ă decât noi (care trăiesc m a i b i n e ) , ci
antihrist?
la aceia care se află într-o situaţie m a i n e p l ă c u t ă
d e c â t n o i . P r i m u l lucru ne d u c e la cârtire s a u la R ă s p u n s : Sfântul Atanasie cel M a r e s p u n e că
invidie, iar ultimul ne d e t e r m i n ă să fim m u l ţ u m i ţ i de u n u l dintre s e m n e l e venirii, care se apropie, a lui
starea noastră. antihrist va fi trecerea ocârmuirii bisericeşti din
mâinile arhipăstorilor în mâinile demnitarilor laici.
112. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de
vrăjitori, ghicitori şi de cei care aleargă la ei? 116. întrebare: Putem crede că necredincioşii
buni la suflet sau mahomedanii se mântuiesc?

36 37
 R ă s p u n s : E s t e greşit s ă c r e d e m ş i s ă s p u n e m c ă R ă s p u n s : F i e c a r e credinţă d e p e p ă m â n t poartă
o a m e n i i b u n i , care se află printre m a h o m e d a n i şi n u m e l e o m u l u i c a r e a iniţiat-o: m a h o m e d a n i i poartă
necredincioşi, se mântuiesc, adică intră în c o m u n i u n e n u m e l e lui M a h o m e d , papistaşii (catolicii) poartă
cu D u m n e z e u . Biserica întotdeauna a r e c u n o s c u t că n u m e l e p a p e i ; luteranii poartă n u m e l e lui Luther,
există numai un singur mijloc de mântuire - paşcoviţii poartă numele lui P a ş c o v ; şi celelalte
Răscumpărătorul, Mântuitorul (Sfântul Ignatie credinţe care poartă n u m e l e o a m e n i l o r şi datorită lor
Briancianinov). sunt numite aşa nu sunt ale lui Dumnezeu şi
117. întrebare: Cum să privim iubirea de slavă D u m n e z e u n u este î n ele. Căci, d a c ă s u n t credinţele
şi cinstirea rangului? lui Dumnezeu, atunci de ce poartă numele
o a m e n i l o r ? S i n g u r a şi adevărata credinţă este cea
Răspuns: Orânduirea de astăzi - a sta în
o r t o d o x ă , c ă c i p o a r t ă n u m e l e lui D u m n e z e u însuşi -
dreapta, în stânga, la mijloc, m a i sus sau m a i jos, a
al lui Hristos - credinţa creştină (Sfântul Teofan
m e r g e î n a i n t e s a u pe alături - a p r o d u s în n o i m u l t e
Zăvorâtul).
confuzii inutile, pe mulţi i-a aruncat în prăpastie şi i-
a aşezat de partea caprelor, pe mulţi nu n u m a i dintre 120. întrebare: Este folositoare comunicarea
c e i de jos, d a r chiar şi dintre păstorii care, învăţători deasă cu diferiţi oameni?
fiind, nu au învăţat acestea (Sfântul Grigorie Răspuns: Nu trebuie să avem legături fără
Teologul). c h i b z u i n ţ ă p e n t r u a nu suferi v r e u n r ă u d i n diferitele

118. întrebare: Orice pace este plăcută lui discuţii primejdioase (Sfântul Teofan Zăvorâtul). La
Dumnezeu? fel întunecă sufletul şi convorbirea tainică cu
gândurile.
Răspuns: „Să nu facem pace în dauna
învăţăturii adevărului" - spune Sfântul Grigorie 121. întrebare: Cu ce trebuie să ne îndeletnicim
Teologul- Şi în Evanghelia d u p ă Luca, la capitolul 2 3 , seara înainte de culcare?
versetul 1 2 c i t i m c u m a u devenit prieteni I r o d ş i Pilat R ă s p u n s : Seara trebuie să c u r ă ţ i m sufletul (prin
după batjocorirea lui Iisus Hristos, căci înainte pocăinţă, p r i n zdrobirea inimii) de orice şi să î n c e t ă m
avuseseră duşmănie între ei. activitatea p e n t r u ca el să r ă m â n ă liber n u m a i cu
D o m n u l . Şi aşa să m e r g e m la culcare. I a r fără acest
119. întrebare: Cum să afle oamenii lumeşti
adevărata credinţă (căci ortodocşii o cunosc prin lucru să nu mergem la culcare, ci să ne dăm

harul Duhului Sfânt)? osteneala p e n t r u el (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) .

38 39
 122. întrebare: Cum să înviem în noi frica de 126. întrebare: Pentru ce trebuie să cunoaştem
Dumnezeu? învăţătura de credinţă ortodoxă?

R ă s p u n s : Osteniţi-vă să vă p u n e ţ i în situaţia Răspuns: Nu este de ajuns doar să trăim

celui care acum moare şi acum trebuie să se c u c e r n i c şi virtuos, m a i trebuie să ne îngrijim de
înfăţişeze la j u d e c a t ă şi pe lângă aceasta să treziţi în însuşirea conştientă a învăţăturii o r t o d o x e despre
v o i s i m ţ ă m i n t e l e corespunzătoare. N i m i c n u învie viaţa creştină şi trebuie să cunoaştem tocmai
frica de D u m n e z e u aşa ca p u n e r e a voastră în această u r m ă t o a r e l e lucruri: în ce constau faptele b u n e , c u m
situaţie şi ca simţirea ei. trebuie să le săvârşim şi în ce condiţii p o t fi ele
p l ă c u t e lui D u m n e z e u . C e l ce nu ştie n i m i c din toate
123. întrebare: Care păcat este de moarte şi care
acestea p o a t e face fapte b u n e , dar care să nu fie deloc
nu este de moarte?
bune; le poate face ori din neştiinţă, ori fără
Răspuns: Păcatul de moarte este cel care s m e r e n i e , ori fără să-i p e s e de celelalte obligaţii
o m o a r ă sufletul, lipsindu-l de har. Iar p ă c a t u l care nu m o r a l e , astfel că nu va dobândi nici un folos pentru
este de moarte este cel care nu omoară, dar suflet d i n săvârşirea faptelor b u n e .
murdăreşte sufletul. în viaţă trebuie să fie aşa:
127. întrebare: Ce mai trebuie să ştie creştinul?
i m e d i a t ce te m u s t r ă conştiinţa, căieşte-te (adică du-
te şi s p u n e la spovedanie; nu este obligatoriu să te Răspuns: în afară de adevărurile morale,
împărtăşeşti), iar prin aceasta puterea v ă t ă m ă t o a r e a creştinul este dator să c u n o a s c ă d o g m e l e credinţei.
p ă c a t u l u i se va c u r m a . Neştiinţa lor poate duce la cele m a i m a r i rătăciri, la
erezii, la superstiţii şi de aceea nu este m a i puţin
124. întrebare: Cum să folosim gândurile rele la
dăunătoare decât viaţa necreştinească sau viaţa
mântuirea sufletului?
pseudo-creştinească.
R ă s p u n s : Gândurile rele sunt m â n t u i t o a r e
128. întrebare: La ce trebuie să se gândească
p e n t r u n o i d a c ă s i m ţ i m că sunt rele şi l u p t ă m cu ele
creştinul?
şi nu le d u c e m la împlinire (Stareţul N e c t a r i e de la
Optina). R ă s p u n s : Ce facem n o i cu ajutorul capului?
C h i b z u i m , j u d e c ă m , gândim. P ă c ă t o s u l chibzuieşte
125. întrebare: Numai prietenia cu cei răi îi face
c u m să-şi o r â n d u i a s c ă m a i b i n e viaţa p ă m â n t e a s c ă ,
rău creştinului?
c u m să-şi satisfacă dorinţele lui p ă c ă t o a s e , dar v o i să
R ă s p u n s : Nu n u m a i prietenia cu cei răi, d a r şi vă gândiţi la altceva: c u m să săvârşiţi b i n e l e spre
cărţile, imaginile, cântecele şi discuţiile m u r d a r e şi folosul sufletului vostru. Păcătosul are g â n d u r i şi
desfrânate îl v a t ă m ă cumplit pe o m .
40 41
idei întinate, necurate, dar v o i să vă gândiţi m a i m u l t
socoteşte că trupul este al său, ci al D o m n u l u i . El îl
la D u m n e z e u , la veşnicie, la milele lui D u m n e z e u , la
osteneşte prin m u n c ă neîncetată, p r i n m e t a n i i şi îl
răspunsul pe care îl veţi da la Infricoşătoarea
păzeşte în curăţie şi sfinţenie.
J u d e c a t ă a lui Hristos.
130. întrebare: Cum trebuie să povăţuim, să
129. întrebare: Cum să transformăm trupul
împărtăşim cunoştinţele noastre corect?
nostru în instrument al dreptăţii?
Răspuns: Pentru a-i povăţui pe ceilalţi cu
Răspuns: Păcătosul se uită la ceea ce este
privire la credinţa şi viaţa creştină, trebuie să facem
ispititor, la c e e a ce este necurat, la i m a g i n i i m o r a l e
acest lucru potrivit cu învăţătura Bisericii,
(statui dezgolite, afişe păcătoase), se uită la ceea ce îi
călăuzindu-ne nu d u p ă propria pricepere, ci d u p ă
stârneşte pofta (la spectacole smintitoare), iar dreptul
învăţătura Părinţilor şi învăţătorilor Bisericii. In caz
îşi î n d r e a p t ă ochii săi către imaginile sfinte, care
contrar, îi p u t e m duce pe cei povăţuiţi în rătăcire şi
trezesc g â n d u r i sfinte, către fotografiile stareţilor, ale
va trebui să d ă m pentru ei răspuns la j u d e c a t a lui
asceţilor, ale mănăstirilor... Păcătosul ascultă şi s p u n e
D u m n e z e u . în afară de aceasta, se cuvine să ne
lucruri deşarte şi păcătoase, cântă cântece ispititoare,
amintim învăţăturile mitropolitului Bartolomeu:
ascultă m u z i c ă săltăreaţă şi din gura lui, în afară de
„ C u m îl poţi învăţa pe cel nechibzuit d a c ă tu însuţi
acestea, se a u d des fie osândiri, fie vorbe de ocară, iar
eşti n e c h i b z u i t ? C u m poţi fi învăţător d a c ă tu însuţi
dreptul iubeşte cântarea duhovnicească, discuţiile
n u eşti învăţat? C u m î l poţi î n d r u m a p e cel rătăcit
despre credinţă, serioase şi îndeosebi tot ce este
d a c ă t u însuţi n u ştii d r u m u l p e care m e r g i ? "
bisericesc. Păcătosul m e r g e în locuri de distracţii, de
veselie, iar picioarele dreptului nu cunosc căile 131. întrebare: Care dintre virtuţi este cea
necredincioşilor şi cele către faptele rele; paşii lui se desăvârşită şi următoare a lui Hristos?
îndreaptă spre biserica lui Dumnezeu, spre R ă s p u n s : Prin n i m i c n u î l poţi u r m a atât d e
mănăstiri, spre locurile sfinte u n d e au vieţuit şi s-au m u l t pe Hristos ca prin grija faţă de aproapele. C h i a r
nevoit plăcuţii lui Dumnezeu... Mâinile p ă c ă t o s u l u i d a c ă posteşti, chiar d a c ă d o r m i pe scândură, chiar
slujesc ca instrument al nedreptăţii: el răpeşte cu ele d a c ă te istoveşti, totuşi, dacă nu te îngrijeşti de
avutul străin, îi face rău aproapelui; iar mâinile aproapele, nu faci n i m i c important. N i c i o nevoinţă
dreptului slujesc ca instrument al binelui: el ba îşi nu p o a t e fi cu adevărat înaltă dacă nu le a d u c e folos
face cu ele s e m n u l crucii, ba îşi săvârşeşte lucrul spre celorlalţi. A a d u c e folos - acest lucru î n d e o s e b i l-au
folosul familiei sale, spre folosul societăţii... avut în v e d e r e în trecut toţi o a m e n i i m a r i şi plini de
P ă c ă t o s u l îşi odihneşte, îşi răsfaţă, îşi desfată şi îşi bărbăţie. C e r c e t e a z ă cu atenţie vieţile lor şi vei v e d e a
hrăneşte cu bunătăţi trupul său, iar dreptul nu clar că fiecare dintre ei a avut ca scop nu folosul său,
42
43
ci al aproapelui; şi m a i ales prin acest lucru s-au de mustrări lăuntrice. Iar oamenii răi sunt
proslăvit. î n t o t d e a u n a neliniştiţi. O a m e n i i b u n i s e ostenesc c u
sârguinţă în c h e m a r e a lor, iar o a m e n i i răi se află
132. întrebare: Mă sperie gândurile despre
chinurile pentru credinţă. Cum de nu s-au speriat de î n t o t d e a u n a în plimbări şi în lux - astăzi este veselie,
ele mucenicii? m â i n e distracţie, p o i m â i n e la fel. O a m e n i i b u n i îşi
folosesc darurile lor spre folosul celorlalţi: raţiunea -
R ă s p u n s : în Antichitate, m u c e n i c i i e r a u aşa: în p e n t r u a p o v ă ţ u i fie cu cuvântul, fie cu Scriptura;
a n u m i t e zile chiar şi g â n d u l la chinuri îi speria, iar în b o g ă ţ i a - p e n t r u ajutorarea o a m e n i l o r săraci. Iar
zilele u r m ă t o a r e erau martiri înflăcăraţi ai chinurilor oamenii răi folosesc rău darurile date lor de
m a r i şi mărturisitori îndrăzneţi ai n u m e l u i lui Iisus D u m n e z e u : raţiunea - la clevetiri şi la intrigi viclene
Hristos. A c e s t lucru se întâmpla datorită h a r u l u i lui pentru aproapele lor; bogăţia - pentru luxul
D u m n e z e u , care era atras prin credinţă, s m e r e n i a personal; iar învăţătura - pentru alcătuirea b a s m e l o r
d u h u l u i şi rugăciune (Stareţul I o a n Troiţki). şi a cărţilor ispititoare.
133. întrebare: Când nu trebuie să dăm sfaturi
136. întrebare: Prin ce se deosebesc interesele
şi învăţături?
duhovniceşti de cele lumeşti?
R ă s p u n s : C â n d î n c ă s u n t e m verzi ş i n u a v e m
Răspuns: Oamenii din lumea aceasta sunt
ciorchinele copt (adică nu am ajuns la viaţa
călăuziţi de interese zilnice. Aceste interese sunt fie
d u h o v n i c e a s c ă şi la chibzuinţă), să nu d o r i m să d ă m
duhovniceşti, sfinte, drepte, dumnezeieşti, fie sunt
sfaturi, nici să-i î n v ă ţ ă m pe ceilalţi, ca să nu d e v e n i m
interese trupeşti, lumeşti, deşarte, vremelnice,
j u c ă r i a d e m o n i l o r (Sfântul N i l Sinaitul).
diavoleşti. O m u l este interesat de credinţa sa, de
134. întrebare: Le putem lăsa copiilor bogăţie? viaţa viitoare, de rugăciune, de î n d r e p t a r e a inimii
sale, de pocăinţă, de milostenie, de C u v â n t u l lui
R ă s p u n s : Copiilor trebuie să le l ă s ă m b o g ă ţ i e cu
D u m n e z e u , d e împărtăşirea c u Sfintele T a i n e , d e
chibzuinţă, căci ea pe mulţi i-a v ă t ă m a t - şi sufleteşte,
cântarea şi citirea bisericească, de convorbirile
şi trupeşte - şi pe mulţi i-a b ă g a t în m o r m â n t de
duhovniceşti sau este interesat de p â n t e c e l e său, de
t i m p u r i u (Stareţul Arsenie Athonitul).
bani, de bogăţie, de casa sa, de noutăţile d i n l u m e , de
135. întrebare: Cum putem observa diferenţa diferitele distracţii trecătoare. P r i m e l e s u n t interese
dintre cei buni şi cei răi? m â n t u i t o a r e , care duc la viaţa veşnică, iar celelalte

R ă s p u n s : O a m e n i i b u n i sunt liniştiţi, c ă c i se sunt interese pierzătoare. Vrăjmaşul îi p r i n d e pe

b u c u r ă de o conştiinţă curată, care nu este chinuită o a m e n i î n orice m o d , prin orice cursă, p r i n m i i d e

p a s i u n i deşarte, şi le p u n e uşor în faţa o m u l u i , aici,
44 45
 139. întrebare: Ne putem mântui fără să ne
pentru a nu-1 lăsa nicicum să se ataşeze de
împlinim îndatoririle?
D u m n e z e u , Izvorul vieţii. Fereşte-te, o m u l e , de acest
lucru, p e n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u ! (Sfântul I o a n R ă s p u n s : Este îndoielnic ca m â n t u i r e a să se
de Kronstadt) p o a t ă d o b â n d i fără împlinirea îndatoririlor pe care le
p r e s u p u n c h e m a r e a şi starea noastră. Căci, aşa c u m
137. întrebare: Cum trebuie să-mi trăiesc viaţa?
şi u n a şi alta sunt de la D u m n e z e u , tot aşa, şi una, şi
R ă s p u n s : Să-ţi trăieşti viaţa aşa: c â n d te scoli din cealaltă p o t fi folosite fie spre a face pe plac lui
s o m n , să-i m u l ţ u m e ş t i şi să te rogi lui D u m n e z e u . D u m n e z e u , d a c ă sunt împlinite cu credinţă, fie spre
C â n d vii de la biserică, să citeşti dintr-o carte c e v a a-L supăra, d a c ă nu sunt împlinite (Sfântul Teofan
spre folosul sufletului tău, a p o i să te a p u c i de lucru. Zăvorâtul).
D u p ă ce ai lucrat destul, să te rogi din n o u . D u p ă ce
140. întrebare: Ce este important în prietenie?
te-ai rugat, să citeşti iar şi să te apuci iar de lucru. Şi
aşa să faci totul pe rând - să te rogi, să citeşti, să R ă s p u n s : Prietenia nu trebuie să ne tragă spre
lucrezi. D a r şi la lucru, şi în osteneli să-ţi ridici păcat. E a n u trebuie s ă fie legată c u u n o m m â n i o s
m i n t e a ta la Hristos, să te rogi Lui ca El să te sau iute din fire.
m i l u i a s c ă şi să te ajute. D a c ă vei face totul aşa pe 141. întrebare: Ce tendinţe păcătoase sunt
r â n d , a t u n c i faţă de toate - şi faţă de citire, şi de caracteristice pentru societatea contemporană?
r u g ă c i u n e , şi de lucru - vei avea tragere de i n i m ă şi
R ă s p u n s : A c u m în societate a intrat m o d a de a
sârguinţă. S c h i m b a r e a p r o v o a c ă tragerea de i n i m ă şi
nu v o r b i deloc despre D o m n u l şi despre m â n t u i r e ,
sporeşte râvna... Să pomeneşti deseori moartea,
pe c â n d înainte se purtau n u m a i discuţii despre
j u d e c a t a lui Hristos şi veşnicia. Cu aceste gânduri, ca
aceste subiecte dragi. Spre ce trage i n i m a m a i mult,
şi cu un bici, se a l u n g ă tristeţea şi plictiseala (Sfântul
despre a c e e a discuţiile se poartă cu plăcere. J u d e c â n d
Tihon de Zadonsk).
d u p ă vorbe, nu se vede că o a m e n i i L-ar iubi pe
138. întrebare: Este necesară chibzuinţă în D o m n u l şi s-ar gândi la El... Şi reiese că discuţia
faptetele bune? despre D o m n u l M â n t u i t o r u l şi d e s p r e principala
Răspuns: Citirea sfintelor cărţi, privegherea, n o a s t r ă lucrare - m â n t u i r e a - este exclusă din cercul
p o s t u l şi rugăciunile sunt folositoare şi n e c e s a r e , dar discuţiilor care se poartă în societate.
la m o m e n t u l potrivit şi în m ă s u r a cuvenită, altfel vor 142. întrebare: Cât de important este în viaţa
fi m a i m u l t d ă u n ă t o a r e decât folositoare. M ă s u r a se duhovnicească să gândim şi să credem corect?
d e t e r m i n ă n u m a i prin chibzuinţă.

47
46
 R ă s p u n s : D a c ă o m u l d o b â n d e ş t e toate virtuţile R ă s p u n s : A c e s t obicei este luat din cuvintele
în viaţa lui, dar nu are credinţă dreaptă, atunci va ascetului lavrei Pecerska din Kiev, ale
ajunge în acest loc al chinurilor ( D i n v e d e n i a despre i e r o s c h i m o n a h u l u i Partenie. Iată ce a s p u s el însuşi:
călugărul Teofan, Patericul Sinaitic). „ O d a t ă am citit Evanghelia timp de patruzeci de zile
1 4 3 . întrebare: Cum să ţinem calea de mijloc p e n t r u un suflet care mi-a făcut b i n e şi am v ă z u t în
pentru a nu fi nici posomorâţi, nici prea veseli? vis un c â m p acoperit de mărăcini. D e o d a t ă a căzut
foc d i n cer, a ars mărăcinii care a c o p e r e a u c â m p u l şi
R ă s p u n s : C â n d vezi lângă tine u n o m trist, d e
câmpul a rămas curat. Fiind nedumerit faţă de
e x e m p l u , c â n d m e r g i la N. şi vezi că este mâhnit,
această vedenie, am auzit un glas: «Mărăcinii, care
atunci trebuie să te stăpâneşti, să fii vesel, să-1
a c o p e r e a u c â m p u l , sunt păcatele sufletului care ţi-a
încurajezi pe celălalt, iar dacă totul m e r g e strună,
făcut b i n e ; focul, care i-a ars, este C u v â n t u l lui
atunci trebuie să vorbeşti despre lucruri serioase, nu
D u m n e z e u , citit de tine pentru e l » " .
să vorbeşti fără rost; în general să te îngrijeşti de
folosul celorlalţi şi să faci totul spre folosul lor. Şi nu l46. întrebare: Cum să ne deprindem cu
n u m a i faptele să le rânduieşti aşa, ci şi cuvintele. răbdarea?

144. întrebare: La rugăciune, care sunt semnele R ă s p u n s : C e l m a i bine n e p u t e m d e p r i n d e c u

lui Dumnezeu şi care sunt ale vrăjmaşului? răbdarea prin convingerea că răbdăm pentru
p ă c a t e l e pe care le-am săvârşit.
Răspuns: Prin manifestările harului sau
cercetările lui D u m n e z e u a v e m parte de g â n d u r i şi 147. întrebare: în ce constă dragostea oarbă a
sentimente bune: de bucurie, dragoste pentru părinţilor pentru copii?
Dumnezeu şi pentru aproapele, chiar şi pentru R ă s p u n s : M u l t o r părinţi, a v â n d dragoste oarbă
vrăjmaşi, smerenie, mustrare de sine, pocăinţă, p e n t r u copiii lor, le e m i l ă să-i p e d e p s e a s c ă pentru
zdrobirea inimii, smerenia, liniştirea inimii, p a c e a faptele lor rele, iar d u p ă ce aceştia cresc şi d e v i n nişte
faţă de toţi, dorinţa de bine şi m â n t u i r e p e n t r u toţi. neisprăviţi, părinţii îşi recunosc greşeala. în afară de
Iar datorită manifestărilor vrăjmaşului avem: aceasta, copiilor trebuie să li se interzică ferm să se
m â n d r i e , conştiinţa propriei vrednicii, răutate, ură, î m p r i e t e n e a s c ă cu cei răi, deoarece răutatea s c h i m b ă
c r u z i m e , nelinişte, tulburare, îndoială. şi raţiunea c e a b u n ă şi chiar şi părinţii trebuie să se
145. întrebare: De unde este obiceiul de a citi ferească să nu îi d u c ă pe copii în ispită p r i n ceva
Evanghelia (mai ales cu binecuvântarea preotului) a n u m e (Sfântul T i h o n d e Z a d o n s k ) .
câte patruzeci de zile - pentru copii, pentru beţivi
148. întrebare: Cum să ne izbăvim de nesimţire?
sau pentru cei apropiaţi?
48 49
 Răspuns: Faţă de nesimţirea sufletului este strâmtorări, boli şi alte supărări - toate acestea
folositoare citirea deasă a D u m n e z e i e ş t i l o r Scripturi p e n t r u a-i curaţi sufletul de păcate şi a-1 sălăşlui în
şi a cuvintelor înduioşătoare ale Părinţilor celor
viaţa veşnică.
purtători de Dumnezeu, pomenirea morţii şi a
înfricoşătoarei Judecăţi. 151. întrebare: Cum să ne purtăm cu cei care nu
vor să se împace cu noi?
149. întrebare: Cum să biruim în noi patima
raului? R ă s p u n s : V ă puteţi m u l ţ u m i c u faptul c ă î n
suflet v-aţi î m p ă c a t sincer cu ei şi că doriţi p a c e şi în
R ă s p u n s : Iată mijloacele: 1) să te înfrânezi de la c o m p o r t a m e n t . Este m a i b i n e să încetaţi a căuta
m â n c a r e , b ă u t u r ă şi s o m n şi să d o r m i pe p a t tare; 2) î m p ă c a r e a cu cuvântul şi cu fapta: altfel, toată m â n i a
să nu-ţi aminteşti niciodată păcatele trupeşti pe care lor se va înteţi şi îi va nenoroci. C ă u t a ţ i ocazia de a le
le-ai săvârşit înainte; 3) să fugi de legăturile cu face un b i n e fără ştirea lor. Aflând d u p ă a c e e a despre
persoanele de sex opus; 4) să te adresezi lui el, se v o r răzgândi imediat. D a r , c â n d vă întâlniţi cu
Dumnezeu cu rugăciunea pentru izbăvirea de ei, păstraţi-vă pacea în i n i m ă şi treceţi fără să-i
g â n d u r i l e desfrânate; 5) să te abţii de la dorinţele
abordaţi, d o a r rugându-vă pentru ei (Sfântul Teofan
n e c u r a t e p r i n frica de pedepsele viitoare de dincolo
Zăvorâtul).
de m o r m â n t ; 6) să te foloseşti de s e m n u l crucii ca de
152. întrebare: Cum să ne păzim în timpul mesei
o a r m ă p e n t r u alungarea atracţiilor inimii tale; 7) să-
de desfătarea cu hrana (pe care o mâncăm)?
ţi a d u c i a m i n t e m a i des de moarte; 8) să te îndrepţi
către taina spovedaniei şi către părintele d u h o v n i c şi R ă s p u n s : C â n d stai la m a s ă , să-ţi a d u c i a m i n t e
să-i descoperi acestuia gândurile tale; 9) să te de păcatele tale: astfel te vei p ă z i de desfătarea cu
îndeletniceşti cu m u n c a fizică; 10) să citeşti Sfânta hrană atunci când mănânci.
Evanghelie; 11) să-ţi stăpâneşti, să-ţi înfrânezi
153. întrebare: Ce trebuie să ştim cu privire la
privirea şi auzul de la tot ceea ce stârneşte p a t i m a
căderea fără voie în păcat?
desfrâului (de la imagini, cărţi imorale, fotografii,
statui, discuţii, atingeri c â n d m e r g i cu un mijloc de Răspuns: întristarea care vine de la diavol
transport şi aşa m a i departe). spune: u n d e să m a i alergi, nu m a i există p o c ă i n ţ ă
p e n t r u tine! C ă c i diavolul s p u n e aceste lucruri ca să-1
150. întrebare: Pentru ce îi sunt îngăduite
d e t e r m i n e p e o m s ă lepede viaţa î n D u m n e z e u . Iar
omului în viaţă necazuri, supărări şi boli?
întristarea care vine de la D u m n e z e u spune: nu te
Răspuns: Atotbunul Dumnezeu îi îngăduie t e m e , v i n o iarăşi la D u m n e z e u , căci ştie Hristos că
omului în viaţa aceasta diferite necazuri şi

50
51
o m u l este neputincios şi i-a dăruit p o c ă i n ţ a cea R ă s p u n s : F u g i c u orice chip d e tot c e e a c e
m â n t u i t o a r e p â n ă la moarte. distruge p a c e a sufletească. Ai fost p r ă d a t ? Ca să fugi
154. întrebare: Cum să dobândim pocăinţa şi de păcat, m a i sigur şi m a i b i n e este să nu te gândeşti
inima înfrântă? la n i m e n i , ci să presupui că această î n c e r c a r e şi ispită
îţi este trimisă p e n t r u v r e u n păcat. S p r e alinarea ta,
Răspuns: Dacă v o m spovedi păcatele noastre
gândeşte-te că cele furate sunt socotite m a i p r e s u s de
în fiecare zi cu inima înfrântă şi îndurerată,
milostenie.
a m i n t i n d u - n e tot şi osândindu-ne p e n t r u tot, fie că
a m făcut c e v a r ă u c u fapta, fie c ă a m g â n d i t c e v a r ă u l 5 8 . întrebare: Cum să ne izbăvim de fumat?
cu m i n t e a , fie că am spus c e v a rău cu cuvântul, prin Răspuns: Spovediţi-vă în amănunt toate
a c e a s t a v o m d o b â n d i i n i m ă înfrântă şi căită. p ă c a t e l e săvârşite de la şapte ani în tot t i m p u l vieţii
155. întrebare: în ce constă începutul drumului şi împărtăşiţi-vă cu Sfintele T a i n e şi citiţi în fiecare zi
bun şi pentru ce trebuie să se căiască în mod deosebit E v a n g h e l i a (câte un capitol sau m a i m u l t ) , iar c â n d
începătorii? vine plictiseala, atunci citiţi din n o u p â n ă c â n d ea va
trece. S a u în loc de aceasta faceţi câte 33 de metanii
R ă s p u n s : î n c e p u t u l d r u m u l u i b u n constă în a se
până la pământ, după numărul anilor vieţii
s p o v e d i p r e o t u l u i din tot sufletul lor şi a-şi mărturisi
p ă m â n t e ş t i a Mântuitorului.
p ă c a t e l e , m a i ales neştiinţa d u h o v n i c e a s c ă , faptul că
nu au cunoştinţe desăvârşite despre tainele l 5 9 . Intrebare: Ce înseamnă tăcerea în lume?
creştinismului, că nu ştiu în ce constă credinţa Răspuns: Tăcerea în lume înseamnă să nu te
(Sfântul S i m e o n N o u l Teolog). a m e s t e c i în treburile străine, să fugi de cunoştinţele
156. întrebare: Cum să înţelegem cuvintele: „de şi legăturile care nu-ţi sunt de trebuinţă şi, de
aproapele depinde viaţa sau moartea"? a s e m e n e a , de clevetirile şi vorbele necuviincioase, să
vorbeşti cu b l â n d e ţ e şi la nevoie, şi n u m a i c â n d eşti
R ă s p u n s : A c e s t e a î n s e a m n ă : cine îl iubeşte pe
întrebat. D a c ă încâlci aceste reguli, să te m u s t r i pe
a p r o a p e l e şi se îngrijeşte de el, acela va d o b â n d i viaţa
tine şi să-ţi recunoşti neputinţa.
v e ş n i c ă , iar c i n e îl dispreţuieşte, îl asupreşte, îl
necăjeşte, îl m u s t r ă şi îl osândeşte pe aproapele, acela 160. întrebare: Ce să facem cu gândurile care
n u v a d o b â n d i viaţa veşnică. sunt de la Dumnezeu?

157. întrebare: Am fost prădat. Cum să-mi R ă s p u n s : A c e s t e gânduri trebuie să le p r i m i m

păstrez pacea sufletească? cu b u c u r i e şi să c e r e m de la D u m n e z e u ajutor ca să
î m p l i n i m c e e a c e n e insuflă ele. D e e x e m p l u : ne-a

52 53
venit g â n d u l de a medita la m â n t u i r e a noastră, de a desăvârşirea în faptele b u n e , iar restul t i m p u l u i să-l

ne ruga lui D u m n e z e u , de a face b i n e o a m e n i l o r , de a folosească îngrijindu-se de trebuinţele trupului. Dar,

ne î m p ă c a cu cine a v e m d u ş m ă n i e - a c e s t e g â n d u r i d a c ă o m u l s e v a o c u p a n u m a i d e lucrurile pentru

b u n e trebuie neapărat, fără a m â n a r e , să le î m p l i n i m , trup, a t u n c i spune-mi c â n d se va o c u p a cu cercetarea

căci ele nu se repetă î n t o t d e a u n a (Stareţul Arsenie voii lui D u m n e z e u , cu cântarea psalmilor? C â n d se

Athonitul). va m a i ruga şi aşa m a i departe?

164. întrebare: Ce ne leagă de viaţa de aici?

161. întrebare: Care sunt cele trei feluri ale
patimii desfrâului? R ă s p u n s : Să nu-ţi doreşti să trăieşti în plăceri,
p e n t r u că acest lucru te leagă de viaţa de aici şi ba
R ă s p u n s : P r i m u l este cel care se săvârşeşte prin
dintr-o plăcere, ba din alta se naşte vrăjmăşia faţă de
î m p r e u n a r e a unei persoane cu altă p e r s o a n ă de sex
Dumnezeu.
o p u s ; al doilea - are loc fără î m p r e u n a r e a cu o
p e r s o a n ă de sex o p u s şi se săvârşeşte p r i n diferite 165. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de cei
mijloace; iar al treilea - se săvârşeşte cu m i n t e a şi cu care ne împiedică să vieţuim în Dumnezeu?
inima.
R ă s p u n s : Să-ţi fie ţie oricine te î m p i e d i c ă în
162. întrebare: Când se înmulţesc gândurile rele d o b â n d i r e a lui D u m n e z e u şi a faptelor b u n e urât şi
şi când se împuţinează? ticălos, adică să nu-l asculţi şi să nu ai prietenie cu el:
cu u n u l ca acesta nici să nu m ă n â n c i (adică să nu stai
Răspuns: Când omul este ocupat cu grijile
î m p r e u n ă şi să m ă n â n c i cu el la m a s ă ) .
l u m e ş t i şi cu lucrurile trupeşti şi întreţine discuţii
deşarte, atunci gândurile rele se î n m u l ţ e s c în el. Iar 166. întrebare: Care sunt căile vieţii
când studiază Sfânta Scriptură, învaţă psalmi şi duhovniceşti (ascetice) pe care nu trebuie să ni le
cântări, vieţuieşte în post şi priveghere şi îşi însuşim?
a m i n t e ş t e neîncetat de cele viitoare, atunci gândurile
R ă s p u n s : Există trei căi pe care nu trebuie să
rele se î m p u ţ i n e a z ă şi apar m a i rar.
p o r n i m fără c h e m a r e deosebită: calea sihăstriei, calea
163. întrebare: Cum putem folosi timpul cu n e b u n i e i p e n t r u Hristos şi calea călăuzirii celorlalţi.
înţelepciune?
167. întrebare: Pe cine invidiază în mod
R ă s p u n s : Creştinul trebuie să p e t r e a c ă c e a m a i deosebit diavolii?
m a r e parte a timpului a v â n d grijă de suflet: să facă
R ă s p u n s : Ii invidiază cumplit vrăjmaşii vieţii
rugăciuni, să mediteze la Dumnezeu şi să se
n o a s t r e - d e m o n i i - pe cei ce vieţuiesc în ascultare
îndeletnicească cu ceea ce trebuie, a v â n d în v e d e r e
55
54
faţă de un părinte duhovnic priceput (sau un stareţ Răspuns: Cei ce s-au lepădat de Biserica
dintr-o m ă n ă s t i r e ) . Scrâşnesc din dinţi asupra lor şi le Ortodoxă, chiar de s-ar duce la moarte pentru
urzesc tot felul de curse ca să-i d e t e r m i n e să se mărturisirea n u m e l u i lui Hristos, nu-şi p o t curaţi
retragă şi să se lipsească de apropierea părintelui lor. p ă c a t u l nici cu propriul sânge: vina cea grea şi de
Străduieşte-te să nu fii judecătorul faptelor părintelui neşters a despărţirii de Biserică nu se curăţeşte nici
tău, ci n u m a i împlinitorul poruncilor lui (Cuviosul chiar prin suferinţe (Sfântul Irineu al Lyonului,
T e o d o r al Edessei). D e s p r e unitatea Bisericii).
168. întrebare: Ce folos dobândeşte omul din 171. întrebare: Cum să recunoaştem în părinţi
săvârşirea nevoinţelor? prezenţa harului lui Dumnezeu?
Răspuns: Nevoinţele, lipsurile şi necazurile Răspuns: Când părinţii le vorbesc copiilor
scurtei vieţi p ă m â n t e ş t i n u n u m a i c ă î l p ă z e s c p e o m d e s p r e D u m n e z e u , î n s e a m n ă că acesta este s e m n u l
de p a t i m i şi d e m o n i , dar îi şi pregătesc sufletului p r e z e n ţ e i harului lui D u m n e z e u în ei.
c u n u n ă înainte de ieşirea lui din trup.
172. întrebare: Cum putem recunoaşte că o
169. întrebare: De ce mi-e ruşine să mă închin? faptă bună este săvârşită după voia lui Dumnezeu?
Răspuns: Imi scrii despre semnul crucii că R ă s p u n s : P e n t r u fiecare iniţiativă b u n ă există o
a c u m , în l u m e , nu este a d m i s să te ichini, de piedică de la diavol, dar tocmai acesta este s e m n u l
e x e m p l u , c â n d trenul porneşte la d r u m , că te aşezi să cel b u n . D u p ă acest s e m n trebuie să r e c u n o a ş t e m că
m ă n â n c i şi vrei să te închini, dar te t e m i de ironii şi fapta începută este după voia lui Dumnezeu
supui singură această împrejurare cuvintelor (Stareţul E l e o d o r Glinski).
Mântuitorului: cine se va ruşina de M i n e , de acela şi
173. întrebare: Cum să punem capăt osândirii
E u m ă v o i ruşina. Ş i m a i departe, oare n u ştii c ă n u
aproapelui?
poţi să slujeşti la doi d o m n i - şi lumii, şi lui
D u m n e z e u - şi că, dacă cineva voieşte să fie prieten R ă s p u n s : C h i a r la începutul osândirii, stareţul
cu l u m e a , se face vrăjmaşul lui D u m n e z e u ? C u v â n t u l Eleodor a mutat cu grijă discuţia pe o temă
„ l u m e " , care se referă la obiceiurile lumeşti, nu se folositoare sufletului.
potriveşte cu noţiunile religioase. Nu trebuie să
174. întrebare: Cum să-i privim pe acei creştini
u r m ă m l u m e a (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) .
care nu-şi respectă pravila lor de rugăciune acasă?
170. întrebare: Li se poate înlătura vina R ă s p u n s : Creştinii care nu-şi respectă pravila de
apostaţilor, a ereticilor şi a schismaticilor?
a c a s ă s u n t nişte creştini morţi. Pravila de acasă este

56 57
 R ă s p u n s : Făţărnicie se m a i n u m e ş t e şi faptul că R ă s p u n s : C e r c e t â n d şi c h i b z u i n d în fiecare zi
o m u l se opreşte n u m a i la lucrurile exterioare ale faptele b u n e şi rele pe care le-ai făcut, pe cele b u n e să
b u n e i credinţe (post, metanii, dormitul pe p a t tare, le dai uitării, p e n t r u a nu c ă d e a în slavă deşartă, iar
m e r s u l la biserică şi aşa m a i departe) şi pe acestea îşi pe cele rele să le spovedeşti cu lacrimi şi cu
întemeiază nădejdea, fără să-şi dezrădăcineze în r u g ă c i u n e (Cuviosul S i m e o n Evlaviosul).
acelaşi t i m p patimile sale: iubirea de sine, m â n d r i a ,
răutatea, zgârcenia, îngâmfarea, osândirea, arţagul şi 1 8 6 . întrebare: Cum să ne purtăm atunci când

aşa m a i departe (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) . cineva vine după sfat, iar noi trebuie să săvârşim
pravila de rugăciune?
182. întrebare: Care om este condus de raţiune
R ă s p u n s : Străduieşte-te să nu te depărtezi de cei
şi care este condus de dorinţă?
care c a u t ă folos de la tine sub pretextul că discuţi cu
R ă s p u n s : S e m n u l independenţei liber-raţionale Dumnezeu: căci dragostea este mai bună decât
este faptul că raţiunea este întotdeauna r u g ă c i u n e a (Cuviosul S i m e o n Evlaviosul).
p r e m e r g ă t o a r e dorinţei, iar la o m u l p ă c ă t o s dorinţa
187. întrebare: Cum să-l cunoaştem pe om şi
c o n d u c e raţiunea (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
duhul lui?
183. întrebare: Care este proorocia despre
Răspuns: Oamenii plini de înţelepciune
arhierei a Cuviosului Serafim de Sarov?
d u h o v n i c e a s c ă î l cercetează î n d u h p e om după
Răspuns: Se ştie că printre proorociile Sfânta Scriptură, l u â n d s e a m a d a c ă s u n t cuvintele lui
C u v i o s u l u i Serafim s-a păstrat o prezicere tăinuită potrivite cu voia lui D u m n e z e u , şi d u p ă a c e e a trag
p â n ă a c u m (ca să nu fie ispită) despre c ă d e r e a cinului c o n c l u z i a despre el (Cuviosul Serafim de S a r o v ) .
arhieresc, despre sărăcirea râvnei lui p e n t r u slava lui
188. întrebare: Cum sunt înşelaţi oamenii de
D u m n e z e u (Mitropolitul V e n i a m i n F e d c e n k o v ) .
către vrăjitori şi vraci?
184. întrebare: Este osândit cel ce primeşte de la
hoti? Răspuns: Unii îndrăznesc să cheme în
vrăjitoriile lor numele Maicii Domnului şi ale
R ă s p u n s : Cel ce primeşte de la hoţi este Sfinţilor şi fac s e m n u l crucii, dar trebuie să fugim de
p e d e p s i t ca hoţul. ei (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
185. întrebare: Cum trebuie să cercetăm faptele 189. întrebare: Ce să facem când ne îngreuiem cu
noastre zilnice?
mâncarea?

60 61
 R ă s p u n s : D a c ă ţi se î n t â m p l ă să te îngreuiezi cu
R ă s p u n s : Atracţia o m u l u i faţă de pisici, câini,
m â n c a r e a , apucă-te de o m u n c ă fizică, nu te întinde
păsări i se socoteşte acestuia păcat. U n i i , în orbirea
să te culci p e n t r u a nu te întina cu visuri n e c u r a t e .
lor, le dădăcesc, le sărută sau dorm cu ele.
îndeletnicirea cu ele, răpindu-le o m a r e parte din
190. Intrebare: Cum trebuie să mustram? t i m p u l pe care Apostolul Pavel ne-a p o r u n c i t să-1
R ă s p u n s : Prietenul care m u s t r ă în taină (între p e t r e c e m în fapte b u n e şi de a c e e a trebuie să-1
p a t r u ochi) este un doctor înţelept, iar cel care p r e ţ u i m foarte mult, ne atrage atenţia de la d r u m u l
tratează î n a i n t e a ochilor m u l t o r oameni este un care d u c e la cer.
defăimător (Sfântul Isaac Sirul).
195. întrebare: Cum să ţinem minte cele citite în
191. întrebare: Ce trebuie să spunem când
Sfânta Carte?
suntem rugaţi să ne rugăm?
R ă s p u n s : P e n t r u a fixa în m e m o r i e , a ţine m i n t e
Răspuns: Când cineva îţi spune: „Roagă-te
lucrurile folositoare sufletului pe care le-ai citit,
p e n t r u m i n e " , atunci să spui în i n i m a ta: „ D u m n e z e u
împărtăşeşte-le unui frate.
să ne miluiască".
196. întrebare: Cum trebuie să îndurăm
192. întrebare: Când trebuie să fim neghiobi şi
insultele?
când trebuie să fim înţelepţi?
R ă s p u n s : T o a t e insultele să le înduri la î n c e p u t
Răspuns: Dumnezeu voieşte ca noi să fim
prin tăcere, a p o i prin m u s t r a r e a de sine, iar apoi prin
n e g h i o b i faţă de cele pământeşti, iar faţă de cele
r u g ă c i u n e a p e n t r u cei ce te-au insultat.
cereşti să fim înţelepţi (Sfântul Atanasie cel M a r e ) .
197. întrebare: Ce trebuie să facem pentru a
193. întrebare: Se cuvine să povestim ceea ce am
dobândi virtutea curăţiei?
auzit şi am văzut pe drum?
R ă s p u n s : Să nu te dezbraci p â n ă la goliciune:
R ă s p u n s : C â n d te întorci de pe d r u m acasă, să
h a i n e l e să a c o p e r e trupul tău şi ziua, şi n o a p t e a şi
nu-ţi dai drumul să le spui celorlalţi lucrurile
nici măcar tu însuţi să nu-ţi vezi goliciunea
nefolositoare pe care le-ai v ă z u t sau le-ai auzit,
trupească. D a c ă eşti sănătos, nu te d u c e să faci b a i e
p e n t r u că acest lucru d ă u n e a z ă sufletelor (Cuviosul
fără să ai nevoie. Nu-ţi u n g e trupul cu c r e m e , nici
Benedict).
hainele cu parfumuri (Sfântul Atanasie cel M a r e ) .
194. întrebare: I se socoteşte omului păcat
198. întrebare: Cum să ne dezbărăm de păcatul
atracţia faţă de animale?
osândirii?

62 63
 R ă s p u n s : D a c ă osândeşti pe cineva, atunci să-ţi Răspuns: Iubirea de c o n d u c e r e este dorinţa
rânduieşti ca pravilă să faci în fiecare zi m ă c a r trei p u t e r n i c ă , neînfrânată de stăpânire a o a m e n i l o r , de
m e t a n i i p â n ă la p ă m â n t p e n t r u cel pe care l-ai stăpânire pe care oamenii o caută fără a avea
o s â n d i t şi să zici rugăciunea: „Mântuieşte-l, D o a m n e , aptitudini suficiente, fără intenţia de a a d u c e folos, ci
şi miluieşte-l pe (numele) şi, pentru rugăciunile lui, numai un scop nesăbuit: acela de a-şi satisface
miluieşte-mă şi pe mine, p ă c ă t o s u l ! " . Şi să crezi că, propria m â n d r i e , slavă deşartă şi iubire de câştig. Ei
d a c ă vei face aşa, D u m n e z e u te va ajuta să te lepezi tind d e s e o r i să ajungă la putere prin viclenie, prin
cu totul de această deprindere păcătoasă. şiretlicuri cu ajutorul protecţiei din partea
p e r s o a n e l o r influente şi prin alte mijloace j o s n i c e .
199. întrebare: Cum este corect să cugetăm la
chinurile veşnice? 202. întrebare: Când trebuie creştinul să treacă
sub tăcere adevărul?
R ă s p u n s : N u trebuie s ă g â n d i m c ă n e a p ă r a t
v o m fi osândiţi, ci trebuie să n ă d ă j d u i m în m a r e a R ă s p u n s : Creştinul trebuie să treacă sub tăcere
milostivire a lui D u m n e z e u , care voieşte ca toţi să se adevărul înaintea oamenilor care ar putea, din
m â n t u i a s c ă (Stareţul Arsenie A m o n i t u l ) . răutate şi d u ş m ă n i e , să-1 întrebuinţeze rău. Astfel, el
trebuie să treacă sub tăcere adevărul înaintea
200. întrebare: Cum trebuie să ne mustram pe
instigatorului rău intenţionat, a purtătorului de veşti
noi înşine?
care se b u c u r ă de nenorocirea altuia şi a d u ş m a n u l u i
R ă s p u n s : C â n d datorită mustrării de sine cădeţi r ă z b u n ă t o r - să treacă sub tăcere lucrurile de care ei
în întristare, lăsaţi mustrarea de sine şi gândiţi-vă la s-ar putea folosi în dauna aproapelui. Creştinul
milostivirea lui D u m n e z e u faţă de păcătoşii care se trebuie să treacă sub tăcere adevărul şi înaintea celor
căiesc, şi mulţumiţi-i lui D u m n e z e u p e n t r u mila nechibzuiţi, care sunt gata să trâmbiţeze oricărui om
Lui... M u s t r a r e a de sine constă în a ne m u s t r a pe c a r e îl întâlnesc adevărul ce li s-a spus şi care
î n t o t d e a u n a p e n t r u toate, a ne învinui pe n o i înşine p o a t e fi foarte important. în general, nu trebuie ca
şi a nu da vina pe ceilalţi. M u s t r a r e a de sine îl prin vorbele sale să supună primejdiei bunurile
izbăveşte pe om de obiceiul osândirii şi îi întăreşte nimănui. Creştinul trebuie să păstreze taina
p a c e a sufletească... R e a u a voinţă s a u u r a faţă de î n c r e d i n ţ a t ă lui de aproapele.
celălalt p r o v i n din faptul că o m u l nu se m u s t r ă pe
sine. 203. întrebare: Când nu trebuie să trecem sub
tăcere adevărul?
201. întrebare: Ce este iubirea de conducere?
Răspuns: Creştinul nu trebuie să ascundă
a d e v ă r u l înaintea judecătorilor, înaintea părinţilor

64 65
c a r e se îngrijesc de îndreptarea copiilor lor, înaintea
R ă s p u n s : D a c ă tu, ca o m , ai greşit cu ceva,
p r e o t u l u i la spovedanie, înaintea prietenului care îi
mergi degrabă, fără să întârzii, la duhovnic,
destăinuie sufletul său şi aşa m a i departe. C r e ş t i n u l
curăţeşte-ţi conştiinţa prin s p o v e d a n i e şi nu aştepta
nu trebuie să treacă sub tăcere faptul că b o l n a v u l se
p e r i o a d a postului pentru spovedanie, aşa c u m fac
află în primejdie de m o a r t e şi atunci trebuie să-1
din n e c h i b z u i n ţ ă unii dintre mireni. Iată un e x e m p l u
p r e g ă t e a s c ă prin spovedanie şi sfânta î m p ă r t ă ş a n i e
simplu: dacă ţi-ai murdărit lenjeria, imediat o
p e n t r u veşnicie.
s c h i m b i şi te străduieşti să o speli; iar sufletul tău
2 0 4 . întrebare: Este păcat să nu dăm o carte este m u l t m a i preţios decât lenjeria şi îl laşi neîngrijit,
dumnezeiască celui ce doreşte să citească? murdar un an întreg sau până la următoarea

Răspuns: Cine păstrează vreun dar al lui s p o v e d a n i e din post şi nu te îngrijeşti deloc de el

D u m n e z e u n u m a i pentru propria desfătare ş i n u face (Stareţul G h e o r g h e Athonitul).

b i n e celorlalţi, acela va fi osândit ca cel ce a ascuns 207. întrebare: în ce constă spiritul de

talantul (Sfântul Vasile cel M a r e ) . economie?
205. întrebare: Cum să ne luptăm cu starea de R ă s p u n s : Spiritul de e c o n o m i e constă în a nu
împrăştiere din timpul rugăciunii? face fără socoteală cheltuieli nemăsurate şi
R ă s p u n s : în timpul rugăciunii, g â n d u l fuge la nefolositoare şi a nu fi zgârcit faţă de lucrurile
alte lucruri. Trebuie să depui eforturi pentru trebuincioase.
păstrarea atenţiei... Imediat ce gândul fuge, 208. întrebare: Când trebuie să ne întristăm?
întoarce-l; fuge iarăşi, iarăşi întoarce-l; şi aşa de
R ă s p u n s : M o m e n t u l potrivit p e n t r u a ne întrista
fiecare dată. D a r de fiecare dată, c e e a ce vei citi în
este în c a z u l în care ne c ă i m pentru p ă c a t e , deoarece
timpul depărtării gândului şi, prin urmare, fără
întristarea p e n t r u n i m i c altceva nu este de folos decât
atenţie şi simţire, să citeşti din n o u ca să nu uiţi; şi
n u m a i p e n t r u acest lucru.
c h i a r d a c ă gândul tău ar fugi de câteva ori într-un
singur loc, să citeşti de câteva ori p â n ă c â n d vei 2 0 9 . întrebare: Este u n lucru b u n s ă d ă m c u
înţelege şi vei simţi cele citite. Aşa trebuie să împrumut?
p r o c e d e z i atunci c â n d gândul fuge şi se împrăştie
R ă s p u n s : Desigur, căci a da cu î m p r u m u t este al
(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).
doilea fel de dăruire... Este supus p e d e p s e i cel ce nu
206. întrebare: Cum să ne purtăm atunci când dă cu î m p r u m u t , întrucât este acuzat de n e i u b i r e de
greşim şi conştiinţa începe să ne mustre? o a m e n i . Totuşi, şi în m i l ă este n e v o i e de raţiune,

66
67
d u p ă c u m s p u n e proverbul popular: ştii tâlcul - nu-i Răspuns: C u câtă atenţie trebuie s ă rostim
d a b e ţ i v a n u l u i p e datorie. cuvintele despre D u m n e z e u , cu câtă s m e r e n i e şi
210. întrebare: Are vreo influenţă blestemul p r u d e n ţ ă , astfel încât s ă nu-L m â n i e m p e D u m n e z e u -
asupra celui ce trăieşte în Dumnezeu? C u v â n t u l î m p r e u n ă c u Tatăl ş i c u Sfântul D u h !
(Sfântul I o a n d e K r o n s t a d t ) .
R ă s p u n s : S u n t convins că cel ce are de g â n d să-i
b l e s t e m e pe cei ce trăiesc virtuos nu p o a t e rosti nici 214. întrebare: Care este diferenţa dintre omul
un c u v â n t supărător şi potrivnic, căci b l e s t e m u l se duhovnicesc şi cel trupesc?
transformă în binecuvântare. Aşadar, prin aceasta se Răspuns: O m u l duhovnicesc se adânceşte cu
înţelege că pe cei ce trăiesc virtuos nu îi p o t atinge m i n t e a şi cu i n i m a în D u m n e z e u , iar cel trupesc - în
v o r b e l e rele (Sfântul Grigorie de Nissa). lumea adulteră şi păcătoasă (Sfântul Ioan de
211. întrebare: Cine poate vorbi cu Kronstadt).
necredinciosul despre credinţă? 215. întrebare: Ce este înţelepciunea?
R ă s p u n s : C u necredinciosul p o a t e vorbi fără Răspuns: Este cumpătarea în lucrurile
primejdie cel care cunoaşte temeinic credinţa; în caz religioase, virtutea cu m ă s u r ă , aceea de a face totul
contrar, n e c r e d i n c i o s u l p o a t e v ă t ă m a sufletul celui ce potrivit puterilor noastre, împrejurărilor de t i m p şi
vorbeşte cu el. spaţiu şi ostenelilor precedente.
212. întrebare: Se cuvine să transmitem 216. întrebare: Cum acţionează asupra omului
cuvintele duşmănoase? vrăjmaşii cei netrupeşti?
Răspuns: Este mai bine să nu transmitem Răspuns: Vrăjmaşii cei netrupeşti le insuflă
cuvintele de dojana trimise prin n o i de cineva, ci să o a m e n i l o r , în timpul rugăciunii şi în afara rugăciunii,
le t r e c e m sub tăcere sau să le transmitem, chiar d a c ă g â n d u r i ticăloase, viclene şi hulitoare, le înclină spre
în c h i p fals, ca pe nişte cuvinte de d r a g o s t e şi lene sufletul şi trupul, le a d u c s o m n u l şi căscatul, îi
b u n ă v o i n ţ ă , şi atunci d u h u l nostru va fi liniştit. Iar a d e t e r m i n ă să fie indulgenţi cu trupul - p r i n şedere în
transmite cuvintele duşmănoase, de ură este un m o m e n t u l nepotrivit, prin r e z e m a r e a de p e r e t e sau
l u c r u foarte rău. T r e b u i e să a v e m răbdarea creştină şi printr-un alt lucru. Ei le insuflă o a m e n i l o r scârba şi
î n ţ e l e p c i u n e a şerpilor (Sfântul Ioan de K r o n s t a d t ) . dezgustul faţă de toţi ceilalţi s a u aduc a s u p r a lor
213. întrebare: Cum să vorbim despre t e a m a d e o a m e n i s a u altceva n e c u r a t (Sfântul I o a n d e
Dumnezeu ca să ne fie spre mântuire? Kronstadt).

217. întrebare: De unde vine lenea la rugăciune?

68 69

R ă s p u n s : L e n e a la rugăciune şi, în general, în
slujirea faţă de D u m n e z e u şi de a p r o a p e l e v i n e din
p â n t e c e l e o m u l u i care este hrănit m u l t în fiecare zi
(Sfântul I o a n de Kronstadt).
G o m o r a ) a fost prefăcută în stâlp de sare (cf. G e n . 19,
2 6 ) . D e aici p u t e m înţelege c u m este acest păcat.
221. întrebare: Care muribund îşi va lua cu sine
bogăţia în viaţa de dincolo de mormânt?

218. întrebare: Care este cea mai înaltă lucrare R ă s p u n s : îşi va lua cu sine b u n u r i l e sale c â n d va
de pe pământ? m u r i c e l care le-a împărţit celor ce au avut n e v o i e de
ele (Sfântul Grigorie Dialogul).
Răspuns: Nu există lucrare mai înaltă pe
pământ ca săvârşirea Liturghiei şi împărtăşirea 222. întrebare: Ce trebuie să facem atunci când
o a m e n i l o r cu Sfintele Taine ale Trupului şi S â n g e l u i suntem lăudaţi?
lui Hristos (Sfântul Ioan de Kronstadt). R ă s p u n s : C â n d auzi o laudă la a d r e s a ta, să-ţi
219. întrebare: De ce nu trebuie să ne unim cu a d u c i a m i n t e de defectele tale (Mitropolitul Filaret al
catolicii? Moscovei).

R ă s p u n s : C i n e dintre ortodocşi nu ar dori să se 223. întrebare: Cum să privim înfrânarea de la

u n e a s c ă cu catolicii sau cu luteranii şi să fie cu ei una mâncare ce se face în văzul tuturor?
în Hristos, o singură Biserică, o singură c o m u n i t a t e R ă s p u n s : înfrânarea de la m â n c a r e ce are loc în
de credincioşi! D a r cine dintre aceşti m e m b r i ai v ă z u l tuturor o urăşte D o m n u l (Sfântul Vasile cel
bisericilor p o m e n i t e , m a i ales dintre întâistătătorii lor Mare).
- c a r e se n u m e s c papi, cardinali, arhiepiscopi şi
2 2 4 . întrebare: Se cuvine să ne rugăm pentru
episcopi - este de acord să se lepede de rătăcirile lor?
conducătorii necredincioşi?
Nimeni. Iar n o i nu p u t e m să fim de a c o r d cu
învăţătura lor eretică fără să f a c e m r ă u mântuirii R ă s p u n s : Rugaţi-vă şi pentru autorităţi, chiar şi
noastre sufleteşti. încercaţi să vă uniţi. V e ţ i putea, p e n t r u cei care vă prigonesc şi vă urăsc, şi pentru
oare, să uniţi ceea ce nu se p o a t e uni - m i n c i u n a cu vrăjmaşii C r u c i i ca rodul credinţei voastre să fie clar
a d e v ă r u l ? (Sfântul I o a n de K r o n s t a d t ) . p e n t r u toţi, iar voi înşivă să fiţi desăvârşiţi (Sfântul
M u c e n i c Policarp al S m i r n e i ) .
220. întrebare: Este mare păcatul curiozităţii?
225. Intrebare: Prin ce se întăreşte credinţa?
R ă s p u n s : Păcatul curiozităţii nu p a r e a fi m a r e ,
dar, p e n t r u el, soţia lui L o t (pentru o singură privire Răspuns: Credinţa se întăreşte prin viaţa
curioasă către oraşele natale, care ardeau, S o d o m a şi c u c e r n i c ă , iar datorită lipsei de evlavie, se pierde.

71
 2 2 6 . întrebare: Le este dată arhiereilor puterea toată nădejdea în Dumnezeu (Sfântul Teofan
de a nu implini pravilele Sinoadelor Ecumenice? Zăvorâtul).

R ă s p u n s : Episcopilor nu le este dată n i c i d e c u m 230. întrebare: Cum trebuie să împlinim voia

p u t e r e a de a încălca v r e o pravilă, ci n u m a i de a autorităţilor?
respecta cele hotărâte şi de a se ţine de cele dinainte
R ă s p u n s : Eu citesc toate poruncile maiestăţii
(Sfântul Vasile cel M a r e , Scrisoarea 24).
voastre, dar le î m p l i n e s c n u m a i pe acelea, care nu
2 2 7 . întrebare: Ce soartă îi aşteaptă în viitor pe î m i c o n s t r â n g conştiinţa în treburile credinţei: în caz
creştinii ignoranţi? contrar, s u n t gata să î n d u r toate chinurile, dar de
H r i s t o s n u m ă las (Sfântul M u c e n i c Pavel).
Răspuns: Creştinii nu cunosc creştinismul
p e n t r u c ă n u î l studiază: n u citesc, n u p u n întrebări 231. întrebare: în ce constă puterea faptei bune?
şi, în general, nu acordă nici o atenţie r ă s c u m p ă r ă r i i
Răspuns: Puterea faptei bune constă în
o m e n i r i i de către D u m n e z e u C e l întrupat şi îşi b a t j o c
statornicie.
de a c e a s t ă înaltă lucrare a lui D u m n e z e u , p e n t r u că
nu p o a r t ă de grijă şi nu se gândesc la m â n t u i r e a lor. 2 3 2 . întrebare: Cum să ne purtăm dacă preotul
N e s o c o t i n d darurile mari ale lui D u m n e z e u , ei se refuză să ne asculte spovedania?
lasă cu totul în voia deşertăciunii, care este Răspuns: Dacă duhovnicul vostru refuză să
înşelăciune. M a i b i n e va fi p e n t r u închinătorii la idoli asculte s p o v e d a n i a voastră, puteţi m e r g e la altul
şi pentru mahomedani în ziua judecăţii lui (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
D u m n e z e u d e c â t p e n t r u aceşti creştini (Sfântul T i h o n
2 3 3 . întrebare: Când se transformă rugăciunea
de Zadonsk).
în păcat?
228. întrebare: Putem acorda pedepse trupeşti
R ă s p u n s : R u g ă c i u n e a se transformă în p ă c a t
de faţă cu ceilalţi?
atunci c â n d o a m e n i i se roagă pentru ceea ce interzice
R ă s p u n s : P e d e a p s a trupească nu trebuie să aibă D o m n u l , C ă r u i a I se roagă. De e x e m p l u : p e n t r u a se
loc de faţă cu ceilalţi, este o regulă absolută. r ă z b u n a , p e n t r u m o a r t e a vrăjmaşului, p e n t r u prea
m u l t e haine, p e n t r u bogăţie şi aşa m a i departe.
229. întrebare: Putem păstra bani pentru un
scop bun? 2 3 4 . întrebare: Prin ce se dobândeşte smerita

R ă s p u n s : A păstra bani pentru un scop b u n nu înţelepciune a sufletului?

este iubire de argint. D a r după aceea, când lucrul va R ă s p u n s : Prin faptul că te gândeşti n u m a i la
fi împlinit, poţi să nu mai economiseşti, punându-ţi relele şi păcatele tale.
72 73
 235. întrebare: Cum trebuie să săvârşească
R ă s p u n s : Evlavia fără suficienta c u n o a ş t e r e a lui
preotul liturghia, ca ea să fie plăcută lui Dumnezeu?
D u m n e z e u este o corabie fără c â r m ă şi c â r m a c i .
R ă s p u n s : C â n d săvârşeşti liturghiile, d a c ă le
241. întrebare: Ne putem ruga în prezenţa
săvârşeşti socotindu-te nevrednic, cu smerită
î n ţ e l e p c i u n e , atunci ele v o r fi plăcute î n a i n t e a lui oamenilor?
D u m n e z e u (Avva Isaia). R ă s p u n s : Rugaţi-vă ori cu trupul, ori cu d u h u l
î n taină, n u î n prezenţa o a m e n i l o r , chiar d a c ă d o r m
236 .întrebare: Ce înseamnă să te socoteşti pe
tine mat prejos de toţi? (Stareţul A d r i a n Iugski).

2 4 2 . întrebare: Ce să facem atunci când cei ce

Răspuns: înseamnă să nu acorzi atenţie
locuiesc cu noi ne interzic să citim cărţi sfinte?
p ă c a t e l o r celorlalţi, ci î n t o t d e a u n a n u m a i alor tale.
R ă s p u n s : Săvârşeşte îndeletnicirea c e a plăcută
237. Intrebare: Cum să recunoaştem păcatul?
lui D u m n e z e u să ţii s e a m a de interdicţia p u s ă de cei
R ă s p u n s : Este păcat tot ceea ce s u p ă r ă conştiinţa ce locuiesc cu tine (în afară de t i m p u l nopţii, c â n d
şi desfată trupul. trebuie să d o r m i ) ; nu trebuie să ţii c o n t de n i m e n i şi
238. întrebare: Cât de importantă este virtutea de n i m i c , ci n u m a i să o săvârşeşti (Stareţul A d r i a n
ascultării? Iugski).

R ă s p u n s : Ascultarea este atât de m a r e î n c â t în 2 4 3 . Intrebare: Cum să fugim de slava deşartă?

monahism ea are prioritate nu numai faţă de Răspuns: Să nu asculţi de părerile şi de
rucodelie, citire, tăcere, linişte, dar chiar faţă de toate gândurile tale, ci să faci totul cu b i n e c u v â n t a r e , nu
virtuţile. d u p ă v o i a ta, ca să eviţi slava deşartă p r i n care poţi
2 3 9 . întrebare: Cum să privim discuţiile lungi? p i e r d e tot.

R ă s p u n s : Cuviosului Arsenie n u î i plăcea c a cei 244. întrebare: Ce să facem dacă în timpul

pe care îi p r i m e a uneori să r ă m â n ă la el p r e a m u l t rugăciunilor citite ne apare uneori dorinţa de a ne
t i m p . El spunea: la începutul discuţiei îl privesc pe ruga în chip deosebit?
om ca pe un înger, iar la sfârşit (când z ă b o v e ş t e ) ca R ă s p u n s : în cazul în care citeşti o r u g ă c i u n e şi
p e u n ispititor. doreşti să te rogi cu duhul în chip deosebit
240. întrebare: Este de ajuns pentru mântuire M â n t u i t o r u l u i s a u M a i c i i D o m n u l u i , trebuie să te
numai evlavia? opreşti negreşit la această dorinţă şi să urmezi
î n d e m n u l duhului, şi iată de ce: dacă, d o r i n d să te
74
75
 desfeţi cu r u g ă c i u n e a către dulcele Iisus, în acelaşi R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e t u l b u r ă m ş i s ă n e
t i m p î n c e p i să citeşti un alt canon, d u p ă pravila s u p ă r ă m deloc d a c ă sfaturile noastre b u n e n u sunt
hotărâtă, p r i n acest lucru poţi pierde tot. ascultate: căci nici n o i n u î l a s c u l t ă m p e D o m n u l ş i E l
n u n e pedepseşte.
245. întrebare: întotdeauna este drept glasul
conştiinţei? 2 4 9 . întrebare: îl putem da în vileag pe cel
neascultător?
R ă s p u n s : N e a p ă r a t trebuie să a s c u l t ă m glasul
conştiinţei: prin acest glas deseori ne vorbeşte Răspuns: Nu trebuie să dăm în vileag
îngerul n o s t r u păzitor. Totuşi, ca să v e d e m d a c ă nedreptatea acţiunilor celor neascultători şi nu
acest glas este drept, trebuie să-1 verificăm cu trebuie să-i m u s t r a m , căci altfel p r o v o c ă m n u m a i
C u v â n t u l lui D u m n e z e u . rău, certuri şi supărări; în acest caz este m a i b i n e să
ne r u g ă m ca î n s u ş i D o m n u l să-i mustre, iar pe n o i să
246. întrebare: Cum să ajungem să nu mai fim
ne reţină de la cealaltă cădere - de la osândire; cel ce
părtaşi păcatului?
o s â n d e ş t e va fi la rândul lui osândit de D u m n e z e u .
R ă s p u n s : C i n e voieşte să nu m a i fie părtaş
250. întrebare: Poate fi dragostea
p ă c a t u l u i şi să-şi schimbe viaţa sa, izbăvindu-se de
duhovnicească greşită?
b o a l a păcatului, acela trebuie să ia leacuri a m a r e ,
care curăţesc bolile sufletului, adică trebuie să î n d u r e R ă s p u n s : Să verifici cu stricteţe orice fel de
cu mulţumire faţă de Dumnezeu prigoanele şi dragoste (şi pe cea duhovnicească), pe care o ai faţă
necazurile ca pe nişte ierburi v i n d e c ă t o a r e (Sfântul de cineva. D r a g o s t e a corectă nu trebuie să agite
S i m e o n N o u l Teolog). sângele o m u l u i , ci, dimpotrivă, să liniştească şi să
înalte sufletul, trezind în el înalte sentimente
247. întrebare: Ce trebuie să credem despre
duhovniceşti; şi se manifestă prin toată răbdarea şi
omorul neintenţionat?
l e p ă d a r e a de sine, iar nu prin m â n g â i e r i şi sărutări -
R ă s p u n s : Ucigaşul care a o m o r â t fără voie nu acestea nu ar face decât să înjosească dragostea
p o a t e fi socotit nevinovat dacă nu a folosit mijloacele d u h o v n i c e a s c ă , să o lipsească de l u m i n a ei cerească
c u v e n i t e de precauţie şi, în orice caz, este s u p u s ş i î n scurt timp l-ar înlocui p e î n g e r c u u n d e m o n
c a n o n u l u i bisericesc. (adică dragostea d u h o v n i c e a s c ă s-ar transforma în
dragoste trupească) (Arhiepiscopul Gherasim al
248. întrebare: Mă supăr pentru că sfaturile
Astrahanului).
mele nu sunt ascultate. Ce să fac?

76 77
 R ă s p u n s : Sfântul I o a n de K r o n s t a d t a luat ca
251. întrebare: Cum este mai bine să ne rugăm
r ă s p u n s Biblia, deschisă la capitolul 14 al p r o o r o c u l u i
atunci când nu simţim nimic?
Isaia, unde se vorbeşte despre doborârea
R ă s p u n s : Atunci c â n d n u s i m t i m n i m i c , este m a i luceafărului, a primului înger din cer pentru
b i n e s ă n e r u g ă m c u rugăciuni scurte. m â n d r i e , a citit şi a spus: „ D e s e o r i citesc această
c u v â n t a r e a p r o o r o c u l u i şi mă m i n u n e z cât de uşor
252. întrebare: Ce este căderea duhovnicească?
este să cazi d i n înălţimea d u h o v n i c e a s c ă p â n ă în
Răspuns: Nu trebuie să avem ataşamentul iadul cel m a i d e d e s u b t şi, citind acest lucru, mă
inimii faţă de o a m e n i i care ne plac. Desfătarea feresc de î n g â m f a r e " . Şi, într-adevăr, p a g i n a aceasta
sufletului cu atracţii păcătoase este deja cădere a Bibliei lui era e x t r e m de u z a t ă datorită citirii ei
d u h o v n i c e a s c ă şi are nevoie de p o c ă i n ţ ă cu lacrimi dese.
( A r h i e p i s c o p u l G h e r a s i m al Astrahanului).
2 5 6 . întrebare: Când este lipsită de valoare
2 5 3 . întrebare: Când sunt plăcute lui Dumnezeu spovedania înaintea preotului?
îndeletnicirile cu cele vremelnice?
R ă s p u n s : N o i v e n i m l a s p o v e d a n i e c u intenţia
R ă s p u n s : Indeletnicirile cu cele v r e m e l n i c e sunt de a dobândi iertarea păcatelor de la Domnul
minunate, plăcute lui Dumnezeu şi îi pregătesc Dumnezeu prin duhovnic. Aşadar, să ştii că
lucrătorului răsplată cerească şi veşnică atunci c â n d s p o v e d a n i a ta este seacă, fără valoare, n u l ă şi chiar
s u n t săvârşite cu scopul de a-i face pe plac lui s u p ă r ă t o a r e p e n t r u D o m n u l atunci c â n d m e r g i l a
Dumnezeu, cu scopul slujirii faţă de aproapele s p o v e d a n i e fără nici o pregătire, fără să-ţi cercetezi
p e n t r u D u m n e z e u , pentru dragostea c e a sfântă şi
conştiinţa, c â n d îţi ascunzi păcatele de ruşine sau din
pentru folosul obştesc (Sfântul Ignatie
altă pricină şi c â n d te spovedeşti fără căinţă şi
Briancianinov).
z d r o b i r e d e i n i m ă , d e formă, c u răceală, m e c a n i c ,
254.întrebare: De ce anume trebuie cel mai mult fără să ai intenţia fermă de a te îndrepta pe viitor...
să ne ferim? (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) .

R ă s p u n s : C e l m a i m u l t trebuie să te fereşti să 2 5 7 . întrebare: Cum să fim atenţi la inimile

sminteşti pe cineva, ca să nu fii scos din î m p ă r ă ţ i a noastre?
C e r u r i l o r î m p r e u n ă cu cei ce au p r o d u s sminteli R ă s p u n s : Sfântul Ioan de K r o n s t a d t era atent la
(Sfântul Efrem S i r u l ) . i n i m a sa. N u p r i m e a nimic rău ş i n u n u m a i c ă n u
2 5 5 . întrebare: Cum să ne ferim de îngâmfare? p r i m e a , dar neîncetat se căia p e n t r u greşelile sale şi i
se frângea i n i m a p e n t r u nedesăvârşirea sa. P e n t r u o

79
78
a s e m e n e a s p o v e d a n i e liberă şi neîncetată, D o m n u l îi 262. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de toate
înveselea i n i m a şi părintele I o a n s i m ţ e a că îi sunt cele din exterior?
iertate toate greşelile, lucru pentru care îi şi
Răspuns: Toate cele din exterior - hrana,
mulţumea Domnului.
î m b r ă c ă m i n t e a , m o b i l a - sunt n e î n s e m n a t e p e n t r u
258. întrebare: Când i se socoteşte omului păcat om d a c ă acesta nu are atracţie faţă de ele (Sfântul
semnul crucii? T e o f a n Zăvorâtul).

Răspuns: Există oameni care folosesc rău 263 Intrebare: De ce unii credincioşi au uneori
s e m n u l crucii atunci c â n d doresc să ne atragă în gelozie, invidie pentru faptul că ne ducem des la
vicleşug, în m i n c i u n ă , în escrocherie şi în alte fapte preot?
n e c u r a t e ; ei îşi atrag asupra lor osânda.
R ă s p u n s : Acest lucru s e î n t â m p l ă p e n t r u c ă n e
2 5 9 . întrebare: Pentru ce spune Apostolul Pavel o p r i m mult, deseori fără s ă n e d ă m s e a m a , n u m a i l a
acest lucru: „Iar când se luptă cineva la jocuri, nu ia personalitatea păstorului; chipul lui este tot t i m p u l
cununa dacă nu s-a luptat după legile jocului"(II înaintea noastră, inima noastră este plină de
Tim. 2,5)? s i m ţ ă m i n t e p e n t r u el, ca p e n t r u un o m , iar Hristos,
M â n t u i t o r u l nostru, r ă m â n e o a r e c u m la o parte. Şi
R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e n e v o i m c u chibzuinţă
d u h o v n i c e a s c ă , d e o a r e c e fără aceasta n e v o i n ţ e l e pot t o c m a i atunci se dezvoltă printre păstoriţi gelozia,

fi săvârşite în zadar. invidia, rivalitatea, ostilitatea. A t u n c i este posibil şi

u r m ă t o r u l fenomen. A murit păstorul iubit şi ne
260. întrebare: Se cuvine ca preotul (la închipuim că totul este pierdut. Dar unde este
bătrâneţe) să se retragă de la slujire? H r i s t o s ? A fost El la tine? D i n păcate, n u . D a c ă ar fi
R ă s p u n s : Sfântul Teofan Zăvorâtul nu a sfătuit fost, nu ai fi avut asemenea lipsă de curaj şi
preoţii să se retragă de la slujire. „ P â n ă c â n d nu te va d e z a m ă g i r e (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) .
d e s h ă m a D o m n u l - a spus el - trage î n a i n t e " . 264. întrebare: Cum să deosebim smerenia de
261 întrebare: Se cuvine să-l alungăm pe cel ce îndatoriri?
vine după sfat?
Răspuns: Trebuie să deosebim smerenia de
R ă s p u n s : Pe cel ce vine d u p ă sfat, nu-l alunga, datorie şi obligaţii; acest lucru trebuie să îl ştie m a i
d a r n i c i t u s ă n u t e crezi grozav (Sfântul Teofan ales o a m e n i i cărora le este dată p u t e r e a şi c â r m u i r e a
Zăvorâtul). a s u p r a celorlalţi: c â n d să-şi manifeste s m e r e n i a şi
c â n d să-şi î n d e p l i n e a s c ă datoria. De e x e m p l u , tu, ca
preot, în m e d i u l casnic poţi refuza să ţi se facă
80 81
servicii, dar în timpul slujbei bisericeşti, c â n d este 267. întrebare: Toţi creştinii se pot împărtăşi
o r â n d u i t să primeşti servicii din partea celorlalţi, nu
des?
ai d r e p t u l să le refuzi, atribuind aceste servicii nu ţie
p e r s o n a l , ci rangului tău. Eşti învăţător: la şcoală, R ă s p u n s : O d a t ă - a spus arhiepiscopul Arsenie
învaţă-i pe ceilalţi, iar în afara îndatoririlor tale de - s-a apropiat de m i n e o femeie şi a î n c e p u t să-mi
învăţător, fii ca unul care ascultă şi învaţă de la s p u n ă că nu i se îngăduie să se apropie des de Sfânta
ceilalţi şi tot aşa (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) . î m p ă r t ă ş a n i e şi, printre altele, la întrebarea m e a dacă
îşi s p o v e d e ş t e des păcatele ei şi dacă ea, ca femeie (cu
265. întrebare: Există vreun semn după care necurăţia ei femeiască), este vrednică să se
putem afla dacă duhovnicul ne este de folos? î m p ă r t ă ş e a s c ă des, mi-a răspuns că nu are păcate. Iar
R ă s p u n s : în timp ce duhovnicul s a u stareţul te altă femeie cerea împărtăşanie deasă în t i m p ce
h r ă n e ş t e , îţi pot apărea sentimente rele faţă de el: d u h n e a a tutun. M a r e este Sfânta î m p ă r t ă ş a n i e şi
b ă n u i a l ă , osândire, invidie şi ostilitate. Nu te lăsa, potrivit m ă r e ţ i e i ei este n e v o i e şi de pregătire m a r e ,
totuşi, în v o i a acestor sentimente, ci luptă cu ele şi nu de vrednicie m a r e pentru primirea ei. „ C ă c i este foc
te d e p ă r t a de d u h o v n i c sau de stareţ. D a c ă ţi-a şi pe cei n e v r e d n i c i îi a r d e " (Arhiepiscopul A r s e n i e
a p ă r u t v r e u n s e n t i m e n t rău faţă de d u h o v n i c , să ştii Ciudov).
că d u h o v n i c u l îţi este de folos, dar vrăjmaşul şi-a p u s
268. întrebare: Cum să folosim neputinţele în
în g â n d să te înstrăineze, să te îndepărteze de el. Este
bine?
posibil ca stareţul să d o b o a r e în tine s e n t i m e n t u l
m â n d r i e i s a u v r e u n alt viciu, iar ţie şi vrăjmaşului să Răspuns: Eşti neputincios. Foloseşte-ţi
nu vă p l a c ă acest lucru şi t o c m a i de aceea se n e p u t i n ţ e l e în bine, şi a n u m e : educă-ţi pe s e a m a lor
stârneşte în inima ta ura împotriva părintelui s e n t i m e n t u l s m e r e n i e i şi al nevredniciei tale. D a r
d u h o v n i c (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) . aceasta, desigur, nu înseamnă să-ţi înmulţeşti
n e p u t i n ţ e l e ca să le îndrepţi spre bine. E s t e vorba
266. Intrebare: Ce hrăneşte patima desfrâului? d e s p r e n e p u t i n ţ e l e pe care le suporţi cu toată dorinţa
Răspuns: Patima desfrâului o hrănesc: şi n ă z u i n ţ a ta de a nu le avea (Arhiepiscopul Arsenie
trândăvia, lenea, somnul mult, grija prea mare Ciudov).
p e n t r u sănătate, îmbuibarea, beţia cu vin, râsul,
2 6 9 . întrebare: Ce este făţărnicia?
împodobirea trupului, nepăzirea ochilor, mânia,
p u r t a r e a libertină faţă de o persoană de sex opus. R ă s p u n s : Făţărnicia este faptul c ă o m u l j u d e c ă
şi în general lucrează nu în n u m e l e dreptăţii, al
(adevărului şi al corectitudinii, ci de dragul p e r s o a n e i

82
 c a r e îi p l a c e lui cel m a i mult, iar p e r s o a n a respectivă 272. întrebare: Cum îi atacă vrăjmaşul cel
îi p o a t e fi p l ă c u t ă din orice motiv. îi p o a t e fi p l ă c u t ă nevăzut pe creştini?
pentru că este sus-pusă, prin urmare este bună
R ă s p u n s : Pe cei fricoşi îi atacă cu frica şi cu
p e n t r u treburile lui. îi p o a t e fi p l ă c u t ă p e n t r u că este
vedeniile: pe alţii - cu cleveteala o m e n e a s c ă , cu
frumoasă, p e n t r u că stârneşte în el p a t i m a trupească,
vrajba, cu răutatea; pe cei învăţaţi - cu m â n d r i a şi cu
p e n t r u că a r e aceeaşi profesie ca el, aceeaşi n a ţ i e s a u
î n g â m f a r e a ; pe cei tineri - cu gândurile desfrânate;
acelaşi d o m i c i l i u (Arhiepiscopul A r s e n i e C i u d o v ) .
pe cei b ă t r â n i - cu lenevia şi cu deprinderile rele şi
270. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de aşa m a i departe.
milostenia primită de la oameni?
273. Intrebare: Când îl cuprind patimile pe om?
Răspuns: Cu frică să primim milostenia,
R ă s p u n s : Patimile c u p r i n d fiinţa o m u l u i atunci
d e o a r e c e l a înfricoşătoarea J u d e c a t ă v o m d a r ă s p u n s
când mintea lui încetează să se gândească la
p e n t r u b i n e l e p r i m i t care r ă m â n e fără răsplată din
D u m n e z e u şi o m u l ajunge în stăpânirea trupului.
p a r t e a noastră. S ă n e r u g ă m pentru binefăcători c a s ă
n u n i s e s o c o t e a s c ă păcat binefacerea p r i m i t ă din 2 7 4 . întrebare: Putem mărturisi păcatele
p a r t e a lor. noastre altcuiva, în afara părintelui duhovnic?
271. întrebare: Toţi cei răposaţi se roagă acolo R ă s p u n s : N i m ă n u i , d a c ă n u este nevoie, s ă nu-i
pentru noi? mărturiseşti faptele ascunse şi păcatele pe care le-ai
făcut. P r i n mărturisirea faptelor ascunse, îi pierzi pe
R ă s p u n s : Foarte m u l t greşesc cei c a r e s p u n că
aceia c a r e te ascultă şi respectul n e c e s a r p e n t r u
toţi c e i răposaţi: sunt a c u m rugători p e n t r u noi.
săvârşirea binelui.
A c e i a au n e v o i e de rugăciuni şi de grija p e n t r u
sufletele lor d i n partea celor vii; dar, c â n d păcatele 275. întrebare: Ce să facem în timpul ispitei?
lor s u n t curăţite prin rugăciunile, credinţa şi faptele R ă s p u n s : în timpul ispitelor să-ţi a d u c i a m i n t e
c e l o r vii, abia atunci rugăciunea de p o m e n i r e se m a i des d e m o a r t e , d e înfricoşătoarea J u d e c a t ă ş i d e
îndreaptă spre folosul sufletelor celor ce îi c h i n u l v e ş n i c (Stareţul A d r i a n Iugski).
pomenesc... Este izbăvit de vămile văzduhului
n u m a i acel suflet pe care D o m n u l 1-a învrednicit să
2 7 6 . întrebare: Ce este mai bine: să citim
se împărtăşească cu deplină credinţă în ceasul
pravila de rugăciune sau să-l ajutăm pe aproapele?
sfârşitului s a u să d o b â n d e a s c ă sfârşit creştinesc în Răspuns: Cel ce nu respectă pravila de
s ă p t ă m â n a învierii L u m i n a t e a lui Hristos ( E g u m e n a r u g ă c i u n e s u b pretextul serviciilor de c a r e u n e o r i
Teofania G o v o r o v a ) . a p r o a p e l e nici nu are nevoie, ca un căldicel va fi

84 85
 aruncat d i n gura lui D u m n e z e u . T o a t e s u n t b u n e l a R ă s p u n s : C i n e tace, ştiind adevărul, este ca un
v r e m e a lor, la locul lor, dar d a c ă tu, spre a face pe m a r t o r m i n c i n o s . î n s ă adevărul trebuie trecut sub
plac celorlalţi, îţi vei lăsa în fiecare zi pravila s a u o tăcere atunci c â n d p o a t e a d u c e necazuri.
vei citi superficial, atunci, pe drept, îţi va fi r ă u m a i 281. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de
târziu. Ţ i n e calea împărătească (de mijloc). D a c ă ţi se necredincioşi?
cer în ceasul rugăciunii anumite servicii, lasă
R ă s p u n s : P e n t r u ei, trebuie să ne p a r ă r ă u şi să
r u g ă c i u n e a şi slujeşte-i fratelui, surorii, ca lui Hristos,
ne r u g ă m . T r e b u i e să ne d o r i m ca ei să c u n o a s c ă
dar dacă nu ţi se cer, nu te lega singur
a d e v ă r u l şi să g ă s i m ocazia să le d ă m de înţeles cele
(Arhiepiscopul G h e r a s i m al Astrahanului).
cu privire la adevăr; iar c â n d î n c e p să atace cu glas
277. întrebare: Ce să facă bolnavul? tare adevărul, să le opunem rezistenţă plină de
dragoste, dar plină de învăţăminte. Şi este de ajuns
R ă s p u n s : Bolnavul este bine să citească (sau să
asculte) cărţi dumnezeieşti p e n t r u a nu se o c u p a cu (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
g â n d u r i deşarte. 2 8 2 . întrebare: Cum trebuie să ne purtăm faţă

278. întrebare: Cum putem face milostenie de serviciile celorlalţi?

duhovnicească? Răspuns: Stareţului Leonid îi plăcea să

R ă s p u n s : E x e m p l u l acestui lucru ni-1 înfăţişează răsplătească fiecare serviciu fie printr-un alt serviciu,
stareţul A d r i a n Iugski, care pe unii îi b l a g o s l o v e a să fie printr-un dar.
se t r u d e a s c ă p e n t r u mănăstire, iar pe alţii îi obliga să 283. întrebare: învăţământul laic se apropie de
scrie rugăciuni, vieţile sfinţilor şi alte texte. Stareţul Dumnezeu?
î m p ă r ţ e a c e l e scrise apropiaţilor lui şi pelerinilor care
Răspuns: Cultura lumească nu ne face
v e n e a u d e pretutindeni.
c u n o s c u t e desăvârşirile duhovniceşti.
279. întrebare: Cum să facem milostenie în
284. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de
ascuns?
înţeleptele proverbe populare?
R ă s p u n s : O stareţă făcea milostenie în ascuns,
R ă s p u n s : Există un proverb foarte înţelept: nu
z i c â n d în acelaşi timp: „Iată, p e r s o a n a a c e e a m-a
trebuie să n e s o c o t i m nici zicalele p o p u l a r e atunci
rugat să-i d a u ! " . Pe lângă aceasta, ea d o r m e a pe o
c â n d c o n ţ i n în ele o idee sănătoasă (Sfântul I o a n
piatră acoperită cu un covor vechi.
G u r ă d e Aur).
280. întrebare: Putem spune întotdeauna
2 8 5 . întrebare: Care dintre arte sunt deşarte?
adevărul?

86 87
 R ă s p u n s : Artele deşarte sunt: a c â n t a la fluier R ă s p u n s : Ştiinţa cunoaşterii d e sine n e p ă z e ş t e
(în general, la instrumente), a dansa, b a l e t u l şi aşa de p ă c a t e . Ea este c e a dintâi între toate ştiinţele, căci,
mai departe. Şi, într-adevăr, după cuvântul fără ea, toate ştiinţele îşi pierd toată î n s e m n ă t a t e a .
Apostolului: Sfârşitul acestora este pieirea. P â n t e c e l e N u d e g e a b a s p u n stareţii: „ D a c ă t e cunoşti p e tine
este d u m n e z e u l lor, iar mărirea lor este întru ruşinea însuţi, îl vei c u n o a ş t e şi pe D u m n e z e u " . T r e b u i e să
lor, ca unii care au în gând cele p ă m â n t e ş t i (Filip. 3, s u p r a v e g h e m gândurile noastre şi mişcările inimii.
19).
290. întrebare: Ce înseamnă a fi surd, orb şi
286. întrebare: Se cuvine să destăinuim inima mut?
noastră înaintea tuturor şi să-i primim la noi pe
toti? R ă s p u n s : A fi surd î n s e a m n ă a fi surd faţă de tot
c e e a ce nu este de folos pentru suflet şi nu zideşte
R ă s p u n s : A destăinui tainele m â n t u i r i i înaintea mântuirea. A fi m u t î n s e a m n ă a fi m u t fată de
oricui fără j u d e c a t ă şi a-i p r i m i la fel pe toţi, c h i a r şi vorbele rele, osândire şi insulte. A fi orb î n s e a m n ă a
p e c e i care n u a u nici viaţă curată, n i c i raţiune n u a c o r d a atenţie l a c e e a c e s e săvârşeşte î n j u r ş i n u
d u h o v n i c e a s c ă şi exactă, este acelaşi lucru cu a vărsa p o a t e sluji la zidirea sufletului.
într-un v a s n e c u r a t m i r d e m u l t preţ (Sfântul Vasile
cel M a r e ) . 291. întrebare: Cine mai este numit de Sfânta
Scriptură înţelept?
287. întrebare: Se cuvine ca, atunci când
R ă s p u n s : Sfânta Scriptură îi n u m e ş t e înţelepţi
muncim, să ne ostenim până la epuizare?
pe c e i ce ascultă sfaturile, chiar d a c ă ei nu sunt
R ă s p u n s : Epuizarea este cealaltă e x t r e m ă , o p u s ă socotiţi înţelepţi de o a m e n i (cf. Pilde 1 2 , 1 5 ) .
lenei. De aceea, nu-ţi epuiza trupul p e n t r u a nu
292. întrebare: Este bine să ne rugăm pentru
c ă d e a î n b o l i ş i n e p u t i n ţ e (Stareţul L u c a Glinski).
nevoitorii care nu sunt încă proslăviţi pe pământ?
288. întrebare: Pentru ce se dau epitimii celor ce
R ă s p u n s : P l ă c u t ă este lui D u m n e z e u r u g ă c i u n e a
se spovedesc?
p e n t r u plăcuţii L u i răposaţi. Rugăciunea noastră
R ă s p u n s : Se d a u epitimii p e n t r u ca c e i vinovaţi mijloceşte p e n t r u ei slavă m a r e şi îi d e t e r m i n ă să se
să nu fie nevoiţi să dea răspuns în viaţa de d u p ă r o a g e p e n t r u n o i înaintea D o m n u l u i .
moarte.
293. întrebare: De ce are c h i b z u i n ţ a importanţă
289. întrebare: Care este cea dintâi ştiinţă? mare in lucrarea mântuirii?

88 89
 Răspuns: Atunci când nu avem chibzuinţă s p u n e eu, fiind n e c u r a t tot şi n e s ă b u i t şi chiar
duhovnicească, orice binefacere este supusă n e v r e d n i c de a s p u n e s a u a auzi c e v a s a u de a mă
primejdiei de a fi neroditoare p e n t r u mântuirea socoti î n r â n d u l o a m e n i l o r ? " (Sfântul S i m e o n N o u l
noastră. O m u l fie se a p u c ă de nevoinţe, care sunt Teolog).
peste m ă s u r a puterilor lui duhovniceşti; fie se a p u c ă 295. întrebare: Pentru ce sunt necesare
de un lucru care nu îi este n e c e s a r şi nu face c e e a ce îi canoanele primite la spovedanie?
este n e c e s a r şi m a i de folos, fie face c e e a ce îi este
n e c e s a r , î n s ă nu aşa c u m s-ar cuveni, fie nu observă Răspuns: D o m n u l i-a poruncit leprosului să

deloc cum în fapta lui cea bună se furişează î m p l i n e a s c ă totul d u p ă lege. Iată ce î n s e a m n ă acest

vrăjmaşul şi o fură prin slava deşartă, prin iubirea de lucru: d u p ă spovedanie, trebuie s ă p r i m i m u n c a n o n
câştig şi p r i n îngâmfare. şi să îl î m p l i n i m cu credinţă, căci în el se a s c u n d e o
m a r e p u t e r e d e apărare.
294. întrebare: Cum trebuie să stăm la
rugăciune? 2 9 6 . întrebare: De care bucurii trebuie să ne
ferim?
R ă s p u n s : La rugăciune trebuie să s t ă m fără să
R ă s p u n s : T r e b u i e să c e r c e t ă m şi să verificăm şi
i s t o v i m trupul, fără s ă n e m u t ă m d e p e u n picior p e
să d e o s e b i m felurile bucuriei. L u c r ă t o r u l leneş a
altul şi fără să ne sprijinim de p e r e t e s a u de stâlp.
l e p ă d a t lucrul şi este b u c u r o s că a venit ziua de
M â i n i l e trebuie să le ţ i n e m cuviincios, să s t ă m în
sărbătoare: el se b u c u r ă de lenea lui, nu de D o m n u l ;
p i c i o a r e drepţi şi nemişcaţi, capul să nu-1 î n d r e p t ă m
femeia nechibzuită s-a îmbrăcat cu podoabe de
într-o parte s a u alta, ci să-1 î n c l i n ă m puţin, să nu fim
sărbătoare şi î n c e p e cu plăcere ziua de sărbătoare: ea
împrăştiaţi cu mintea şi să nu fim curioşi cu
se bucură de deşertăciunea ei, nu de Domnul;
gândurile s a u să fim distraşi de cei leneşi, care
m â n c ă c i o s u l şi beţivanul v ă d sau îşi î n c h i p u i e m e s e
d i s c u t ă între ei şi şoptesc, ci să r e ţ i n e m cu orice chip
festive şi se veselesc dinainte: ei se bucură de
de la î m p r ă ş t i e r e ochii şi sufletul, fiind atenţi la
p â n t e c e l e lor, n u d e D o m n u l .
cuvintele rugăciunii, astfel încât nici u n u l dintre ele
să nu fie rostit în zadar. Căci, d a c ă te vei o b i ş n u i să 297. întrebare: Care dintre întrebări sunt
p r o c e d e z i aşa cu privire la acest lucru, în scurt t i m p dăunătoare sufletului?
vei izbândi şi vei ajunge la măsura bărbatului
R ă s p u n s : C â t d e m a r e este D u m n e z e u ? C a r e
desăvârşit. D u p ă încheierea slavosloviei, să nu î n c e p i
este m ă s u r a L u i ? C u m este E l î n esenţă? A s e m e n e a
i m e d i a t să discuţi cu unii sau cu alţii. Păstrează
întrebări s u n t primejdioase pentru cel ce întreabă şi
tăcerea şi depărtează-te de toţi. Tăcerea, însă,
păstreaz-o c u u r m ă t o r u l gând: „ C e lucru b u n pot
90 91
 dificile p e n t r u cel întrebat. C e a m a i b u n ă atitudine
d o b â n d i sporirea în răbdare şi în iubire, îşi găsesc prilej de n e r ă b d a r e şi pieire.
faţă de ele este tăcerea (Sfântul Vasile cel Mare).

298. întrebare: Cum să-l privim pe omul care

302.întrebare: Este voia lui Dumnezeu atunci cand suntem aleşi în funcţie?
este mulţumit de viaţa sa?

R ă s p u n s : D a c ă observi v r e u n o m c a r e n u s e R ă s p u n s : D a c ă o m u l însuşi n u tinde într-acolo

p l â n g e de soarta sa, oricât de grea ar fi ea, să fii şi este ales într-o a n u m i t ă funcţie, î n s e a m n ă că
c o n v i n s că îl poartă în el pe D u m n e z e u . aceasta este voia lui D u m n e z e u şi D o m n u l îl va ajuta.

299. întrebare: Care oameni nu se supără atunci 303. întrebare: Când trebuie să apelăm la
când li se fac observaţii? ostenelile trupeşti în cadrul ocupaţiilor
duhovniceşti?
R ă s p u n s : N u m a i d o u ă categorii d e o a m e n i n u
se supără atunci c â n d li se fac observaţii s a u c â n d li R ă s p u n s : în general, la ostenelile trupeşti p u t e m
se d a u sfaturi: o a m e n i i sfinţi şi o a m e n i i care tind apela numai în cazul sleirii puterilor sufleteşti
n e î n c e t a t spre sfinţenie. datorate ocupaţiilor intelectuale de l u n g ă durată -
n u m a i p e n t r u a nu r ă m â n e în trândăvie.
300. întrebare: Care faptă bună este desăvârşită
şi care păcat este mai greu? 304. întrebare: Când se va lua harul Sfântului
Duh?
R ă s p u n s : Orice faptă b u n ă este c u atât m a i b u n ă
şi desăvârşită, cu cât este mai mare încordarea R ă s p u n s : însuşeşte-ţi acest s e m n şi vei şti: c â n d
puterilor sufleteşti cu care este săvârşită, iar p ă c a t u l se va lua harul Sfântului D u h , atunci o a m e n i i v o r
acela care este săvârşit cu intenţie şi c u m p ă n i r e este face privegherile şi liturghiile în galop pe d r u m u l
m a i g r e u decât cel săvârşit din n e c h i b z u i n ţ ă sau din m a r e , aşa c u m se fac şi a c u m în Apus... îşi v o r trimite
slăbiciune. reciproc scrisori şi v o r primi scrisori cu conţinut
diferit şi cu diverse subiecte, adică m o n a h i i v o r intra
3 0 2 . întrebare: Cine păstrează sfintele cărţi spre
pieirea sa? în literatură, în cercetarea p r o b l e m e l o r ştiinţifice şi
politice, iar poziţia lor o vor îndrepta de la b u n u r i l e
R ă s p u n s : Unii o a m e n i îşi păstrează cărţile cu un d u h o v n i c e ş t i cu totul spre deşertăciune (Sfântul N i l
aşa spirit de e c o n o m i e încât nu le d a u n i m ă n u i să le Izvorâtorul de mir).
citească şi nici m ă c a r să se atingă de ele nu le
305. întrebare: Cum să privim slujba
î n g ă d u i e celorlalţi, de aceea întotdeauna şi în toate
prescurtată şi săvârşită în grabă?
r ă m â n fără folos; în acelea din care şi-ar p u t e a

92 93

/
 R ă s p u n s : î n m a r e a lor nesimţire, o a m e n i i d e primul, socotindu-se păcătos, are cuget bun; al
astăzi au scurtat D u m n e z e i a s c a slujbă... Slujbele doilea, socotindu-se drept, are cuget fals".
voastre nu sunt bune de nimic pentru că sunt
309. întrebare: Când putem scurta pravila de
săvârşite în grabă. Pe cât îi este de folos t â m p l a r u l u i
rugăciune?
o s c â n d u r ă putrezită, pe atât este de folos şi o slujbă
săvârşită în grabă. Pe cât îi este de trebuincios R ă s p u n s : Piedicile din calea săvârşirii pravilei
croitorului un ac strâmb, pe atât îi este de folos s u n t diferite: indispoziţia p u t e r n i c ă s a u s u r m e n a r e a
p r e o t u l u i o liturghie săvârşită în grabă (Sfântul Nil fizică foarte mare, un vizitator întâmplător,
I z v o r a torul de m i r ) . i n c o m o d i t a t e a de pe d r u m şi diverse alte obstacole
care p r e s u p u n atenţie. în timpul tuturor acestor
306. întrebare: Care sunt cele trei virtuţi greutăţi, trebuie să s c u r t ă m în m o d conştient pravila
deosebit de importante în monahism?
p â n ă la cât p u t e m îndeplini (cu m u s t r a r e de sine). In
R ă s p u n s : I m p o r t a n t ă virtute este sărăcia; m a i acelaşi t i m p , trebuie să ne şi ferim să fim indulgenţi
i m p o r t a n t ă d e c â t ea este fecioria; şi m a i i m p o r t a n t ă cu sine, p e n t r u ca în acest fel conştiinţa să nu ne
d e c â t acestea d o u ă este ascultarea. C ă c i p r i m a are p o a t ă reproşa faptul c ă a m putut face m a i m u l t ş i n u
stăpânire asupra lucrurilor, a doua - asupra a m făcut.
trupului, iar a treia - asupra duhului.
310. întrebare: Cum putem face bine oricăruia
307. întrebare: Trebuie să refuzăm propunerile dintre oameni?
nepotrivite?
Răspuns: Să-i dăruim celuilalt bucurie, un
R ă s p u n s : Rahila a fost î n d e m n a t ă să b e a vin, z â m b e t , fericire. Acest lucru îl p o a t e face în orice
î n s ă ea a refuzat. A ş a şi voi să refuzaţi p r o p u n e r i l e m o m e n t ş i cel m a i s ă r m a n dintre o a m e n i .
nepotrivite chiar dacă ele vin din partea unor
311. întrebare: Cum să privim inovaţiile în
persoane importante.
Biserică?
308. întrebare: Care om este mai plăcut lui R ă s p u n s : Datorită inovaţiilor a p a r de obicei
Dumnezeu: cel care greşeşte şi se căieşte sau cel care
diferite erezii şi schisme, de care să ne p ă z e a s c ă
nu greşeşte şi nu se căieşte?
H r i s t o s pe toţi cei care c r e d e m cu dreptate în El
R ă s p u n s : „ M i e î m i este m a i p l ă c u t - a spus ( C u v i o s u l Paisie Velicikovski).
C u v i o s u l P i m e n cel M a r e - o m u l care greşeşte şi se
312. întrebare: Cum să petrecem sărbătorile lui
c ă i e ş t e d e c â t cel care nu greşeşte şi nu se căieşte:
Dumnezeu?

94 95
 Răspuns: Sărbătorile să le petreceţi t i m p u l slujbei nu le este de folos, a s e m e n e a lucrului
d u h o v n i c e ş t e , n u lumeşte, adică s ă n u v ă o c u p a ţ i î n p e n t r u care n u există b i n e c u v â n t a r e a lui D u m n e z e u .
acest t i m p c u vorbirea deşartă, c u g l u m e l e ş i c u 316. întrebare: în timpul rugăciunii ne putem
râsul: sărbătoarea î n s e a m n ă sfinţirea şi l u m i n a r e a opri la gândurile duhovniceşti sau la lucrurile de
sufletului, care trebuie să vină din tăcere, r u g ă c i u n e folos?
şi citirea cărţilor sfinte (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) .
R ă s p u n s : î n timpul rugăciunii trebuie s ă n e
3 1 3 . întrebare: Ce virtute este important să împotrivim nu numai gândurilor deşarte, ci şi
dobândim? oricărui g â n d despre lucrurile duhovniceşti şi de
R ă s p u n s : M a i m u l t decât orice, D o m n u l n e folos care vine degrabă, să ne a d â n c i m şi să ne silim
î n c e a r c ă iubirea faţă de El, fiindcă, iubindu-L pe spre citirea rugăciunii şi spre meditaţia
D u m n e z e u , este uşor să i z b â n d i m în toate virtuţile; d u m n e z e i a s c ă p â n ă la sfârşitul lor.
căci d e d r a g u l iubirii pentru D u m n e z e u î n d u r ă m 317. întrebare: Cum să dobândim pacea
totul, î m p l i n i m ascultarea, p ă z i m curăţia şi săvârşim
sufletească?
orice faptă b u n ă .
R ă s p u n s : P e n t r u fiecare păcat există pocăinţă.
3 1 4 . întrebare: Este bine să mergem şi să citim Ai greşit, pocăieşte-te; iarăşi ai greşit, iarăşi
Psaltirea pentru cei răposaţi? pocăieşte-te, şi aşa p â n ă la sfârşit. P r o c e d â n d astfel,
Răspuns: B u n lucru este să citim Psaltirea n i c i o d a t ă n u vei deznădăjdui, c i treptat vei d o b â n d i
p e n t r u cei răposaţi, însă nu trebuie să o citim p e n t r u p a c e a sufletească.
toţi cei răposaţi. Nu trebuie să o c i t i m pentru: 318. întrebare: Cum trebuie să relatăm cele
sinucigaşi, necredincioşi, nebotezaţi şi cei de alte auzite?
credinţe.
R ă s p u n s : D a c ă ai de g â n d să relatezi, trebuie să
315. întrebare: Putem citi pravila de rugăciune redai foarte exact, adevărat, fără cea mai mică
în timpul slujbei în biserică şi putem lucra atunci înfloritură şi modificare. A d e v ă r u l trebuie să fie
când se săvârşeşte slujba?
curat. ~
R ă s p u n s : A citi pravila în timpul slujbei este un 319. întrebare: Ce mai trebuie să ştim despre
obicei rău... C â n d părintele A l e x a n d r u G o r s k i (un rugăciune?
n e v o i t o r al b u n e i credinţe) îi găsea pe studenţi la
R ă s p u n s : L a rugăciune trebuie n u n u m a i s ă
l u c r u în t i m p u l slujbei, le s p u n e a că ceea ce fac ei în
c e r e m : „ D o a m n e , miluieşte-mă, ajută-mă", trebuie să

96 97
 şi m u l ţ u m i m neîncetat şi să ştim să-L s l ă v i m pe
D o m n u l . A t u n c i va fi p a c e în sufletele noastre. D o m n u l a spus: U n d e sunt doi s a u trei a d u n a ţ i în
n u m e l e M e u , acolo sunt ş i E u î n mijlocul lor. D e
320. întrebare: Cum trebuie să discutăm? a c e e a este b i n e să a v e m obiceiul ca toată familia să se
R ă s p u n s : în timpul discuţiei este i m p o r t a n t să adune laolaltă într-o cameră înaintea icoanelor
păzim simţămintele noastre prin rugăciunea p e n t r u a î n c e p e şi a încheia ziua cu rugăciunea. In
lăuntrică p e n t r u c a discuţia c u o a m e n i i l u m e ş t i s ă n u t i m p u l rugăciunii c o m u n e în familie, puteţi împărţi
influenţeze starea noastră lăuntrică. citirea rugăciunii între m e m b r i i familiei. E s t e b i n e , de
a s e m e n e a , să includeţi rugăciunea lui Iisus în pravila
321. întrebare: Ce anume trebuie să-şi
voastră de rugăciune. Rugăciunea trebuie să o
amintească preoţii?
începeţi cu sentimentul nevredniciei voastre:
R ă s p u n s : Preoţii trebuie să se căiască m a i des. „ N e v r e d n i c sunt eu, D o a m n e , să vorbesc înaintea T a ,
P e o a m e n i î i s p o v e d i m des, dar n o i înşine n u n e d e o a r e c e sunt foarte p ă c ă t o s " .
căim. Ar fi bine dacă am avea posibilitatea să
s p o v e d i m în fiecare zi ceea ce a v e m pe conştiinţă
324. întrebare: Ce este bine să ne amintim în
(Schiegumenul Andronic).
mijlocul deşertăciunilor?
R ă s p u n s : în mijlocul deşertăciunilor este b i n e să
322. întrebare: De la ce vârstă trebuie să se
n e a m i n t i m cuvintele Evangheliei: P e n t r u c ă ce-i v a
dezvolte duhovniceşte copilul?
folosi o m u l u i d a c ă va câştiga l u m e a întreagă, iar
sufletul său îlRva ă spierde?
p u n s : (Mt.
C â n16,26).
d încă este sugar, este b i n e să-1
a p r o p i e m p e copil d e icoane. D i n p u n c t d e v e d e r e
325. întrebare: Când se curăţeşte sufletul?
d u h o v n i c e s c , primii ani sunt foarte i m p o r t a n ţ i
p e n t r u Sufletul
Răspuns: dezvoltarea copilului.
se curăţeşte Aici p u t e m i n c l u d e
atunci când
îndură
î m p ă r necazurile pentru Dumnezeu
t ă ş i r e a deasă, ducerea (Sfântul Ioan Gura
copilului de Aur).
la biserică,
b i n e c u v â n t a r e a preotului şi a părinţilor, stropirea cu
aghiasmă, rugăciunea pentru copil, discuţiile
d u h o v n i c e ş t i cu el şi în prezenţa lui.
Răspuns: Auzul desfătat cu muzica, cu cântatul
323. întrebare: Cum să privim rugăciunea la flaut slăbeşte deseori sufletul; iar nările, la simţirea
comună în familie? m i r e s m e l o r (de la parfumuri, a p a de colonie şi
Răspuns: Rugăciunea comună are mare altele), a d e m e n e s c i n i m a şi o atrag spre plăcere
(Sfântul Ioan Gură de Aur).
i m p o r t a n ţ ă . Ea uneşte toată familia, o apropie. însuşi

98
 327. întrebare: Când trebuie să acoperim iertare), căci acest lucru îi d ă u n e a z ă sufletului ei. Iar
defectele aproapelui şi când nu trebuie? în loc de aceasta, c â n d mergeţi la spovedanie,
Răspuns: Este bine să acoperim defectele rugaţi-vă p e n t r u ea, z i c â n d r u g ă c i u n e a u r m ă t o a r e :
a p r o a p e l u i atunci c â n d p u t e m face acest lucru şi „Mântuieşte-o, D o a m n e , şi miluieşte-o pe roaba Ta
c â n d acest lucru nu pricinuieşte v r e u n rău; dar, d a c ă ( n u m e l e ei) şi p e n t r u sfintele ei rugăciuni miluieşte-
aceste defecte încep deja să iasă la iveală de la sine, mă şi pe m i n e , p ă c ă t o a s a " . A p o i să o iertaţi în g â n d
a t u n c i este m a i b i n e s ă r ă m â n e m î n adevăr, lăsându- p e n t r u faptul că v-a supărat (Sfântul Iosif de la
ne în v o i a lui D u m n e z e u (Sfântul Iosif de la O p t i n a ) . Optina).

328. întrebare: Mă plictiseşte viaţa 331. întrebare: Ce anume acţionează în om cel

pământească. Ce să fac? mai puternic spre rău?

R ă s p u n s : T e plictiseşte viaţa p ă m â n t e a s c ă ? D a r R ă s p u n s : C e l m a i puternic acţionează î n o m

ai uitat ce îi aşteaptă pe o a m e n i i păcătoşi în viaţa de
d u p ă m o a r t e ? C ă c i acolo d e u n m i l i o n d e ori este m a i
g r e u şi m a i trist decât pe p ă m â n t , iar în raiul lui
D u m n e z e u nu s u n t primiţi cei ce trăiesc aici la
î n t â m p l a r e (Sfântul Iosif de la O p t i n a ) .
contrazicerea. U n e o r i , o m u l doreşte să facă şi ceva
greu, dar, d a c ă îi spui să facă c e v a uşor, atunci
i m e d i a t se tulbură. D a r trebuie să facă ascultare chiar
d a c ă i se p a r e că nu este bine aşa (Sfântul Iosif de la
Optina).

329. întrebare: Cât de primejdios este păcatul 3 3 2 . întrebare: Cine îi face mai mult pe plac lui
osândirii? Dumnezeu: cel care se duce cu întrebări pentru
sfaturi la părintele sau la stareţul duhovnic sau cel
R ă s p u n s : î m i scrii că osândeşti. D o a r ştii că din
care nu se duce?
a c e a s t ă p r i c i n ă pierzi toate ostenelile şi n e v o i n ţ e l e
(Sfântul Iosif de la Optina). R ă s p u n s : Batiuşka Iosif de la O p t i n a a spus că
cel ce m e r g e la Stareţ, chiar d a c ă îşi d u c e viaţa fără
330. întrebare: întotdeauna trebuie să cerem
putere, totuşi stă m a i puternic decât cel ce trăieşte
iertare?
fără î n d r u m a r e .
R ă s p u n s : î m i scrieţi că i-aţi cerut iertare lui
3 3 3 . întrebare: întâlnim un om, după cât se
S m i r n i ţ k a i a , iar ea a spus: „Iată, ea este c e a vinovată,
pare, clarvăzător, dar, în acelaşi timp, simţim că în
de a c e e a î m i şi cere iertare". în acest c a z vă sfătuiesc el ceva nu este în ordine: cum aflăm dacă este de la
să nu o m a i salutaţi şi să nu îi m a i cereţi iertare (nici Dumnezeu clarviziunea lui?
a t u n c i c â n d o a m e n i i se poartă cu batjocură d a c ă le
cereţi iertare sau c â n d nu vă iartă deşi le cereţi

101
 337. întrebare: De ce anume Se bucură Domnul?
R ă s p u n s : „Trebuie să-i r e c u n o a ş t e m pe aceşti
o a m e n i d u p ă s m e r e n i e - a răspuns părintele Iosif de R ă s p u n s : D o m n u l S e b u c u r ă atunci c â n d p e n t r u

la O p t i n a , d e o a r e c e vrăjmaşul îi p o a t e da o m u l u i El o a m e n i i se leapădă de cele trecătoare, iar cele

clarviziune, dar smerenie niciodată nu îi dă. Ea îl trecătoare sunt nu numai bogăţia şi lucrurile

arde chiar p e e l " . materiale, ci şi orice plăcere şi desfătare cu păcatul.

338. întrebare: în toate se cuvine a-i asculta pe

3 3 4 . întrebare: Asupra cui acţionează duhul rău
direct, ori prin vrăjitori, ori prin oamenii săi? părinţi?

R ă s p u n s : D e ş i duhul cel r ă u şi u c i g ă t o r de R ă s p u n s : î n toate cele î n care n u există păcat.

o a m e n i este legat cu lanţurile atotputerniciei lui D a c ă e i v ă p o r u n c e s c ceva împotriva p o r u n c i l o r lui

D u m n e z e u ş i n i m i c n u poate face î m p o t r i v a celor D u m n e z e u , să nu-i ascultaţi.
care se află sub u m b r a harului lui Hristos, totuşi 339. întrebare: Trebuie să ne îndepărtăm de cei
asupra celor care prin necredinţa şi necuviinţa lor se ce cârtesc?
retrag de sub acest sfânt a c o p e r ă m â n t şi îi d e s c h i d
R ă s p u n s : Depărtează-te, iubitule fiu, de cei ce
uşa (mai ales p r i n faptul că aleargă la vrăjitori,
cârtesc, p e n t r u a nu a d u c e pieirea sufletului tău.
spiritişti, hipnotizatori şi lecuitori m o d e r n i ) în i n i m a
lor, d u h u l răutăţii capătă posibilitatea de a acţiona 340.întrebare: Din ce cauză are loc întinarea în
direct şi nemijlocit asupra acestor o a m e n i nefericiţi, timpul nopţii?
insuflându-le din plinătatea răutăţii sale gânduri R ă s p u n s : A d e m e n i r e a î n s o m n are loc d i n m u l t e
hulitoare, pofte d ă u n ă t o a r e şi cugete p o t r i v n i c e lui pricini: 1) d a c ă l-ai osândit pe cel sincer, este un
Dumnezeu. p ă c a t foarte m a r e ; 2) din îngâmfare şi m â n d r i e , care,
335. întrebare: Cum să privim plăcerile lumii? de a s e m e n e a , sunt păcate; 3) pentru că ai m â n c a t şi ai
b ă u t m u l t ; 4) datorită firii; 5) datorită slăbiciunilor
R ă s p u n s : Ele ucid î n o m viaţa d u h o v n i c e a s c ă .
trupeşti şi a a n u m i t o r boli; 6) din invidie diavolească.
336. întrebare: Care este proorocia despre Iar preoţii împărtăşesc acestea celor înţelepţi şi prin
singurătate? c a n o n aceştia se curăţesc (de întinare).

R ă s p u n s : î n vremurile din u r m ă , singurătatea 3 4 1 . întrebare: De care mâhnire se tem diavolii?

va sărăci foarte... (probabil din c a u z a televizorului şi
R ă s p u n s : Diavolii se t e m de m â h n i r e a p e n t r u
a r a d i o u l u i ) ...Viaţa în tăcere este m a i de cinste decât
p ă c a t e , ca hoţii de câini.
toate felurile de viaţă. Prin ea (prin tăcere) o m u l ţ i m e
de sfinţi I-au făcut pe plac D o m n u l u i .
103
102
 342. întrebare: Ce rău provoacă tristeţea şi cum Răspuns: Nimic nu îl bucură pe Dumnezeu ca
să ne izbăvim de ea?
o m u l care n u ţine m i n t e răul (Sfântul I o a n G u r ă d e
R ă s p u n s : Tristeţea î n t u n e c ă mintea, înlesneşte Aur).
descurajarea şi de aici provin frica şi g â n d u l hulitor. 347. întrebare: Orice unire este plăcută lui
Omul se izbăveşte de tristeţe prin rugăciune
Dumnezeu?
sârguincioasă, cu lacrimi şi suspine, r u g ă c i u n e , care
a l u n g ă d u h u l tristeţii. R ă s p u n s : T r e b u i e să ştiţi că nu orice unire este
de folos; numai aceea care este după voia lui
3 4 3 . întrebare: Cum să scăpăm de gândurile rele D u m n e z e u . . . Iar Sfinţii Părinţi au p u s cu pravile sub
şi deşarte?
a n a t e m ă , prevenindu-i pe ortodocşi, unirea cu cei de
R ă s p u n s : Leacul pentru g â n d u r i este p o m e n i r e a alte c r e d i n ţ e .
morţii şi a chinurilor din veacul viitor . 3 4 8 . întrebare: Ce păcat doboară toate virtuţile
344. întrebare: Trebuie să ne căim pentru şi ostenelile?
gândurile rele?
Răspuns: Ştii că fecioarele neînţelepte din
R ă s p u n s : T r e b u i e să ne ferim foarte m u l t de Evanghelie toate le împlineau: fecioria, postul,
g â n d u r i l e n e c u r a t e şi să facem p o c ă i n ţ ă p e n t r u ele, înfrânarea, privegherea, cântarea psalmilor, dormitul
căci p r i n ele p ă c ă t u i m fără încetare înaintea lui pe o parte, m â n c a r e a uscată, rugăciunea, nespălarea,
D u m n e z e u . S t ă p â n e D o a m n e , iartă-mă, p e n t r u c ă a m m u n c a şi m u l t e alte nevoinţe. î n s ă nemilostivirea
gândit împotriva voii Tale cu ştiinţă sau din singură a doborât toate virtuţile p o m e n i t e .
neştiinţă, căci a Ta este mila în veci.
3 4 9 . întrebare: Cum să-i definim pe oamenii
3 4 5 . întrebare: Cum să dobândim plânsul cel lumeşti?
după Dumnezeu?
R ă s p u n s : Distracţiile, petrecerile sunt patimile
R ă s p u n s : Grăit-au Sfinţii Părinţi d i n schituri: o a m e n i l o r uşuratici şi trândavi.
d a c ă voieşti să dobândeşti plânsul, să iubeşti sărăcia 350. întrebare: Ce scop are vrăjmaşul mântuirii
şi s m e r e n i a , să nu ai lucruri b u n e în chilia ta şi să-ţi
noastre?
a d u c i a m i n t e de j u d e c a t ă şi de m o a r t e .
R ă s p u n s : Vrăjmaşul mântuirii noastre c u u n
3 4 6 . întrebare: De ce anume Se bucură îndeosebi singur lucru se ocupă; prin toate mijloacele se
Dumnezeu?
străduieşte să ne abată de la D u m n e z e u şi să ne ia, să
ne u c i d ă timpul. El c u n o a ş t e adevărata lui valoare...

104 105
 N e î n c e t a t u r m ă r e ş t e ca m i n t e a noastră să nu intre în Răspuns: Viaţa virtuoasă nu c o n s t ă în a nu
a c o r d cu D u m n e z e u . . . El a s c u n d e viitorul (veşnicia) m â n c a , a nu dormi, a nu avea odihnă, ci în a face
şi a m i n t i r e a despre moarte... ca n o i să nu î n c e p e m să
toate cu m ă s u r ă şi la timpul lor (Sfântul T e o d o r
i u b i m cele de S u s (Sfântul Efrem Sirul).
Studitul).
351. întrebare: Ce este principal în viaţă? 3 5 6 . întrebare: Pe cine va lipsi de împărăţia
Răspuns: Principalul lucru în viaţă este Cerurilor Mântuitorul şi Judecătorul?
rugăciunea, iar toate celelalte lucruri se află pe locul R ă s p u n s : Pe cei care şi-au însuşit-o singuri,
doi (Sfântul Grigorie Teologul). neavând duhul lui Hristos (Sfântul Teofan
352. întrebare: Putem dobândi virtuţile fără Zăvorâtul).
piedici? 3 5 7 . întrebare: Cât de mare va fi greutatea
R ă s p u n s : S ă n u crezi c ă dobândeşti v r e o virtute chinurilor?
fără m â h n i r e a şi durerea sufletului (Sfântul T e o f a n R ă s p u n s : A t u n c i c â n d păcătoşii v o r fi alungaţi
Zăvorâtul). din faţa lui D u m n e z e u , ţipătul lor va zdruncina
353. întrebare: Cum să privim tihna şi p ă m â n t u l din temelii (Sfântul Efrem Sirul).
desfătarea trupului? 358. întrebare: Ce fel de cuget caută la noi
R ă s p u n s : Desfătarea trupului se află între Domnul?
lucrurile cele m a i urâte de D u m n e z e u (Sfântul Răspuns: Dumnezeu Se uită cu atenţie la
T e o f a n Zăvorâtul). c u g e t u l tău... şi v e d e c u m îl cauţi tu pe El - din tot
3 5 4 . întrebare: Ce este principal pe calea sufletul s a u cu n e p ă s a r e şi lene. Şi, d a c ă îl cauţi din
mântuirii? suflet, n u m a i atunci îţi pregăteşte biruinţa.

R ă s p u n s : Principalul lucru pe calea mântuirii 359. întrebare: Cum trebuie să îndurăm

este să-ţi u m p l i sufletul cu adevărurile şi noţiunile necazurile?
cereşti (iar nu cu cele lumeşti). Ele p ă t r u n d în i n i m ă R ă s p u n s : N e c a z u r i l e trebuie să le î n d u r ă m cu
şi atrag dorinţele, iar atunci toată fiinţa tinde către
m u l ţ u m i r e (Sfântul M a c a r i e cel M a r e ) .
cer şi către tot ce e ceresc.
360. întrebare: Cum să dobândim neiubirea faţă
3 5 5 . întrebare: Are mare importanţă măsura de lume?
faţă de toate lucrurile în viaţă?
R ă s p u n s : Gândeşte-te c ă viaţa n u are n i m i c î n
sine în afară de lacrimi, reproşuri, v o r b e rele, lenevie,
106 107
 osteneli, boli, bătrâneţi, p ă c a t e şi m o a r t e . Şi nu vei 365. întrebare: Ce efecte au discuţiile
iubi l u m e a (Sfântul Efrem Sirul). nefolositoare?

361. întrebare: Ce deosebire există între cel ce R ă s p u n s : Discuţiile p r o v o a c ă împrăştierea şi

păcătuieşte cu gândul şi cel ce păcătuieşte cu fapta slăbirea minţii (Sfântul Isaac Sirul).
înaintea celorlalţi?
366. întrebare: De ce părăseşte Dumnezeu grija
R ă s p u n s : C e l c e păcătuieşte c u g â n d u l v a d a pentru om?
r ă s p u n s n u m a i p e n t r u sine, iar cel ce păcătuieşte cu
R ă s p u n s : D u m n e z e u părăseşte grija faţă de om
fapta va da răspuns pentru cei pe care i-a smintit şi
că mintea acestuia se opreşte la gândul despre
i-a u i m i t (Sfântul Efrem Sirul).
m e r i t e l e sale (Sfântul Isaac S i r u l ) .
362. întrebare: Cum să-i privim pe cei care se
367. întrebare: Cum să-i privim pe acei oameni
lenevesc atunci când trebuie să meargă la biserică?
care consideră că păcatele lor sunt mici?
R ă s p u n s : C i n e se leneveşte atunci c â n d trebuie
R ă s p u n s : A c e l a care consideră că păcatele lui
să c â n t e şi să-L proslăvească pe D o m n u l este străin
sunt m i c i va suferi o p e d e a p s ă de şapte ori m a i m a r e
de viaţa viitoare (Sfântul Efrem Sirul).
şi îi va fi m a i rău decât înainte (Sfântul Isaac S i r u l ) .
363. întrebare: Binele săvârşit în chip rău mai
368. întrebare: Când ne prinde vrăjmaşul
este bine?
mântuirii cu cunoştinţele?
R ă s p u n s : Binele dobândit p r i n p ă c a t s e preface
R ă s p u n s : Vrăjmaşul n e prinde c u cunoştinţele
în b l e s t e m p e n t r u cel ce l-a d o b â n d i t (Sfântul Efrem
n o a s t r e atunci c â n d ne î n c r e d e m în ele (şi nu îi
Sirul).
î n t r e b ă m p e cei experimentaţi d u h o v n i c e ş t e ) (Sfântul
364. întrebare: Trebuie să ţinem seama de duhul Isaac Sirul).
vremii?
369. întrebare: Este bine, aşa cum le place
Răspuns: Să luăm seama la c u m sunt vremurile unora, să îi mustram pe ceilalţi?
a c u m ş i acest lucru n e v a învăţa ceea c e a v e m d e
Răspuns: Râvna pentru lecuirea patimilor
făcut. A r h i e p i s c o p u l N i c o n de V o l o g o d scria: „ D u h u l
celorlalţi este b o a l ă grea (Sfântul Isaac Sirul).
vremii încearcă să ne oblige să ne călcăm pe
conştiinţă, să facem concesie după concesie 370. întrebare: Putem birui răul înlăuntrul
î m p o t r i v a Legii lui D u m n e z e u , a Bisericii, a religiei". nostru fără osteneli şi răbdarea necazurilor?

108 109
 R ă s p u n s : N i m e n i nu p o a t e birui răul fără să se 376. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de cei
istovească prin osteneală îndelungată şi fără să care nu vor să asculte Cuvântul lui Dumnezeu?
sufere (Sfântul T e o d o r Studitul). Răspuns: Depărtează-te de cei ce sunt
371. întrebare: Cine se mântuieşte: cine ştie nesimţitori faţă de p r o p o v ă d u i r e a e v a n g h e l i c ă şi nu
multe, dar nu împlineşte, sau cine nu ştie, dar te b u c u r a de binefacerile lor (Sfântul Vasile cel
împlineşte? Mare).

R ă s p u n s : In cer va intra nu cel care a citit sau a 377. întrebare: Poate exista lăcomia pântecelui
învăţat m u l t pe de rost, ci cel care d u c e o viaţă curată atunci când mâncăm puţin, dar dorim mâncăruri
şi n e î n t i n a t ă chiar d a c ă nici nu ştie să citească gustoase?
(Sfântul T e o d o r Studitul). R ă s p u n s : D a , există l ă c o m i a p â n t e c e l u i şi atunci
372. întrebare: Cum nu trebuie să răspundem? c â n d m â n c ă m puţin, dar d o r i m m â n c ă r u r i gustoase.
C â t de p u t e r n i c ă este această otravă! E s t e c e a dintâi
R ă s p u n s : S ă n u răspunzi c u c u v â n t obraznic
pricină a relelor (Sfântul Vasile cel M a r e ) .
(Sfântul T e o d o r Studitul).
378. întrebare: De ce mulţi nu îl văd şi nu îl aud
373. întrebare: De ce anume trebuie să ne ferim
pe Dumnezeu?
atunci când suntem bolnavi?
R ă s p u n s : T o a t e interesele şi simpatiile lor sunt
R ă s p u n s : Să nu faci din b o a l ă prilej p e n t r u lene
în exterior: desfătările şi spectacolele absorb toată
(Sfântul T e o d o r Studitul).
viaţa lor; m a i este nevoie s ă n e m i r ă m d u p ă a c e e a c ă
374. întrebare: Cum să privim glumele deşarte? n u î l v ă d ş i n u î l a u d p e D u m n e z e u (Sfântul Vasile
cel M a r e ) .
Răspuns: G l u m e l e deşarte se îndreaptă spre
c h i n u l v e ş n i c (Sfântul T e o d o r Studitul). 379. întrebare: Care sunt semnele înşelăciunii?

375. întrebare: Ce este mai rău - înfrânarea R ă s p u n s : S u n t dorinţa de a ne i m p u n e p u n c t u l

peste măsură sau saturarea cu mâncare şi băutură? de v e d e r e şi privirea o a r e c u m sălbatică.

R ă s p u n s : înfrânarea n e m ă s u r a t ă este m a i rea 380. întrebare: Este greşit să ne rugăm la

d e c â t saturarea, deoarece datorită ei nu se p o a t e repezeală?
ajunge la dreapta chibzuinţă, însă d u p ă saturare, se
R ă s p u n s : D a c ă cineva se r o a g ă lui D u m n e z e u
p o a t e (Sfântul I o a n C a s i a n R o m a n u l ) .
fără frică, în treacăt, acela atrage mânia lui
D u m n e z e u , izgonirea lui D u m n e z e u . M a i b i n e s ă n u

110 111
se r o a g e d e l o c decât să se roage superficial. Nu există nu î n d u r ă aceste lucruri. „Pare-se că ai î n c e p u t să
p ă c a t m a i m a r e . Diavolii din nici o altă pricină nu m e r g i des la b i s e r i c ă ? ! " - întreabă ceilalţi ironic. Şi
năvălesc aşa c u m năvălesc datorită dispreţului faţă creştinul tace. „Desigur, de ce să nu m e r g i c â n d e
d e D u m n e z e u (Sfântul Teofan Zăvorâtul). sărbătoare, dar tu m e r g i a p r o a p e în fiecare zi! Se p a r e
381. întrebare: în ce trebuie să ne îmbogăţim şi că şi posturile ai î n c e p u t să le ţii. Nu te pregăteşti
de ce trebuie să avem grijă? c u m v a să m e r g i la m ă n ă s t i r e ? " Şi creştinul iarăşi
tace.
R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e î m b o g ă ţ i m î n fapte
b u n e , dar, m a i mult, trebuie să ne îngrijim de 385. întrebare: Ce primeşte de la Dumnezeu cel
dispoziţiile b u n e (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) . care îndură chinuri pentru Hristos?

382. întrebare: Prin ce anume participăm, fără Răspuns: Chinurile îndurate pentru Hristos
să observăm, la păcatele celorlalţi? dăruiesc mântuirea la înfricoşătoarea J u d e c a t ă a
C e l u i înaintea Căruia va sta toată l u m e a .
R ă s p u n s : Prin faptul că p e n t r u p ă c a t u l săvârşit
de ei există şi încuviinţarea noastră. 386. întrebare: Cum să-l recunoaştem pe cel
virtuos?
383. întrebare: Să-l ascultăm pe acela care
vorbeşte de la sine? R ă s p u n s : D a c ă sufletul cuiva este virtuos, acest
lucru se d e s c o p e r ă în privire, m e r s , glas, z â m b e t ,
R ă s p u n s : De la sine învaţă cel care nu este
discuţii şi c o m p o r t a m e n t . In el, totul s-a s c h i m b a t şi a
călăuzit de d u h u l scrierilor patristice, cu trimitere la
c ă p ă t a t c e a m a i plăcută înfăţişare.
Sfinţii Părinţi. De aceea nu trebuie să-i d ă m crezare
o m u l u i care nu vorbeşte potrivit Sfinţilor Părinţi; nu 387. întrebare: Când este socotită răbdarea
trebuie să-l p r i m i m , ci, dimpotrivă, să ne d e p ă r t ă m nevoinţă?
de el (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) . R ă s p u n s : D a c ă rabzi (boala s a u necazurile) şi îi
384. întrebare: Cum se despart astăzi unii m u l ţ u m e ş t i D o m n u l u i , m u l ţ u m i r e a ţi se socoteşte
creştini de Hristos? n e v o i n ţ ă (Sfântul Varsanufie cel M a r e ) .

R ă s p u n s : Astăzi sunt deschise bisericile creştine 388. întrebare: Poate bărbatul, la nevoie, să se
în care se săvârşeşte d u m n e z e i a s c a slujbă, dar iată roage cu capul acoperit?
care este f e n o m e n u l trist: m u l ţ i creştini, fără să fie R ă s p u n s : C h i a r şi atunci c â n d ai c a p u l acoperit,
torturaţi, se despart de Hristos. L u m e a îi p e r s e c u t ă nu lăsa rugăciunea, ci u r m ă r e ş t e n u m a i să nu o faci
pe robii lui Hristos prin batjocuri şi dispreţ şi m u l ţ i c u nesocotinţă.

112 113
 389. întrebare: De unde dobândeşte putere 394. întrebare: De ce trebuie să ne bucurăm
rugăciunea lui Iisus? atunci când suntem ocărâţi?

Răspuns: Rugăciunea lui Iisus dobândeşte Răspuns: Fiind supuşi diferitelor ocări din
p u t e r e î n d e o s e b i din sentimentul s m e r e n i e i şi al p a r t e a o a m e n i l o r , s ă n e b u c u r ă m n u p u r ş i simplu,
zdrobirii inimii şi, de a s e m e n e a , din căinţa cu care nu fără socotinţă, ci să ne b u c u r ă m pe t e m e i u l că
este rostită. g ă s i m ocazia prielnică pentru d o b â n d i r e a iertării
greşelilor noastre, iertându-l pe aproapele (Cuviosul
390. întrebare: Care este datoria deosebită a
preoţilor şi a monahilor? M a r c u Ascetul).

R ă s p u n s : Preoţii ş i m o n a h i i trebuie î n m o d 395. întrebare: Ce alt folos mai dobândim din

obligatoriu să se roage p e n t r u ceilalţi. mersul la biserica lui Dumnezeu?

391. întrebare: Se cuvine să lăsăm citirea cărţii R ă s p u n s : D a c ă nu aş fi fost la slujbe, cât mi s-ar
dumnezeieşti când vine starea de rugăciune? fi î n m u l ţ i t în acest t i m p păcatul vorbirii deşarte, al
râsului nesăbuit, al treburilor, discuţiilor, gândurilor,
R ă s p u n s : D a c ă m i n t e a ta şi i n i m a simt starea de s i m ţ ă m i n t e l o r , dorinţelor deşarte şi faptul că nu aş fi
r u g ă c i u n e în t i m p u l citirii Sfintei Scripturi, r ă m â i în făcut n i m i c .
r u g ă c i u n e p â n ă c â n d starea d e r u g ă c i u n e v a înceta.
396. întrebare: Ce este important în
392. întrebare: Când trebuie să plecăm de la ospitalitate?
stareţ?
R ă s p u n s : N u s ă o s p ă t ă m este important, c i î n
R ă s p u n s : C u v i o s u l P i m e n cel M a r e a p o r u n c i t
t i m p u l ospăţului să h r ă n i m sufletul cu C u v â n t u l lui
s ă n e d e s p ă r ţ i m imediat d e stareţul care p r o v o a c ă
Dumnezeu.
d a u n e sufletului. Alt lucru este atunci c â n d nu există
d a u n e sufleteşti, ci n u m a i g â n d u r i tulburătoare, de la 397. întrebare: Trebuie să dezvăluim celorlalţi
diavol, cărora nu trebuie să le dăm ascultare, ceea ce ne-a spus sau ne-a dat părintele duhovnic?

d e o a r e c e acţionează... t o c m a i atunci c â n d d o b â n d i m R ă s p u n s : N u trebuie s ă s p u n e m altora c u câtă

folos sufletesc. atenţie s-a purtat cu n o i părintele d u h o v n i c , c ă c i din

393. întrebare: Cum să folosim necazul spre a c e a s t ă pricină p o t apărea invidie şi gelozie.
mântuire, în afară de răbdare şi mulţumire? 398. întrebare: Trebuie să vorbim altora despre
R ă s p u n s : Fiecare n e c a z ce vine fără voia ta să te starea noastră lăuntrică?
înveţe să faci p o c ă i n ţ ă (Cuviosul M a r c u A s c e t u l ) .

114 115
 R ă s p u n s : Faţă d e o a m e n i trebuie s ă a s c u n d e m Răspuns: Dobândirea multor cărţi este
trăirile noastre (şi cele duhovniceşti, şi cele folositoare p e n t r u c e i care le întrebuinţează, iar cine
p ă c ă t o a s e ) , s ă n u e x p u n e m starea n o a s t r ă lăuntrică, c r e d e c ă n u m a i d o b â n d i r e a cărţilor î l î m b o g ă ţ e ş t e ,
ci să o î m p ă r t ă ş i m n u m a i celui care o înţelege sau aceluia îi este pregătită o s â n d ă sigură.
părintelui d u h o v n i c ( S c h i e g u m e n u l I o a n ) .
404. întrebare: Ce este important în credinţă?
399. întrebare: Când au putere înaintea lui
R ă s p u n s : C u n o a ş t e r e a credinţei este lucrul cel
Dumnezeu binefacerile noastre trupeşti?
m a i necesar. De aceea şi râvna p e n t r u acest lucru
Răspuns: Binefacerile trupeşti capătă putere trebuie să fie cea dintâi (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
numai atunci când sunt sfinţite cu numele lui
405. întrebare: Cu ce trebuie să ne alinăm?
Dumnezeu.
R ă s p u n s : T r e b u i e să conştientizezi că eşti un
400. întrebare: Ce să facem cu imaginile sfinte
n i m i c , d a r trebuie să te şi alini cu faptul că eşti
din revistele, gazetele şi timbrele lumeşti?
creştin (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
R ă s p u n s : T r e b u i e să p u n e m de-o parte cu grijă
406. întrebare: Ce importanţă are slăbirea
sfintele imagini şi să le ferim de profanare
trupului?
(Arhiepiscopul Nicon de Vologod).
R ă s p u n s : Slăbirea şi lenevirea trupului reduc
401. întrebare: Cum trebuie să-i învăţăm pe
p u t e r e a m o r a l ă a o m u l u i şi îl apropie de cădere.
ceilalţi?
(Sfântul Teofan Zăvorâtul).
Răspuns: î n t o t d e a u n a trebuie să-i î n v ă ţ ă m şi
407. întrebare: Ce împiedică în mod deosebit
să-i convingem cu duioşie, cu blândeţe şi cu
căinţa pentru păcate?
dragoste, d a r î n p r i m u l r â n d c e r â n d î n sinea n o a s t r ă
ajutorul lui D u m n e z e u . Răspuns: Căinţa nu se împacă cu sentimentul
îndreptăţirii (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
402. Intrebare: Pe cine trebuie să evităm?
408.întrebare: Cum să ne purtăm faţă de
R ă s p u n s : T r e b u i e să-i e v i t ă m şi să nu v o r b i m cu
economia banilor?
aceia faţă de care s i m ţ i m patimă.
R ă s p u n s : Să nu strângi b a n i toată viaţa ta, c ă c i
403. întrebare: Pentru cine este dobândirea
altfel D u m n e z e u nu îţi va m a i purta de grijă (Sfântul
sfintelor cărţi mântuitoare şi pentru cine este
T e o f a n Zăvorâtul).
dăunătoare?

116 117
 409. întrebare: Care sunt acei creştini care nu au Răspuns: Smerenia este înţelegerea propriei
duhul lui Hristos? n i m i c n i c i i , care nu are nici o limită, şi t o c m a i în
R ă s p u n s : S u n t acei creştini care nu ştiu cui a c e a s t a constă i z b â n d a sufletului. P e n t r u s m e r e n i e ,
aparţin - n i c i lui Hristos, nici lumii: în exterior iau Dumnezeu iartă totul şi nu caută lipsurile
parte la toate rânduielile vieţii creştine, iar cu n e v o i n t e l o r (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
g â n d u r i l e şi cu i n i m a se îndreaptă spre alt d o m e n i u 4 1 3 . întrebare: Care virtute îi înfometează pe
şi în alte lucruri îşi găsesc alinarea, desfătarea şi demoni ?
fericirea. Grija lor nu este p e n t r u D o m n u l , ci p e n t r u a
R ă s p u n s : înfrânarea îi înfometează pe d e m o n i ,
trăi în linişte şi dezmierdare pe p ă m â n t . Le lipseşte
căci plăcerile sunt hrana demonilor. Insă unii,
i n i m a creştină. Inima lor n u tinde într-acolo... N u î n
istovindu-se p r i n post şi înfrânare n e m ă s u r a t ă , s-au
D u m n e z e u este binele ei, ci în sine şi în l u m e şi nu în
îndepărtat de Dumnezeu.
cer este raiul ei, ci pe p ă m â n t (Sfântul Teofan
Zăvorâtul). 4 1 4 . întrebare: Ce ne împiedică să părăsim
păcatul şi să ne îndreptăm către Dumnezeu?
410. întrebare: De ce nu trebuie să amânăm
intenţia de a începe viaţa duhovnicească? Răspuns: C o r u p e r e a voinţei. A c e s t lucru se
î n d r e a p t ă p r i n lăsarea noastră în voia celuilalt (a
R ă s p u n s : Sfinţii Părinţi ne r o a g ă stăruitor să
d u h o v n i c u l u i ) . Şi Sfinţii Părinţi au luptat cel m a i
începem lucrarea duhovnicească fără întârziere
m u l t î m p o t r i v a voii lor (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
pentru a reuşi să căpătăm deprinderea pentru
veşnicie. 4 1 5 . întrebare: Ce este deşertăciunea?

411. întrebare: Cum să îndurăm greutăţile R ă s p u n s : D e ş e r t ă c i u n e a î n s e a m n ă desfătările vieţii de aici.

nevoinţei şi necazurile vieţii?

Răspuns: Cine nu are înaintea ochilor săi 416.întrebare:Cum este mai uşor să biruim
bucuria şi nădejdea că şi noi vom fi părtaşii păcatul?
r ă s c u m p ă r ă r i i şi ai vieţii nu p o a t e î n d u r a greutăţile R ă s p u n s : S f i n ţ i i Părinţi n e s p u n c ă cel m a i uşor
n e v o i n ţ e i şi nu p o a t e accepta viaţa c e a p l i n ă de
este s ă b i r u i m păcatul î n c e p â n d c u gândurile. C h i a r
necazuri.
şi lucrarea c e a plăcută lui D u m n e z e u şi slujirea faţă
412. întrebare: In ce constă smerenia şi care este d e E l î n c e p p r i n cugete b u n e .
binele ce iese din ea?
417. întrebare: Ce înseamnă a fi atent la tine
însuti?
118 119
 R ă s p u n s : A fi atent la tine însuti î n s e a m n ă a voie şi fără de v o i e " - de 12 ori cu 12 m e t a n i i
v e g h e a neîncetat, fără şovăire a s u p r a ta, a u r m ă r i d i m i n e a ţ a ( d u p ă rugăciunile de d i m i n e a ţ ă ) şi seara
m i ş c a r e a gândurilor şi a simţămintelor tale şi a le ( d u p ă rugăciunile de seară), timp de 40 zile.
c h i b z u i pe toate: cele rele u r m â n d a le respinge, a le
421. întrebare: Putem în biserică, aflându-ne la
a l u n g a şi a te m u s t r a pentru ele, iar la g â n d u r i l e şi
strană, să facem observaţie în auzul tuturor dacă i se
s i m ţ ă m i n t e l e cucernice, rugătoare, sfinte u r m â n d a te întâmplă cuiva să greşească la citire sau la cântare?
opri şi a r ă m â n e în ele.
Răspuns: Nu trebuie nicidecum să facem
418. întrebare: Duhul rău se poate pocăi? observaţie în auzul tuturor, nici să oprim cele
Răspuns: Duhul rău însuşi a adeverit că î n c e p u t e dar, m a i ales, nici să r â d e m p e n t r u a nu le
p o c ă i n ţ a d u h u r i l o r rele este imposibilă şi a c e a s t a nu p r o v o c a şi celorlalţi tulburare. Ce d a c ă s-a întâmplat,
depinde de Dumnezeu, ci de libertatea lor, d e e x e m p l u , c a cineva s ă n u s p u n ă acel p r o c h i m e n
îndreptată numai spre rău, şi de mândria s a u să nu citească atâtea stihuri câte s u n t rânduite în
n e m ă s u r a t ă , care exclude orice smerenie. c a n o n ? A c e s t lucru, desigur, trebuie să-l a m i n t i m cu
binişorul, dar este bine să-l explicăm după
419. întrebare: Când nu se pot face în biserică
t e r m i n a r e a slujbei; fărădelegea nu c o n s t ă în faptul că
metanii până la pământ?
din greşeală nu s-a citit ceea ce trebuia, ci în faptul
R ă s p u n s : M e t a n i i p â n ă la p ă m â n t nu se fac din că, deşi s-au citit cele rânduite, acest l u c r u s-a făcut
z i u a Sfintelor Paşti p â n ă în ziua Sfintei T r e i m i . In fără luare aminte.
d e c u r s u l întregului an în cele d o u ă s p r e z e c e p r a z n i c e ,
4 2 2 . întrebare: Ce să fac dacă nu am găsit
în zilele de d u m i n i c ă şi s â m b ă t ă şi, de a s e m e n e a , în
duhovnic priceput şi smerit?
zilele împărtăşirii cu Sfintele T a i n e nu se fac metanii,
ci se a d m i t e n u m a i plecarea g e n u n c h i l o r (în zilele de Răspuns: Da, într-adevăr, un îndrumător
d u m i n i c ă şi sărbători) cu b i n e c u v â n t a r e la locurile d u h o v n i c e s c b u n în vremurile noastre este o m a r e
sfinte. raritate. In acest caz să-ţi spovedeşti m a i d e s păcatele
la p r e o t u l d u h o v n i c , iar învăţăturile să le iei din
420. întrebare: Ce rugăciune, câte metanii şi cât
Sfânta Scriptură şi din cărţile scrise de Sfinţii Părinţi
timp trebuie să le săvârşim pentru o răposată care
şi de stareţi, m a i ales din cele despre nevoinţă.
abia şi-a dat sufletul?
4 2 3 . întrebare: Cum este corect să ne închinăm?
Răspuns: Trebuie să rostim rugăciunea:
„ O d i h n e ş t e , D o a m n e , sufletul răposatei r o a b e i T a l e R ă s p u n s : Să te închini î n t o t d e a u n a cu evlavie şi
( n u m e l e ei) şi iartă-i ei orice greşeală săvârşită cu cu râvnă, d u c â n d m â n a la frunte, la p â n t e c e , la

120 121
u m ă r u l drept şi la cel stâng; î n t o t d e a u n a să te î n c h i n i înfăptuire. C h i a r dacă nu faci ceea ce te învaţă, totuşi
s t â n d în picioare, ţinând trupul în poziţie dreaptă, iar să te ruşinezi de păcat, să-ţi s c h i m b i m o d u l de
apoi să faci m e t a n i e , dar nu aşa c u m fac unii, g â n d i r e şi să te osândeşti pentru faptul că nu faci
închinându-se şi făcând m e t a n i e în acelaşi t i m p ; nu (Sfântul I o a n G u r ă de Aur).
trebuie să faci s e m n u l crucii şi metaniile în grabă.
426. întrebare: Care este prima cerinţă
Metania mică trebuie să fie aceea în care,
păcătoasă a omului?
aplecându-te, să poţi ajunge cu mâna până la
pământ. Arhiepiscopul Antonie Volânski scrie: R ă s p u n s : Ca totul să fie d u p ă voia lui şi, c â n d
„ C r u c e a o r t o d o x ă se săvârşeşte astfel: m â n a dreaptă acest lucru nu se întâmplă, imediat cârteşte
cu cele trei degete a d u n a t e se aşază m a i întâi pe î m p o t r i v a lui D u m n e z e u şi se supără pe o a m e n i .
frunte ( n u p e nas, n u p e b a r b ă ş i n u î n aer), apoi p e 4 2 7 . întrebare: Ce importanţă au nevoinţele
p â n t e c e , a p o i pe u m ă r u l drept şi, în cele din u r m ă , pe
exterioare?
u m ă r u l stâng (nu la s u b s u o a r ă ) " .
R ă s p u n s : C h i a r dacă nevoinţele exterioare sunt
424. întrebare: Va primi de la Dumnezeu necesare, totuşi ele sunt nişte schele, de aceea
răsplată cel care a dat sfat bun şi a îndemnat la opriţi-vă m a i puţin atenţia asupra lor. Clădirea se
bine? construieşte cu ajutorul lor, însă ele nu sunt clădirea.
R ă s p u n s : Fără îndoială că va primi. Ia ascultă ce C l ă d i r e a este în inimă: spre lucrarea inimii să vă
s p u n e d e s p r e aceasta Sfântul I o a n G u r ă de Aur: îndreptaţi atenţia. U n u l şi acelaşi lucru p o a t e fi şi
„ D a c ă dai sfaturi, iar ascultătorul nu le p r i m e ş t e şi plăcut, şi n e p l ă c u t lui D u m n e z e u , j u d e c â n d d u p ă
nu a d u c e roadele ascultării, ţie tot îţi este pregătită intenţii. învăţaţi-vă cu acest lucru.
de D u m n e z e u răsplata p e n t r u sfaturi şi vei d o b â n d i 428. întrebare: Cum este înţelept să-i slujim
aceeaşi răsplată pe care ai fi dobândit-o d a c ă celălalt celui bolnav?
te-ar fi ascultat, p e n t r u că tu ţi-ai îndeplinit datoria
R ă s p u n s : C e l ce-i slujeşte cu înţelepciune celui
ta. Datoria noastră nu este să-i convingem pe
ascultători, ci n u m a i să-i sfătuim". b o l n a v slujeşte pentru a d o b â n d i i n i m ă milostivă,
p e n t r u a d o b â n d i sentimentul compătimirii: căci cine
4 2 5 . întrebare: Se cuvine să ascult din nou are acest scop, acela, orice i s-ar î n t â m p l a - v r e u n
cuvântul lui Dumnezeu şi învăţăturile, căci ascult, n e c a z din afară ori dacă însuşi b o l n a v u l s-ar revolta
dar nu împlinesc, nu fac ceea ce învaţă ele? î m p o t r i v a lui - î n d u r ă fără tulburare toate acestea,
R ă s p u n s : Să asculţi, chiar d a c ă nu faci c e e a ce ţinând cont de scopul său şi ştiind că mai
învaţă ele, p e n t r u că de la ascultare se ajunge şi la r e c u n o s c ă t o r îi este lui bolnavul d e c â t el bolnavului.

122 123
 Şi fiţi încredinţaţi că cel ce slujeşte cu î n ţ e l e p c i u n e 435. întrebare: Ce trebuie să facă un creştin
b o l n a v u l u i , se eliberează şi de p a t i m i şi de lupte. atunci când se întoarce de pe drum acasă?

429. întrebare: Pe cine trebuie să socotim bogat? Răspuns: Când s e întoarce acasă, creştinul
trebuie să se căiască pentru toate greşelile pe care
R ă s p u n s : B o g a t nu este cel care a câştigat mult,
le-a făcut pe d r u m : fie că a încercat să v a d ă cu ochii
ci c e l care a dăruit mult.
c e v a r ă u , fie că a auzit cu urechile c e v a necuviincios,
430. întrebare: Ce îl înduplecă în chip deosebit fie că a rostit cu l i m b a c e v a de prisos.
pe Domnul?
436. întrebare: Cum să privim viaţa oamenilor
R ă s p u n s : N i m i c n u î l î n d u p l e c ă p e D o m n u l aşa care nu merg la biserica lui Dumnezeu?
ca iubirea p e n t r u vrăjmaşi.
Răspuns: O a m e n i i care ocolesc Biserica lui
431. întrebare: Cum recunoaştem că ceea ce se D u m n e z e u s u n t străini d e D u m n e z e u , sunt străini d e
întâmplă este de la Dumnezeu? credinţă şi de virtuţi şi viaţa lor este plină de toate
R ă s p u n s : T o t ceea ce vine de la D u m n e z e u este patimile.
plin de p a c e şi folositor şi îl d u c e pe om la osândirea 437. întrebare: Ce este smerita înţelepciune?
de sine şi la smerenie.
R ă s p u n s : Este faptul de a c u n o a ş t e şi a înţelege
432. întrebare: Cu cine trebuie să avem în mod n e p u t i n ţ a ta o m e n e a s c ă .
deosebit legătură şi prietenie?
438. întrebare: Putem lucra cu izbândă la
Răspuns: Să ne alăturăm celor cărora mântuirea noastră fără un părinte duhovnic?
D u m n e z e u le-a dat har.
Răspuns: Fără un părinte duhovnic -
433. întrebare: Este bine să ne dorim bogăţii? î n d r u m ă t o r şi învăţător - o m u l nu p o a t e păzi, aşa
R ă s p u n s : Datorită bogăţiilor a p a r m â n d r i a , c u m trebuie, p o r u n c i l e lui D u m n e z e u , n u p o a t e trăi
slava deşartă, l ă c o m i a pântecelui, iubirea de plăceri pe d e p l i n în virtuţi şi nu p o a t e să nu fie prins în
şi tot h a z a r d u l . cursele diavoleşti.

439. întrebare:Va da Seomul

434. întrebare: cuvinerăspuns
să facemlui metanii mai
presus de puteri? Dumnezeu pentru tăcerea zadarnică?

R ă s p u n s : D u m n e z e u n u cere d e l a n o i c e e a c e R ă s p u n s : Sfântul A m b r o z i e s p u n e că, d a c ă v o m

este p e s t e puterea noastră, de aceea să faceţi pe da r ă s p u n s p e n t r u cuvântul deşert, atunci să fim
m ă s u r a puterilor!

124 125
 atenţi c a n u c u m v a s ă n i s e î n t â m p l e s ă d ă m r ă s p u n s R ă s p u n s : Ea curăţeşte sufletul.
şi p e n t r u tăcerea zadarnică. 446. întrebare: Ce lucru trebuie să fie cel mai
440. întrebare: Ce regulă trebuie să avem faţă de important pentru părinţi?
aproapele nostru?
R ă s p u n s : T o t u l p e n t r u părinţi trebuie să fie pe
R ă s p u n s : P r i m a regulă este să-ţi îndeplineşti cu l o c u l d o i faţă de grija p e n t r u creşterea copiilor.
fermitate c u v â n t u l dat şi să nu-l înşeli pe celălalt în
făgăduinţele tale. 447. întrebare: Prin ce se iartă în mod deosebit păcatele creştinului?

441. întrebare:Cât timp se teme creştinul de R ă s p u n s : Iubirea pentru vrăjmaşi este cel m a i
moarte?
m a r e p r e ţ d e r ă s c u m p ă r a r e p e n t r u p ă c a t e l e noastre.
R ă s p u n s : Creştinul s e t e m e d e m o a r t e atât t i m p 448.întrebare: Care cuget este cumplit pentru
cât p ă c a t u l este puternic în el.
diavol ?
442. întrebare: Ce trebuie să citim atunci când Răspuns: Cugetul ocupat cu lucrurile
mergem la duhovnic la spovedanie? d u m n e z e i e ş t i este c u m p l i t p e n t r u diavol.
R ă s p u n s : înainte d e s p o v e d a n i e , citiţi p o r u n c i l e 449. întrebare: Ce puteţi spune despre dans?
lui D u m n e z e u î m p r e u n ă c u îndreptarele p e n t r u
s p o v e d a n i a păcatelor. R ă s p u n s : U n d e este dans, acolo este şi diavolul.

443. întrebare: Ce contribuie la iertarea 450. întrebare: Este bună învăţătura despre
păcatelor creştinului? predestinare?
Răspuns: învăţătura despre soartă este
Răspuns: La iertarea păcatelor noastre
c o n t r i b u i e faptele b u n e , şi ispitele, şi bolile. semănată de diavol. Nu există nici un fel de
predestinare.
444. întrebare: Trebuie să uităm virtuţile
noastre? 451. întrebare: Ce trebuie să îndure omul pentru
a dobândi iertarea păcatelor?
R ă s p u n s : Să u i t ă m faptele b u n e - este un lucru
R ă s p u n s : Păcătosul care se căieşte, care doreşte
b u n , iar d a c ă le ţ i n e m m i n t e p e r m a n e n t , p r i n aceasta
îl supărăm pe Domnul. să se smerească şi să se curăţească trebuie să
p r i m e a s c ă umilinţa şi să tacă ştiind că este p ă c ă t o s şi
445. întrebare: Ce folos ne aduce citirea că trebuie să îndure pentru pocăinţă ca D u m n e z e u să
Evangheliei? î n d r e p t e păcatele lui.

126 127
 452. întrebare: Urmarea cărui lucru este R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e t e m e m d e vrăjmaşii
deznădejdea?
lui D u m n e z e u .
R ă s p u n s : I n cea m a i m a r e parte, d e z n ă d e j d e a 458. întrebare: Cum este lucrarea Domnului
este u r m a r e a vieţii întinate c o n t i n u u . pentru mântuirea noastră?
4 5 3 . întrebare: Ce folos duhovnicesc dobândeşte R ă s p u n s : L u c r a r e a D o m n u l u i este aşa încât ceea
omul din citirea Vieţilor Sfinţilor?
ce ne î n c e a r c ă ne slujeşte spre folos.
Răspuns: Citirea vieţilor plăcuţilor lui 459. întrebare: Se cuvine ca în timpul bolilor să
Dumnezeu întăreşte în noi credinţa, hrăneşte ne îngrijim de vindecarea lor?
nădejdea şi înflăcărează dragostea p e n t r u D o m n u l .
Răspuns: Da, trebuie să ne îngrijim de
4 5 4 . întrebare: Care sunt jertfele aduse lui v i n d e c a r e a bolilor. C i n e n u voieşte c a î n t i m p u l bolii
Dumnezeu?
să se adreseze m e d i c u l u i şi lasă totul în voia lui
R ă s p u n s : L a u d a lui D u m n e z e u şi d u h u l umilit. D u m n e z e u , acela î l ispiteşte p e D u m n e z e u .

4 5 5 . întrebare: Când este postul plăcut lui 460. întrebare: Cui îi este mai uşor să îndure
Dumnezeu? nenorocirile?

R ă s p u n s : Postul este plăcut lui D u m n e z e u R ă s p u n s : N e n o r o c i r i l e le î n d u r ă u ş o r cei care

a t u n c i c â n d , în timpul lui, a v e m b u n ă v o i n ţ ă faţă de învaţă din dumnezeieştile cărţi răbdarea şi
oameni. înţelepciunea.

4 5 6 . întrebare: Ce însemnătate au pentru 461. întrebare: Cine trebuie să se teamă mai

mântuirea noastră umilinţa şi ocara? multele mândrie: dreptul sau păcătosul?

R ă s p u n s : D a c ă nu ar fi existat u m i l i n ţ a şi ocara, Răspuns: Dreptul trebuie să se teamă de

nu ar fi existat nici un sfânt. C i n e fuge de necazuri, m â n d r i e m a i m u l t decât păcătosul.
a c e l a fuge de viaţa veşnică. P e n t r u ce am p r i m i 462. întrebare: Care este regula principală de
răsplată d a c ă nu am fi ocărâţi? Pe cei ce ne ocărăsc, care trebuie să fie călăuzit ascetul?
trebuie să-i s o c o t i m binefăcătorii sufletelor noastre.
R ă s p u n s : S ă aibă m ă s u r ă î n toate.
4 5 7 . întrebare: Se cuvine să ne temem de
vrăjmaşii lui Dumnezeu? 4 6 3 . întrebare: Prin ce se exprimă falsa nădejde?

Răspuns: Falsa nădejde se exprimă prin

î n c r e d e r e a p r e a m a r e î n propria m â n t u i r e veşnică.
128 129
 Răspuns: După împărtăşanie, trebuie să-L
464. întrebare: Trebuie să ne îngrijim de
rugăm pe Dumnezeu să păstrăm Darurile cu
mântuirea aproapelui sau să ne limităm numai la
v r e d n i c i e şi D o m n u l să ne dăruiască ajutor să nu
grija pentru propria mântuire?
a j u n g e m înapoi, a d i c ă s ă n u n e î n t o a r c e m l a păcatele
R ă s p u n s : Sfântul I o a n G u r ă d e A u r s p u n e că, dinainte.
d a c ă te vei îngriji n u m a i de propria ta m â n t u i r e , cu
470.Intrebare: Cum să-l recunoaştem pe cel care
n i m i c nu vei fi m a i b u n decât cel ce a î n g r o p a t
este uitat de Domnul Dumnezeu?
talantul î n p ă m â n t .
R ă s p u n s : Este uitat d e D u m n e z e u cel c e n u are
4 6 5 . întrebare: Cum să privim atracţia faţă de
n e c a z u r i şi îşi p e t r e c e zilele sale fără durere.
bani?
4 7 1 . întrebare: Cum să învăţăm smerenia?
R ă s p u n s : D i n atracţia faţă de b a n i ia n a ş t e r e o
m u l ţ i m e n e n u m ă r a t ă de rele. R ă s p u n s : Să citeşti în cărţile Sfinţilor Părinţi
acele locuri în care scrie despre s m e r e n i e şi să te
4 6 6 . întrebare: Se cuvine să ne întristăm pentru
străduieşti să te porţi aşa c u m te învaţă ei.
pierderea banilor?
4 7 2 . întrebare: Trebuie să fim prudenţi în
R ă s p u n s : P e n t r u pierderea banilor n u trebuie s ă
discuţii?
n e întristăm.
R ă s p u n s : Este obligatoriu să fim prudenţi: deşi
4 6 7 . întrebare: Este virtute mare povăţuirea
s p u s e fără g â n d u r i ascunse, unele cuvinte p o t fi
aproapelui?
interpretate greşit.
R ă s p u n s : C e a m a i m a r e virtute c o n s t ă în a te
4 7 3 . întrebare: Ce este ispita?
îngriji de p o v ă ţ u i r e a aproapelui.
Răspuns: Ispită se n u m e ş t e tot c e e a ce dă
468. întrebare: Ce trebuie să citim acasă dacă
nu putem merge la biserică? n a ş t e r e la g â n d u r i despre păcat, înclină şi sileşte spre
păcat.
R ă s p u n s : în locul U T R E N I E I - rugăciunile de
4 7 4 . întrebare: Cum să privim desfătarea?
d i m i n e a ţ ă , cei 12 psalmi aleşi şi ceasul întâi; iar în
locul L I T U R G H I E I - ceasurile al treilea şi al şaselea. R ă s p u n s : Desfătarea este d u m n e z e u l patimilor,
orice desfătare slăbeşte i n i m a şi m i n t e a .
469. întrebare: Pentru ce trebuie să ne rugăm
Domnului după împărtăşirea cu Sfintele Taine? 4 7 5 . întrebare: Prin ce se întăreşte şi se
desăvârşeşte virtutea?

131
130
 Răspuns: Virtutea şi puterea sufletului se R ă s p u n s : C â n d cineva te ocărăşte fără să fii
întăresc şi se desăvârşesc p r i n nenorociri, suferinţe şi vinovat, p o m e n e ş t e înaintea lui D u m n e z e u păcatele
boli. F i e c a r e încercare î l apropie tot m a i m u l t p e o m tale şi p r i n această conştiinţă smereşte-te.
de Dumnezeu.
481. întrebare: Ce trebuie să facem atunci când
476. întrebare: în ce constă monahismul? conştiinţa se frământă pentru ceva anume?
R ă s p u n s : M o n a h i s m u l constă n u î n v e ş m i n t e ş i R ă s p u n s : T r e b u i e să p ă r ă s i m i m e d i a t tot c e e a ce
în m ă t ă n i i , ci în smerenie, răbdare, dragoste şi tulbură conştiinţa şi, dacă ne osândeşte cumva,
celelalte virtuţi. trebuie imediat să o liniştim prin pocăinţă.
477. întrebare: Trebuie să-i iubim pe toţi 4 8 2 . . întrebare: îl putem lăuda pe om în faţă?
oamenii fără deosebire?
R ă s p u n s : N u trebuie să-l l ă u d ă m p e o m î n faţă,
R ă s p u n s : T r e b u i e să-i i u b i m pe toţi o a m e n i i de d e o a r e c e îi p u t e m p r o v o c a un m a r e r ă u sufletului lui.
d r a g u l lui D u m n e z e u , c h i a r şi pe vrăjmaşi, dar,
483. întrebare: Ce înseamnă "a se socoti pe sine
desigur, cel mai mult pe părinţii duhovnici, pe
mai prejos de toţi"?
binefăcători, pe învăţători, pe conducători şi pe
prietenii d u p ă duh. R ă s p u n s : î n s e a m n ă a nu lua s e a m a la păcatele
altora, ci la ale tale.
478. întrebare: Cum poate fi monahul de folos
rudelor lui? 484. întrebare: Ce este important în momentul
morţii?
R ă s p u n s : Prin viaţa sa, cu sfatul cel b u n , cu
c u v â n t u l şi cu scrieri ziditoare de suflet. R ă s p u n s : T r e b u i e întotdeauna s ă n e g â n d i m s ă
întâmpinăm moartea aflându-ne î n p a c e cu toţi.
479. întrebare: Ce este POSTUL?
M u l ţ i nu ştiu acest lucru şi de a c e e a nici nu d a u
R ă s p u n s : Postul este înfrânarea voită de la orice i m p o r t a n ţ ă acestei împăcări.
desfătare. S p u n voită, d e o a r e c e înfrânarea fără v o i e -
485. întrebare: Cine se osteneşte la rugăciune
de e x e m p l u : din pricina sărăciei, a bolii ori a slavei
fără folos?
d e ş a r t e - nu p o a t e fi n u m i t ă post, căci ea v i n e din
n e v o i e , n u din b u n a voinţă. R ă s p u n s : C i n e se osteneşte m u l t la rugăciune,
d a r îl s u p ă r ă pe aproapele, acela se osteneşte fără
480. întrebare: Cum să învăţăm să răbdăm?
folos.

132 133
 486. întrebare: Cum trebuie să primim R ă s p u n s : D a c ă cel ce nu s-a curăţit îşi doreşte
neplăcerile?
m o a r t e a , p r o c e d e a z ă fără judecată.
R ă s p u n s : Neplăcerile trebuie să le p r i m i m ca pe 492. întrebare: Dacă serviciul se desfăşoară
un leac preţios împotriva slavei deşarte şi îngâmfării împotriva conştiinţei şi a credinţei, cum trebuie să
noastre. procedăm?
487. întrebare: în ce duh trebuie să scriem R ă s p u n s : D a c ă serviciul m e r g e direct î m p o t r i v a
scrisorile? conştiinţei şi a credinţei, atunci, desigur, trebuie să
R ă s p u n s : Scrisorile trebuie să le s c r i e m în d u h pleci la altul.
de bunăvoinţă. 4 9 3 . întrebare: Are vreo importanţă pentru
488. întrebare: Cum să privim relaţiile cu viaţa veşnică a celui răposat aspectul exterior al
oamenii lumeşti? înmormântării?

Răspuns: Relaţiile care nu contribuie la R ă s p u n s : Să ştii că p e n t r u viaţa v e ş n i c ă a celui

mântuirea sufletului ne abat de la treburi, ne răposat aspectul exterior al înmormântării
î m p r ă ş t i e m i n t e a , ne u m p l u viaţa de deşertăciune şi (coşciugul, coroanele, elogiul, m u z i c a , p r o h o d i r e a şi
nu ne lasă să ne c o n c e n t r ă m la n o i înşine şi la celelalte) au puţină importanţă. Fiecare va fi j u d e c a t
Dumnezeu. d u p ă faptele sale.

489. întrebare: în ce constă adevărata iubire 494.întrebare: Cum să biruim invidia?

pentru aproapele? R ă s p u n s : 1) să te rogi ca D o m n u l să î n m u l ţ e a s c ă
Răspuns: A d e v ă r a t a iubire constă în a-i da b u n u r i l e aproapelui; 2) prin a te b u c u r a î m p r e u n ă cu
a p r o a p e l u i orice lucru de care are nevoie. a p r o a p e l e ; 3) să te rogi pentru tine cu căinţă: " F a ţ ă de
cele a s c u n s e ale m e l e , miluieşte-mă, D o a m n e , iar de
490. întrebare: Trebuie să mâncăm până la
cele străine, cruţă-l pe robul T ă u " .
saturaţie?
495. întrebare: De unde vine răul?
R ă s p u n s : Pântecele sătul trage la s o m n , la lene
şi la slăbiciune; de aceea se stârnesc în om g â n d u r i R ă s p u n s : R ă u l vine din nepăsare, din trândăvie,
din legătura cu oamenii răi şi din dispreţul faţă devirtuţi.
întinate.

491. întrebare: Se cuvine să-şi dorească moartea

496.întrebare:
cel care nuTrebuie
s-a săcurăţit
ne temem
de depăcate
vorbele rele
prin pocăinţă şi
îndreptare?
134
 R ă s p u n s : C e i virtuoşi n u trebuie s ă s e t e a m ă d e
vorbele rele.
497. întrebare: Este de folos ştiinţa fără
dragoste?
R ă s p u n s : Ştiinţa fără dragoste n u n u m a i c ă n u
este de folos, dar este chiar dăunătoare.
(în r u g ă c i u n e ) şi nu ne izbăvesc de n e n o r o c i r i şi de
suferinţe p e n t r u ca t o c m a i p r i n aceste n e c a z u r i să
m â n t u i a s c ă sufletele noastre.
503. întrebare: Care trebuie să fie temelia
rugăciunii pentru aproapele?
R ă s p u n s : T e m e l i a rugăciunii p e n t r u aproapele

498. Intrebare: Trebuie să ne temem de ispite? este c o m p ă t i m i r e a acestuia.

R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e t e m e m d e ispite,
504. întrebare: Cum să privim faptul de a răbda
deoarece lângă noi este Dumnezeu; din pricina
boala cu mulţumire?
ispitelor nu trebuie să cădem în întristare şi R ă s p u n s : Faptul de a răbda b o a l a cu m u l ţ u m i r e
deznădejde. este m a i p r e s u s de celelalte îndreptări î n a i n t e a lui
D u m n e z e u ; prin b o l i se curăţesc păcatele şi ne
499. întrebare: Cum trebuie să ne purtăm faţă
de oamenii mincinoşi? i z b ă v i m d e patimi.

Răspuns: Pe oamenii mincinoşi trebuie să-i

505. întrebare: Ce trebuie să aibă „pe primul
evităm.
plan" cel ce doreşte să se mântuiască?
R ă s p u n s : P r i m u l lucru - să se d e p ă r t e z e de
500. întrebare: Ce îl face pe om mucenic?
păcat, iar al doilea - să nu deznădăjduiască cu
Răspuns: P e o m î l face m u c e n i c n u n u m a i privire la iertarea păcatelor sale.
m o a r t e a , ci şi starea sufletească.
506. întrebare: Se cuvine să ne oprim asupra
501. întrebare: Care este momentul prielnic în gândurilor rele?
care trebuie povăţuim un frate?
Răspuns: Nu trebuie să ne oprim asupra
R ă s p u n s : Povăţuieşte-l pe frate a t u n c i c â n d se g â n d u r i l o r rele care v i n în suflet, ci să le î n l o c u i m cu
află în b u n ă dispoziţie. g â n d u r i b u n e şi sfinte.
502. întrebare: De ce uneori sfinţii nu împlinesc 507. întrebare: Cum trebuie să gândim la
rugăciunile noastre şi nu ne izbăvesc de suferinţe şi chinurile din iad?
nenorociri?
R ă s p u n s : C e l m a i m i c c h i n din iad este m a i greu
Răspuns: Sfinţii nu împlinesc rugăciunile decât cel m a i c u m p l i t c h i n d e p e p ă m â n t .
noastre, n u n e dăruiesc b u n u r i l e p ă m â n t e ş t i cerute

136 137
 R ă s p u n s : N u p u n e preţ p e ceea c e s p u n despre
508. întrebare: Are vreo importanţă pentru
tine oamenii care sunt străini de duhul nostru
mântuirea sufletului starea în care îl găseşte pe om
bisericesc.
moartea?
513. întrebare: Cum trebuie să privească
R ă s p u n s : M â n t u i r e a sufletului d e p i n d e m u l t d e
creştinul cununia civilă?
ultimele clipe ale vieţii. în ce te v o i afla, în a c e e a te
v o i j u d e c a - se s p u n e în Evanghelie. Răspuns: Noi recunoaştem numai cununia
religioasă. A c t u l civil este necesar, însă în p l a n
509. întrebare: Trebuie să fim prudenţi în
d u h o v n i c e s c este insuficient.
întrebări?
514. întrebare: Ne putem mântui fără să
R ă s p u n s : D e s p r e lucruri deşarte întrebi, lucruri
suferim?
deşarte v e i şi auzi. Iar aceasta ne învaţă să fim
p r u d e n ţ i în întrebări. R ă s p u n s : D e s t i n u l tuturor celor ce voiesc să se
m â n t u i a s c ă este să sufere. De aceea, d a c ă suferim, să
510. întrebare: Ce regulă trebuie să păzim
ne bucurăm, căci aşa se dobândeşte mântuirea
înainte de somn în fiecare zi, toată viaţa?
noastră.
R ă s p u n s : în fiecare zi, înainte de s o m n , trebuie
515. întrebare: Are putere rugăciunea înaintea
să ne a m i n t i m păcatele săvârşite în t i m p u l zilei şi să
lui Dumnezeu dacă este rostită fără bunăvoinţa
n e c ă i m p e n t r u ele înaintea D o m n u l u i .
inimii?
511. întrebare: Cum să procedeze creştinul dacă
R ă s p u n s : F ă r ă b u n ă v o i n ţ a inimii, rugăciunea
funcţia înaltă îl împiedică să trăiască în Dumnezeu
şi să-şi mântuiască sufletul? este nulă.

516. întrebare: Se cuvine să facem oamenilor pe

R ă s p u n s : D a c ă funcţia înaltă îl î m p i e d i c ă să
plac călcând voia lui Dumnezeu? De exemplu, să
trăiască în D u m n e z e u şi să-şi m â n t u i a s c ă sufletul,
petrecem timpul în zadar, să vorbim în deşert şi aşa
trebuie să o părăsească. M a i b i n e să fie m a i n e g h i o b
mai departe?
şi m a i s i m p l u , dar să se mântuiască. Ce folos vei avea
d a c ă vei d o b â n d i toată l u m e a , iar sufletul tău îl vei R ă s p u n s : C u v i o s u l Serafim de S a r o v a spus că
pierde? d i n p r i c i n a acestei iubiri nesăbuite (a dorinţei de a
face celorlalţi pe plac) mulţi au pierit. T r e b u i e să-i
512. întrebare: Se cuvine să acordăm atenţie
i u b i m p e toţi, dar m a i m u l t p e D u m n e z e u . D e aceea
părerilor oamenilor lumeşti?
n u trebuie s ă î n g ă d u i m c e v a î m p o t r i v a conştiinţei

139
138
 din dorinţa de a face pe plac oamenilor, ci trebuie să 521. întrebare: De ce anume trebuie să ne ferim?
le f a c e m acestora pe plac din dorinţa de a le face
R ă s p u n s : Să te fereşti de fraţii care te l a u d ă şi de
bine.
g â n d u r i l e care î i defăimează p e o a m e n i .
517. Intrebare: Cum trebuie să preţuim timpul, 5 2 2 . întrebare: Ce anume face ca faptele bune să
ştiind ca el este mai preţios decât aurul şi cu el se
fie nefolositoare?
cumpără mântuirea noastră?
Răspuns:Lăudăroşenia face faptele bune
Răspuns: N o i n e furăm timpul singuri prin
nefolositoare.
faptul că nu facem nimic, p r i n vorbirea deşartă, prin
curiozitate, p r i n visarea fără rost şi prin m u l t s o m n . 5 2 3 . întrebare: Cum aflăm care este fapta bună?
Inchipuiţi-vă cât b i n e a m face dacă n u n e - a m p e t r e c e R ă s p u n s : F a p t a b u n ă , plăcută lui D u m n e z e u
t i m p u l fără folos. Pentru m â n t u i r e p u t e m p e t r e c e este a c e e a care: 1) este insuflată de d u h u l iubirii; 2)
t i m p u l în rugăciune, meditaţie d u m n e z e i a s c ă , citirea este încuviinţată de Sfânta Scriptură; 3) este împlinită
dumnezeieştilor cărţi, cercetarea bisericii lui cu jertfelnicie.
Dumnezeu, discuţii cucernice, săvârşirea faptelor
b u n e şi osteneli. 5 2 4 . întrebare: Preoţii nevrednici ne împiedică
să dobândim prin Sfintele Taine harul lui
5 2 8 . întrebare: Putem dobândi smerenia fără să Dumnezeu?
fim defăimaţi?
R ă s p u n s : Preoţii n e v r e d n i c i n u n e î m p i e d i c ă s ă
R ă s p u n s : C i n e n u î n d u r ă defăimarea, acela n u d o b â n d i m prin Sfintele T a i n e harul lui D u m n e z e u .
p o a t e atinge smerenia.
5 2 5 . întrebare: Cum să întrebuinţăm întâlnirea
519.întrebare: Ce urăşte satana cel mai mult? cu un om duhovnicesc spre folosul sufletului?
R ă s p u n s : Să ştii că p e n t r u n i m i c nu se s u p ă r ă R ă s p u n s : Folosiţi-l ca î n d r u m ă t o r şi de fiecare
atât satana şi p r i n n i m i c nu este alungat şi d e z a r m a t d a t ă c â n d vă aflaţi î m p r e u n ă cu el, îndreptaţi-l spre
atât ca p r i n faptul că o m u l iubeşte s m e r e n i a şi lucrurile d u m n e z e i e ş t i şi luaţi cât m a i m u l t de la el şi
defăimarea. însuşiţi-vă sfaturile şi învăţăturile lui c u c e r n i c e .

520. întrebare: Cum apreciază Dumnezeu 5 2 6 . întrebare: Putem încredinţa tainele noastre
faptele şi ostenelile noastre? preoţilor fără să-i cercetăm pe aceştia?

R ă s p u n s : D u m n e z e u apreciază faptele b u n e ş i R ă s p u n s : D a c ă n u i-ati cercetat p e preoţi, n u l e

ostenelile creştinilor d u p ă m ă s u r a s m e r e n i e i lor. încredinţaţi tainele voastre.

141
527. Intrebare: Cum îi putem alege pe preoţi? faptul c ă n e p o n e g r e s c , n e ajută s ă d o b â n d i m c u n u n i
R ă s p u n s : Să-i cinsteşti pe toţi preoţii şi să alergi de la Domnul.
la c e i b u n i . Să-i preţuieşti pe păstorii cei înţelepţi, 532. întrebare: Ne putem supăra atunci când
b u n i şi pricepuţi în viaţa d u h o v n i c e a s c ă şi să-i ţii m a i
ceilalţi ne ocărăsc?
a p r o a p e de tine. O r i c e p r e o t te p o a t e dezlega de
p ă c a t e , d a r n u m a i unul din m u l ţ i t e p o a t e învăţa R ă s p u n s : C â n d ceilalţi te ocărăsc, nu te supăra,
viaţa d u h o v n i c e a s c ă . altfel se s u p ă r ă pe tine D u h u l lui D u m n e z e u , iar
a c e a s t a este m a r e nenorocire. D a c ă te-ai s u p ă r a t p e
528. Intrebare: Prin ce îi putem face pe plac lui cineva, să ştii că eşti m â n d r u , că te iubeşti pe tine;
Dumnezeu?
căieşte-te p e n t r u aceasta şi mustră-te. Diavolii se t e m
R ă s p u n s : L u i D u m n e z e u î i facem p e plac prin: de a c e a s t ă stare - d a c ă tu te întristezi nu p e n t r u
p u r t a r e a b l â n d ă faţă de o a m e n i , m â n g â i e r e a celui faptul că ai fost ocărât, ci p e n t r u faptul că te-ai
supărat, ocrotirea celui asuprit, întoarcerea ochilor supărat.
de la lucrurile rele, rezistenţa faţă de g â n d u r i l e rele şi
533. întrebare: Cu ce gând să îndurăm ocara?
silirea la rugăciune.
R ă s p u n s : C â n d eşti ocărât, aminteşte-ţi c u m a
529. întrebare: Ce înseamnă a fi blând?
fost o c ă r â t M â n t u i t o r u l şi chinuit chiar p â n ă la
Răspuns: A fi b l â n d î n s e a m n ă a î n d u r a în m o a r t e , şi, pironit pe cruce, El a spus: P ă r i n t e ! Iartă-
n e r ă u t a t e a inimii nedreptăţile, batjocurile şi celelalte le lor, c ă c i nu ştiu ce fac.
şi a ne ruga p e n t r u vrăjmaşii noştri. 534. întrebare: Cum să biruim gândurile
530. întrebare: Cum trebuie să vorbim despre cei mânioase?
care ne supără şi ne dojenesc? Răspuns: P e n t r u a birui g â n d u r i l e m â n i o a s e
R ă s p u n s : T r e b u i e să-i v o r b i m de b i n e şi să-i trebuie nu n u m a i să iertăm, dar să ne şi r u g ă m
lăudăm. p e n t r u cel ce ne-a supărat.

531. întrebare: Putem ajunge în împărăţia 535. întrebare: Cu ce gând trebuie să îndurăm
Cerurilor fără să avem vrăjmaşi? atunci când suntem insultaţi fără să fim vinovaţi?

R ă s p u n s : F ă r ă s ă aibă vrăjmaşi, n i m e n i n u p o a t e R ă s p u n s : în m o m e n t u l în care eşti insultat fără

ajunge în î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . T r e b u i e să le să fii vinovat, p o m e n e ş t e înaintea D o m n u l u i păcatele
m u l ţ u m i m celor c e n e ocărăsc ş i n e p o n e g r e s c fără s ă tale p r i n care tu îl superi pe El şi p r i n această
fim vinovaţi, c ă c i ei sunt binefăcătorii noştri: ei, p r i n

142
143
 conştiinţă smereşte-te ş i p r i m e ş t e p o n e g r i r e a c e a p e 541. întrebare: De ce trebuie să ne rugăm
n e d r e p t c a p e c e v a cuvenit. neîncetat?

536. întrebare: Ce este nepăsarea? R ă s p u n s : P e n t r u c ă satana n e a t a c ă î n orice

m o m e n t cu slugile sale rele şi, de a s e m e n e a , trupul
R ă s p u n s : N e p ă s a r e a există atunci c â n d o m u l
î n t o t d e a u n a are pofte împotriva d u h u l u i şi nu ne
î m p l i n e ş t e lucrurile lui D u m n e z e u , însă o face în
putem împotrivi singuri vrăjmaşului. De aceea
m o d neglijent, fără dragoste şi fără râvnă.
trebuie să ne î n a r m ă m , să rezistăm şi să ne întărim
537. întrebare: în ce constă nevoinţa? c u rugăciunea. C u m i n t e a ş i c u d u h u l n e p u t e m ruga
în orice v r e m e şi în orice loc.
R ă s p u n s : N e v o i n ţ a constă în a fi m ă s u r a t în
toate. 542. întrebare: Cum trebuie să petrecem ziua
numelui?
538. întrebare: Ce este postul lăuntric?
R ă s p u n s : î n ziua n u m e l u i tău trebuie s ă m e r g i
R ă s p u n s : Postul lăuntric este atenţia faţă de tine
la biserică, d u p ă ce ai postit să te î m p ă r t ă ş e ş t i cu
însuţi.
Sfintele T a i n e ale lui Hristos, să dai de p o m a n ă
539. întrebare: în orice faptă bună există ispite? p e n t r u sănătatea sau o d i h n a sufletelor rudelor tale,
R ă s p u n s : în orice faptă b i n e p l ă c u t ă există din să rogi preoţii să facă o p a n i h i d ă p e n t r u sfântul al
pricina lucrării vrăjmaşului ispite; cu cât este m a i cărui n u m e îl porţi. Z i u a n u m e l u i trebuie să o serbezi
m â n t u i t o a r e fapta, cu atât m a i puternic se r e p e d e chiar d a c ă este zi lucrătoare şi chiar d a c ă sfântul tău
vrăjmaşul asupra o m u l u i ca să n i m i c e a s c ă fapta cea n u face parte d i n r â n d u l sfinţilor m a r i prăznuiţi d e
bună. Biserică. C e a m a i b u n ă îndeletnicire î n ziua n u m e l u i
este socotită citirea vieţii sfântului respectiv şi a
540. întrebare: Ce înseamnă a te ruga des?
celorlalte cărţi sfinte, şi săvârşirea faptele de b u n ă
R ă s p u n s : A te ruga des nu î n s e a m n ă a citi credinţă.
î n t o t d e a u n a p s a l m i sau rugăciuni scrise. A c e s t l u c r u
543. întrebare: Pretutindeni Ii putem face pe
este cu neputinţă. Căci fiecare creştin trebuie să facă
plac lui Dumnezeu?
ceva, d u p ă c h e m a r e a sa; de a s e m e n e a trupul ostenit
are n e v o i e de o d i h n a s o m n u l u i şi celelalte. A te ruga R ă s p u n s : D a , pretutindeni îi p u t e m face pe plac
des î n s e a m n ă ca în orice lucru î n c e p u t să-ţi ridici des lui D u m n e z e u d a c ă p ă z i m poruncile Lui, î n principal
m i n t e a şi i n i m a şi suflarea la D u m n e z e u şi să-i ceri d r a g o s t e a p e n t r u toţi, smerenia, c a r e c o n s t ă în a
milă, ajutor şi ocrotire. r ă b d a totul d i n partea tuturor p e d r e p t ş i p e nedrept,

144 145
în a ne socoti p â n ă la sfârşitul vieţii m a i răi şi m a i
p ă c ă t o ş i d e c â t toţi o a m e n i i din l u m e , în a evita să-i R ă s p u n s : î n s e a m n ă a-ţi cerceta cu sârguinţă
f a c e m p r e a m u l t pe plac trupului, în a nu c ă u t a conştiinţa, a-ţi a d u c e a m i n t e şi a resimţi în i n i m ă
m â n c ă r u r i gustoase, în a ne o d i h n i cu m ă s u r ă , în a p ă c a t e l e tale, a te hotărî să le destăinui pe toate fără
asculta î n t o t d e a u n a şi în toate conştiinţa n o a s t r ă , pe e x c e p ţ i e duhovnicului, a te căi p e n t r u ele şi nu
care trebuie să o verificăm la s p o v e d a n i e î n a i n t e a n u m a i a te căi, dar a şi fugi de ele pe viitor. D a r ,
părintelui d u h o v n i c . p e n t r u c ă deseori m e m o r i a n e trădează, b i n e fac
aceia c a r e îşi n o t e a z ă pe o hârtie p ă c a t e l e amintite.
544. întrebare: De ce dau Sfinţii Părinţi o aşa
mare importanţă vieţii trăite sub îndrumarea unui 548. întrebare: Ce este împrăştierea inimii?
părinte duhovnic? R ă s p u n s : U n i i dintre credincioşi reuşesc să aibă
R ă s p u n s : C i n e trăieşte d u p ă voia lui, fără u n câţiva d u h o v n i c i p e n t r u ca u n u i a să-i s p u n ă a n u m i t e
părinte d u h o v n i c , acela trăieşte fără r o a d e . C h i a r şi p ă c a t e , iar altuia altele, şi există şi unii c a r e nu îşi
d a c ă face b i n e , totuşi conştiinţa lui î n acest c a z n u preţuiesc duhovnicul, ci se străduiesc să-şi aleagă cât
poate fi liniştită (deoarece ea se linişteşte prin de m u l ţ i d u h o v n i c i pot, justificându-se p r i n faptul că
s p o v e d a n i e ) . F ă r ă povăţuitor p o a t e exista o c o n t i n u ă nu găsesc unul bun. Toate acestea sunt rodul
şovăială, tulburare, iar dispoziţia voinţei r ă m â n e la împrăştierii lăuntrice a inimii.
fel. 549. întrebare: Ce este înţelepciunea?
545. întrebare: Cum să dobândim frica de R ă s p u n s : înţelepciunea c o n s t ă î n capacitatea d e
Dumnezeu? a alege cele m a i b u n e mijloace p e n t r u atingerea celor
R ă s p u n s : Frica d e D u m n e z e u s e d o b â n d e ş t e m a i înalte ţeluri duhovniceşti. T r e b u i e să d e o s e b i m
p r i n p o m e n i r e a morţii şi prin aflarea în legătură de înţelepciune deşteptăciunea simplă a omului,
a p r o p i a t ă c u u n o m care s e t e m e d e D u m n e z e u . î n d r e p t a t ă spre d o b â n d i r e a foloaselor p ă m â n t e ş t i .

5 4 6 . întrebare: Cum să privim tratamentul 550. întrebare: Cum să privim schimbarea

medical? duhovnicilor?

Răspuns: Ne putem trata, dar aşa încât Răspuns: Regula generală trebuie să fie
t r a t a m e n t u l să nu fie un prilej de scădere a credinţei u r m ă t o a r e a : fără u n m o t i v î n t e m e i a t n u trebuie s ă
î n D u m n e z e u , s ă n u existe p a t i m ă faţă d e tratament. s c h i m b ă m duhovnicul. D a r ce a n u m e p o a t e fi n u m i t
m o t i v î n t e m e i a t ? S c h i m b a r e a domiciliului păstorului
547. întrebare: Ce înseamnă a te pregăti pentru
şi c o m u n i c a r e a greoaie cu el, b o a l a incurabilă a
spovedanie?
păstorului s a u altele.
146
147
 5 5 1 . întrebare: Poate avea efect asupra noastră t e m e m de d e o c h i ? Şi, d a c ă influenţa c e a rea s-a
blestemul altui om? produs deja, atunci cum să ne izbăvim de ea?
T r e b u i e să ne s t r ă d u i m să ne î m p o t r i v i m puterii celei
R ă s p u n s : N u t e t e m e d e nici u n b l e s t e m , căci
rele p r i n propria putere d u h o v n i c e a s c ă , harică, pe
p e n t r u fiecare b l e s t e m o m u l trebuie să-i d e a răspuns
care o are fiecare creştin; creştinul trebuie să se
lui D u m n e z e u . Să ştii că b l e s t e m u l rostit a s u p r a ta pe
îngrădească întotdeauna cu semnul crucii, cu
n e d r e p t se întoarce asupra capului acelui om care a
r u g ă c i u n e a , cu citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u , cu
îndrăznit să-l rostească. Iar dacă tu de teama
sfinţeniile (aghiasma, prescura, u n t d e l e m n u l sfinţit şi
b l e s t e m e l o r lucrezi împotriva conştiinţei, a datoriei şi
celelalte), cu spovedania neîncetată şi cu
a dreptăţii, prin aceasta, desigur, te lepezi de
î m p ă r t ă ş i r e a Sfintelor T a i n e şi atunci vrăjmaşul nu
D o m n u l şi îi dai h r a n ă răului, care trebuie să fie
ne va birui aşa uşor.
c u r m a t c u orice ocazie.
5 5 4 . întrebare: Ce este simplitatea inimii?
552. întrebare: Cum trebuie să privească
creştinul fumatul? R ă s p u n s : C e l ce este s i m p l u la i n i m ă simte o
stare egală cu a tuturor o a m e n i l o r şi t o c m a i din
R ă s p u n s : F u m a t u l îi este insuflat creştinului de
această conştiinţă iese atitudinea b u n ă , îngăduitoare,
d u h u l răutăţii de sub cer; prin tutun, vrăjmaşul se
b l â n d ă , nesfidătoare şi paşnică a o m u l u i faţă de
străduieşte să dea afară din n o i harul lui D u m n e z e u ,
ceilalţi; t o c m a i aceasta este simplitatea inimii. O m u l
care sălăşluieşte în noi, creştinii, prin Sfintele T a i n e .
s i m p l u la i n i m ă niciodată nu jigneşte, n i m ă n u i nu-i
F u m a t u l este o faptă rea, care nu e b u n ă de n i m i c .
stă în cale, pe n i m e n i nu osândeşte şi pe n i m e n i nu
Creştinul cel bun trebuie să o alunge, să o
invidiază. C e l ce este simplu la i n i m ă este capabil de
d i s p r e ţ u i a s c ă şi să o urască.
ostenelile mari, de cele m a i umilitoare şi m a i grele;
553. întrebare: Deseori se întâmplă să auzim că nu e s t e pretenţios la m â n c a r e şi î m b r ă c ă m i n t e , nu
s-a adus pagubă la nuntă sau se spune că cineva a cere şi nu c a u t ă v r e u n confort al vieţii. Şi este clar de
fost deocheat. Este posibil deochiul? ce. S i m p l i t a t e a ţine i n i m a o m u l u i î n p e r m a n e n t ă
Răspuns: Influenţa omului asupra altui om m u s t r a r e şi în conştiinţa propriei sale nevrednicii.
există fără îndoială. Deseori s p u n e m : 1-a influenţat pe C e l ce este s i m p l u la i n i m ă este c o m p ă t i m i t o r faţă de
celălalt, a avut efect asupra lui... Dacă există cei s ă r m a n i .
influenţă b u n ă , atunci este posibilă şi c e a rea, care 5 5 5 . întrebare: Ce înseamnă a fi nepăsător
are diferite grade. D a c ă o m u l este rău, d a c ă s-a duhovniceşte?
î m p r i e t e n i t cu d u h u l cel rău, atunci c u m să nu-1
influenţeze pe celălalt în rău? D a r este posibil să ne
148 149
 r â d e m şi să nu fim împrăştiaţi, ci să s u s p i n ă m p e n t r u
R ă s p u n s : A fi nepăsător d u h o v n i c e ş t e î n s e a m n ă ca, s u s p i n â n d , să m o ş t e n i m împărăţia Cerurilor.
a te ruga cu lene lui D u m n e z e u , a fi n e a t e n t faţă de
558. întrebare: Cum să le arătăm sectarilor că a
i n i m a ta, a nu plânge pentru păcatele tale, a nu avea
lor credinţă nu este mântuitoare?
înflăcărare duhovnicească, a nu te o p u n e g â n d u r i l o r
şi s i m ţ ă m i n t e l o r rele, a nu te îngriji nici de cele Răspuns: Pe sectari să-i întrebaţi u n d e sunt
exterioare plăcute lui D u m n e z e u , într-un cuvânt: a sfinţii, făcătorii de m i n u n i şi cuvioşii lor? Nu sunt
a v e a aşa n u m i t a nesimţire d u h o v n i c e a s c ă , slăbiciune nicăieri şi nici nu pot fi; sectarii nu îi r e c u n o s c şi p r i n
duhovnicească. acest l u c r u d o v e d e s c că a lor credinţă nu este sfântă,
p e n t r u că nu zămisleşte sfinţi, nu îi sfinţeşte pe
556. întrebare: Prin ce ne putem asemui
o a m e n i ; n u este făcătoare d e m i n u n i , p e n t r u c ă n u
Domnului Celui iubitor de oameni?
are făcători d e m i n u n i ; n u este m â n t u i t o a r e , p e n t r u
R ă s p u n s : Prin faptul de a face servicii, de a face că pe n i m e n i nu 1-a făcut cuvios; nu este a lui Hristos,
b i n e copiilor vrăjmaşilor, atât ai celor vii cât şi ai p e n t r u c ă n u este întemeiată p e c r u c e a lui Hristos.
c e l o r răposaţi; ai celor vii - p e n t r u ca p r i n acest Toate aceste credinţe sectare au apărut din
mijloc să-i î m p a c i cu tine pe părinţii lor; ai celor î m p o t r i v i r e a faţă de Biserica lui Hristos, din m â n d r i a
răposaţi - pentru a atrage asupra ta marea minţii: o a m e n i i , în rătăcirea lor, îşi î n c h i p u i e că ei
b u n ă v o i n ţ ă a D o m n u l u i . Acest lucru te va ajuta la înţeleg şi explică Evanghelia lui Hristos m a i b i n e şi
înfricoşătoarea judecată chiar d a c ă ai p ă c ă t u i t mult, m a i c o r e c t decât însăşi Biserica lui Hristos.
arătând mare milă şi iubire faţă de vrăjmaşi şi
559. întrebare: întotdeauna îi putem spune
asemuindu-te astfel Domnului Celui iubitor de
aproapelui gândul nostru?
oameni.
R ă s p u n s : D a c ă g â n d u l vostru este spre slava lui
557. întrebare: îmi va fi de folos dacă voi începe
D u m n e z e u , spuneţi-l - să-L slăvească şi ceilalţi pe
să plâng şi să vărs lacrimi pentru păcatele mele?
Dumnezeu. Dacă el este spre folosul sau spre
R ă s p u n s : De foarte m a r e folos îţi va fi, o m u l e ; m â n g â i e r e a aproapelui, spuneţi-1 - să-i fie acestuia
de un a s e m e n e a folos încât este cu n e p u t i n ţ ă să-l spre folos şi m â n g â i e r e . D a r d a c ă aţi p r i m i t un g â n d
e x p r i m i în cuvinte. La judecata l u m e a s c ă , oricât ai n e c u v i i n c i o s şi potrivnic aproapelui, faceţi p o c ă i n ţ ă
p l â n g e , n u scapi d e p e d e a p s ă d u p ă sentinţă. D a r aici, p e n t r u el înaintea lui D u m n e z e u şi cu ajutorul L u i îl
n u m a i d a c ă începi să te întristezi p e n t r u căderile în veţi a l u n g a din i n i m a voastră.
păcat, sentinţa îţi este anulată şi ţi se dăruieşte
iertarea. D e aceea, î n biserica lui D u m n e z e u s ă n u

151
150
560. întrebare: împotriva cărui om sunt
meditaţia dumnezeiască, să te afli mai des în
neputincioase duhurile rele atunci când ispitesc?
singurătate.
R ă s p u n s : D u h u r i l e rele nu încetează nici o clipă
564.. întrebare:Cum să reducem puterea
să-l tulbure pe o m . I n s ă ele sunt n e p u t i n c i o a s e
păcatului?
înaintea o m u l u i care are s m e r e n i e şi se căieşte p e n t r u
p ă c a t e l e sale. Răspuns: P u t e r e a păcatului o r e d u c e m prin
căinţa d e a s ă cu i n i m a zdrobită înaintea părintelui
561. întrebare: Cum să ne izbăvim de păcatul d u h o v n i c ; în timpul pocăinţei şi al spovedaniei,
care ne luptă? duhurile rele sunt lovite de puterea cerească.
Răspuns: în fiecare zi, dimineaţa şi seara, 565. întrebare: Ce influenţă au gândurile bune şi
roagă-L p e Mântuitorul, p e M a i c a D o m n u l u i ş i p e cele rele asupra patimii în om?
toţi sfinţii să te izbăvească de păcatul care te luptă şi
Răspuns: Patima care se află în om este
căieşte-te n e î n c e t a t pentru faptul că se află în tine;
însufleţită de gândurile potrivnice lui D u m n e z e u şi îl
istoveşte-ţi trupul cu post, d o b â n d e ş t e s m e r e n i e şi
tiranizează pe acesta: datorită gândurilor
răbdare, discută m a i des cu o a m e n i i care au viată
d u m n e z e i e ş t i , ea, dimpotrivă, este copleşită şi se
d u h o v n i c e a s c ă şi împlineşte î n t o c m a i sfaturile lor. Şi
potoleşte; de aceea tot timpul trebuie să ne g â n d i m la
D u m n e z e u te va ajuta şi vei izbuti să atingi c e e a ce îţi
lucrurile cele plăcute lui D u m n e z e u .
doreşti.
566. întrebare: Duhul rău îl influenţează pe om
562. întrebare: Cum să dobândim lacrimi pentru
în v i s ?
păcate?
R ă s p u n s : D a , d u h u l rău îl influenţează pe om şi
Răspuns: Cere de la Dumnezeu lacrimi.
în vis: acest lucru trebuie să-l s p u n e m fără întârziere
L a c r i m i l e u n e s c sufletul cu D u m n e z e u , despărţit de
părintelui duhovnic.
El p r i n păcat; lacrimile liniştesc d u h u l tulburat de
m u s t r ă r i l e de conştiinţă. 567. întrebare: Care sunt denumirile celui ce
iubeşte banii şi slava omenească şi a celui ce este
563. întrebare: Cum să ne apropiem de iubitor de patimi trupeşti?
Dumnezeu şi să ne întărim în meditaţia
dumnezeiască? Răspuns: Creştinul care iubeşte banii este
î n c h i n ă t o r la idoli, cel care iubeşte slava o m e n e a s c ă
Răspuns: Dacă voieşti să te apropii de
este ostaşul diavolului, iar cel ce este devotat
D u m n e z e u , nu te afla în societatea o a m e n i l o r care
patimilor trupeşti este robul păcatului şi al
s u n t iubitori de păcat, iar ca să te întăreşti în
diavolului.
152
153
 568. întrebare: Putem crede că un om este plăcut ucenic şi stârneşte în sufletul lui sentimentul
lui Dumnezeu pentru că face minuni? n e m u l ţ u m i r i i faţă de stareţ. El se străduieşte să-i
R ă s p u n s : D a c ă cineva învie şi morţii şi face şi arate defectele şi viciile reale sau false ale stareţului
alte minuni, dar nu trăieşte după învătăturile cu s c o p u l de a-l înjosi pe acesta în ochii ucenicului.
Sfinţilor Părinţi, se află în înşelăciune şi trebuie să- 5 7 1 . întrebare: Putem scurta pravila noastră de
respingi, să nu iei s e a m a la faptele lui. rugăciune de acasă?
5 6 9 . întrebare: Putem vorbi atunci când suntem R ă s p u n s : P u t e m , dar n u m a i l a nevoie. D u p ă
tulburaţi (adică atunci când nu suntem liniştiţi)? părerea Sfântului Teofan Zăvorâtul, numai
Răspuns: Nimic să nu spui atunci când eşti o a m e n i l o r întăriţi duhovniceşte le este îngăduită
tulburat, d e o a r e c e răul nu dă naştere la bine. rareori scurtarea pravilei de rugăciune, nu oricui
voieşte să se descotorosească mai repede de
5 7 0 . întrebare: Care dintre calităţi sunt socotite
rugăciune.
de stareţi principale pentru mântuirea sufletului?
5 7 2 . întrebare: Când au loc bucuria duhului şi
Răspuns: Mai întâi de toate SMERENIA,
mângâierea în necaz?
RĂBDAREA, RUGĂCIUNEA, iar ca îndatoriri
f u n d a m e n t a l e ale fiilor duhovniceşti fată de stareţul Răspuns: Bucuria duhului are loc datorită
lor sunt: mărturisirea gândurilor şi DEPLINA biruinţei asupra patimii şi datorită săvârşirii
ASCULTARE. Mărturisirea gândurilor înaintea n e v o i n ţ e i înfrânării; m â n g â i e r e a în n e c a z - d u p ă
stareţului trebuie să fie neconstrânsă, deplină, curată rugăciune plină de râvnă. Toate acestea sunt
şi sinceră. Descoperirea lor loveşte extrem de e x p e r i e n ţ e duhovniceşti.
puternic duhul mândriei şi îi dăruieşte omului 5 7 3 . întrebare: Ce este smerita înţelepciune?
n e s p u s ă p a c e sufletească... Ascultarea trebuie să fie
întru totul de bunăvoie, deplină, n e c o n d i ţ i o n a t ă şi Răspuns: Smerita înţelepciune este părerea

obligatorie; nu trebuie să-1 c o n t r a z i c e m cu n i m i c pe modestă despre sine potrivit căreia creştinul îşi

stareţ. P u t e r e a ascultării este atât de m a r e încât îl o b s e r v ă defectele şi păcatele sale m a i des decât îşi
ridică foarte r e p e d e pe ucenic pe treapta sporirii vede virtuţile şi desăvârşirile. Pe primele se
duhovniceşti. Sfânta ascultare îl răsplăteşte pe ucenic străduieşte cu ajutorul lui D u m n e z e u să le îndrepte,
cu a d e v ă r a t a fericire, cu a d â n c ă p a c e sufletească. Ea iar c u ultimele n u s e m â n d r e ş t e , c h i b z u i n d c ă n i m i c
îi dăruieşte o m u l u i virtutea creştină f u n d a m e n t a l ă - b u n n u p o a t e face fără harul lui D u m n e z e u .
smerenia. D i a v o l u l îl atacă deosebit de furios pe 5 7 4 . întrebare: Ce este iubirea de conducere?

154 155
 Răspuns: Iubirea de c o n d u c e r e este dorinţa Răspuns: Cea mai bună măsură în
neînfrânată de stăpânire asupra o a m e n i l o r , pe care î n t r e b u i n ţ a r e a hranei şi a băuturii este n e c e s a r u l
o a m e n i i o c a u t ă fără să aibă aptitudini suficiente, trupului.
fără intenţia de a a d u c e folos, ci n u m a i cu un scop 578. întrebare: îl putem numi pe om fericit în
n e s ă b u i t - acela de a-şi satisface m â n d r i a , slava timpul vieţii lui?
deşartă şi iubirea de câştig.
R ă s p u n s : înainte d e m o a r t e p e n i m e n i s ă n u
575. întrebare: Ce este tristeţea? numeşti fericit, deoarece neamul omenesc este
R ă s p u n s : Tristeţea este m â h n i r e a p e s t e m ă s u r ă n e p u t i n c i o s şi foarte uşor cade din starea c e a dreaptă
p e n t r u pierderile şi nereuşitele vieţii, m â h n i r e a p â n ă în fărădelege.
la d e z n ă d e j d e cu privire la m i l a lui D u m n e z e u . O 5 7 9 . întrebare: Va cădea omul sub osândire
asemenea mâhnire nu le este deloc potrivită dacă a dorit răul?
o r t o d o c ş i l o r - de ce să se întristeze p e n t r u pierderile
R ă s p u n s : A ş a c u m cel ce se uită la femeie,
şi nereuşitele lumeşti, ale vieţii, c â n d ei ştiu că totul li
poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în i n i m a lui (cf.
s e î n t â m p l ă d u p ă voia Atotbunului D u m n e z e u ? D e
ce să deznădăjduiască cu privire la mila lui M t . 5, 2 8 ) , aşa şi cel ce doreşte un r ă u 1-a săvârşit

D u m n e z e u c â n d ştiu c ă b u n ş i milostiv este D o m n u l , deja.

îndelung-răbdător şi mult-milostiv? Creştinii trebuie 5 8 0 . întrebare: Cum să trăim cucernic?
să aibă o singură mâhnire - mâhnirea pentru
Răspuns: Principalul mijloc pentru a trăi
Dumnezeu, adică pentru faptul că nu slujesc
c u c e r n i c şi sfânt constă în frica de D u m n e z e u şi frica
î n t o c m a i lui D u m n e z e u , c ă n u î m p l i n e s c î n chip
de j u d e c a t a viitoare şi de chinurile veşnice; n u m a i
desăvârşit voia Lui. O a s e m e n e a m â h n i r e este foarte
datorită acestei frici, cu ajutorul lui D u m n e z e u are
mântuitoare.
loc p ă z i r e a poruncilor: fericit bărbatul care se t e m e
5 7 6 . întrebare: Ce este trândăvia? d e D o m n u l , căci î n poruncile L u i v a voi foarte... D e
asemenea, să nu ne lenevim să ne căim, să ne
Răspuns: Trândăvia este deprinderea
smerim, să răbdăm necazurile şi bolile trimise,
d ă u n ă t o a r e cu lipsa de activitate, lenea în săvârşirea
ascultând cu atenţie cuvântul evanghelic al
faptelor b u n e , nepăsarea faţă de m â n t u i r e .
D o m n u l u i : în răbdarea voastră veţi d o b â n d i sufletele
5 7 7 . întrebare: Care trebuie să fie măsura cea voastre.
mai bună în întrebuinţarea hranei şi a băuturii?
581. întrebare: Care dintre păcate sunt numite
păcate de moarte?
156 157
 R ă s p u n s : D e obicei p r i n p ă c a t e d e m o a r t e s e atenţia faţă de sine şi tăcerea. C e l e m a i rele sunt:
înţeleg păcatele mari: mândria, desfrâul, invidia, deşertăciunea, împrăştierea şi discuţiile".
avariţia, lăcomia pântecelui, pomenirea răului şi I e r o s c h i m o n a h u l T. a spus: „ F ă r ă e x e m p l u în
tristeţea. P ă c a t u l de m o a r t e îl lipseşte pe om de harul viaţă şi fără citirea cărţilor ascetice nu putem
lui D u m n e z e u şi ucide sufletul. D a r aşa este orice c u n o a ş t e viaţa duhovnicească. M i n t e a n o a s t r ă n u stă
păcat, c h i a r d a c ă este săvârşit în m ă s u r ă foarte m i c ă . degeaba: ori se o c u p ă cu meditaţia d u m n e z e i a s c ă , ori
Sfântul A p o s t o l I a c o v spune: p ă c a t u l săvârşit naşte cu gândirea la rău. Păzeşte-le pe acestea trei:
m o a r t e a . C e e a c e î n s e a m n ă : p ă c a t d e m o a r t e este privirea, auzul şi limba şi, după posibilitate,
orice p ă c a t necurăţit, m a i ales c â n d el se repetă des. p â n t e c e l e şi îţi vei v e d e a păcatele tale, îl vei c u n o a ş t e
582. întrebare: Cum să ne păzim privirea în pe D u m n e z e u , te vei învăţa cu p o m e n i r e a morţii, căci
biserică? fără acestea toate sunt în zadar. N ă z u i n ţ a de a fi
proslăvit pe p ă m â n t şi faptul de a face pe plac
R ă s p u n s : C â n d te rogi, să te uiţi la i c o a n e sau
o a m e n i l o r răpesc tot binele. C a l e a m â n t u i r i i este
p u ţ i n în j o s , fără să-i e x a m i n e z i pe cei ce se r o a g ă şi
calea crucii, nu a vieţii cu privilegii".
a s c u l t â n d cu atenţie n u m a i ceea ce se săvârşeşte în
biserică. U n i i dintre călugării cucernici se r o a g ă cu P u s t n i c u l M. a spus: „Pentru m â n t u i r e trebuie
ochii închişi, deschizându-i n u m a i atunci c â n d îi să d o b â n d i m curăţia şi să e v i t ă m prietenia p r e a m a r e
năpădeşte somnul. cu oricine".

583. întrebare: Cum să ne mântuim? P u s t n i c u l V. a spus: „Iubirea de sine şi plăcerea

trupului sunt vrăjmaşii mântuirii noastre: ei ne
Răspuns: Aceasta este întrebarea cea mai
îndepărtează de Dumnezeu".
i m p o r t a n t ă şi esenţială, iar p e n t r u a r ă s p u n d e la ea
n e v o m a d r e s a părinţilor d e l a Athos. P u s t n i c u l S. a spus: „Pentru m â n t u i r e sunt
n e c e s a r e atenţia î m p r e u n ă c u rugăciunea, b l â n d e ţ e a
L a î n t r e b a r e a „ c u m s ă n e m â n t u i m " , u n părinte
a răspuns: "Aveţi învăţătura lui Hristos şi a Sfinţilor şi răbdarea. D a t o r i t ă înţelepciunii p u t e m trage folos

Părinţi, împliniţi-o cu fapta şi vă veţi m â n t u i . P e n t r u şi d i n ispite".

m â n t u i r e , î n a i n t e de toate, trebuie p o c ă i n ţ ă sinceră şi 584. întrebare: Pentru cei ce merg la biserica lui
î m p l i n i r e a poruncilor. T r e b u i e să c ă u t ă m , să b a t e m , Dumnezeu, atât pentru cei ce vin de departe, cât şi
să p l â n g e m şi harul va v e n i " . pentru cei ce locuiesc aproape, şi de aceea parcurg o
distanţă mică, răsplata va fi aceeaşi?
Ieroschimonahul C. a spus : „Cele mai
i m p o r t a n t e lucruri pentru m â n t u i r e sunt: înfrânarea,

158 159
 R ă s p u n s : Un stareţ locuia în pustie, la o distanţă 586. întrebare: Dacă patima lăcomiei pântecelui
de doi kilometri de apă. O d a t ă , m e r g â n d să scoată nu mă ia în stăpânire mai înainte, ci apare chiar în
apă, a c ă z u t în întristare şi a spus: care este folosul timpul când mănânc, ce să fac atunci: să las
acestei osteneli? V o i m e r g e s ă m ă sălăşluiesc m a i mâncarea sau nu?
a p r o a p e de apă. S p u n â n d acest lucru, s-a întors şi a R ă s p u n s : C â n d m ă n â n c i î m p r e u n ă c u altcineva,
v ă z u t pe cineva care m e r g e a în u r m a lui şi îi n u m ă r a nu o lăsa, ci, chemând în ajutor numele lui
paşii. Stareţul 1-a întrebat: cine eşti? Eu s u n t î n g e r u l Dumnezeu, alungă pofta şi mănâncă puţin,
D o m n u l u i - a răspuns acela - şi s u n t trimis să n u m ă r
aducându-ţi aminte că mâncarea se transformă
paşii tăi şi să-ţi d a u răsplată. A u z i n d aceasta, stareţul
i m e d i a t în duhoare. Iar c â n d eşti singur şi înfometat,
s-a însufleţit şi s-a îmbărbătat şi şi-a m u t a t chilia şi
m ă n â n c ă p â i n e şi altă m â n c a r e faţă de care nu simţi
m a i departe - la 5 kilometri de apă...
patimă.
585. întrebare: Ce înseamnă a întrebuinţa hrana 587. întrebare: în ce constă smerenia?
după pofte şi ce înseamnă a o întrebuinţa după
cerinţa firii? R ă s p u n s : S m e r e n i a constă în a avea în i n i m ă
conştiinţa propriei păcătoşenii, a ne m u s t r a înlăuntru
Răspuns: D u p ă pofte î n s e a m n ă a voi să o
şi cu căinţă, din adâncul sufletului, a striga:
întrebuinţezi nu pentru necesitatea trupului, ci
„ D u m n e z e u l e , milostiv fii m i e , p ă c ă t o s u l u i ! " , iar
pentru plăcerea pântecelui. A iubi o anumită
d a c ă noi, smerindu-ne î n cuvinte, c r e d e m c ă a v e m
m â n c a r e şi, m a i ales, a o dori cu poftă este un moft şi
smerenie, aceasta nu este smerenie, ci n u m a i o
slujeşte l ă c o m i e i pântecelui. C i n e doreşte să afle dacă
m â n d r i e d u h o v n i c e a s c ă fină.
este stăpânit de p a t i m a lăcomiei pântecelui, iată c u m
poate afla: dacă gândul la mâncare stăpâneşte 588. întrebare: Milostenia fără îndreptarea
c u g e t u l s ă u (astfel încât nu i se p o a t e împotrivi), are inimii este mântuitoare?
l ă c o m i a pântecelui. D a c ă n u este stăpânit d e acest R ă s p u n s : Milostenia este b u n ă şi m â n t u i t o a r e
g â n d şi î n t r e b u i n ţ e a z ă în m o d liber orice fel de atunci c â n d este unită cu îndreptarea inimii faţă de
h r a n ă , p e m ă s u r a cerinţei trupului, n u are l ă c o m i a m â n d r i e , răutate, invidie, trândăvie, lene, l ă c o m i a
pântecelui. U n alt s e m n a l lăcomiei p â n t e c e l u i este pântecelui, desfrâu, m i n c i u n ă , vicleşug şi celelalte
dorinţa de a mânca înainte de vreme, ceea ce p ă c a t e . Iar d a c ă o m u l nu se îngrijeşte de î n d r e p t a r e a
n i c i o d a t ă nu trebuie să facă, în afară de c a z u l în care inimii sale şi nădăjduieşte în milostenia sa, puţin
există u n m o t i v întemeiat. folos d o b â n d e ş t e din ea, căci c e e a ce cu o m â n ă
zideşte, cu cealaltă năruieşte.

160 161
 589. întrebare: Prin ce anume dobândim mila n o a p t e patul m e u , c u lacrimile m e l e aşternutul m e u
lui Dumnezeu către noi? v o i u d a (Ps. 6 , 7 ) .
R ă s p u n s : P e n t r u a d o b â n d i mila lui D u m n e z e u , 593. întrebare: Când se retrag patimile din
trebuie să-i m i l u i m prin toate mijloacele pe ceilalţi. suflet si se orânduieşte sălaşul Sfântului Duh?
590. întrebare: Prin ce se dezvăluie în chip Răspuns: Datorită pomenirii neîncetate a
deosebit în om iubirea de sine şi mândria? D o m n u l u i se retrag din suflet patimile cele ticăloase
Răspuns: Iubirea de sine şi mândria se ca tâlharii în apropierea c o m a n d a n t u l u i de oşti şi în
d e z v ă l u i e m a i ales prin n e r ă b d a r e şi arţag atunci acelaşi t i m p I se orânduieşte Sfântului D u h sălaş
c â n d c i n e v a dintre n o i n u î n d u r ă nici c e a m a i m i c ă curat. î n s ă acolo u n d e n u există p o m e n i r e a despre
n e p l ă c e r e pricinuită de ceilalţi intenţionat sau chiar D u m n e z e u , d o m n e s c întunericul şi d u h o a r e a , acolo
fără intenţie. se săvârşeşte orice faptă netrebnică.

592. întrebare: Când devenim înfricoşători 5 9 4 . întrebare: Când mă rog împreună cu alte
pentru demoni? persoane, pot arăta în exterior mişcarea lăuntrică a
sufletului?
R ă s p u n s : D e v e n i m înfricoşători p e n t r u d e m o n i
atunci când înarmăm limba noastră cu discuţii Răspuns: Dacă ne rugăm împreună c u alte
d e s p r e lucrurile duhovniceşti. C ă c i cine ascultă sau p e r s o a n e , este de ajuns pentru n o i să a r ă t ă m d o a r cu
citeşte c u v â n t u l lui D u m n e z e u şi iubeşte a s e m e n e a m i n t e a ş i c u i n i m a înaintea lui D u m n e z e u m i ş c a r e a
discuţii, acela îi a d u c e sufletului m a r i şi m â n t u i t o a r e lăuntrică a sufletului, să nu a b o r d ă m o faţă tristă,
b u n u r i . A v â n d această grijă, îi p u t e m face pe plac lui p l â n g ă r e a ţ ă ş i s ă n u facem c u trupul nici u n s e m n
D u m n e z e u şi gurile noastre, c â n d se îndeletnicesc cu care să arate ce a v e m în suflet, p e n t r u ca unii dintre
discuţii duhovniceşti, nu se întinează cu reproşuri, ceilalţi să nu î n c e a p ă să ne cinstească, iar alţii chiar să
osândiri, v o r b e ruşinoase şi batjocuri. râdă de noi - prin aceasta ne supunem ispitei,
tulburării de sine şi îndârjirii faţă de ceilalţi. Insă,
592. întrebare: Când Se pleacă în mod deosebit c â n d s u n t e m singuri şi nu ne v ă d ceilalţi (care pot
Domnul spre milă? râde de n o i ) , p u t e m avea şi un chip rugător şi o v o c e
R ă s p u n s : D o m n u l S e p l e a c ă î n m o d deosebit tristă şi putem vărsa şi lacrimi, putem întinde
spre m i l ă î n t i m p u l rugăciunilor d e n o a p t e , c â n d m â i n i l e în sus şi p u t e m face m e t a n i i p â n ă la p ă m â n t .
t i m p u l rezervat odihnei îl petreci în plâns. Adu-ţi
5 9 5 . întrebare: Pot purta îmbrăcăminte care mă
a m i n t e d e î m p ă r a t u l D a v i d care s p u n e d e s p r e sine:
duce spre slava deşartă?
ostenit-am întru suspinul m e u , spăla-voi în fiecare

162 163
 R ă s p u n s : N u î m b r ă c a h a i n e c a r e t e d u c spre
slava deşartă.
596. întrebare: Va avea omul răsplată de la
Dumnezeu dacă va îndura ocara?
R ă s p u n s : D a c ă vei î n d u r a ocara, să te b u c u r i ,
c ă c i , d a c ă ea va fi pe nedrept, m a r e va fi răsplata ta,
iar d a c ă va fi pe drept, te vei izbăvi de p e d e a p s ă
(Sfântul N i l Sinaitul).
597. întrebare: Cum să dobândim smerenia?
Răspuns: Dacă vei spune întotdeauna „iartă-mă",
vei dobândi smerenia.
598. întrebare: Tăcerea este ziditoare de suflet?
R ă s p u n s : O a r e n u cunoaşteţi r o a d e l e tăcerii,
c a r e n e p ă z e ş t e d e orice rău? î n cel c e p ă s t r e a z ă
tăcerea, sălăşluieşte D u h u l lui D u m n e z e u .
599. întrebare: Ce gânduri se cuvine să avem la
o masă îmbelşugată?
R ă s p u n s : La o m a s ă î m b e l ş u g a t ă să-ţi a d u c i
a m i n t e de m o a r t e şi de patimile M â n t u i t o r u l u i şi să
s p u i în sinea ta: „Ai primit cele b u n e în viaţa t a " .
600.întrebare: Prin ce anume intră în noi
patima osândirii?
R ă s p u n s : U ş a prin care intră î n n o i p a t i m a
osândirii s u n t discuţiile deşarte.
a m i n t e că va trebui să stai înaintea lui D u m n e z e u " .
D a c ă o m u l îşi v a m e n ţ i n e m u s t r a r e a d e sine, v a
d o b â n d i frica de D u m n e z e u .
602. întrebare: în ce constă mântuirea?
R ă s p u n s : M â n t u i r e a c o n s t ă în m u l t sfat, adică
este b i n e să c e r e m sfatul o a m e n i l o r pricepuţi în cele
duhovniceşti.
603.Intrebare: Cum să ne purtăm cu oamenii
care nu se tem de Dumnezeu?
R ă s p u n s : T r e b u i e să fugim de acei o a m e n i care
n u s e t e m ş i n u î l cinstesc p e D u m n e z e u !
604. întrebare: Cum trebuie să discutăm?
R ă s p u n s : C â n d discuţi, să ai c h i p vesel p e n t r u
ca şi cel ce discută cu tine să fie vesel, iar înlăuntrul
tău să ai cuget curat.
605. întrebare: Cum trebuie să le facem
oamenilor pe plac?
R ă s p u n s : Să le faci o a m e n i l o r pe plac fără să
a s c u n z i adevărul şi fără să-L m â n i i pe D u m n e z e u .
606. întrebare: Ce importanţă are în viaţa
duhovnicească împărtăşirea deasă cu Sfintele lui
Hristos Taine?
R ă s p u n s : Este c u neputinţă p e n t r u oricine s ă
atingă desăvârşirea în viaţa duhovnicească fără

601. întrebare: în ce constă mustrarea de sine? î m p ă r t ă ş i r e a d e a s ă cu Sfintele lui Hristos T a i n e .

Răspuns: Mustrarea de sine constă în a-ţi 607. întrebare: Cum să dobândim plânsul
mustra întotdeauna sufletul, zicându-i: „Adu-ţi
pentru păcate?
164 165
 Răspuns: Omul dobândeşte plânsul prin R ă s p u n s : în timpul săvârşirii rugăciunii lui Iisus
osteneală, p r i n învăţarea temeinică a Scripturii, a este bine să avem convingerea că datorită
răbdării, a cugetării la înfricoşătoarea J u d e c a t ă şi la p ă c ă t o ş e n i e i noastre n u s u n t e m vrednici s ă rostim
ruşinea v e ş n i c ă şi, de a s e m e n e a , p r i n tăierea voii dulcele Nume al Mântuitorului. Pentru această
proprii. smerită înţelepciune, Dumnezeu ne dăruieşte
z d r o b i r e de inimă.
608. întrebare: Ce este principal pe calea
mântuirii? 613. întrebare: Pentru ce anume trebuie să ne
rugăm?
R ă s p u n s : Principal pe calea m â n t u i r i i este a ne
m u s t r a pe sine în toate. R ă s p u n s : Să te rogi, în p r i m u l rând, p e n t r u a te
curaţi de patimi, în al doilea rând, p e n t r u a te izbăvi
609. întrebare: Cum să biruim răul şi păcatul?
de neştiinţă şi de uitare şi în al treilea rând, p e n t r u a
R ă s p u n s : M a r e lucru este să nu l ă s ă m în sufletul fi izbăvit de orice ispită şi părăsire.
n o s t r u loc p e n t r u nici un rău, nici m ă c a r o clipă, ci să
614. întrebare: Dacă mintea este împrăştiată la
b i r u i m răul cu binele şi fiecare p ă c a t cu p o c ă i n ţ a şi
rugăciune, ce trebuie să facem?
cu rugăciunea.
R ă s p u n s : în m o m e n t u l în care m i n t e a ta este
6 1 0 . întrebare: Ce este trezvia?
împrăştiată, să te o c u p i cu citirea celor d u m n e z e i e ş t i
Răspuns: încordarea pentru concentrarea m a i m u l t d e c â t c u rugăciunea.
sinelui este n e v o i n ţ a trezviei, c e a m a i i m p o r t a n t ă şi
6 1 5 . întrebare: Cum este mai bine să păzim
esenţială în viaţa duhovnicească.
poruncile lui Dumnezeu?
611. întrebare: Ce să fac dacă am dormit prea
R ă s p u n s : Sfinţii Părinţi ne-au lăsat învăţătura
mult şi nu am mai avut timp pentru pravila de
d e s p r e r u g ă c i u n e a minţii şi a inimii; cu ea să se
dimineaţă, ci m-am grăbit să ajung la muncă sau la
începutul slujbei în biserică? o c u p e m i n t e a ; şi nu v ă d altă cale care ne-ar p u t e a
oferi o posibilitate m a i b u n ă de a păzi toate poruncile
R ă s p u n s : D a c ă s e î n t â m p l ă s ă dormiţi p r e a m u l t lui D u m n e z e u .
şi nu izbutiţi să citiţi pravila de dimineaţă, puteţi face
6 1 6 . întrebare: Cum sâ-i privim pe oamenii care
astfel: î n c e p e ţ i să o citiţi acasă şi o terminaţi pe d r u m .
au dorinţa de a pătimi pentru Hristos?
612. întrebare: Ce gând trebuie să avem în
R ă s p u n s : D a , s e întâlneşte u n e o r i î n rândul
timpul săvârşirii rugăciunii lui Iisus?
o a m e n i l o r dorinţa de a suferi p e n t r u Hristos, dar,

167
 d a c ă n u are h a r î n trup, o m u l n u p o a t e î n d u r a înaintea fratelui sau osândeşte pe cineva s a u îl
chinurile. De aceea nu trebuie să î n d r ă z n e a s c ă la o m u s t r ă pe frate, dar nu cu b l â n d e ţ e şi cu dragoste;
a s e m e n e a nevoinţă, dar, d a c ă D o m n u l î l c h e a m ă , d a c ă cineva m ă n â n c ă m u l t s a u s e r o a g ă c u n e p ă s a r e
a t u n c i trebuie să-i ceară Lui ajutorul şi El îl va ajuta. - p e n t r u toate acestea pierde pacea.
C a l e a creştinului, în general, este m u c e n i c i a . 620. întrebare: Cum să ne deprindem să ne
617. întrebare: Cu ce trebuie să se ocupe păstorii rugăm pentru cei ce ne necăjesc?
şi monahii? R ă s p u n s : C â n d n e necăjeşte cineva, trebuie s ă
Răspuns: Pe D u h u l Sfânt L-a dat Domnul n e r u g ă m p e n t r u e l lui D u m n e z e u c a p e n t r u n o i
Apostolilor şi Sfinţilor noştri Părinţi şi păstori ai înşine; şi astfel, lucrul acesta se va transforma în
Bisericii... în aceasta constă slujirea faţă de l u m e a obicei. N o i s u n t e m neputincioşi, î n s ă D o m n u l n e
n o a s t r ă şi de aceea nici păstorii Bisericii, nici m o n a h i i ajută.
nu trebuie să se o c u p e cu treburi lumeşti, ci să o 621. întrebare: De ce se întâmplă ca în timpul
u r m e z e p e M a i c a lui D u m n e z e u , care î n T e m p l u , î n nevoinţelor să nu existe pace sufletească şi sufletul
„Sfânta Sfintelor", ziua şi noaptea învăţa legea să fie abătut?
Domnului şi se ruga pentru popor. Sfântul
Răspuns: Unii oameni au îmbătrânit în
Varsanufie cel M a r e mărturiseşte c ă î n v r e m e a lui
n e v o i n ţ e , dar smerenia nu au învăţat-o şi nu pot
r u g ă c i u n e a a trei o a m e n i a păzit l u m e a de dezastru.
înţelege de ce nu le este bine, de ce nu au p a c e şi de
618. întrebare: îi putem iubi pe vrăjmaşi fără ce le este sufletul abătut.
ajutorul harului?
622.Intrebare: Se întâmplă să ne vină dorinţa
Răspuns: Nu-i p u t e m iubi pe vrăjmaşi fără de a ne ruga pentru cineva. Ce înseamnă acest lucru?
ajutorul harului; dacă oamenii, î n ţ e l e g â n d că acest
R ă s p u n s : C â n d îţi vine dorinţa de a te ruga
l u c r u î n t r e c e puterile lor fireşti, ar căuta ajutorul
p e n t r u cineva, î n s e a m n ă c ă însuşi D o m n u l voieşte s ă
haric de la D u m n e z e u , atunci, fără îndoială, ar
miluiască acel suflet şi ascultă cu milostivire
d o b â n d i acest dar.
rugăciunile tale.
619. întrebare: Cum trebuie să-l mustram pe
623. întrebare: în ce constă principalul semn al
frate astfel încât să nu ne pierdem pacea lăuntrică?
înşelăciunii?
Răspuns: Pe frate trebuie să-l mustram cu
R ă s p u n s : Principalul s e m n al înşelăciunii constă
b l â n d e ţ e , cu dragoste. P a c e a se pierde d a c ă sufletul
în faptul că o m u l ia senzaţiile false de b u c u r i e sau
c a d e în slavă deşartă, dacă se p r e a m ă r e ş t e p r i n c e v a

168 169
 m â n g â i e r i l e vrăjmaşului drept lucrări ale h a r u l u i sau
R ă s p u n s : D u p ă c u m n e încredinţează Sfinţii
ia sfatul m i n c i n o s ca fiind adevărat.
Părinţi, m o a r t e a n ă p r a s n i c ă n u î i loveşte p e o a m e n i i
624. întrebare: De ce mă neliniştesc în mod care d o r e s c să se curăţească prin p o c ă i n ţ ă c h i a r dacă
deosebit gândurile? din c â n d în c â n d sunt şi biruiţi de n e p u t i n ţ e l e lor.

R ă s p u n s : Faptul c ă o m u l este neliniştit î n m o d 628. întrebare: De ce ni se interzice să cercetăm

deosebit de g â n d u r i împotriva voii lui este s e m n că de la cine a venit ispita?
fată de el există mila lui Dumnezeu. Duhurile
R ă s p u n s : Referitor la ispita care a venit, nu
necurate îl invidiază p e un asemenea om şi se
cerceta c u m şi de la cine a venit, ci c a u t ă să o înduri
străduiesc să-l tulbure. Aceste g â n d u r i nu trebuie să cu m u l ţ u m i r e . Cercetarea nu face d e c â t să tulbure
le a n a l i z ă m şi nu trebuie să le a c o r d ă m atenţie sufletul şi să ajute să se sălăşluiască în el seminţele
deosebită. urii şi ale p o m e n i r i i răului faţă de aproapele, iar
625. întrebare: Ce este un idol? m u l ţ u m i r e a faţă de D u m n e z e u p e n t r u ispita trimisă
d u c e sufletul la adăpostul credinţei, îl î m p a c ă cu
R ă s p u n s : Idoli sunt n u m i t e lucrurile p ă m â n t e ş t i
a p r o a p e l e şi este m o t i v de b u c u r i e d u h o v n i c e a s c ă .
şi chipurile lor, care atrag la ele cugetul şi inima.
Aceşti idoli se prăbuşesc atunci c â n d este rostit în 629. întrebare: Mulţi credincioşi se află în
t e m p l u l sufletesc atotputernicul şi m â n t u i t o r u l n u m e prezent în înşelăciune?
al lui Iisus. R ă s p u n s : T r e b u i e să ne c ă i m , să ne r u g ă m şi să
626. întrebare: Când ne atacă în chip deosebit ne ferim de înşelăciune, deoarece în p r e z e n t o m a r e
vrăjmaşul cel nevăzut? parte d i n cei ce doresc să trăiască şi c r e d despre sine
că trăiesc cucernic sunt încălziţi de febra m a t e r i a l ă şi
R ă s p u n s : D u p ă împărtăşirea c u Sfintele T a i n e ,
se află într-o autoînşelare m a i m a r e s a u m a i m i c ă .
d u p ă r u g ă c i u n e a săvârşită cu râvnă, d u p ă o faptă
deosebit de folositoare sufletului trebuie să ne 630. întrebare: Cum să recunoaştem faptul că
s u p r a v e g h e m î n chip deosebit p e n o i înşine, căci virtutea este respinsă de Dumnezeu?
a t u n c i m a i ales se aprinde de invidie şi răutate
Răspuns: Toate faptele care sunt săvârşite
vrăjmaşul î m p o t r i v a noastră.
p e n t r u D u m n e z e u sunt însoţite de n e c a z u r i . Sfinţii
627. întrebare: Pe cine nu loveşte moartea Părinţi socotesc că virtutea care nu este însoţită de
năprasnică? necazuri este respinsă de D u m n e z e u .

170
171
 631. întrebare: De ce au devenit cunoscuţii mei 636. întrebare: Ce cărţi sfinte urăşte în mod
reci faţă de mine după ce am pornit pe calea deosebit diavolul?
mântuirii?
Răspuns: Diavolul urăşte îndeosebi cărţile
R ă s p u n s : N u t e întrista p e n t r u faptul c ă unii Sfinţilor Părinţi, căci ele d e s c o p e r ă toate cursele şi
dintre colegii tăi sunt reci faţă de tine. Sfântul T i h o n vicleniile lui.
de Z a d o n s k a scris din experienţa sa c ă , a t u n c i c â n d
omul se dedică lui Dumnezeu, cunoscuţii şi 637. întrebare: Cu ce se cuvine să înceapă
discuţia robii lui Dumnezeu?
apropiaţii lui se depărtează de el şi, cu cât m a i m u l t
s e a p r o p i e e l d e D u m n e z e u , c u atât m a i m u l t s e Răspuns: Robii lui D u m n e z e u se cuvine să
î n d e p ă r t e a z ă ei. î n c e a p ă discuţia vorbind despre D u m n e z e u .

632. întrebare: Pot diavolii şi oamenii să facă 638. întrebare: Când văd un bolnav, se cuvine să
ce vor? cercetez pricina bolii lui?

R ă s p u n s : N i c i diavolii, nici o a m e n i i nu p o t face Răspuns: Când vedem un bolnav, să nu

ceea c e D u m n e z e u n u îngăduie. explicăm cu răutate pricina bolii lui, ci să ne
s t r ă d u i m să-l alinăm.
633. întrebare: Care sunt semnele desăvârşirii?
639. întrebare: De ce vin visele rele?
Răspuns: Atunci c â n d se va şterge din tine
p o m e n i r e a răului, vei fi a p r o a p e de iubire. C â n d Răspuns: Visele rele vin datorită păcatelor
i n i m a ta va fi umbrită de o p a c e sfântă, harică, faţă p e n t r u care n u a m făcut pocăinţă, datorită osândirii
de toată o m e n i r e a , atunci vei fi chiar la porţile iubirii. şi datorită îmbuibării.

634. întrebare: Ce anume îl dă în vileag pe om şi 640. întrebare: Trebuie să notăm păcatele mici
îl duce la pieire? pentru a ne pocăi la spovedanie?

R ă s p u n s : N i m i c n u î l m â n i e atât p e D u m n e z e u , R ă s p u n s : T r e b u i e neapărat S Ă N O T Ă M fiecare

n i m i c nu îl dă în vileag pe om şi nu îl d u c e la pieire păcat, cât de m i c , aşa c u m ni-l a m i n t i m , iar apoi să
aşa p r e c u m vorbirea de rău, osândirea şi m u s t r a r e a f a c e m pocăinţă.
făcută aproapelui.
641. întrebare: Cum trebuie să mergem la
635. întrebare: Ce cale duce la desăvârşire? biserică?

R ă s p u n s : C a l e a spre desăvârşire este citirea cu R ă s p u n s : C â n d m e r g i la biserică, să rosteşti

luare a m i n t e a cărţilor Sfinţilor Părinţi şi stareţi. „ N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u , Fecioară, b u c u r ă - t e " , s ă

172 173
nu te uiţi într-o parte sau în alta şi să nu discuţi cu R ă s p u n s : S ă p o m e n e ş t i m o a r t e a , j u d e c a t a lui
nimeni. Hristos, iadul şi î m p ă r ă ţ i a Cerurilor, căci, p o m e n i n d
m e r e u toate acestea, vei trăi şi aici fericit şi vei
6 4 2 . întrebare: Este folositor sufletului să nu ies
m o ş t e n i şi fericirea c e a veşnică.
din casa mea?
648. întrebare: Care dintre nevoinţe sunt mai
R ă s p u n s : D a c ă creştinul va sta la el acasă, atunci
necesare?
va i z b â n d i în viaţa duhovnicească şi în rugăciune, iar
d a c ă va m e r g e prin alte case, îşi va p i e r d e p a c e a R ă s p u n s : Nevoinţele exterioare n u sunt atât d e
sufletească şi nu va fi b u n de nimic. n e c e s a r e pe cât sunt s m e r e n i a şi rugăciunea.

643. întrebare: Ce gând trebuie să avem despre 649. întrebare: Cine este fericit în viaţă?
fiecare om? R ă s p u n s : Fericit în viaţă este cel care îi face pe
R ă s p u n s : Trebuie să a v e m î n t o t d e a u n a în suflet: ceilalţi fericiţi.
„ F i e c a r e o m este m a i b u n decât m i n e " . 650. întrebare: Mântuirea constă numai în a nu
644. întrebare: Cum trebuie să săvârşim face rau?
nevoinţele ca ele să fie plăcute lui Dumnezeu? R ă s p u n s : M â n t u i r e a n u constă n u m a i î n a n u
R ă s p u n s : Fii atent ca n i m e n i să nu ştie n e v o i n ţ a face rău, ci şi în a î n d u r a răul cu bărbăţie.
ta; orice faci p e n t r u D u m n e z e u , să faci în taină. 651.întrebare: Care sunt însuşirile smereniei?
645. întrebare: Ce să facem dacă vrem să fim R ă s p u n s : O însuşire a s m e r e n i e i este să vezi în
smeriti ? tine p ă c a t u l tău, iar în ceilalţi să vezi faptele lor b u n e .
R ă s p u n s : D a c ă doriţi să fiţi smeriţi, înduraţi A d o u a însuşire a smereniei c o n s t ă în a p r i m i cu
observaţia s a u insulta rostite către voi de ceilalţi. b u c u r i e insultele şi batjocurile de la o a m e n i , ştiind că
prin acest lucru ni se iartă păcatele şi că astfel îi
646. întrebare: Ce caută Dumnezeu în chip
f a c e m p e plac lui D u m n e z e u .
deosebit la om?
652. întrebare: Pot tâlcui singur Sfânta
Răspuns: Dumnezeu caută la om iubirea,
Scriptură?
s m e r e n i a şi frica de El.
Răspuns: Nu tâlcui singur Evanghelia, nici
647. întrebare: Ce trebuie să ţină minte
celelalte cărţi ale Sfintei Scripturi, ci a p e l e a z ă la
permanent creştinul?
Sfinţii Părinţi, care au tâlcuit-o. Sfântul I o a n G u r ă de

174 175
A u r s p u n e că din pricina tâlcuirii n e d r e p t e a Sfintei 6 5 7 . întrebare: Ce trebuie să facem când ne
Scripturi au apărut toate ereziile. culcăm?
653. întrebare: Ce înseamnă a te depărta de R ă s p u n s : C â n d te culci, să-ţi închini p a t u l şi
lume? c a m e r a , z i c â n d rugăciunea: S ă învie D u m n e z e u . . .
R ă s p u n s : A te depărta de l u m e î n s e a m n ă a 658. întrebare: De câte ori ne sfătuiesc stareţii
părăsi năravurile, obiceiurile, regulile, deprinderile şi să rostim rugăciunea „Născătoare de Dumnezeu
trebuinţele potrivnice Evangheliei şi Duhului lui Fecioară, bucură-te"?
Hristos.
R ă s p u n s : Să rostim de 12 sau de 24 ori pe zi
654. Intrebare : prin ce se iarta,sterg pacatele ?
„ N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u Fecioară, b u c u r ă - t e " . E a
este singura noastră ocrotitoare.
R ă s p u n s : Să ai mintea şi cugetul la D u m n e z e u ; 6 5 9 . întrebare: Ce este mântuitor pentru suflet?
în o c h i - privirea către D u m n e z e u şi în p ă m â n t ; în
Răspuns: Să simţim mai des pretutindeni
u r e c h i - auzirea cuvântului lui D u m n e z e u ; în piept -
p r e z e n ţ a lui D u m n e z e u şi să c u g e t ă m la binefacerile
s u s p i n u l p e n t r u păcate; pe l i m b ă - adevărul; pe b u z e
Lui.
- r u g ă c i u n e a ; în i n i m ă - nerăutatea; în s t o m a c -
nesăturarea; iar în g e n u n c h i - p l e c ă c i u n e a către 660.întrebare: Care sunt cele trei cuvinte ale
Dumnezeu. smereniei?

6 5 5 . întrebare: Ce putere are rugăciunea lui R ă s p u n s : C e l e trei cuvinte ale s m e r e n i e i sunt:

Iisus? „iertaţi", „ b i n e c u v â n t a ţ i " şi „rugaţi-vă p e n t r u m i n e " .

Răspuns: R u g ă c i u n e a lui Iisus îi răneşte pe 661. întrebare: Ne putem mântui fără pomenirea
diavoli, alungă gândurile rele, naşte smerenia, lui Dumnezeu şi a morţii?
sădeşte frica de Dumnezeu, aduce lacrimile,
R ă s p u n s : F ă r ă p o m e n i r e a lui D u m n e z e u şi a
curăţeşte trupul, îl învaţă pe om î n d e l u n g a răbdare,
morţii este cu neputinţă ca o m u l să se m â n t u i a s c ă .
îi vorbeşte despre g h e e n ă şi îl face să c u g e t e la
moarte. 6 6 2 . întrebare: Care sunt trăsăturile distinctive
ale adevăratului creştin?
656. întrebare: Ce este pocăinţa?
R ă s p u n s : Există d o u ă trăsături distinctive ale
R ă s p u n s : Pocăinţa este lupta cu păcatul. adevăratului creştin: faptul că a d u c e folos aproapelui
şi faptul că se roagă pentru vrăjmaşii lui.

176
 667. întrebare: Dacă nu am ajuns într-o zi de
663. întrebare: în ce constă secretul vieţii sărbătoare la biserică, prin ce anume să o prăznuiesc
duhovniceşti? acasă?

R ă s p u n s : T o t secretul vieţii d u h o v n i c e ş t i c o n s t ă R ă s p u n s : în ceasurile săvârşirii liturghiei, dacă

în a-i ierta şi a-i scuza pe ceilalţi, a nu c u n o a ş t e nu aţi ajuns la biserică, trebuie să dedicaţi aceste
p ă c a t e l e altora şi a nu p o m e n i răul. c e a s u r i rugăciunii, citirii cuvântului lui D u m n e z e u ,
discuţiei ziditoare de suflet, faptelor b u n e i credinţe şi
664. întrebare: în ce constă milostenia
g â n d u r i l o r sfinte.
duhovnicească ?
668.întrebare: Dacă am căzut în păcat, trebuie
R ă s p u n s : Milostenia d u h o v n i c e a s c ă constă: î n
să aştept vremea postului pentru a face pocăinţă?
sfatul c e l b u n , dat la timpul potrivit, folositor în
î n c u r c ă t u r i s a u în primejdii neobservate; în a-1 învăţa R ă s p u n s : F ă r ă să aştepţi postul, trebuie imediat,
p r i e t e n e ş t e pe cel neştiutor adevărul şi b i n e l e , în fără întârziere, să faci cât m a i r e p e d e p o c ă i n ţ ă ; nu
taină, î n t r e patru ochi; în a-1 î m b ă r b ă t a pe cel trebuie să accepţi să r ă m â n ă m u l t timp p ă c a t u l în
p o s o m o r â t ; în a-1 m â n g â i a pe cel întristat; în a-1 suflet; t o c m a i de aceea p i e r d e m harul lui D u m n e z e u ,
c o m p ă t i m i pe cel apropiat şi a-i î m p ă r t ă ş i durerea; în p e n t r u că a m â n ă m pocăinţa, şi un p ă c a t dă naştere la
a te b u c u r a cu cel ce se b u c u r ă ; în a î n d u r a ocările şi altul.
supărările c u seninătate, c u răbdare p e n t r u Hristos;
669. întrebare: Cum este înţelept să facem o
în a da p r o p r i a carte d u h o v n i c e a s c ă de care tu însuţi
observaţie corectă?
ai n e v o i e .
Răspuns: înainte de a gândi să faceţi o
6 6 5 . întrebare: Despre cine se poate spune că
observaţie corectă, rugaţi-vă şi faceţi acest lucru cu
face pe plac oamenilor?
c e a m a i a d â n c ă smerenie.
R ă s p u n s : F a c e p e plac o a m e n i l o r acela care l e
670. întrebare: Se cuvine să relatăm discuţiile
ţine h a n g u l şi c o n s i m t e la osândirea şi clevetirea
altora cărora nu le sunt de folos?
aproapelui.
Răspuns: Nu trebuie să relatăm discuţiile
6 6 6 . întrebare: Ce să fac când ceva anume îmi
străine nefolositoare.
împiedică şi îmi distruge viaţa duhovnicească?
6 7 1 . întrebare: Care este principalul lucru care
R ă s p u n s : Să îndepărtezi tot ceea ce îţi î m p i e d i c ă
duce la mântuire?
şi îţi distruge viaţa duhovnicească.

179
178
 R ă s p u n s : T r e b u i e să-ţi înfrânezi limba. Şi să nu 677. întrebare: Cum să răspundem la întrebări?
rosteşti cuvintele în grabă.
R ă s p u n s : La întrebări să răspunzi pe scurt.
672. întrebare: Cum trebuie să le spunem
678.Intrebare: Cum să discutăm cu aproapele?
celorlalţi cuvântul de folos?
R ă s p u n s : C â n d vorbiţi c u cineva, cel m a i m u l t
R ă s p u n s : î n principal, n u trebuie s ă s p u n e m d e
să vă temeţi ca nu cumva să-i tulburaţi pacea
la noi, ci din sfintele cărţi, şi cu smerenie şi
celuilalt printr-un ton arogant sau p r i n e x p r i m a r e a
c u m p ă t a r e : îndreptaţi discuţiile deşarte spre zidirea
g â n d u r i l o r voastre împotriva lui, a v â n d dorinţa clară
sufletului.
de a vă susţine propria părere.
6 7 3 . întrebare: Dacă am aflat de la aproapele
679. întrebare: Are postul influenţă asupra
ceva ziditor de suflet, se cuvine să spun şi altora?
stării duhului omului?
R ă s p u n s : D a c ă ai aflat ceva ziditor de suflet de
R ă s p u n s : P O S T U L are influenţă şi asupra stării
la altcineva, nu tăinui, ci spune-le şi altora.
duhului: o m u l devine m a i smerit, m a i rugător. D e
674. întrebare: Ce deosebire există între a s e m e n e a , în t i m p u l postului şi al înfrânării, o m u l
discuţiile drepţilor şi cele ale păcătoşilor? citeşte cu mai multă plăcere şi înţelege cărţile
duhovniceşti.
Răspuns: Discuţiile drepţilor sunt despre
Dumnezeu şi despre lucrarea cea plăcută lui 680. întrebare: Ce putere are postul asupra
D u m n e z e u , iar ale păcătoşilor sunt toate d e s p r e duhului celui rău?
lucrurile lumii: s-ar plictisi d a c ă ar sta u n u l l â n g ă
R ă s p u n s : Postul alungă demonii. P o s t u l este o
celălalt.
a r m ă c u m p l i t ă p e n t r u vrăjmaşul la fel c u m sunt
6 7 5 . întrebare: Când fac o mustrare, greşesc? c r u c e a lui Hristos şi celelalte sfinţenii, pe care nu le
suportă puterea necurată a demonului. Postul
R ă s p u n s : D a c ă tu, făcând cuiva o m u s t r a r e , te
loveşte răutatea d e m o n i c ă în locul ei cel m a i sensibil,
mânii, îţi satisfaci patimile tale;izbăvindu-l pe
astfel încât ea fuge de cel ce posteşte.
celălalt, să nu te pierzi pe tine.
681. întrebare: Când ni se dă voie să încălcăm
676. întrebare: Putem vorbi despre păcatul
postul?
vădit al aproapelui?
R ă s p u n s : S ă n u încâlci postul decât î n cazul
R ă s p u n s : D a c ă îl vezi pe cel ce a greşit, nu
unei boli grave.
t r â m b i ţ a păcatele lui. D a c ă n o i v o m acoperi p ă c a t e l e
fratelui şi D u m n e z e u va acoperi păcatele noastre. 682. întrebare: Care este folosul postului?
180 181
 Răspuns: Postul alungă gândurile rele, face
m i n t e a l u m i n o a s ă , inima curată, trupul s ă n ă t o s şi îl mersul neîncetat la Biserică, cercetarea propriei
pune pe om înaintea tronului lui Dumnezeu. conştiinţe în singurătate. Postul acesta este starea de
D e m o n i i se desfată foarte tare cu ospeţele, b e ţ i a şi cu v e g h e a sufletului, care se o c u p ă cu toată atenţia de
orice p l ă c e r e trupească. lucrarea mântuirii; este cunoaşterea propriei
683. întrebare: Ce este postul duhovnicesc? păcătoşenii, zdrobirea inimii p e n t r u păcate, pocăinţa,
care se î n c h e i e cu spovedania înaintea d u h o v n i c u l u i
R ă s p u n s : Postul duhovnicesc este înfrânarea de
şi cu împărtăşirea cu Sfintele Taine.
la p ă c a t e . D a c ă îl vezi pe d u ş m a n u l tău, să te î m p a c i
cu el; d a c ă vezi un om fericit, să nu-l invidiezi. 686. întrebare: De ce apare frica la spovedanie?

684. întrebare: Spuneţi-ne o învăţătură despre Răspuns: Frica la spovedanie apare datorită
postul duhovnicesc! faptului că te spovedeşti rar.

R ă s p u n s : M â i n i l e să postească de la hoţie şi de 687. întrebare: Se întâmplă ca unii dintre cei ce

la câştigul nedrept, picioarele să p o s t e a s c ă de la se căiesc să spună lucrurile mai puţin importante,
m e r s u l la spectacole, ochii să p o s t e a s c ă să nu se uite iar pe cele importante să le treacă sub tăcere?
la frumuseţe străină, auzul să postească de la Răspuns: Dacă omul nu spune tot
osândire, vorbire deşartă şi batjocuri, căci ce folos d u h o v n i c u l u i , calea lui va fi strâmbă şi nu va duce la
a v e m d a c ă n e înfrânăm d e l a m â n c a r e a d e dulce, dar m â n t u i r e , iar d a c ă s p u n e tot, va m e r g e în î m p ă r ă ţ i a
n e p â n g ă r i m prin vorbirea d e rău? Cerurilor.
685. întrebare: Ce este postul dinaintea 6 8 8 . întrebare: Ce să facă acei oameni care nu
împărtăşaniei? îşi văd păcatele lor?
Răspuns: Postul dinaintea î m p ă r t ă ş a n i e i este R ă s p u n s : C e l o r care nu îşi v ă d păcatele lor li se
acelaşi lucru, aceeaşi osteneală - n u m a i că nu este o r e c o m a n d ă să ia a m i n t e la păcatele pe care le v ă d în
osteneală trupească, ci una d u h o v n i c e a s c ă . Ţ e l u l şi ei oamenii apropiaţi, la cele pentru care sunt
intenţia lui sunt să curăţească sufletul şi trupul, să-l mustraţi.
î m p a c e p e o m c u D u m n e z e u , s ă s e m e n e seminţele
689. întrebare: Cum să ne purtăm înainte de
vieţii celei b u n e , iar pleava (deprinderile rele) să o
spovedanie?
înăbuşe. P o s t u l dinaintea î m p ă r t ă ş a n i e i î n s e a m n ă
m a r e stricteţe la h r a n ă şi s o m n , încetarea grijilor şi R ă s p u n s : î n a i n t e de spovedanie păstraţi tăcerea
faptelor lumeşti, citirea cuvântului lui D u m n e z e u , p e n t r u a vă fi m a i uşor să vă conştientizaţi păcatele.

182

183
 690. .întrebare: Ce folos mai aduce spovedania 693. întrebare: Cum trebuie să ne căim pentru
a-i face pe plac prin pocăinţă Domnului?
în afară de iertarea păcatelor?

Răspuns: Sfânta spovedanie aduce un folos R ă s p u n s : D a c ă v o i m ca prin p o c ă i n ţ ă să-I facem

îndoit: dăruieşte iertare de la D u m n e z e u p e n t r u pe plac D o m u l u i şi să ne m â n t u i m sufletele, să

p ă c a t e l e săvârşite şi îl fereşte pe om de o n o u ă c ă d e r e d o b â n d i m eliberarea de păcate şi de patimi, trebuie

să ne c ă i m din a d â n c u l sufletului temeinic, sub toate
î n păcat.
aspectele, cu fermitate şi cu înflăcărare, d e o a r e c e în
691. întrebare: Este folositoare spovedania a d â n c u l lui se cuibăresc şi se î n r ă d ă c i n e a z ă toate
deasa?" p ă c a t e l e noastre.
Răspuns: Spovedania deasă este foarte
694. întrebare: Care sunt cele mai importante
folositoare, deoarece noi uităm repede păcatele discuţii?
noastre, dar, d a c ă le s p u n e m duhovnicului, atunci le
r u p e m din rădăcină. în afară de aceasta, pocăinţa R ă s p u n s : S ă n u d ă m preferinţă altor discuţii î n
d e s c h i d e ochii, deschide vederea spre păcate. D u p ă defavoarea discuţiilor despre m â n t u i r e . Să ţ i n e m
ce s-a căit p e n t r u unele păcate, o m u l î n c e p e să v a d ă m i n t e că în afara discuţiilor despre m â n t u i r e nu
existăaltele
altă cale
şi spre împărăţia
altele şi totCerurilor.
aşa, î n c e p e să socotească p ă c a t
c695.întrebare:Pe
e e a ce înaintecarenu vizitatori
socoteatrebuie
păcat,sa-i
îşievităm?
a d u c e a m i n t e de
cele p e n t r u care nu s-a căit, uitate demult... C e l u i ce
se d e p r i n d e să dea socoteală p e n t r u viaţa sa la
Răspuns:Trebuie să-i evităm pe acei vizitatori
s p o v e d a n i e aici, aceluia nu-i va fi frică să dea
care stârnesc discuţii deşarte, lumeşti şi nefolositoare.
r ă s p u n s la înfricoşătoarea j u d e c a t ă a lui Hristos: de
a c e e a şi este rânduită aici scurta j u d e c a t ă a pocăinţei,
p696.
e n t r u ca fiind curăţiţiîntrebare:
şi îndreptaţi prin p o c ă i n ţCum
a de se poartă vrăjmaşul
aici, să putem da răspuns fără de ruşine la mântuirii faţă de discuţiile noastre duhovniceşti?
înfricoşătoarea j u d e c a t ă a lui Hristos.
R ă s p u n s : Diavolul înlesneşte vorbirea deşartă şi
692. întrebare: Ce ne abate de la pomenirea lui este vrăjmaşul oricărei învăţături duhovniceşti. U n u l
Dumnezeu? dintre Părinţi a dat următorul e x e m p l u : atunci c â n d
eu - a spus el - d i s c u t a m cu a n u m i ţ i fraţi despre
Răspuns: Discuţiile noastre ne abat de la
folosul sufletesc, îi n ă p ă d e a un s o m n atât de „adânc
p o m e n i r e a lui D u m n e z e u (mai ales cele cu o a m e n i i
încât n u s e p u t e a u m i ş c a ceasuri întregi".
lumeşti).
 697. întrebare: Ce virtute este mai presus de R ă s p u n s : C e i c e î n d u r ă a v â n d n e c a z p e cei c e î i
dreptate? ocărăsc să se străduiască să arate dragoste faţă de cei
de la c a r e p r i m e s c ocări, altfel - răbdarea neînsoţită
R ă s p u n s : A îndura ocările este o virtute m a i
de d r a g o s t e se va transforma în ură îndârjită.
m a r e d e c â t a ţine dreptatea. Iar a ţine m i n t e o c a r a
î n s e a m n ă a fi deja biruit de cel rău. 703.Întrebare: Care rugăciune săvârşită de noi
îi este plăcută Domnului?
698. întrebare: De ce este atât de greu să cerem
iertare? R ă s p u n s : D o m n u l u i îi este plăcută rugăciunea
săvârşită p e n t r u cei ce ne ocărăsc şi de a c e e a trebuie
R ă s p u n s : A cere iertare este greu p e n t r u cel care
să ne r u g ă m p e n t r u ei.
este m â n d r u .
704. întrebare: întotdeauna trebuie să
699. întrebare: Ce putere au numai cuvintele
respectăm îndatorirea de a avea pace cu aproapele?
„iartă-mă"?
Răspuns: îndatorirea de a avea pace cu
R ă s p u n s : Cuvintele I A R T Ă - M Ă alături de o
a p r o a p e l e nu cere ca n o i să fim de a c o r d cu ideile,
mărturisire sinceră îi ard pe vrăjmaşi şi dăruiesc
intenţiile şi faptele lor rele. Un a s e m e n e a a c o r d ar fi
pacea.
un m a r e păcat; dimpotrivă, datoria p e r m a n e n t ă a
700. întrebare: Cum este înţelept să îndurăm creştinului este să nu fie de a c o r d cu ideile şi
ocara? intenţiile rele ale o a m e n i l o r împătimiţi.
R ă s p u n s : Să înduri ocara fără să judeci, fără să 705. întrebare: Cum să ne rugăm pentru cei ce ne
te plângi, fără să te socoteşti jignit şi fără să aştepţi ocărăsc?
r ăsplată p ă m â n t e a s c ă .
R ă s p u n s : C u v i o s u l Serafim a p o r u n c i t să d ă m
701. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de cei l u m â n ă r i la altar p e n t r u sănătatea şi m â n t u i r e a celor
care ne ocărăsc? c e n e ocărăsc. D e a s e m e n e a s ă slujim u n m a s l u
R ă s p u n s : Nu uita să trimiţi daruri celor ce te arhidiaconului ŞTEFAN. Ascetul Gheorghe
ocărăsc şi să te rogi: „Mântuieşte-mă, D o a m n e , şi mă Z ă v o r â t u l a scris: „Daţi la biserici p o m e l n i c e pentru
miluieşte şi, pentru sfintele lor rugăciuni, dăruieşte-mi sănătatea celor ce vă d u ş m ă n e s c şi fapta inimii
s m e r e n i e şi r ă b d a r e " . voastre b u n e î l v a proslăvi p e D u m n e z e u înaintea
tuturor".
702. întrebare: Cum să-i privim pe cei care
îndură şi în acelaşi timp au necaz pe cei ce îi 706. întrebare: Se cuvine să relatăm cuvintele de
ocărăsc? ocară?

186 187
 R ă s p u n s : N u relataţi cuvintele d e ocară. n e o b r ă z a r e a şi altele. T o a t e celelalte p a t i m i s u n t
m u s t r a t e imediat de conştiinţă; p a t i m a slavei deşarte,
707. întrebare: Cum să ne smerim?
dimpotrivă, p a r c ă a d u c e desfătare. Slava deşartă se
R ă s p u n s : C â n d v ă vine u n g â n d întinat s a u u n c u n o a ş t e n u m a i d u p ă absenţa în i n i m ă a fericitei
s i m ţ ă m â n t necurat, respingeţi-l şi mustraţi-vă pe voi smerenii, a fericitei nădejdi şi a căinţei p e n t r u păcate.
înşivă. Nu trebuie să gândiţi că v r e u n a dintre p a t i m i Slava deşartă se hrăneşte cu lauda o m e n e a s c ă , cu
s-a î m p u ţ i n a t în voi. S p u n e ţ i în sinea voastră: „într- bogăţia, cu faima neamului, cu celebritatea n u m e l u i .
un a s e m e n e a păcătos ca m i n e e n o r m a l să existe
710. întrebare: Daţi-ne o învăţătură despre
a s e m e n e a vicii".
înşelăciune!
708. întrebare: Oamenii sfinţi sunt liberi faţă de
Răspuns: în primul rând, înşelăciunea este
gândurile păcătoase?
î n t â m p i n a t ă întotdeauna cu o oarecare îndoială a
R ă s p u n s : C h i a r şi o a m e n i i sfinţi, care s-au ferit inimii; nu se îndoiesc de ea cei pe care ea i-a luat
î n t r u totul de păcat, nu au fost, totuşi, liberi faţă de definitiv în stăpânire. Niciodată înşelăciunea nu
g â n d u r i l e păcătoase. Nu stă în puterea o m u l u i să opreşte mişcările sângelui, nu î n d e a m n ă la pocăinţă,
evite gândurile şi nici nu este necesar pentru n u î l m i c ş o r e a z ă p e o m înaintea sa; dimpotrivă, p u n e
scopurile vieţii duhovniceşti. Dar stă în p u t e r e a sângele în mişcare, îi a d u c e omului o desfătare
o m u l u i să lupte cu gândurile, să le î m p i e d i c e să ia otrăvitoare, îl a d e m e n e ş t e fin, îi insuflă îngâmfare şi
sufletul în stăpânire, să p r i m e a s c ă gândurile b u n e şi instalează în suflet idolul propriului „ e u " .
să le respingă pe cele rele.
711. întrebare: în ce constă pregătirea pentru
709. întrebare: Ce este slava deşartă? rugăciune?
Răspuns: Slava deşartă este căutarea slavei R ă s p u n s : Pregătirea pentru r u g ă c i u n e c o n s t ă în:
o m e n e ş t i , lăudăroşenia, dorinţa şi căutarea cinstei p â n t e c e l e nesăturat, tăierea grijilor cu sabia credinţei,
pământeşti, iubirea pentru veşminte frumoase, iertarea cu toată sinceritatea inimii a tuturor
trăsuri luxoase, dorinţa de a avea servitori şi tot felul insultelor, mulţumirea faţă de D u m n e z e u p e n t r u
de lucruri în chilie, atenţia faţă de frumuseţea toate necazurile vieţii, depărtarea de la sine a
propriului chip, faţă de glasul plăcut şi celelalte împrăştierii şi a visării, frica plină de evlavie faţă de
calităţi ale trupului, înclinaţia p ă t i m a ş ă către ştiinţele Ziditorul.
şi artele acestui veac pierzător, căutarea mângâierilor
712. întrebare: Ce înseamnă a minţi cu
în ele p e n t r u dobândirea slavei celei p ă m â n t e ş t i şi
cuvântul?
v r e m e l n i c e , dorinţa de a le face o a m e n i l o r pe plac,

188 189
 R ă s p u n s : A m i n ţ i cu cuvântul î n s e a m n ă a s p u n e
715. întrebare: Care este scopul vieţii omului pe
un lucru şi a g â n d i alt lucru.
pământ?
713. întrebare: Care este mai rea la rugăciune:
R ă s p u n s : S c o p u l vieţii o m u l u i p e p ă m â n t constă
împrăştierea sau visarea?
în lupta cu patimile: curăţindu-ne de ele, să i n t r ă m în
R ă s p u n s : împrăştierea fură rugăciunea. V i s a r e a unire cu D u m n e z e u şi să d o b â n d i m roadele cele de
în timpul rugăciunii este mai dăunătoare decât m u l t preţ ale acestei uniri.
împrăştierea. Imprăştierea face rugăciunea
716. întrebare: Care este cea mai importantă
n e r o d i t o a r e , iar visarea este pricina r o a d e l o r false, a
dintre ştiinţele adevărate de pe pământ?
autoînşelării şi a înşelăciunii diavoleşti.
Răspuns: C u n o a ş t e r e a d e D u m n e z e u singură
714. întrebare: Cum este smerenia?
este ştiinţa c e a adevărată dintre toate ştiinţele, este
Răspuns: Smerenia este o virtute: frica de ştiinţa c e r e a s c ă dăruită o m u l u i de D u m n e z e u .
D u m n e z e u , cunoaşterea a d â n c ă a propriei nimicnicii,
717. întrebare: Care este cel mai bun mijloc de
schimbarea m o d u l u i î n care n e p r i v i m a p r o a p e l e
pregătire pentru moarte?
(datorită cărui fapt aproapele, fără nici o
c o n s t r â n g e r e , i se p a r e celui ce se smereşte astfel m a i R ă s p u n s : U n u l dintre cele m a i b u n e mijloace d e
p r e s u s decât el din toate punctele de vedere), ura faţă pregătire p e n t r u m o a r t e este cugetarea la m o a r t e .
de lauda omenească, învinuirea neîncetată şi P o m e n i r e a neîncetată a morţii este un dar m i n u n a t .
m u s t r a r e a de sine, dreptatea şi sinceritatea, lipsa T r e b u i e să ne silim spre p o m e n i r e a morţii. P e n t r u a
slăbiciunii, dorinţa de a se răstigni faţă de l u m e şi învăţa acest lucru este folositor să r e z e r v ă m în fiecare
p a t i m i , n ă z u i n ţ a către această răstignire. L e p ă d a r e a zi un a n u m i t ceas şi să-l î n c h i n ă m p o m e n i r i i celei
şi uitarea obiceiurilor şi cuvintelor înşelătoare; mântuitoare a cumplitei şi inevitabilei morţi.
l e p ă d a r e a înţelepciunii pământeşti, d e o a r e c e n u este P o m e n i r e a morţii, însoţită de r u g ă c i u n e a fierbinte şi
n e c e s a r ă p e n t r u cer; dispreţul faţă de tot c e e a ce este de plâns, poate înlocui toate nevoinţele, poate
trufaş şi u r â t în o a m e n i înaintea lui D u m n e z e u ; c u p r i n d e toată viaţa omului, îi p o a t e a d u c e curăţia
renunţarea la îndreptăţirea în cuvânt, tăcerea inimii, p o a t e atrage spre el harul Sfântului D u h şi
î n a i n t e a asupritorilor; renunţarea la teoriile proprii astfel îi p o a t e dărui înălţarea liberă la cer pe lângă
care n u s u n t î n t e m e i a t e p e a d e v ă r ş i l e p ă d a r e a d e puterile văzduhului.
sine. 718. întrebare: De ce anume sunt legate inimile
oamenilor?

190
191
 principala călăuză pentru cei ce doresc să se
R ă s p u n s : Prin lucrarea vrăjmaşului mântuirii,
mântuiască şi să atingă desăvârşirea creştină...
c u î n g ă d u i n ţ a lui D u m n e z e u , i n i m a o m u l u i este
însuşeşte-ţi cugetul şi d u h u l Sfinţilor Părinţi din
legată de îndeletnicirile pământeşti:
citirea scrierilor lor. Sfinţii Părinţi şi-au atins telul -
1. U n i i se îndeletnicesc cu d o b â n d i r e a lucrurilor
m â n t u i r e a . Şi tu vei atinge acest ţel; d u p ă cursul
rare şi s c u m p e şi, pironindu-şi cugetul în ele, îl
firesc al lucrurilor, ca unul ce eşti în acelaşi c u g e t şi
înstrăinează d e D u m n e z e u .
s i m ţ ă m â n t cu Sfinţii Părinţi, te vei m â n t u i .
2. Alţii se îndeletnicesc cu studierea diferitelor
ştiinţe şi arte, b u n e n u m a i pentru p ă m â n t , şi pierd 720. întrebare: Putem gândi că oamenii buni
c u n o ş t i n ţ e l e necesare despre D u m n e z e u . dintre mahomedani şi păgâni se mântuiesc?
3. Alţii se îndeletnicesc cu obţinerea şi
R ă s p u n s : Este greşit să g â n d i m şi să s p u n e m că
cultivarea livezilor, grădinilor, ogoarelor, păşunilor,
oamenii buni dintre mahomedani şi păgâni se
creşterea vitelor şi uită de D u m n e z e u .
mântuiesc, adică intră în unire cu Dumnezeu.
4. Alţii se abat de la Dumnezeu prin
Biserica î n t o t d e a u n a a afirmat că există un singur
î m p o d o b i r e a locuinţelor lor şi se î n d e p ă r t e a z ă de El.
mijloc de m â n t u i r e - R ă s c u m p ă r ă t o r u l .
5. Alţii a c o r d ă atenţie deosebită postului şi
celorlalte nevoinţe trupeşti, dând o importanţă 7 2 1 . întrebare: Ereticii - ca de exemplu:
d e o s e b i t ă pesmeţilor, ciupercilor, verzei, m a z ă r e i , iar catolicii, luteranii şi protestanţii - se mântuiesc?

sfintele nevoinţe duhovniceşti le transformă în R ă s p u n s : Biserica O r t o d o x ă S o b o r n i c e a s c ă a

n e v o i n ţ e trupeşti. socotit erezia p ă c a t de m o a r t e ; î n t o t d e a u n a a afirmat
6. Alţii se alipesc exclusiv de ritualul bisericesc, că o m u l molipsit de b o a l a cea c u m p l i t ă a ereziei are
u m b r i n d latura lui duhovnicească. O a m e n i i se lipesc sufletul mort, este străin de har şi de m â n t u i r e , este
de pământ, de grijile cele pământeşti şi de în u n i r e cu diavolul şi cu pieirea lui... Datorită
dezvoltarea materială şi se îndeletnicesc cu cunoaşterii insuficiente a creştinismului, el p o a t e lua
amenajarea p ă m â n t u l u i de p a r c ă el ar fi locaşul lor un g â n d m i n c i n o s şi hulitor de D u m n e z e u drept
cel veşnic. T r ă i e s c şi, ca şi c u m ar fi morţi, niciodată adevărat, şi-l p o a t e însuşi, iar î m p r e u n ă cu el îşi
nu se g â n d e s c la bunătăţile n e s p u s e din viitor şi la p o a t e însuşi şi veşnica pieire! De a c e e a astăzi, m a i
soarta păcătoşilor, de parcă ar fi veşnici pe p ă m â n t . mult decât oricând, este foarte mare nevoie să
î n v ă ţ ă m credinţa creştină.
719. întrebare: Este importantă citirea Sfinţilor
Părinţi? 722. întrebare: Aş dori să mă aflu permanent în
stare de zdrobire a inimii! Ce să fac?
Răspuns: Datorită împuţinării învăţătorilor
purtători de duh, citirea scrierilor patristice a devenit
193
192
 R ă s p u n s : C e l ce doreşte să se afle p e r m a n e n t în
stare de z d r o b i r e de i n i m ă şi v e d e r e d u h o v n i c e a s c ă cinstite nu datorită culorilor şi a aspectului lor, nu
trebuie să aibă grijă să se afle p e r m a n e n t în stare de datorită v e c h i m i i sau a noutăţii lor, ci datorită C e l u i
s m e r e n i e , izgonind din el îndreptăţirea de sine şi C a r e este pictat p e ele. C e l c e n u cinsteşte icoanele n u
osândirea aproapelui, ajungând la smerenie prin îl cinsteşte pe însuşi C e l ce este pictat pe ele.
m u s t r a r e a de sine şi conştiinţa propriei păcătoşenii
727. întrebare: Ce deosebire există între păcat şi
î n a i n t e a lui D u m n e z e u şi a oamenilor.
patimă?
723. întrebare: Ce este mai înspăimântător
Răspuns: Unele sunt patimile şi altele sunt
decât orice?
păcatele. Patimile sunt: m â n i a , slava deşartă, iubirea
R ă s p u n s : M a i înspăimântător decât orice este de plăceri, ura, pofta cea rea şi cele a s e m e n e a lor. Iar
faptul de a ne t e m e de c e v a m a i m u l t d e c â t de p ă c a t e l e sunt chiar lucrările patimilor şi au loc atunci
D u m n e z e u şi, datorită acestei temeri, să p ă c ă t u i m . când cineva le duce la îndeplinire prin faptă,
7 2 4 . întrebare: Pentru ce se supun sfinţii săvârşind cu trupul acele fapte la care îl î n d e a m n ă
chinurilor? patimile, căci poţi avea patimi, dar să nu acţionezi
potrivit lor.
R ă s p u n s : A c e s t lucru este n e c e s a r fie p e n t r u
curăţirea chiar şi a unei mici necuraţii, fie p e n t r u 728. întrebare: Ce înseamnă să te împotriveşti
experimentarea în virtuţi şi pentru dobândirea patimii?
înţelepciunii, fie pentru povăţuirea celor mai R ă s p u n s : D e z r ă d ă c i n e a z ă p a t i m a cel care i se
neputincioşi, ca, din e x e m p l u l lor, cei neputincioşi să împotriveşte. A te împotrivi patimii î n s e a m n ă a
înveţe r ă b d a r e a şi să nu se descurajeze în suferinţe. săvârşi lucruri opuse celor spre care te cheamă
725. întrebare: Care dintre chinuri sunt mari? p a t i m a . C u toate acestea, p a t i m a este n i m i c i t ă n u m a i
d e h a r u l lui D u m n e z e u .
R ă s p u n s : Dintre toate suferinţele noastre, m a i
slăvite sunt cele pe care le îndurăm pentru 729. întrebare: Ne putem îndeletnici neîncetat
Dumnezeu. cu cele duhovniceşti?

726. întrebare: Pentru ce fac icoanele minuni? R ă s p u n s : N u n e p u t e m îndeletnici tot t i m p u l c u

cele duhovniceşti: trebuie să avem o rucodelie
R ă s p u n s : Icoanele fac m i n u n i p e n t r u întărirea
uşoară. N u m a i c ă trebuie s ă n e a p u c ă m d e e a atunci
cinstirii lor şi pentru proslăvirea numelui lui
c â n d sufletul este istovit şi nu este în stare nici să
Dumnezeu sau al plăcuţilor Lui. Icoanele sunt
citească, nici să gândească, nici lui D u m n e z e u să se
roage.
194
195
 730. întrebare: Se poate ruga mireanul folosind 733. întrebare: Ce să facem dacă patima se
şiragul de metanii? înteţeşte?

R ă s p u n s : Se poate. D e s p r e rugăciunea săvârşită Răspuns: Nu trebuie să ne purtăm cu

cu ajutorul metanierului, Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l indiferenţă faţă de această înteţire a patimii, ci, d u p ă
scrie: „ P r i m a dată am auzit de m e t a n i e r de la un a l u n g a r e a pornirilor ei, de fiecare dată trebuie să ne
m i r e a n , n u d e l a u n m o n a h . Ş i mulţi m i r e n i s e r o a g ă căim înaintea Domnului. Nu lăsaţi până seara
în acest fel. Şi v o u ă vă p r i n d e b i n e acest l u c r u " . necurăţite p r i n p o c ă i n ţ ă aceste porniri p ă t i m a ş e , ci
curătiti-le imediat.
731. întrebare: Ce anume aprinde dragostea
pentru Dumnezeu? 734. întrebare: Ce să-i aducem în dar lui

Răspuns: Pomenirea milelor lui Dumnezeu Dumnezeu?

încălzeşte i n i m a şi aprinde dragostea. R ă s p u n s : Să-i a d u c e m în dar: u n u l bogăţia, altul

sărăcia; u n u l râvna faţă de aproapele, altul însuşirea
732. întrebare: Cum să luptăm cu patimile?
cu d r a g ă i n i m ă a acestei râvne; u n u l fapte de laudă,
R ă s p u n s : Să vă puneţi ca lege: să nu îngăduiţi altul p ă z i r e a lor profundă; unul c u v â n t la v r e m e
de b u n ă v o i e nici un gând, nici un s i m ţ ă m â n t , nici o potrivită, altul tăcere înţeleaptă; unul învăţătură
dorinţă p ă t i m a ş ă , ci să le respingeţi cu u r ă deplină nestrămutată şi viaţă potrivită acestei învăţături,
i m e d i a t ce le observaţi. Diavolii sunt n e r u ş i n a ţ i şi, altul a u z bine-ascultător; u n u l feciorie curată, altul
oricât te-ai m â n i a pe ei, tot insistă cu g â n d u l lor. căsătorie cinstită; u n u l înfrânare, altul întrebuinţarea
E v i d e n t că d u p ă m â n i e trebuie să a p e l ă m şi la alt h r a n e i fără poftă; unul râvnă neîncetată la rugăciuni
mijloc. Şi care este acesta? Ce face cel ce este s u p u s şi cântări duhovniceşti, altul ocrotire plină de grijă a
atacului u n u i o m rău? Strigă, bătându-se î n piept; celor ce au n e v o i e de ajutor. Toţi, însă, să a d u c ă
p a z n i c u l , la c h e m a r e a lui, vine în fugă şi îl s c a p ă de lacrimi care curăţesc de păcate, urcuş şi străduinţa de
n e n o r o c i r e . La fel trebuie să facem şi în lupta cea a m e r g e înainte. M i n u n a t e sunt rodirea, simplitatea
tainică cu patimile: mâniindu-ne pe g â n d u r i l e şi şi râsul cel înţelept, şi înfrânarea de la păcat, şi ochii
dorinţele p ă t i m a ş e , trebuie să strigăm d u p ă ajutor - reţinuţi de la necuviinţă, şi m i n t e a căreia nu i se
Doamne, ajută-mă; Doamne Iisuse Hristoase, î n g ă d u i e să ajungă la împrăştiere. Şi El va primi şi cei
miluieşte-mă. Rugaţi-vă pentru ajutor; datorită doi bani ai văduvei, şi smerenia vameşului, şi
acestui lucru, vrăjmaşul, ca ars de foc, va fugi mărturisirea lui M a n a s e . D a r m a i frumos decât orice
imediat. şi m a i plin de iubire de o a m e n i este faptul că
D U M N E Z E U m ă s o a r ă darul n u d u p ă vrednicia celor

196 197
 Răspuns: R o d u l rugăciunii şi al citirii sunt
ce s u n t dăruite, ci d u p ă puterile şi starea sufletească lacrimile şi căinţa cu inima zdrobită, smerita
a celui ce a d u c e roadele; fiecare să-I a d u c ă în d a r lui î n ţ e l e p c i u n e , iar lucrarea celui c e n u dobândeşte
D u m n e z e u c e e a ce are şi constituie avuţia lui: cel ce a c e s t e r o a d e n u este săvârşită î n D u m n e z e u .
păcătuieşte să-I a d u c ă îndreptare, cel ce săvârşeşte 738. întrebare: Cum trebuie să stăm în biserica
n e v o i n ţ a c e a b u n ă să-I a d u c ă neobosire; tânărul - lui Dumnezeu?
înfrânare; b ă t r â n u l - înţelepciune; b o g a t u l - dărnicie;
Răspuns: Să stai în biserică cu frică şi cu
săracul - mulţumire; conducătorul - modestie;
c u t r e m u r : mâinile să le ţii adunate, în picioare să stai
j u d e c ă t o r u l - blândeţe.
drept, n e m i ş c a t şi cu ochii în p ă m â n t .
735. întrebare: Care este rolul nevoinţelor?
739. întrebare: Cine ne insuflă îndreptăţirea de
R ă s p u n s : R o l u l general al n e v o i n ţ e l o r nu este sine?
acela de a-i a d u c e jertfe lui D U M N E Z E U , ci de a ne
Răspuns: îndreptăţirea de sine ne-o insuflă
păzi pe n o i înşine de mândrie, de e g o i s m şi de
diavolul, iar cel ce s p u n e „iertaţi-mă" îi arde pe
umilirea aproapelui. Dacă străduinţele noastre
demoni.
c u c e r n i c e nu au acest ţel, datorită aparenţei lor
evlavioase, ele p o t fi izvoare de m â n d r i e , î n ş e l ă c i u n e 740. întrebare: Ce îi este de folos sufletului să
şi p o t spori starea cea p ă c ă t o a s ă a o m u l u i . gândim în timpul treburilor noastre?

736. întrebare: Dacă ar avea loc o prigoană R ă s p u n s : Fie că faci ceva, fie că vorbeşti, fie că
mulţi dintre credincioşi ar deveni mucenici? m e r g i u n d e v a , s ă gândeşti: dacă D o m n u l m ă c h e a m ă
a c u m ? Şi să fii atent la conştiinţa ta.
R ă s p u n s : Iată ce scrie u n u l dintre Sfinţii Părinţi
despre o p r i g o a n ă din vremurile de demult: „Astăzi, 7 4 1 . întrebare: Imediat ce ne trezim, ce gânduri
în p r i g o a n a care a î n c e p u t . . . cu excepţia a foarte trebuie să avem?
puţini credincioşi, aproape toţi s-au supus R ă s p u n s : C â n d o m u l este î n c ă s o m n o r o s , are loc
împrejurărilor vremii. Unii au devenit susţinătorii şi o î n g r ă m ă d i r e rapidă de gânduri, fapte şi sentimente.
apărătorii necredinţei, alţii o c u p a u locuri inferioare Trebuie să nimicim acest lucru şi să căpătăm
şi au fost n ă p ă d i ţ i de frică, sau au fost înrobiţi de d e p r i n d e r e a de a închina p r i m u l n o s t r u g â n d lui
nevoi, s a u au fost prinşi p r i n linguşire, s a u s-au D u m n e z e u . A c e s t lucru se realizează p r i n meditaţia
abătut datorită neştiinţei".
dumnezeiască.
737. întrebare: Care trebuie să fie rodul 742. întrebare: De ce este îngăduită clevetirea?
rugăciunii şi al citirii Cuvântului lui Dumnezeu?
199
 R ă s p u n s : Clevetirea şi gâlceava s u n t î n g ă d u i t e
R ă s p u n s : Iată o arătare a unui stareţ de la
cu v o i a lui D u m n e z e u p e n t r u a-ţi da răbdare; şi să nu
V a l a a m , c a r e a vorbit despre v ă m i : într-o n o a p t e a
te îndreptăţeşti prea mult, căci altfel îţi pierzi
venit la mine părintele Nikita, care murise nu
răsplata şi p ă c a t e l e dinainte nu ţi se curăţesc.
demult, iar eu l-am întrebat: „Cum aţi trecut,
743. întrebare: Cum să ne izbăvim de chinurile batiuşka, v ă m i l e ? " . „ O , greu le este la v ă m i tuturor
veşnice? o a m e n i l o r , a răspuns stareţul. E s t e b i n e p e n t r u cel ce
R ă s p u n s : C e l ce voieşte să se izbăvească de este b u n şi milostiv, căci atunci şi j u d e c a t a la v ă m i va
chinurile cele veşnice şi înfricoşătoare trebuie să fi î n g ă d u i t o a r e cu el, iar pentru cel ce este r ă u şi
î n d u r e cu m u l ţ u m i r e necazurile de aici, strâmtorarea crud, judecătorii sunt cruzi şi răi. Fiecare, d u p ă c u m
şi orice b o a l ă şi suferinţă p r i n care D o m n u l îl trăieşte pe p ă m â n t şi îşi petrece viaţa, aşa va fi
p e d e p s e ş t e d u p ă înţelepciunea S a p e n t r u m â n t u i r e a întrebat a c o l o şi va r ă s p u n d e p e n t r u faptele lui şi
lui. p e n t r u viaţa trăită pe p ă m â n t " .

744. întrebare: Pentru cine mijloceşte în mod 748. întrebare: Mă socotesc nevrednic de
deosebit Maica lui Dumnezeu? împărtăşirea cu Sfintele Taine şi de aceea mă
împărtăşesc numai o singură dată pe an; este bine să
R ă s p u n s : M a i c a lui D u m n e z e u mijloceşte î n gândesc aşa?
m o d d e o s e b i t pentru cel care î n t o t d e a u n a ş i p e n t r u
toate cere cu s m e r e n i e iertare. R ă s p u n s : D a c ă s u n t e m vrednici sau n e v r e d n i c i
să ne a p r o p i e m de împărtăşania cu Sfintele T a i n e , cu
745. întrebare: Cum se recunoaşte râvna?
T r u p u l şi S â n g e l e lui Hristos, le este dat a j u d e c a
R ă s p u n s : R â v n a se recunoaşte din faptul că ne preoţilor în taina pocăinţei. Iar cei ce se socotesc pe ei
silim spre b i n e , de e x e m p l u - spre r u g ă c i u n e chiar şi înşişi n e v r e d n i c i şi se depărtează de î m p ă r t ă ş a n i e
atunci c â n d n u v o i m s ă n e rugăm. s u n t a s e m e n e a ereticilor şi păgânilor.

746. întrebare: Cum putem uşura greutatea 749. întrebare: Cred că Domnul nu îmi va ierta
noastră sufletească? păcatele. Ce să fac?

Răspuns: Descoperirea gândurilor î n timpul Răspuns: Dacă cineva acordă încredere

ispitelor u ş u r e a z ă greutatea sufletească. insuflării d e m o n i l o r şi primeşte gândurile lor potrivit
cărora el nu se va m â n t u i , sau va fi osândit, sau
747. întrebare: Este uşor a trece vămile după
lepădat de Dumnezeu, sau predestinat pieirii,
moarte?
sufletul unui a s e m e n e a om (dacă el nu se pocăieşte)
va fi atras de diavoli la ei, d e o a r e c e prin deznădejdea
200
lui r e s p i n g e r ă s c u m p ă r a r e a şi n i m i c e ş t e m i l a lui 753. întrebare: Ce anume trebuie să-I cerem lui
D u m n e z e u ş i a s e m e n e a lui C a i n socoteşte c ă p ă c a t u l Dumnezeu cel mai mult?
s ă u este m a i p r e s u s d e milostivirea lui D u m n e z e u .
Răspuns: Cu lacrimi trebuie să-I c e r e m lui
750. întrebare: Ce putere au metaniile săvârşite D u m n e z e u s m e r e n i e , dragoste şi chibzuinţă.
în timpul nopţii?
754. întrebare: Ce este milosârdia?
R ă s p u n s : S ă n u uitaţi niciodată s ă faceţi n o a p t e a
R ă s p u n s : Milosârdia este î n g ă d u i n ţ a faţă de
m e t a n i i p â n ă la p ă m â n t , iar, dacă vă simţiţi rău, să vă
n e p u t i n ţ e l e celuilalt, dorinţa de a-1 ajuta fără să ţi se
î n c h i n a ţ i m ă c a r de trei ori. Prin aceste m e t a n i i
ceară ceva, iertarea tuturor datoriilor - şi a celor
săvârşite în timpul nopţii şi prin rugăciune, o m u l îl
duhovniceşti, şi a celor n e d u h o v n i c e ş t i - în n u m e l e
biruie pe diavol şi, dacă păcătuieşte în t i m p u l zilei,
D o m n u l u i Iisus.
p r i n ele se izbăveşte de păcat.
755. întrebare: Ce înseamnă a păzi simţul
751. întrebare: Ce trebuie să facem pentru ca
vederii de păcat?
diavolul să nu ne ponegrească în ceasul morţii?
Răspuns: înseamnă a nu privi cu patimă
R ă s p u n s : D a c ă o m u l voieşte c a vrăjmaşul diavol
frumuseţea străină, veşmintele străine, veniturile
să nu aibă cu ce să-l p o n e g r e a s c ă în ceasul morţii,
b o g a t e , p o d o a b e l e b o g a t e ale caselor, c o m o r i l e şi
trebuie să se s p o v e d e a s c ă fără să a s c u n d ă înaintea
bogăţiile străine; î n s e a m n ă a evita adunările vesele şi
părintelui d u h o v n i c nici cea m a i m i c ă m i ş c a r e a
uşuratice în care d o m n e ş t e păcatul.
trupului şi a duhului, potrivnice lui D u m n e z e u .
756. întrebare: Ce este lumea?
752. întrebare: Ce folos aduce mustrarea de
sine? Răspuns: Un stareţ a răspuns: lumea este
î m p r ă ş t i e r e păcătoasă, l u m e î n s e a m n ă a m u n c i peste
R ă s p u n s : C a l e a spre desăvârşire este m u s t r a r e a
puteri pentru câştig şi satisfacerea dorinţelor
de sine. Ea constă în faptul de a ne mustra
trupului; l u m e î n s e a m n ă a gândi că vei trăi veşnic,
î n t o t d e a u n a p e n t r u toate, de a ne învinui cu privire
l u m e î n s e a m n ă a avea grijă de trup m a i m u l t decât
la toate şi de a nu da vina pe ceilalţi. M u s t r a r e a de
de suflet.
sine îl izbăveşte pe nevoitor de p ă c ă t o s u l obicei de a
osândi, întăreşte p a c e a lui sufletească, fiindcă cel ce 757. întrebare: Cum trebuie să fie adevărata
se învinuieşte pe sine cu privire la toate nu se m â n i e pocăinţă?
şi nu se s u p ă r ă pe nimeni.
R ă s p u n s : P o c ă i n ţ a cere ca o m u l să d e v i n ă un
e x e m p l u b u n p e n t r u ceilalţi.
 758. întrebare: Putem relata hulele sau R ă s p u n s : O r i c e exces al m â n c ă r i i şi al băuturii
cuvintele murdare cu gura noastră? este însoţit de slăbirea sufletului şi de d e c ă d e r e a
R ă s p u n s : Nu repeta (nu relata) cu g u r a ta hulele m o r a l ă a dragostei p e n t r u aproapele.
s a u cuvintele m u r d a r e , pentru a nu întina c u g e t u l 763.întrebare: Care dintre mustrări aduc folos?
t ă u şi a nu d e v e n i părtaş la osândire.
R ă s p u n s : N u m a i mustrările b l â n d e şi liniştite îi
759. întrebare: Este păcat să ne ferim de m u s t r ă p e o a m e n i : cele aspre m a i m u l t s u p ă r ă decât
oamenii răi? să a d u c ă folos.
R ă s p u n s : N u este păcat atunci c â n d este n e v o i e 764. întrebare: Cum trebuie să cugetăm când
să ne ferim de alţi o a m e n i care, din neştiinţă, p o t fi facem binele?
deseori în legătură cu o a m e n i i răi, socotindu-i b u n i .
R ă s p u n s : C â n d faceţi bine, î n t o t d e a u n a aduceţi-
760. întrebare: Ce sunt întristarea pentru vă a m i n t e de faptele voastre cele rele p e n t r u ca
Dumnezeu şi tristeţea lumii? sufletul să nu se desfete niciodată din n e s o c o t i n ţ ă cu
R ă s p u n s : întristarea p e n t r u D u m n e z e u are loc fapta cea b u n ă , ci să ţină s e a m a de vinovăţia lui.
atunci c â n d cineva se m â h n e ş t e şi p l â n g e p e n t r u că 765. întrebare: Putem renunţa la mersul la
p o r u n c a lui D u m n e z e u a fost încălcată de el s a u de biserică din cauza unei neplăceri cu preotul?
ceilalţi; iar tristeţea acestei l u m i are loc atunci c â n d
Răspuns: Unii se depărtează de bisericile
cineva se m â h n e ş t e sau p l â n g e p e n t r u că a fost
D o m n u l u i fiindcă a u neplăceri c u preotul, î n s ă n u
ocărât, şi-a pierdut bogăţia sau i-a m u r i t v r e o rudă.
trebuie, datorită acestui lucru, să p ă r ă s i m bisericile
761. întrebare: Trebuie să avem încredere în lui D u m n e z e u , căci în ele sunt adevărata învăţătură
oricine?
d u m n e z e i a s c ă lăsată de Apostoli şi D u m n e z e i e ş t i l e şi
Răspuns: Nu trebuie să avem încredere în m â n t u i t o a r e l e Taine.
oricine fără să fim atenţi, nici să ne d e s t ă i n u i m oricui, 766. întrebare: Când îi facem trupului pe plac,
c ă c i nici M â n t u i t o r u l nu a avut încredere în oricine. oferindu-i mâncare, băutură, huzur, odihnă şi somn
De aceea trebuie să fim atenţi c â n d i n t r ă m în discuţie prea mult, ce ia naştere din acestea?
cu ceilalţi.
R ă s p u n s : î n m ă s u r a î n care î i facem p e plac,
762. întrebare: Ce daune provoacă excesul trupul d e v i n e m a i pofticios, m a i pretenţios, m a i
mâncării şi al băuturii? răsfăţat, m a i neputincios în răbdare şi ajunge să nu
m a i suporte lipsurile şi bolile.

204 205
 Răspuns: Sfintele cărţi mustră conştiinţa
767. întrebare: Trebuie să cerem sfatul tuturor?
fiecăruia dintre noi, arată şi d e z r ă d ă c i n e a z ă patimile,
R ă s p u n s : N u trebuie s ă cereţi sfatul tuturor c u d e s c o p e r ă cursele diavoleşti, ne învaţă virtuţile, ne
privire la orice, ci n u m a i celor în care aveţi î n c r e d e r e întăresc î n răbdare ş i î n necazuri, n e a d u c a m i n t e d e
- părintelui vostru d u h o v n i c s a u u n u i frate sporit ceasul morţii, ne vestesc venirea lui Hristos şi
duhovniceşte.
b u c u r i a î m p ă r ă ţ i e i Cerurilor ş i n e a m i n t e s c d e chinul
768. întrebare: Poate fi rea fapta bună? veşnic.

Răspuns: Şi fapta bună poate fi rea dacă 772. întrebare: Cei ce locuiesc cu mine îmi
a m e s t e c ă m binele cu răul: rugăciunea c u lenea, interzic să mă ocup cu lucrurile bunei credinţe. Ce să
m e r s u l la biserica lui D u m n e z e u cu discuţiile în fac?
biserică, postul cu lăudăroşenia sau mustrarea, Răspuns: Să-ţi păstrezi îndeletnicirile cele
discuţia evlavioasă cu osândirea aproapelui, p l ă c u t e lui D u m n e z e u , chiar d a c ă cei c e locuiesc c u
m i l o s t e n i a cu dorinţa de a fi proslăviţi datorită ei. tine îţi interzic să faci aceasta, şi să le săvârşeşti
769. întrebare: Care este cel mai bun mijloc n e ţ i n â n d s e a m a de n i m e n i şi de n i m i c (în afară de
pentru înduplecarea lui Dumnezeu şi pentru t i m p u l nopţii, rezervat s o m n u l u i ) .
exprimarea mulţumirii faţă de El? 773. întrebare: Nu găsesc modele pentru a mă
R ă s p u n s : Virtutea o m u l u i este N E Î N S E M N A T Ă îndrepta. Unde să caut?
în c o m p a r a ţ i e cu păcatele lui. S p o v e d i r e a p ă c a t e l o r R ă s p u n s : P e n t r u îndreptare, c a u t ă e x e m p l e î n
este c e l m a i b u n mijloc p e n t r u î n d u p l e c a r e a lui Vieţile Sfinţilor.
D u m n e z e u şi e x p r i m a r e a m u l ţ u m i r i i faţă de El.
774. întrebare: Cum să mă feresc de păcat în
770. întrebare: Cum îşi păzeşte privirea cel timpul ispitelor?
smerit şi înţelept?
R ă s p u n s : î n timpul ispitelor adu-ţi a m i n t e m a i
R ă s p u n s : C e l smerit şi înţelept nu se opreşte des de m o a r t e , de înfricoşătoarea j u d e c a t ă şi de
niciodată să privească adunările, mulţimile de c h i n u l cel veşnic.
o a m e n i , agitaţia, z g o m o t u l , dezmăţul, p r e o c u p ă r i l e şi
775. întrebare: Ce folos sufletesc ne aduce
desfătările.
răbdarea necazurilor?
771. întrebare: Ce folos sufletesc deosebit ne
Răspuns: Datorită răbdării înţelepte a
aduce citirea sfintelor cărţi?
necazurilor se curăţesc păcatele. Orice necaz

206 207
 î m p r e u n a t c u m u l ţ u m i r e a faţă d e D u m n e z e u î i este Răspuns: Trebuie să ne străduim să ne înfrânăm
de folos sufletului. pornirile spre curiozitate şi chiar setea de c u n o a ş t e r e
776. întrebare: Nu găsesc timp pentru citirea a lucrurilor care ne interesează prea p u ţ i n s a u nu ne
sfintelor cărţi şi a rugăciunilor. Ce să fac? interesează deloc. U n e o r i aflăm lucruri c e n e p o t
t u l b u r a sufletul; astfel, un c u v â n t c a r e ajunge deseori
R ă s p u n s : T r e b u i e să te rogi şi să citeşti printre
în i n i m ă , u n e o r i toată ziua, ca praful în ochi, ne
celelalte treburi.
împiedică şi în timpul rugăciunii, şi în toate
777. întrebare: Cine este fericit? îndeletnicirile duhovniceşti; alteori, datorită
c u v â n t u l u i respectiv, n e p i e r d e m ş i p a c e a inimii.
R ă s p u n s : Fericit este cel care a c o r d ă atenţie
n e v o i l o r aproapelui. 782. întrebare: Cum să îi dăm sfaturi unei rude

778. întrebare: Dorm mult. Cum să împuţinez necredincioase?

somnul? R ă s p u n s : Sfaturile tale să fie b l â n d e şi să îi ceri

R ă s p u n s : M ă n â n c ă c u m ă s u r ă ş i n u vei d o r m i iertare de m a i m u l t e ori, dar cel m a i m u l t să arăţi

mult. dragoste faţă de ea.

779. întrebare: Uneori vin la mine oameni 783. întrebare: Se cuvine să ne dorim ca totul să
pentru a purta discuţii deşarte. Ce să fac? fie după voia noastră?

R ă s p u n s : Nu trebuie să ne d o r i m ca totul să fie

Răspuns: Când vin la tine oameni pentru
discuţii deşarte trebuie să zici r u g ă c i u n e a lui Iisus, d u p ă v o i a noastră, ca totul să fie b i n e , clar, reuşit,
î n d r e p t â n d m i n t e a şi inima ta spre cele de sus. uşor: acestea toate sunt gânduri de mândrie şi
î n c r e d e r e în sine. Ţineţi minte: toate lipsurile vieţii şi
780. întrebare: Câteodată năvăleşte frica
toate n e c a z u r i l e sunt folositoare şi m â n t u i t o a r e . De
vrăjmaşului asupra mea. Ce să fac?
a c e e a n i c i o d a t ă n u trebuie s ă n e întristăm, c i tot ceea
Răspuns: Când năvăleşte frica vrăjmaşului ce ni se î n t â m p l ă să p r i m i m cu m u l ţ u m i r e , ca din
asupra ta, rosteşte rugăciunea: „Să învie m â n a lui D u m n e z e u .
Dumnezeu..." şi Psalmul 90. Cel ce locuieşte în 784. întrebare: Când trebuie să punem întrebări?
ajutorul Celui Preaînalt...
R ă s p u n s : C â n d înţelegi că sfaturile cuiva sunt
781. întrebare: Cum să considerăm dorinţa de a
m â n t u i t o a r e de suflet, atunci este foarte n e c e s a r să
afla lucruri care nu se referă la mântuirea sufletului?
p u i întrebări.

209
 785. întrebare: Când este mântuirea î n d r e p t ă m viaţa; v o m izbucni în plâns, î n s ă va fi deja
îndoielnică? p r e a târziu.

R ă s p u n s : S u n t necesare spovedania, c a n o n u l şi 789. întrebare: Cum să socotim lacrimile de

îndreptarea vieţii; fără ele, mântuirea este recunoştinţă vărsate pentru Domnul?
îndoielnică.
R ă s p u n s : Lacrimile pentru D u m n e z e u s u n t cele
786. întrebare: Cum să mergem la biserică pe c a r e creştinul le varsă fiind plin de s e n t i m e n t u l
pentru ca mersul acesta să fie mântuitor? recunoştinţei faţă de El, din zdrobire de inimă
datorată milei lui D u m n e z e u faţă de el. L a c r i m i
Răspuns: Să mergi la biserică atunci când
p e n t r u D u m n e z e u pot fi n u m i t e şi acelea pe care
î n g ă d u i e D o m n u l şi să mergi nu p e n t r u m â n g â i e r e şi
o m u l l e v a r s ă p e n t r u aproapele atunci c â n d v e d e
dulceaţă duhovnicească, nu pentru cântare
suferinţele lui, nenorocirile lui, căderile lui în păcat.
a r m o n i o a s ă - să ai toate acestea pe p l a n u l doi, să nu
te d e p r i n z i cu plăcerile duhovniceşti, ci să m e r g i 790. întrebare: Care somn este mântuitor de
pentru har, pentru curăţirea sufletului, cu suflet?
sentimentul pocăinţei, nu atât să te desfeţi cu
Răspuns: Dacă voieşti să ai somn înţelept,
cântarea c â t să-ţi cunoşti şi să-ţi p l â n g i p ă c a t e l e tale.
atunci c â n d te culci în pat, să te căieşti, să simţi
787. întrebare: Este bine să-i punem întrebări z d r o b i r e de i n i m ă şi să te rogi D o m n u l u i . D a c ă vei
părintelui duhovnic? a d o r m i cu rugăciunea, îl vei atrage la tine pe î n g e r u l
păzitor, care te va p ă z i p â n ă c â n d te vei trezi.
Răspuns: Este bine să-i puneţi întrebări
părintelui duhovnic, însă este rău să nu împliniţi 791. întrebare: Ce este atenţia faţă de sine?
sfaturile lui... C e l ce cere povaţă, m a i d e v r e m e sau
R ă s p u n s : A fi atent faţă de sine î n s e a m n ă
m a i târziu, se p o a t e îndrepta.
veghea neîncetat, fără şovăire asupra sinelui, a
788. întrebare: Trebuie să ne temem atunci când u r m ă r i mişcările gândurilor şi s i m ţ ă m i n t e l o r tale şi a
ni se vorbeşte despre moarte? da s o c o t e a l ă p e n t r u toate: a respinge, a izgoni ceea ce
este r ă u şi a te m u s t r a pe sine p e n t r u el, iar asupra
R ă s p u n s : Mulţi se t e m de orice p o m e n i r e a
gândurilor şi simţămintelor cucernice, rugătoare şi
morţii, d a r ce va fi în ceasul despărţirii sufletului de
sfinte să te opreşti şi în ele să rămâi.
trup, c â n d d e m o n i i v o r înconjura patul de m o a r t e şi
n e v o r arăta păcatele noastre? C u a m a r n e v o m căi 792. întrebare: Care sunt principalele motoare
p e n t r u c ă n u ne-am adus a m i n t e d e m o a r t e c a s ă n e ale vieţii duhovniceşti?

210 211
 Răspuns: Spovedania deasă şi Sfânta Răspuns: Citirea Vieţilor Sfinţilor îl sprijină
împărtăşanie sunt cele mai puternice şi mai m u l t p e o m p e calea mântuirii ş i î l face m a i b u n . I n
i m p o r t a n t e m o t o a r e ale vieţii noastre duhovniceşti. t i m p u l istovirii trupeşti şi al tulburării sufleteşti, cel
N u m a i c ă trebuie s ă n e folosim corect d e aceste ce citeşte Vieţile Sfinţilor, î n t o t d e a u n a găseşte în ele
T a i n e . De e x e m p l u : spovedania, p e n t r u a fi valabilă, şi întărire, şi liniştire duhovnicească.
cere c a n o i s ă n e s p o v e d i m păcatele c u z d r o b i r e d e
797. întrebare: Uneori, la vederea mulţimii
i n i m ă , cu căinţă sinceră şi fără nici un ascunziş şi să
păcatelor mele, peste mine vine tristeţea. Ce să fac?
a v e m intenţia fermă de a nu le repeta pe viitor.
R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e întristăm l a vederea
793. întrebare: Cum să recunoaştem momentul
m u l ţ i m i i păcatelor şi a neputinţelor noastre, d e o a r e c e
în care avem o stare sufletească rea?
tristeţea şi deznădejdea sunt p ă c a t e mari. D a t o r i a
R ă s p u n s : S e m n u l stării sufleteşti rele este faptul n o a s t r ă este să fim răbdători, smeriţi şi de toate
c ă e l n u are lacrimi p e n t r u păcatele sale, p e n t r u m u l ţ u m i ţ i . N e v o i n ţ a noastră: să nu p ă s t r ă m răutatea
răutatea sa şi nu are nici m ă c a r tristeţe p e n t r u ele. Iar în i n i m a noastră, să nu rostim cuvinte de o c a r ă şi să
d a c ă nu are, să se îngrijească să aibă, să-I ceară nu osândim.
neîncetat Domnului.
798. întrebare: Care suflet nu va trece pe la
794. întrebare: Pe ce anume ne este îngăduit să vămi după moarte?
ne mâniem?
R ă s p u n s : Va fi izbăvit de v ă m i l e v ă z d u h u l u i
R ă s p u n s : N e este îngăduit s ă n e m â n i e m n u m a i n u m a i acel suflet pe care D o m n u l 1-a învrednicit să
pe p ă c a t e l e noastre, pe gândurile noastre rele şi pe se î m p ă r t ă ş e a s c ă în ceasul morţii cu c r e d i n ţ ă deplină
însăşi m â n i a noastră. s a u să d o b â n d e a s c ă sfârşit creştinesc în s ă p t ă m â n a
795. întrebare: Ce putere are Psalmul 50? Paştilor.

R ă s p u n s : P s a l m u l 50, care este de p o c ă i n ţ ă , cu 7 9 9 . întrebare: Cum îi atacă diavolul pe

atâta p u t e r e este scris şi un a s e m e n e a s e n t i m e n t de oameni?
p o c ă i n ţ ă se află în el încât şi a c u m , c â n d îl citeşte R ă s p u n s : Diavolul îi atacă pe cei fricoşi prin
c i n e v a , vrăjmaşul n e a m u l u i o m e n e s c t r e m u r ă şi se frică şi vedenii; pe alţii - p r i n clevetirea o m e n e a s c ă ,
î n s p ă i m â n t ă , nesuferind puterea lui. prin vrajbă, prin răutate; pe cei învăţaţi - prin

796. întrebare: Ce putere duhovnicească are m â n d r i e şi îngâmfare; pe cei tineri - prin gândurile
citirea Vieţilor Sfinţilor? desfrânate; pe cei bătrâni - prin lenevie, p r i n ţinerea

212 213
 de m i n t e a lor
discuţiile răului şi prin
nu obiceiurileîşirele şi aşabat
mai joc de credinţă, căci numai
departe. între oamenii virtuoşi poate exista prietenie
adevărată şi îndelungată.
800. întrebare: De ce trebuie să ne ocupăm
805. permanent întrebare:
cu citirea cărţilor Cum
sfinte? să biruim în noi dorinţa cea

R ă s p u n s : Cu citirea cărţilor sfinte trebuie să ne rea?

o c u p ă m nu n u m a i pentru folosul nostru, ci şi p e n t r u Răspuns: Dacă îţi apare în suflet dorinţa

folosul celorlalţi: „Şi tu însuţi te mântuieşti, şi pe păcătoasă, îndreaptă-ţi atenţia spre alt lucru.
ceilalţi îi m â n t u i e ş t i ! " Gândeşte-te la Dumnezeu, la veşnicie, la
înfricoşătoarea J u d e c a t ă şi te vei simţi în m ă s u r ă să
8 0 1 . întrebare: Trebuie să-i cercetăm pe bolnavi
b i r u i a c e a s t ă dorinţă rea.
foarte des?
806. întrebare: Se cuvine să încredinţăm oricui
R ă s p u n s : T r e b u i e să ţ i n e m m i n t e că vizitele
tainele noastre?
foarte lungi şi foarte dese p o t fi î m p o v ă r ă t o a r e
p e n t r u unii bolnavi. R ă s p u n s : P r o c e d e a z ă greşit o a m e n i i aceia care
s p u n tot ceea ce gândesc, care încredinţează oricui
802. întrebare: Cum trebuie să ne purtăm faţă
de oamenii care sunt iuţi din fire? tainele lor; înţelepciunea cere ca mai întâi să
c h i b z u i m a s u p r a persoanei c u care n e este dat s ă
R ă s p u n s : Să te depărtezi de o a m e n i i care sunt v o r b i m , c a n u c u m v a s ă n e pricinuiască n o u ă ş i
iuţi din fire şi violenţi dacă nu voieşti să suferi v r e u n celorlalţi v r e u n rău ceea ce v r e m să s p u n e m .
r ă u din p a r t e a lor.
807. întrebare: Cum să aflăm cum este omul?
803. întrebare: Se cuvine să ne destăinuim
gândurile oamenilor rau intenţionaţi? R ă s p u n s : Conversaţia este oglinda o m u l u i ; din
ea se p o a t e afla d a c ă o m u l este b u n sau rău, înţelept
R ă s p u n s : C e l înţelept se fereşte de o a m e n i i rău
s a u n e g h i o b , învăţat s a u incult, d a c ă are sau n u
intenţionaţi şi nu le destăinuieşte gândurile sale, căci
g â n d u r i şi obiceiuri b u n e , d a c ă este religios sau
s e t e m e c a n u c u m v a e i s ă folosească mărturisirea
necredincios.
spre răul lui.
808. întrebare: Cum să ne purtăm dacă ajungem
804. întrebare: Ce fel de oameni trebuie să la manie din pricina cuiva?
alegem ca prieteni şi oameni de încredere?
Răspuns: D a c ă ajungi la m â n i e din pricina
Răspuns: Ca prieteni ş i o a m e n i d e î n c r e d e r e cuiva, să te deprinzi să taci în t i m p u l ei câteva
să-ţi alegi n u m a i o a m e n i înţelepţi şi cucernici, care în
214 215
 m i n u t e , săvârşind rugăciunea lui Iisus, înainte de a la D u m n e z e u , de a s e m e n e a şi la sufletul nostru, la
v o r b i s a u a acţiona în pripă. v e ş n i c a lui m â n t u i r e , m a i grabnic decât atunci c â n d
nu avem înaintea noastră asemenea amintiri
8 0 9 . întrebare: Cum să ne purtăm în timpul
discutiilor? mântuitoare.

814. întrebare: Ce înseamnă a vieţui simplu?

R ă s p u n s : D a c ă ţi se î n t â m p l ă să discuţi cu
cineva, e m a i b i n e să asculţi decât să vorbeşti. R ă s p u n s : A vieţui simplu î n s e a m n ă a nu osândi,
a nu j u d e c a pe n i m e n i .
810. întrebare: Putem citi cărţi smintitoare?
815. întrebare: Cum să ne apărăm de învinuiri
R ă s p u n s : A citi o carte rea î n s e a m n ă a te otrăvi.
la judecata lui Dumnezeu?
Citirea cărţilor deşarte d u c e la greşeli, la o viaţă
păcătoasă, iar citirea Vieţilor Plăcuţilor lui R ă s p u n s : Sfânta T e o d o r a a răspuns b i n e atunci
Dumnezeu conţine toate cele necesare pentru c â n d a fost încercată (la v ă m i ) . Ai făcut u n a şi alta -
m â n t u i r e a noastră, pentru fericirea v r e m e l n i c ă şi i-au spus diavolii. Iar ea a răspuns: da, am făcut, însă
p e n t r u fericirea veşnică. Vieţile Sfinţilor ne învaţă m - a m căit şi am primit iertare, dezlegare. Iată cel m a i
m o d u l î n c a r e s ă î m p l i n i m poruncile lui D u m n e z e u . b u n răspuns. într-aici şi trebuie să fie îndreptată
toată atenţia noastră: m a i întâi către spovedanie, iar
811. întrebare: Ce este mucenicia nesângeroasă?
apoi către îndreptarea vieţii.
R ă s p u n s : M u c e n i c i a n e s â n g e r o a s ă are loc atunci
8 1 6 . întrebare: Rugăciunea este socotită ca
c â n d eşti ocărât, asuprit, clevetit, osândit. Şi trebuie
atare numai atunci când rugătorul se roagă înaintea
să o înduri fără cârtire.
icoanelor?
812. întrebare: Cum să ne pregătim pentru
R ă s p u n s : R u g ă c i u n e a n u î n s e a m n ă s ă stai î n
rugăciunea bisericească?
m o d obligatoriu înaintea icoanelor şi să te rogi. A
R ă s p u n s : D a c ă m e r g i la rugăciune în biserică, ţine m i n t e a şi i n i m a îndreptate către D u m n e z e u
t i m p u l n e c e s a r p e n t r u d r u m este foarte potrivit să-l î n s e a m n ă deja rugăciune, în orice poziţie te afli: fie că
transformi în moment de pregătire pentru şezi, fie că stai culcat, fie că mergi. Pravila de
r u g ă c i u n e a bisericească. r u g ă c i u n e de acasă să-şi u r m e z e cursul ei: dimineaţa
813. întrebare: Este folositor sufletului să avem şi seara înaintea icoanelor, iar această stare de
acasă icoane? r u g ă c i u n e să-şi păstreze, de a s e m e n e a , cursul ei.

R ă s p u n s : Este folositor sufletului să a v e m acasă 817. întrebare: Cum să socotim rugăciunea

i c o a n e , c ă c i atunci n e g â n d i m m a i grabnic ş i m a i des săvârşită fără durere pentru păcate?
216 217
 R ă s p u n s : F ă r ă s e n t i m e n t u l de p o c ă i n ţ ă , fără 822. întrebare: Cu ce îi prinde în mod deosebit
d u r e r e a p e n t r u păcate, rugăciunea n u este rugăciune. vrăjmaşul mântuirii pe oamenii care trăiesc
V ă r s a ţ i la r u g ă c i u n e lacrimi p e n t r u păcate. învăţaţi- cucernic?
vă să p l â n g e ţ i pentru v o i ca p e n t r u nişte morţi...
R ă s p u n s : Se ştie că vrăjmaşul m â n t u i r i i îi p r i n d e
818. întrebare: Ce face vorbăria deşartă cu p e o a m e n i i care trăiesc cucernic m a i m u l t c u faptul
omul? că le insuflă g â n d u r i b u n e despre ei. D a r v o i fiţi cu
Răspuns: Vorbăria deşartă îl face pe om b ă g a r e de s e a m ă : orice b i n e aţi face, atribuiţi-1 tot lui
împotrivitor, leneş, molatic, neascultător, îl lipseşte Dumnezeu.
de frica de D u m n e z e u şi îi învârtoşează i n i m a . 823. întrebare: De unde provine împrăştierea?
819. întrebare: Cum să ne izbăvim de beţie? R ă s p u n s : î m p r ă ş t i e r e a provine d i n trândăvie.
R ă s p u n s : P e n t r u a ne izbăvi de beţie trebuie să 824. întrebare: în ce anume trebuie să găsim
n e r u g ă m c u râvnă D o m n u l u i , c u post ş i c u lacrimi î n alinare atunci când suntem bolnavi?
singurătate. A p o i să r u g ă m preoţii să slujească un
Răspuns: Când suntem bolnavi, trebuie să
maslu cu sfinţirea apei pentru Sfântul Mucenic
g ă s i m alinare în citirea Sfintei Scripturi şi a Vieţilor
Bonifatie, iar a c a s ă să l u ă m a g h i a s m a şi să m â n c ă m
Sfinţilor.
c â t e o b u c ă ţ i c ă de prescură.
825. întrebare: Am fost jefuit. Spuneţi-mi un
820. întrebare: Ce să facem atunci când
cuvânt de mângâiere!
consimţim ca patimile să intre în inimă?
Răspuns: îndurarea cu răbdare a pierderii
Răspuns: D a c ă primeşti p a t i m a în i n i m ă , o
c o m o r i l o r este echivalentă cu dăruirea de b u n ă v o i e a
s i m p a t i z e z i şi o porţi în suflet un timp şi îţi întinezi
milosteniei.
sufletul cu ea, rosteşte c a n o n u l de p o c ă i n ţ ă s a u
P s a l m u l 5 0 săvârşind câteva metanii. D a c ă n u t e 826. întrebare: Ce să fac după ce discut cu
ajută, repetă p â n ă c â n d sufletul se va linişti. aproapele?

821. întrebare: Când trebuie să ne pregătim în Răspuns: După ce discuţi cu aproapele,

mod deosebit pentru moarte?
R ă s p u n s : Creştinul trebuie î n t o t d e a u n a să se
p r e g ă t e a s c ă p e n t r u m o a r t e , dar m a i ales atunci c â n d
este s u p u s încercărilor care îl a m e n i n ţ ă cu m o a r t e a .
218
străduieşte-te să-ţi aminteşti tot ceea ce aţi discutat:
ca p e n t r u cuvintele cele rele şi deşarte să te căieşti
î n a i n t e a lui D u m n e z e u şi pe viitor să nu m a i faci
aceleaşi greşeli, iar cele ziditoare de suflet să le repeţi
la m o m e n t u l potrivit.
219
 827. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de una singură: este iubirea pentru Dumnezeu şi
oamenii care osândesc şi clevetesc? aproapele.

Răspuns: Când oamenii ne osândesc şi ne 832. întrebare: Nouă ne aparţin aptitudinile şi

clevetesc, n o i n u trebuie s ă n e s u p ă r ă m , c i m a i talentele?
degrabă să cercetăm şi să vedem dacă nu cumva în R ă s p u n s : T o t c e e a c e a v e m n u n e aparţine n o u ă .
acele osândiri există v r e u n temei. T o a t e aptitudinile, talentele noastre sunt primite de
828. întrebare: Uneori mă trezesc noaptea, cum la D u m n e z e u p e n t r u slujirea faţă de aproapele.
să consider acest lucru? 833. întrebare: De ce sunt fericiţi cei săraci cu
R ă s p u n s : D a c ă t e trezeşti m a i d e v r e m e decât duhul?
o r a rânduită, atunci, fără să te leneveşti, ridică-te şi R ă s p u n s : D e o a r e c e ei socotesc că s u n t n i m i c şi
roagă-te D u m n e z e u l u i tău şi Sfântului î n g e r Păzitor îşi p u n nădejdea n u m a i î n m i l a lui D u m n e z e u .
care te-a deşteptat.
834. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de
829. întrebare: Care dintre gânduri îl luptă creştinii făţarnici?
neîncetat pe om?
R ă s p u n s : Sfântul Ignatie Teoforul îi r o a g ă pe cei
R ă s p u n s : D o u ă gânduri î l luptă n e î n c e t a t p e credincioşi să fugă de creştinii făţarnici.
om: fie osândirea celorlalţi pentru micşorarea
835. întrebare: în ce moment ne atacă diavolul?
n e v o i n ţ e l o r lui, fie îngâmfarea datorată propriilor
virtuţi. R ă s p u n s : Diavolul are obiceiul să ne atace în
împrejurările grele.
830. întrebare: Cum să privim necinstirea, hula,
ocara, ispita şi nenorocirea? 836. întrebare: în timpul pravilei de rugăciune
mă distrag cei care trec pe lângă fereastră. Ce să fac?
R ă s p u n s : Necinstirea este p e n t r u cinste, h u l a
este p e n t r u laudă, ocara este p e n t r u virtute, iar toată Răspuns: Când îţi săvârşeşti pravila de
ispita şi n e n o r o c i r e a sunt pentru răsplata c e a m a r e . r u g ă c i u n e acasă, lasă p e r d e a u a în jos. Iar d a c ă te uiţi
atunci pe fereastră, adu-ţi a m i n t e că trebuie să te
831. întrebare: Cum să privim darurile care sunt
date de Domnul? căieşti.

837. întrebare: Uneori mi se întâmplă ca după

R ă s p u n s : Fiecare să se cerceteze pe sine: să v a d ă
rugăciunile de seară să mănânc sau să beau. Ce să
ce daruri duhovniceşti îi s u n t date de D o m n u l şi pe
fac după aceea?
acelea să le înmulţească. D a r esenţa m â n t u i r i i este

220 221
 R ă s p u n s : D a c ă m ă n â n c i d u p ă pravila d e seară, R ă s p u n s : D a c ă voieşti cu adevărat să fii smerit,
să rosteşti iarăşi rugăciunile de seară, iar d a c ă bei, doreşte-ţi cu ardoare să fii ocărât, să fii prigonit, aşa
trebuie să faci p e n t r u acest lucru 12 metanii. Iar c â n d c u m îşi doreşte cel flămând m â n c a r e a .
ceilalţi b e a u , să nu-i osândeşti, ci să zici în sinea ta:
843. întrebare: Cine îi întărâtă pe demoni?
ah, e u b l e s t e m a t u l .
R ă s p u n s : C e l ce îi a m e n i n ţ ă cu b ă ţ u l pe câini îi
838. întrebare: Spuneţi-ne o rugăciune
întărâtă pe aceştia împotriva sa; iar pe d e m o n i îi
împotriva gândurilor relei
întărâtă cel care se sileşte să se roage des.
Răspuns: Doamne, pentru rugăciunile 844. întrebare: îi putem evita, sub pretextul
părintelui m e u d u h o v n i c ( n u m e l e lui), izbăveşte-mă rugăciunii, pe cei ce caută de la noi folos?
de g â n d u r i l e cele rele.
R ă s p u n s : N u s e cuvine să-i e v i t ă m sub pretextul
839. întrebare: Cum să privim faptele noastre discuţiei cu D u m n e z e u pe cei ce c a u t ă de la noi folos,
exterioare?
căci dragostea este m a i presus decât rugăciunea.
R ă s p u n s : N u d u p ă faptele exterioare trebuie s ă 845. întrebare: în timpul puternicului atac al
n e j u d e c ă m , c i d u p ă starea sau simţirea lăuntrică.
gândurilor de mânie şi de poftă trupească, ce este de
840. întrebare: Uneori aud despre mine tot felul folos să săvârşim?
de vorbe şi ceilalţi râd de mine. Ce să fac?
Răspuns: Este foarte folositor să săvârşim
R ă s p u n s : Nu te t e m e de vorbele şi batjocurile r u g ă c i u n e a lui Iisus C U V O C E T A R E î n t i m p u l
o m e n e ş t i adresate ţie. A c e a s t a este b o a l ă diavolească; atacului puternic al gândurilor de poftă trupească şi
gândeşte-te la c e e a ce va s p u n e despre tine D o m n u l m â n i e , c â n d datorită acţiunii lor se înfierbântă şi
D u m n e z e u , la ceea ce v o r s p u n e despre tine îngerii şi clocoteşte sângele, iar p a c e a şi liniştea p l e a c ă din
Sfinţii. inimă.

841. întrebare: Cine este mai plăcut lui 846. întrebare: Când este de folos să ne
Dumnezeu: cel care dobândeşte virtuţi mari sau cel mustram pe noi înşine?
care îndură cu blândeţe încercările care îl lovesc?
R ă s p u n s : Să te mustri pe tine însuţi c â n d ai
R ă s p u n s : C e l c e î n d u r ă c u b l â n d e ţ e încercările conştiinţa neputinţelor tale, pentru a dobândi
c a r e îl lovesc este m a i plăcut lui D u m n e z e u d e c â t cel smerenia.
ce d o b â n d e ş t e virtuţi mari.
847. întrebare: Cum este înţelept să citim
842. întrebare: Vreau să fiu smerit. Ce să fac? sfintele cărţi?

222 223
 Răspuns: în timpul citirii lor, să nu lăsaţi R ă s p u n s : Să-ţi î n c h i p u i m a i des că eşti fie pe
sfintele cărţi p â n ă c â n d nu extrageţi d i n ele v r e o p a t u l morţii, fie în coşciug, fie în m o r m â n t . T r e b u i e
lecţie s a u v r e o regulă pentru viaţă. să te sileşti să-ţi a d u c i aminte de m o a r t e vizitând
848. întrebare: Cum să-mi înfrânez limba? cimitirul, cercetându-i pe cei bolnavi, fiind p r e z e n t la
sfârşitul şi î n g r o p a r e a celor apropiaţi, a n a l i z â n d şi
R ă s p u n s : Singurătatea este mijlocul pentru reînnoind des în memorie diferitele morţi ale
înfrânarea limbii.
c o n t e m p o r a n i l o r , auzite şi v ă z u t e de tine. C u g e t a r e a
849. întrebare: Cum să dobândim bunăvoinţa la m o a r t e să o c e r e m în rugăciunea către D u m n e z e u
tuturor? ş i c u lacrimi s ă î n c e p e m să-L r u g ă m p e D o m n u l s ă n e
dăruiască acest har, care n u s e c o m p a r ă c u n i m i c .
R ă s p u n s : D a c ă voieşti să dobândeşti b u n ă v o i n ţ a
tuturor, fă î n t o t d e a u n a cu plăcere orice serviciu. 854. întrebare: Trebuie să ne mustram pe noi
înşine cu privire la o discuţie ziditoare de suflet?
850. întrebare: Cum este înţelept să dormim?
R ă s p u n s : D a , trebuie s ă n e m u s t r a m p e n o i
Răspuns: Trebuie să dormim mai puţin decât ne
înşine şi cu privire la discuţiile ziditoare de suflet,
cere firea: s o m n u l să-l î n t r e r u p e m cu suspinele şi să-l
î m p ă r ţ i m c u rugăciunea. p e n t r u a nu c ă d e a în lauda de sine şi în îngâmfare:
D o a m n e , n u m ă osândi p e m i n e , cel c e a m grăit
851. întrebare: Ce trebuie să fac atunci când a c e s t e a ! în m u s t r a r e a de sine se află biruinţa asupra
cineva vorbeşte rău despre mine?
noastră.
R ă s p u n s : C â n d celălalt vorbeşte rău d e s p r e tine, 855. întrebare: Cum trebuie să ne mustram pe
răzbună-te pe el prin încuviinţare şi laude. noi înşine cu privire la faptele bune?
852. întrebare: Cum să mă deprind cu umblarea R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e m u s t r a m p e n o i înşine
înaintea lui Dumnezeu? cu privire la orice faptă b u n ă şi să z i c e m : nu ştiu
R ă s p u n s : T o a t e să le cugeti, toate să le grăieşti, d a c ă este plăcută lui D u m n e z e u .
toate să le săvârşeşti în prezenţa D o m n u l u i . Este 856. întrebare: Ce folos îi aduc sufletului
nevoie de mult timp şi osteneală pentru a te mustrările din partea celorlalţi?
d e p r i n d e cu acest lucru, dar este cu putinţă.
Răspuns: Mustrările din partea celorlalţi ne
853. întrebare: Cum să mă învăţ cu pomenirea învaţă s ă a v e m răbdare.
morţii?
8 5 7 . întrebare: Când şi cum trebuie să rostim
cuvintele „iartă-mă"?
224 225
 devii n i m ă n u i învăţător, c i m a i m u l t d e c â t orice s ă
R ă s p u n s : P e n t r u fiecare c u v â n t şi fiecare faptă
păstrezi p a c e a şi a r m o n i a cu toţi, fiind gata să te
trebuie să spunem „IARTĂ-MĂ" nu din
c o n s t r â n g e r e , ci cu căinţă şi zdrobire de i n i m ă . jertfeşti o r i c â n d p e n t r u acestea.

863. întrebare: Când este mai bine să ne

858. întrebare: Ce trebuie să facem când suntem
lăudaţi? îndeletnicim cu sfintele cugetări?

R ă s p u n s : Cu cugetările la m o a r t e , la iad, la rai,

R ă s p u n s : C â n d primeşti o laudă, este m a i de
la înfricoşătoarea judecată şi la celelalte să te
folos să taci.
îndeletniceşti cel m a i m u l t î n t i m p u l nopţii. C ă c i
859. întrebare: în ce ordine trebuie să-i atunci este momentul liniştit şi potrivit pentru
destăinuim părintelui duhovnic gândurile noastre? cugetare. Prin pomenirea acestora, omul se
Răspuns: Părintelui duhovnic trebuie să-i d e p ă r t e a z ă de păcate şi deşertăciunea acestei l u m i o
d e s t ă i n u i m m a i întâi gândurile m a i i m p o r t a n t e şi dă uitării.
a p o i pe celelalte, iar nu invers. 864.întrebare: Putem amâna o faptă pentru mai
860. întrebare: Cum este înţelept să ceri iertare? târziu?

Răspuns: Să ceri iertare, cumpănindu-ţi R ă s p u n s : N i c i o faptă b u n ă să nu o a m â n i

greşeala; d a c ă vezi că greşeala ta este m a r e , să faci p e n t r u m a i târziu. Să nu crezi că m a i târziu o vei
p l e c ă c i u n e , iar d a c ă ea nu este m a r e , să ceri iertare cu face. O r i c e faptă trebuie săvârşită la v r e m e a sa.
gura, cu s e n t i m e n t u l căinţei sincere: iartă-mă, frate. P u t e m c u n o a ş t e trecutul, p u t e m o r â n d u i prezentul,
însă viitorul nu este al nostru: el este al lui
861. întrebare: Cum să ne purtăm când avem
D u m n e z e u . Aşadar, să nu îţi fure vrăjmaşul nădejdea
proasta dispoziţie?
mântuirii.
R ă s p u n s : Stările sufleteşti î n t u n e c a t e este m a i
865. întrebare: în ziua judecăţii ni se va cere
b i n e să nu le a r ă t ă m celorlalţi, pe cât este posibil.
socoteală numai pentru cuvântul deşert?
862. întrebare: Cum să ne purtăm cu aproapele?
R ă s p u n s : î n ziua judecăţii n i s e v a cere socoteală
R ă s p u n s : Să-i cinsteşti pe toţi o a m e n i i ca pe nu numai pentru cuvântul deşert, ci şi pentru
c h i p u l lui D u m n e z e u , tuturor să le doreşti binele şi deşertăciunile auzite.
să le faci b i n e d u p ă puteri, înaintea tuturor să te
866. întrebare: Pe cine trebuie în mod deosebit
smereşti, tuturor să le faci pe plac în limitele binelui,
să cercetăm?
de c e i ce c a u t ă de la tine sfat şi învăţătură să nu
a s c u n z i a d e v ă r u l atunci c â n d îl ştii, iar tu însuţi să nu
226 227
 R ă s p u n s : Fii gata să-l cercetezi pe orice om d e p a r t e cu c e a pe care o p o t face cu propriile lor
a t u n c i c â n d se află în suferinţe, greutăţi şi n e c a z u r i . mâini.

867. întrebare: Cum este înţelept să-i îngrijim 871. întrebare: Cum să alungăm frica vrăjmaşă
pe cei bolnavi? şi tristeţea?

R ă s p u n s : Să-i îngrijeşti pe cei b o l n a v i cu toată R ă s p u n s : P e n t r u alungarea fricii vrăjmaşe şi a

r ă b d a r e a şi sârguinţa, cu c o m p ă t i m i r e sinceră, să-l tristeţii este izbăvitor să citim cu v o c e tare psalmii lui
m â n g â i p e cel suferind c u c u v â n t b u n , b l â n d ş i D a v i d , căci ei îi alungă pe demoni. Şi m a i izbăvitoare
încurajator. Să prinzi m o m e n t e l e prielnice p e n t r u a-i de atacul diavolesc este citirea Sfintei Evanghelii.
citi c e v a d u m n e z e i e s c şi ziditor de suflet. 872. jntrebare: Observ că în timpul faptelor
868. întrebare: Cum să dobândim sentimentele bune întâmpin ispite. Ce să cred?
căinţei şi durerii pentru păcate? R ă s p u n s : în timpul oricărei fapte plăcute lui
R ă s p u n s : Sentimentele cele sfinte ale căinţei şi Dumnezeu există, datorită lucrării vrăjmaşului,
durerii sincere p e n t r u păcate n u vin î n m o d gratuit; ispite; şi cu cât este m a i m â n t u i t o a r e fapta respectivă,
trebuie să ne trudim, să căutăm aceste lucruri cu atât m a i puternic se năpusteşte vrăjmaşul asupra
preţioase, s ă n e î n s i n g u r ă m m a i des î n c ă m ă r u ţ a o m u l u i , ca să n i m i c e a s c ă fapta lui c e a b u n ă .
n o a s t r ă şi acolo, înaintea feţei C e l u i Răstignit şi a 873. întrebare: Prin ce se dobândeşte frica de
P r e a c u r a t e i M a i c i i Lui, p o m e n i n d p ă c a t e l e noastre, Dumnezeu?
să ne silim spre pocăinţă şi spre zdrobirea inimii.
R ă s p u n s : Frica d e D u m n e z e u s e d o b â n d e ş t e
869. întrebare: Când îi sunt îndeosebi plăcute prin r u g ă c i u n e fierbinte către D u m n e z e u şi prin
lui Dumnezeu faptele noastre bune? cugetările dese la despărţirea sufletului de trup şi la
viaţa viitoare, care sunt inevitabile p e n t r u fiecare
R ă s p u n s : Faptele noastre b u n e î i s u n t î n d e o s e b i
dintre cei ce vieţuiesc pe pământ.
plăcute lui Dumnezeu atunci când în timpul
săvârşirii lor a v e m sentimentul căinţei sincere. 874. întrebare: Putem atunci când greşim să ne
supăram pe noi şi să cârtim împotriva noastră?
870. întrebare: Care dintre jertfele celui
muribund îi este plăcută lui Dumnezeu? R ă s p u n s : D a c ă nu aţi îndeplinit c e v a sau aţi
greşit cu ceva, să nu vă supăraţi şi să nu cârtiţi deloc
R ă s p u n s : U n i i d a u diferite dispoziţii spre a fi
împotriva voastră, ci să recurgeţi imediat la
respectate d u p ă m o a r t e a lor, alţii lasă t e s t a m e n t e ,
s m e r e n i e . Să-I cereţi D o m n u l u i iertare. Şi aşa să faceţi
însă a s e m e n e a jertfe n u s e p o t c o m p a r a nici p e
m e r e u : ba să cereţi ajutor, ba să cereţi iertare.

228 229
 875. întrebare: Cum să privim îndreptăţirea de
s u n t m a i grele şi m a i d ă u n ă t o a r e decât cele trupeşti,
sine?
deşi nu ştiu de ce acest lucru scapă d i n v e d e r e a
R ă s p u n s : îndreptăţirea d e sine î l c o b o a r ă p e o m m u l t o r a . F u g de beţie, de desfrâu, de hoţie, dar se
în iad, iar tăierea ei îl duce la smerenie. uită c u indiferenţă l a p a t i m i m u l t m a i importante,

876. întrebare: Prin ce se alungă râsul? p r e c u m cele sufleteşti - invidia, p o m e n i r e a răului,

m â n d r i a , viclenia şi iubirea de argint - r ă d ă c i n a
Răspuns: Râsul se alungă prin pomenirea lui tuturor relelor.
Dumnezeu şi a înfricoşătoarei judecăţi.
881. întrebare: De câte feluri sunt gândurile?
877. întrebare: Cum să privim gătelile făcute
pentru a atrage privirile celorlalţi? Răspuns: Gândurile sunt de trei feluri:
o m e n e ş t i , îngereşti şi diavoleşti. G â n d u r i l e îngereşti
R ă s p u n s : Gătelile î l supără p e D u m n e z e u .
s u n t b u n e î n t o t d e a u n a şi în i n i m ă există p a c e şi
878. întrebare: Ce influenţă are asupra omului linişte, chiar o oarecare veselie. Iar gândurile
somnul prea mult? diavoleşti sunt p ă c ă t o a s e î n t o t d e a u n a şi în i n i m ă se
simte tulburarea. Gândurile diavoleşti sunt de
R ă s p u n s : O m u l s o m n o r o s este la fel ca o p l a n t ă
m â n i e , de desfrâu, de iubire de argint, de slavă
aflată la u m b r ă : m o a l e , abătut, palid şi a n e m i c .
deşartă, de m â n d r i e şi de celelalte p a t i m i şi în i n i m ă
879. întrebare: Putem spune răul spre există î n t o t d e a u n a tulburare.
povăţuire?
882. întrebare: Ce folos îi aduce trupului postul?
R ă s p u n s : D a c ă ai aflat ceva rău, nu-l s p u n e
celorlalţi nici m ă c a r sub pretextul povăţuirii. R ă u l n u Răspuns: Sfinţii Părinţi, insuflaţi de Sfântul

zideşte, ci răzvrăteşte şi nu dă e x e m p l u b u n . A ş a d a r , D u h , au rânduit posturile atât p e n t r u folosul nostru

să nu grăiască buzele tale faptele cele rele ale sufletesc, cât şi p e n t r u folosul cel trupesc. D a c ă toţi

oamenilor. ar m â n c a n u m a i m â n c a r e de dulce, grasă, fără să o

schimbe, s-ar putea plictisi de ea şi aşteptarea
880. întrebare: Care dintre virtuţi sunt mai p r a z n i c u l u i n u l e v a p u t e a a d u c e celor c e n u postesc
înalte: cele sufleteşti sau cele trupeşti? a c e a b u c u r i e pe care le-o a d u c e celor care ţin postul,
Răspuns: întrucât sufletul este c u m u l t m a i nu n u m a i pe cel trupesc, ci şi pe cel duhovnicesc,
p r e s u s d e c â t trupul, într-atât şi virtuţile sufleteşti, înfrânându-ne de la m â n c a r e , trebuie să ne înfrânăm
î n d e o s e b i cele u r m ă t o a r e lui D u m n e z e u , s u n t m a i şi de la patimi.
înalte d e c â t virtuţile trupeşti, iar patimile sufleteşti

231
 883. întrebare: Vreau să-mi fac asigurare pentru iarăşi înşelăciunea. Ai primit lauda, te-ai desfătat cu
viată. Ce mă sfătuiţi? ea - şi aceasta este înşelăciune. Sfinţii Părinţi
deosebesc în această privinţă două feluri de
R ă s p u n s : Cu privire la asigurarea p e n t r u viaţă -
î n ş e l ă c i u n e d u h o v n i c e a s c ă în toată a m p l o a r e a ei.
scrie Sfântul A m b r o z i e de la O p t i n a în scrisoarea 70 -
P r i m u l fel are loc atunci c â n d o m u l î n c e p e să-şi
n u v ă p o t d a sfaturi: nicăieri î n sfintele cărţi n u a m
închipuie că îl vede pe Domnul, pe Maica lui
citit d e s p r e acest lucru. El nu ţine de m i n t e a m e a ; aici
D u m n e z e u , pe îngeri, pe duhuri şi se socoteşte
se manifestă numai neîncrederea în pronia lui
v r e d n i c de a s e m e n e a vedenii.
D u m n e z e u şi teoria noastră de a ne asigura pe n o i şi
Al doilea fel de înşelăciune are loc atunci c â n d
familiile noastre într-un m o d artificial. E u n u v ă p o t
o m u l c r e d e despre sine că are viaţă d u h o v n i c e a s c ă
interzice, dar nici sfat nu vă pot da, cu atât m a i m u l t
înaltă, că este un extraordinar postitor, înainte-
binecuvântare. N o i a v e m u n mijloc mai bun de
văzător, făcător de minuni, că este capabil să
asigurare - p o r u n c a lui D u m n e z e u . C ă u t a ţ i m a i întâi
săvârşească nevoinţe mari, că este c h e m a t să-i înveţe
î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u şi dreptatea Lui, şi toate
şi să-i c o n d u c ă pe oameni. Acest fel de înşelăciune se
acestea vi se vor a d ă u g a vouă.
n u m e ş t e părere, deoarece î n acest c a z o m u l crede
884. întrebare: Am primit o epistolie „sfântă". despre sine anumite lucruri. Fiecare fel de
Ce să fac? înşelăciune d u h o v n i c e a s c ă este, totuşi, o stare foarte
R ă s p u n s : Să nu ai încredere în această epistolie; d ă u n ă t o a r e p e n t r u duhul nostru. Ea se î n t e m e i a z ă pe
în ea este scris neadevărul şi n i m i c i m p o r t a n t nu m â n d r i a d u h o v n i c e a s c ă a omului, adică t o c m a i pe
c o n ţ i n e ; Biserica nu a acceptat epistoliile „sfinte" acel p ă c a t din pricina căruia a căzut şi p r i m u l înger.
pentru că sunt apocrife. Noi avem cuvântul lui Iată de ce se străduieşte satana atât de m u l t să-i
Dumnezeu, Sfânta Evanghelie şi epistolele atragă în m â n d r i e d u h o v n i c e a s c ă pe toţi robii lui
Apostolilor, învăţăturile Sfinţilor Părinţi. A c o l o găsiţi Dumnezeu. Da, cei ce doresc să ducă o viată
adevărul şi viaţa. Nu vă temeţi de blestemul d u h o v n i c e a s c ă trebuie să se ferească cel m a i m u l t de
scrisorilor false. Ardeţi-le şi staţi liniştiţi! înşelăciune. Trebuie, în acelaşi t i m p , să ţii m i n t e că
înşelăciunea î n c e p e deseori fără să-ţi dai seama. Să
885. întrebare: Ce este înşelăciunea?
nu dea D u m n e z e u să crezi despre tine c e v a măreţ, de
R ă s p u n s : Fiecare o m este s u p u s într-o m ă s u r ă
e x e m p l u că te deosebeşti de ceilalţi, că ceilalţi se
m a i m a r e s a u m a i m i c ă înşelăciunii, datorită naturii
m i n u n e a z ă de nevoinţele tale, că tu îi influenţezi pe
sale neputincioase, păcătoase. Ai crezut că ai vorbit
o a m e n i şi aşa m a i departe. P e n t r u a evita această
b i n e , că ai făcut b i n e - iată înşelăciunea. Ţi-ai făcut înşelăciune d u h o v n i c e a s c ă trebuie să ţii m i n t e cu
visuri d e s p r e darurile, despre talentele tale - iată

232 233
tărie c ă n u m a i sentimentul pocăinţei, s m e r e n i a unită 888. întrebare: Ce psalmi trebuie să citim mai
cu frica de Dumnezeu zidesc în noi o stare des atunci când suntem prigoniţi de vrăjmaşi?
duhovnicească sănătoasă. De asemenea, legătura R ă s p u n s : C â n d eşti prigonit de vrăjmaşi, citeşte
p e r m a n e n t ă cu părintele d u h o v n i c p e n t r u a d u c e o psalmii: 3, 5 3 , 142 şi 5 8 . Alege-ţi d i n aceşti p s a l m i
viaţă d u h o v n i c e a s c ă n e mântuieşte. cuvintele care ţi se potrivesc şi citeşte-le m a i des,
886. întrebare: Care este folosul cugetării la adresându-te lui Dumnezeu cu credinţă şi cu
iad? s m e r e n i e . Iar c â n d te va lupta tristeţea s a u îţi va
chinui sufletul m â h n i r e a n e m ă s u r a t ă , citeşte p s a l m u l
R ă s p u n s : î n Pateric s e povesteşte d e s p r e u n
101.
stareţ c a r e , dându-şi s e a m a că este păcătos, în fiecare
d i m i n e a ţ ă , î n d a t ă ce se trezea, c o b o r a cu m i n t e a la 889. întrebare: Cum trebuie să privim
păcătoşii din iad, c u g e t â n d la chinurile de acolo, la înfrânarea?
v e ş n i c a tortură, la scrâşnirea dinţilor şi aşa m a i R ă s p u n s : Orice lipsă şi orice c o n s t r â n g e r e sunt
departe, şi se ruga să fie izbăvit de ele. Stareţii ceilalţi e v a l u a t e înaintea lui D u m n e z e u d u p ă spusele din
a u r e c u n o s c u t c ă lucrarea acestui stareţ este c e a m a i E v a n g h e l i e : î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u se ia cu asalt şi
de folos şi de nădejde. Sfântul S i l u a n A m o n i t u l a cei c e s e silesc p u n m â n a p e ea. C e i c e încalcă c u
spus: „ Ţ i n e m i n t e a ta în iad şi nu deznădăjdui!". î n d r ă z n e a l ă şi cu de la sine putere pravilele postului
887. întrebare: Cum să privim nevoinţele tainice se n u m e s c vrăjmaşi ai crucii, iar d u m n e z e u l lor este
săvârşite fără ştirea părintelui duhovnic? p â n t e c e l e lor. Alt lucru este d a c ă cineva încalcă
p o s t u l din pricina bolii sau a neputinţei trupeşti.
R ă s p u n s : Iată ce îi scrie Sfântul A m b r o z i e de la
D a t o r i t ă postului, sănătatea este m a i b u n ă şi m a i
O p t i n a u n e i nevoitoare: î m i descrii c u sinceritate
puternică şi, mai mult decât acestea, este mai
nevoinţele tale tainice, pentru care nu ai luat
durabilă, c h i a r d a c ă la înfăţişare o a m e n i i p a r slabi.
b i n e c u v â n t a r e , dar nevoinţele săvârşite d u p ă propria
D a t o r i t ă postului şi înfrânării, nici trupul nu se m a i
v o i e s u n t şi primejdioase, şi v ă t ă m ă t o a r e de suflet.
răzvrăteşte atât, nici s o m n u l nu m a i biruie atât, iar
D a c ă acest lucru este b u n , atunci de ce este tăinuit de
g â n d u r i l e deşarte p ă t r u n d m a i p u ţ i n în m i n t e şi
părintele d u h o v n i c ? Ia s e a m a ! Ai un singur suflet şi
cărţile duhovniceşti s u n t citite m a i cu plăcere şi sunt
un singur cuget? Există primejdia de a-1 v ă t ă m a şi pe
înţelese m a i b i n e (Sfântul A m b r o z i e d e l a O p t i n a ) .
unul, şi pe celălalt; iar cursele vrăjmaşului sunt
pretutindeni, se înţelege, sub înfăţişarea b i n e l u i şi a 890. întrebare: Este de folos sufletului să citim
folosului sufletesc. V ă d că ai căzut în c u r s a căutării în primejdii psalmul 90?
desăvârşirii, uitând desăvârşirea pocăinţei!

234 235
 R ă s p u n s : M u l t e e x e m p l e n e arată c ă citirea c u citiţi iarăşi p â n ă c â n d aceasta va trece şi, d a c ă va v e n i
credinţă a p s a l m u l u i " C e l ce locuieşte în ajutorul îi iarăşi, iarăşi să citiţi din E v a n g h e l i e sau, în locul
a p ă r ă pe cei ce îl citesc de m u l t e primejdii, iar d a c ă acesteia, să faceţi c â n d sunteţi singuri câte 33 de
cineva, ca să nu îl uite, cu credinţă în ajutorul lui metanii mari în amintirea vieţii pământeşti a
D u m n e z e u poartă la sine acest p s a l m scris, nu există Mântuitorului".
n i m i c r ă u în acest lucru. Un ofiţer avea la gât icoana
893. întrebare: Au caracterele importanţă
Sfântului N i c o l a e cu acest p s a l m scris: glonţul a
înaintea lui Dumnezeu?
străpuns tunica, a ajuns la hârtiuţă, însă nu a v ă t ă m a t
nici icoana, nici hârtiuta. Răspuns: Să ştiţi: caracterele au i m p o r t a n ţ ă
n u m a i d u p ă j u d e c a t a o m e n e a s c ă şi de a c e e a fie sunt
891. întrebare: Deseori auzim cum cei lăudate, fie s u n t dojenite; însă d u p ă j u d e c a t a lui
necredincioşi iscodesc cele nepătrunse: cum este
D u m n e z e u , caracterele, ca trăsături fireşti, nu sunt
Dumnezeu în trei Persoane, unde se află iadul şi
nici încurajate, nici dojenite; D o m n u l se uită la b u n a
multe altele asemănătoare acestora. Ce să facem?
intenţie şi la silirea spre bine şi preţuieşte
Răspuns: După cuvântul Sfântului Ioan î m p o t r i v i r e a faţă de patimi, chiar d a c ă o m u l uneori,
Scărarul, este m a r e n e n o r o c i r e să i s c o d i m judecăţile din pricina neputinţei, este biruit de ceva. Şi iarăşi
cele n e p ă t r u n s e ale lui D u m n e z e u şi cine îndrăzneşte lucrul acesta este j u d e c a t n u m a i d e El, Singurul C a r e
să facă acest lucru duce lipsă de s m e r e n i e şi dă ştie tainele inimii, conştiinţa o m u l u i , p u t e r e a lui
dovadă de trăsătura opusă, adică de mândrie. firească spre bine şi împrejurările de care este
E v a n g h e l i a î n c e p e şi se termină cu acelaşi lucru: înconjurat acesta.
„pocăiţi-vă!". D a r n o i n e l e n e v i m s ă f a c e m p o c ă i n ţ ă
894. întrebare: în timpul rugăciunii mă
şi în locul acesteia ne a p u c ă m să i s c o d i m c e e a ce este
năpădeşte frica. Ce să fac?
mai presus de noi şi ceea ce nu ni se cere deloc.
R ă s p u n s : Frica ce vine în t i m p u l rugăciunii să o
892. întrebare: Cum să mă dezvăţ de fumat?
c o n s i d e r i ispită de la vrăjmaşul, care se străduieşte să
R ă s p u n s : Iată sfatul Sfântului A m b r o z i e de la îl a b a t ă de la rugăciune pe cel care îşi doreşte să se
Optina: „vă sfătuiesc să folosiţi î m p o t r i v a acestei roage. C â n d începi rugăciunea, s ă t e îngrădeşti c u
patimi un leac duhovnicesc: să vă spovediţi în s e m n u l crucii şi să continui să te rogi. Cu timpul,
a m ă n u n t de toate păcatele săvârşite de la şapte ani şi p r i n m i l a lui D u m n e z e u , te vei izbăvi de această
p â n ă în prezent, să vă împărtăşiţi cu Sfintele Taine, ispită d a c ă te vei m â n i a m a i puţin pe ceilalţi şi te vei
să citiţi în fiecare zi stând în picioare câte un capitol abţine de la j u d e c a r e a altora.
sau m a i m u l t din Evanghelie; iar c â n d v i n e ispita, să

236 237
 895. întrebare: Care sunt mai rele: datoriile sau Răspuns: D e fiecare dată c â n d î n c e p să se
păcatele? î n m u l ţ e a s c ă î n n o i gândurile p ă t i m a ş e , s ă t r â n t i m î n
R ă s p u n s : Datoriile sunt m a i rele decât păcatele: mijlocul lor c h e m a r e a D o m n u l u i n o s t r u Iisus Hristos
p e n t r u p ă c a t e te pocăieşti şi D u m n e z e u te iartă, d a r şi a t u n c i le v o m v e d e a imediat d i s p ă r â n d ca fumul în
p e n t r u datorii eşti chinuit n u n u m a i î n viaţa aceasta, văzduh.
d a r şi în viaţa viitoare. î n s ă de acest lucru să ne 899. întrebare: Când se întunecă mintea şi
izbăvească Domnul. rămâne fără rod?
896. întrebare: Cum să îndurăm ispitele astfel R ă s p u n s : M i n t e a se î n t u n e c ă şi r ă m â n e fără r o d
încât să-i fie de folos sufletului? atunci când cel ce doreşte să se mântuiască
Răspuns: Dacă cineva va îndura ispita cu (îndeosebi monahul) fie poartă discuţii despre
răbdare, ea va trece fără să-l vatăme; iar d a c ă el se va lucruri lumeşti, fie discută în g â n d cu sine însuşi
m â h n i , va cârti şi va învinui pe altul, făcând p e n t r u despre ele, fie trupul şi m i n t e a lui se îndeletnicesc în
sine ispita m a i grea, nu va face decât să se c h i n u i e şi chip deşert cu ceva material, fie se dedă
nu va d o b â n d i folos, ci pagubă; căci ispitele sunt deşertăciunilor. A t u n c i pierde i m e d i a t înflăcărarea,
foarte folositoare pentru cel care le î n d u r ă fără z d r o b i r e a de inimă, îndrăzneala către D u m n e z e u şi
cârtire. v e d e r e a lui D u m n e z e u . C u cât m a i atent n e p ă z i m
m i n t e a , c u atât m a i m u l t n e l u m i n ă m . Ş i c u cât
897. întrebare: Ce sunt călugărul „exterior" şi
suntem mai neglijenţi, cu atât mai mult ne
călugărul „lăuntric"?
întunecăm.
Răspuns: Cel ce s-a lepădat de toate cele
900. întrebare: Ce folos dobândeşte creştinul din
lumeşti, de e x e m p l u de femeie, avere şi celelalte, 1-a
pomenirea morţii?
făcut c ă l u g ă r p e o m u l exterior, d a r p e cel interior
î n c ă n u . C ă l u g ă r adevărat este cel care s-a l e p ă d a t de Răspuns: Din această p o m e n i r e iau naştere
toate g â n d u r i l e p ă t i m a ş e şi de o m u l lăuntric, adică l e p ă d a r e a de griji şi de toate deşertăciunile, p a z a
de c u g e t u l său. Pe o m u l exterior, oricine voieşte, îl m i n ţ i i şi r u g ă c i u n e a neîncetată, nelipirea de trup,
p o a t e face u ş o r călugăr, d a r n u p u ţ i n ă n e v o i n ţ ă s e l e p ă d a r e a de p ă c a t şi aproape orice virtute izvorăşte
c e r e în a-1 face călugăr pe o m u l interior. din ea. De aceea, să fie p o m e n i r e a morţii la fel de
nedespărţită de n o i p r e c u m ne este şi suflarea.
898. întrebare: Ce să fac când se înmulţesc în
mine gândurile întinate? 901. întrebare: îi putem cerceta pe bolnavii care
nu cred în Dumnezeu?

238 239
 R ă s p u n s : îi p u t e m cerceta pe bolnavii de alte R ă s p u n s : Să le ardeţi în s o b a bisericii. D a r , d a c ă
credinţe, c h i a r şi pe cei necredincioşi, n u m a i d a c ă nu de la o i c o a n ă v e c h e p o a t e fi folosit l e m n u l , ea p o a t e
există v r e u n pericol p e n t r u suflet. în caz contrar, să fi reînnoită s a u se p o a t e picta o n o u ă icoană.
nu mergeţi!
906. întrebare: Putem scrie numele unui
902. întrebare: Cum să se apere cei credincioşi sinucigaş pe pomelnic şi să ne rugăm pentru odihna
de rătăciri? sufletului lui?

R ă s p u n s : Apostolul Pavel d ă u n singur răspuns: R ă s p u n s : în pravilele bisericeşti nu există nici

trebuie să ne ţinem de învăţătura propovăduită. u n t e m e i p e n t r u acest lucru, d e o a r e c e p e r s o a n e l e
A c e s t r ă s p u n s se află în toate epistolele lui. lipsite de î n m o r m â n t a r e a creştină, de obicei, sunt
lipsite şi de rugăciunile Bisericii. In g e n e r a l sunt
903. întrebare: Nu mă pot îndrepta deloc. Ce să
lipsiţi de rugăciunile Bisericii cei de alte credinţe, cei
fac?
n e b o t e z a ţ i , cei ce au m u r i t în n e c r e d i n ţ ă (Sfântul
Răspuns: Ce să faci? Tot timpul suntem T e o f a n Zăvorâtul) şi femeile ce au m u r i t în t i m p u l
n e î n d r e p t a ţ i înaintea lui D u m n e z e u . T r e b u i e să ne avortului (deoarece nu au reuşit să se căiască pentru
r u g ă m p e n t r u acest lucru. Ştii ce scrie în viaţa acest p ă c a t ) .
Sfântului M a c a r i e cel M a r e : „ C u înfocare trebuie să
907. întrebare: Cum să înţelegem corect Sfânta
s t r i g ă m către D u m n e z e u ca El să se milostivească de
Scriptură?
n o i şi să ne ajute, pentru că noi, p r i n puterile noastre
ş i p r i n n o i înşine, n u p u t e m face n i m i c bun. D a r d a c ă R ă s p u n s : Sfânta Scriptură o p o t înţelege corect
ne vom ruga mai des, dacă îl vom sâcâi pe n u m a i cei curaţi la inimă. Ei pricep v o i a şi intenţia lui
Dumnezeu, dacă vom striga cu înfocare şi cu Dumnezeu exprimate în Scriptură, iar pentru
s m e r e n i e m a r e , D o m n u l n e v a ajuta" (Sfântul Iosif d e o a m e n i i cu i n i m a necurăţită de p ă c a t e , ea le este
la Optina). piatră de poticnire. De aceea trebuie să-i citim pe
Sfinţii Părinţi, căci ei, în operele lor, ne explică sensul
904. întrebare: Ce să fac de vreme ce nu ştiu
Sfintei Scripturi.
dacă am fost botezat sau nu în copilărie?
908. întrebare: Cine sunt cei care se căiesc în
Răspuns: Trebuie să fii botezat, dar să se
mod făţarnic?
folosească formula: „ D a c ă nu a fost b o t e z a t " . . .
R ă s p u n s : Se căieşte în m o d făţarnic: 1) cel ce
905. întrebare: Ce să facem cu icoanele vechi,
r ă m â n e în d u ş m ă n i e şi nu voieşte să se î m p a c e cu
deteriorate, cu prescurile stricate şi cu artosul
d u ş m a n u l său; 2) hoţul, atunci c â n d nu v o i e ş t e să
alterat?
240 241
înapoieze cele furate; 3) oricine îşi tăinuieşte 913. întrebare: Ce rugăciune este mai bine să
fărădelegea înaintea părintelui d u h o v n i c ; 4) oricine rostim atunci când ne aflăm în primejdie?
nu voieşte să se lepede de deprinderile p ă c ă t o a s e . R ă s p u n s : C e l m a i b i n e este s ă r o s t i m r u g ă c i u n e a
909. întrebare: Le putem împărtăşi celorlalţi „Tatăl n o s t r u " î n toate situaţiile care n e p u n viaţa î n
tainetenoastre şi îi putem primi pe toţi la noi? primejdie şi ne a m e n i n ţ ă chiar cu m o a r t e a .

R ă s p u n s : A e x p u n e tainele m â n t u i r i i înaintea 914. întrebare: Pot vizita ortodocşii, îndeosebi

oricărui om pe care-l intâlnim şi a-i p r i m i în e g a l ă slujitorii altarului, o moschee?
m ă s u r ă p e toţi o a m e n i i care n u a u nici viaţă curată, R ă s p u n s : C a episcop, n u a m dreptul s ă vizitez
nici raţiune sănătoasă ar î n s e m n a să v ă r s ă m într-un moscheile turceşti (Mitropolitul Pitirim al
v a s n e c u r a t m i r de m u l t preţ. Petrogradului).
910. întrebare: Ce trebuie să facem atunci când 915. întrebare: Ce este blândeţea falsă?
ne apar gânduri care ne laudă?
R ă s p u n s : Este b l â n d e ţ e a făţarnică, prefăcută,
R ă s p u n s : C â n d vrăjmaşul n e insuflă g â n d u r i d e p e n t r u slava din partea o a m e n i l o r şi este arătată
laudă la adresa noastră, trebuie să ne amintim p e n t r u un timp. î n s ă aceasta este n e p l ă c u t ă lui
păcatele de dinainte p e n t r u a ne smeri. D u m n e z e u şi v ă t ă m ă t o a r e de suflet p e n t r u o m .
911. întrebare: Mă chinuie gândul: „Oare mă va 916. întrebare: Ce înseamnă „discuţia cu
ierta Domnul?" sufletul"?
R ă s p u n s : î m i scrii: „Oare m ă v a ierta D o m n u l ? " R ă s p u n s : T r e b u i e n e a p ă r a t ca în fiecare zi să ne
A c e s t a este un g â n d diavolesc, care te sperie potrivit r e t r a g e m câtva timp p e n t r u a cugeta la faptul că ni se
răutăţii lui. Să nu-l asculţi. Nu există p ă c a t c a r e să a p r o p i e deja ceasul în care sufletul n o s t r u trebuie să
î n t r e a c ă milostivirea lui D u m n e z e u ( S c h i m o n a h u l se despartă de trup - şi ce soartă îl aşteaptă d u p ă
Ioan). ieşirea din trup? O a s e m e n e a cugetare, o a s e m e n e a
912. întrebare: Ce să facem când supărăm pe „discuţie c u sufletul" n e d e t e r m i n ă s ă n e g â n d i m l a
cineva? sufletul nostru şi la nimicnicia tuturor celor
p ă m â n t e ş t i , a celor trecătoare şi să ne î n d r e p t ă m cu
R ă s p u n s : Preasfinţitul I n o c h e n t i e H e r s o n s k i era
d u h u l spre cele cereşti.
sensibil şi se p u t e a supăra pe cineva, şi p u t e a şi el
însuşi să supere pe cineva: în asemenea cazuri 917. întrebare: Putem lua ceva de la cineva dacă
stingea n e m u l ţ u m i r e a c u daruri. ni se dă?

242 243
 R ă s p u n s : Poţi şi să primeşti. Acesta este şi un R ă s p u n s : Este osteneala pe care o săvârşeşti cu
s e m n a l s m e r e n i e i , p r e c u m s p u n e avva D o r o t e i , dar, i n i m a ta, ca ea să-i ierte pe vrăjmaşi, să nu se r ă z b u n e
d a c ă n u a i nevoie, atunci, desigur, este m a i b i n e s ă nici m ă c a r c u gândul, s ă răsplătească p e n t r u r ă u c u
n u iei. bine.

9 1 8 . întrebare: Prin ce greşim atunci când citim 922. întrebare: Care mânie este dreaptă?
despre oamenii sfinţi?
R ă s p u n s : M â n i a este dreaptă în c a z u l în care
R ă s p u n s : Foarte des greşim c â n d g â n d i m c ă este îndreptată spre păcat, spre fărădelege, spre
o a m e n i i sfinţi, viaţa ascetică sunt ceva d e p ă r t a t de î n c ă l c a r e a legii şi apare în n o i în m o d firesc ca
noi, l a c a r e n u p u t e m ajunge. Prin acest l u c r u n e p r o d u s al râvnei p e n t r u slava lui D u m n e z e u , fiind
m ă r g i n i m singuri. In falsa noastră s m e r e n i e s o c o t i m însoţită nu de u r ă sau de răutate, ci de iubire deplină
că sfinţenia este destinul n u m a i al unora, însă viata şi de c o m p ă t i m i r e faţă de aproapele şi a v â n d un
sfântă, curăţirea sufletului sunt datoria fiecăruia singur ţel: să-l m â n t u i a s c ă pe cel păcătos. „ D a c ă
dintre n o i . cineva se m â n i e pe drept, p e n t r u m u s t r a r e şi din
râvnă duhovnicească, acela să nu fie osândit"
919. întrebare: De ce unii oameni duhovniceşti
(Fericitul Teofilact al Bulgariei), iar orice altă m â n i e
nu îi poftesc pe ceilalţi să şadă pe patul lor?
să fie osândită cu fermitate.
R ă s p u n s : D a , o a m e n i i c u adevărat înţelepţi n u
sfătuiesc pe oricine să şadă pe patul lor p e n t r u a nu fi 923. întrebare: Sunt plăcute lui Dumnezeu

influenţaţi în rău de o a m e n i i respectivi. faptele bune săvârşite din constrângere?

920. întrebare: De la ce vârstă trebuie să R ă s p u n s : Orice fel de constrângere, chiar d a c ă

înceapă copiii să postească? are s c o p u l de a-1 d e t e r m i n a pe om să săvârşească

binele, necondiţionat, este interzis de Biserică,
Răspuns: Nu există regulă. Insă în fiecare deoarece constrângerile irită şi învârtoşează
familie cu adevărat creştină, p r o b l e m a aceasta se caracterul o m u l u i , neaducându-i nici un folos celui
r e z o l v ă foarte simplu: postesc părinţii, postesc şi constrâns, căci binele săvârşit de n e v o i e nu este
copiii şi, d a c ă s u n t sănătoşi, î n c e p să p o s t e a s c ă de la virtute creştină.
o vârstă foarte fragedă.
9 2 4 . întrebare: De ce se clatină credincioşii?
921. întrebare: Care este cea mai importantă
osteneală în viaţa duhovnicească? R ă s p u n s : Şi pe cei credincioşi îi clatină vorbele
necredincioşilor din pricină că cei credincioşi,
m u l ţ u m i n d u - s e cu simpla credinţă, nu îşi explică

244 245
temeiurile credinţei (adică nu citesc cărţi sfinte, nu-i R ă s p u n s : C u n u n i a c u u n sectant este posibilă
î n t r e a b ă d e s p r e credinţă pe credincioşii înţelepţi, n u m a i în c a z u l trecerii acestuia la ortodoxie.
p r i c e p u ţ i şi citiţi). Vorbele necredincioşilor îi iau prin
929. întrebare: Ne putem ruga pentru un
surprindere, de aceea se şi clatină (Sfântul Teofan
binefăcător creştin de alt cult, putem cinsti memoria
Zăvorâtul).
lui?
925. întrebare: Cum să îşi schimbe omul numele
Răspuns: In toate cazurile în care apare
dacă la botez i-a fost dat un altul greşit (de exemplu:
î n t r e b a r e a d e s p r e p o m e n i r e a o r t o d o x ă a u n u i creştin
neortodox sau nume bărbătesc pentru fată)?
de alt cult, ar trebui să a m i n t i m că mitropolitul
R ă s p u n s : P e r s o a n a căreia trebuie să i se s c h i m b e Filaret al M o s c o v e i nu a negat posibilitatea unei
n u m e l e să se spovedească şi să se î m p ă r t ă ş e a s c ă cu a s e m e n e a p o m e n i r i , însă a p u s d o u ă condiţii pentru
Sfintele Taine, iar în timpul spovedaniei şi al săvârşirea ei: să nu fie publică (adică p o m e n i r e a să
î m p ă r t ă ş a n i e i să i se dea un n u m e n o u (Mitropolitul fie făcută n u m a i acasă) şi cel răposat să fi fost lipsit în
Filaret al M o s c o v e i ) . t i m p u l vieţii de dispreţ faţă de credinţa şi Biserica
926. întrebare: Ce trebuie să ştim atunci când îi ortodoxă.
ducem pe copii la biserică? 930. întrebare: Se cuvine să ne riscăm viaţa sau
R ă s p u n s : Atunci c â n d îi d u c e m pe copii la trebuie să ne păzim de o moarte timpurie?
biserică, trebuie să s u p r a v e g h e m atent purtarea lor şi Răspuns: Atunci când Dumnezeu nu ne
să nu-i l ă s ă m să-i împiedice cu ţipătul şi alergătura h o t ă r ă ş t e î n chip vădit m o a r t e a s a u c â n d m o a r t e a
lor pe cei m a r i care se roagă. n o a s t r ă nu-i a d u c e folos nici credinţei, nici Bisericii,
927. întrebare: De ce ne sfătuiesc asceţii să ne nici aproapelui, nici societăţii, p u t e m crede, oare, că
concentrăm în noi înşine? D u m n e z e u , C e l c e „ n u voieşte m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i " ,
le doreşte o a m e n i l o r o m o a r t e timpurie? C i t i m că
R ă s p u n s : Creştinului i se cere să se c o n c e n t r e z e
Sfântul A t a n a s i e cel M a r e a fugit de m u l t e ori de
în sine însuşi pentru a nu fi distras de l u m e şi a nu fi
prigonitorii care îi c ă u t a u moartea. Sfântul Policarp
împrăştiat din pricina mulţimii lucrurilor şi
al S m i r n e i a ieşit d i n templul care a m e n i n ţ a să se
fenomenelor înconjurătoare, şi pentru a face
p r ă b u ş e a s c ă şi care d u p ă ieşirea lui i-a doborât pe
rugăciuni scurte sau a se îndeletnici cu m e d i t a ţ i a
mulţi. I n s u ş i D o m n u l le-a poruncit ucenicilor Săi să
dumnezeiască.
n u s e e x p u n ă primejdiei m a i înainte d e v r e m e şi,
928. întrebare: Poate cununa preotul un ortodox c â n d v o r fi alungaţi dintr-un oraş, să fugă în altul.
cu un catolic, luteran şi, în general, cu un sectant?
246 247
 931. întrebare: Care sunt cele mai importante 9 3 4 . întrebare: Cum să privim spiritismul?
bunuri duhovniceşti?
R ă s p u n s : Spiritismul este lucrarea diavolului.
Răspuns: Cele mai importante bunuri Prin u r m a r e , şi c h e m a r e a spiritelor este diavolească
d u h o v n i c e ş t i pe care ni le-a dăruit D u m n e z e u în şi î n c h i n ă t o a r e la diavoli.
Biserică s u n t credinţa, rugăciunea, spovedania şi
9 3 5 . întrebare: Este ziditor de suflet să cântăm
î m p ă r t ă ş a n i a cu Sfintele T a i n e . La fel de i m p o r t a n t e
acasă cântări duhovniceşti?
s u n t postul şi binefacerile faţă de a p r o a p e l e (Sfântul
Ioan de Kronstadt). R ă s p u n s : Desigur, este ziditor de suflet. D e c â t
s ă c â n t ă m c â n t e c e lumeşti, pătimaşe, m a i b i n e s ă
932. întrebare: Trebuie neapărat ca toţi să avem
c â n t ă m cântări duhovniceşti. C i t i m în viaţa Sfântului
un îndrumător pentru viaţa duhovnicească? Nu este
D i m i t r i e de R o s t o v că la p o r u n c a lui, în ultimele
de ajuns, aşa cum spun unii, să citim cărţi
ceasuri ale vieţii, i s-au cântat cântări duhovniceşti.
duhovniceşti?
A c e s t lucru arată î n s e m n ă t a t e a lor p e n t r u zidirea
Răspuns: C â n d v r e m să-i î n v ă ţ ă m pe copiii sufletească. Cântări p r e c u m „ T u eşti D u m n e z e u l
noştri carte, de ce îi d ă m la şcoală şi angajăm m e u , I i s u s e " şi „Iisuse al m e u p r e a i u b i t " s u n t cântări
profesori care tâlcuiesc ceea ce este scris în cărţi? care î n t o t d e a u n a pot a d u c e h r a n ă inimii şi minţii.
Ce-ar fi d a c ă le-am da n u m a i cărţile şi m a n u a l e l e şi i-
936. întrebare: Cum îi priveşte Biserica pe copiii
am lăsa să înveţe singuri, fără profesori? Şi acest
născuţi din părinţi necununaţi?
l u c r u îl f a c e m p e n t r u studierea ştiinţelor în decursul
a câtorva ani, cu toate că ştiinţele sunt de folos n u m a i R ă s p u n s : în Biserica O r t o d o x ă fiecare p e r s o a n ă
în această viaţă scurtă, trecătoare. Cât de mult este apreciată d u p ă valoarea ei morală, iar nu d u p ă
dispreţuiesc o a m e n i i sufletul cel n e m u r i t o r atunci p ă c a t e l e părinţilor ei, chiar dacă aceste p ă c a t e apasă
când spun că nu au nevoie de îndrumător pentru într-un anumit fel asupra acesteia. Dumnezeu
viaţa duhovnicească! (Stareţul Alexandru lucrează pedagogic, pedepsindu-i pe părinţi prin
Ghetsimanski). încercările copiilor lor. Oricum, Taina Sfântului
B o t e z şterge păcatele celui botezat, indiferent dacă
933. întrebare: Ce dobândeşte creştinul când
părinţii acestuia sunt sau nu cununaţi.
citeşte cărţile Sfinţilor Părinţi?
937. întrebare: Care este semnul distinctiv al
R ă s p u n s : A t u n c i când citim aceste cărţi, sfinţii
omului duhovnicesc?
discută cu n o i şi, prin scrierile lor, ne p o v ă ţ u i e s c şi
vorbesc c u noi.

248 249
 941. întrebare: Interdicţia episcopului care nu
Răspuns: O m u l d u h o v n i c e s c este o c u p a t c u
este potrivită cu voia lui Dumnezeu atrage după sine
D u m n e z e u şi m a i puţin se îndeletniceşte cu lucrurile
pierderea harului pentru cei pedepsiţi?
lumeşti.
R ă s p u n s : N u m a i acea interdicţie a episcopului
938. întrebare: Ce folos îi aduce sufletului
care este potrivită cu voia lui D u m n e z e u atrage d u p ă
păstrarea multor icoane în casă?
sine p i e r d e r e a harului. Iar dacă nu se î n t â m p l ă aşa,
R ă s p u n s : Cu cât m a i m u l t se află în c a m e r e l e nu n u m a i că harul nu se ia şi nu se d e p ă r t e a z ă de la
n o a s t r e i c o a n e frumoase, i m a g i n i şi tablouri sfinte, cei pedepsiţi, ci însăşi viaţa bisericească d o v e d e ş t e că
portrete ale persoanelor duhovniceşti, fotografii ale toate aceste acţiuni nu sunt acceptate de Biserică
m ă n ă s t i r i l o r şi bisericilor, cu atât m a i folositor va fi chiar d a c ă ar fi săvârşite de sinoade bisericeşti sau de
p e n t r u sufletul nostru, cu atât m a i u ş o r îi va fi să înşişi patriarhii şi episcopii ortodocşi.
lupte cu n e c u r ă ţ i a lui, cu atât m a i u ş o r îi va fi să
b i r u i a s c ă patimile, încercările şi ispitele, cu atât m a i 942. Intrebare: Ce folos dobândeşte omul pentru
sufletul său din citirea cărţilor sfinte?
u ş o r îi va fi să ajungă sus. Şi invers: imaginile urâte,
i m o r a l e , v o r p u n e sufletul î n contact c u p u t e r e a R ă s p u n s : Datorită citirii cu atenţie a Sfintelor
î n t u n e c a t ă . Pe acestea nici nu trebuie să le ţină o m u l Scripturi - s p u n Sfinţii Părinţi - , viaţa o m u l u i se
în casă, ci trebuie să le ferească de această urâţenie pe î n d r e p t e a z ă , sufletul de p a t i m i se curăţeşte, m i n t e a
toate acele suflete care s-ar p u t e a uita v r e o d a t ă la ele. se l u m i n e a z ă şi i n i m a se aprinde de dragoste pentru
Dumnezeu.
939. întrebare: Care este cea mai importantă
pomenire pentru cei răposaţi? 943. întrebare: Cu ce cugetări îl biruieşte
sufletul pe vrăjmaşul nevăzut şi se păzeşte de el?
R ă s p u n s : P r o s c o m i d i a este cea m a i i m p o r t a n t ă
p o m e n i r e , căci părticelele scoase p e n t r u răposaţi se R ă s p u n s : C u şase cugetări: l a D u m n e z e u , l a
afundă în sângele lui Hristos şi prin această m a r e pătimirile lui Hristos, la ceasul ieşirii n o a s t r e din
jertfă se curăţesc păcatele. trup, la ziua judecăţii, la chinul veşnic şi la viaţa
veşnică. Astfel, sufletul dreptului îl biruie pe vrăjmaş
940. întrebare: Când citim locurile din Psaltire
şi aşa se păzeşte de el.
unde se vorbeşte despre vrăjmaşi, despre ce vrăjmaşi
este vorba? 944. întrebare: Ce este virtutea trezviei?

Răspuns: Trebuie să înţelegem vrăjmaşii R ă s p u n s : A c e a s t a este m a i întâi de toate atenţia

nevăzuţi: duhurile cele rele şi viclene, care ne c h i n u i e î n c o r d a t ă faţă de suflet, autoanaliza p e r m a n e n t ă a
cu gândurile p ă c ă t o a s e şi ne î n d e a m n ă la păcat. propriei stări sufleteşti, atenţia faţă de conştiinţă, faţă

250 251
de propriile fapte, cuvinte, gânduri, priviri, o c u p ă cu ei înşişi, ci află păcatele nu ale lor, ci ale
constatarea ispitelor. Sfântul I o a n de K r o n s t a d t a altora; c â n d vorbesc în deşert şi c â n d află tainele
s p u s d e s p r e sine: în neîncetatele ispite lăuntrice a vecinilor. Sfinţii Părinţi s p u n că această curiozitate
trebuit să-mi îndrept în p e r m a n e n ţ ă atenţia spre este m a r e l e p ă c a t d i n pricina căruia a pierit Eva.
interiorul m e u p e n t r u a v e d e a atacurile vrăjmaşilor P r e o t u l P a v e l Florenski a scris: „ O s â n d i m l ă c o m i a
lăuntrici şi a-i alunga cu rugăciunea c e a tainică. c â n d este v o r b a d e m â n c a r e . D a r d e c e n u o s â n d i m î n
acest c a z l ă c o m i a cu privire la cunoştinţele lumeşti
945. întrebare: Lucrează duhul cel rău prin
(noutăţi, literatură laică, politică şi altele) şi nu o
oamenii răi?
socotim patimă?!". A înfrâna lăcomia faţă de
Răspuns: Vrăjmaşul mântuirii îi foloseşte pe cunoştinţe este o virtute a s e m ă n ă t o a r e celei care
„unii o a m e n i ca pe nişte instrumente ale răutăţii l u i " c o n s t ă în a p u n e frâu poftelor trupului. Pe lângă
(Stareţul A r s e n i e Athonitul). aceasta, pierdem timp preţios şi puteri pentru
946. întrebare: Orice ştiinţă este mântuitoare d o b â n d i r e a înţelepciunii.
pentru suflet? 947. întrebare: Spuneţi-ne ce ne este îngăduit în
Răspuns: Nu orice ştiinţă este plăcută lui caz de nevoie?
D u m n e z e u şi mântuitoare p e n t r u suflet. Ştiinţa este R ă s p u n s : Sfântul T i h o n de Z a d o n s k s p u n e că,
sfântă atunci c â n d o m u l află despre D u m n e z e u şi d a c ă de n e v o i e u n u i om flămând i s-ar î n t â m p l a să
d e s p r e îndatoririle lui faţă de El d i n c u v â n t u l lui m ă n â n c e chiar şi carne de cal mort, nu ar păcătui. în
Dumnezeu: să Te cunoască pe Tine, adevăratul caz de nevoie, Biserica le î n g ă d u i e preoţilor să
D u m n e z e u ; c â n d află, de a s e m e n e a , despre taina
săvârşească liturghia acasă (sau în p ă d u r e ) în v r e m e
sufletului său pentru mântuirea lui, cum să-şi
de p r i g o a n ă ; să p r o h o d e a s c ă în lipsa celor răposaţi;
b i r u i a s c ă patimile, c u m să-şi m â n t u i a s c ă sufletul. Nu
să-i î m p ă r t ă ş e a s c ă pe bolnavii care au vărsături d o a r
este p ă c a t să c u n o a ş t e m potrivit c h e m ă r i i n o a s t r e un
cu o m i c ă părticică (Sfântul Dimitrie de R o s t o v s p u n e
m e ş t e ş u g , o meserie. D a r există şi o ştiinţă p ă c ă t o a s ă
că şi în c e a m a i m i c ă părticică se află Hristos întreg);
- curiozitatea. Aceasta are loc, de e x e m p l u , atunci
m i r e n i i drept-credincioşi pot să-i b o t e z e pe mirenii
c â n d o a m e n i i insistă să afle c e v a despre soarta lor
n e b o t e z a ţ i (în cazul primejdiei de m o a r t e ) ; să r e d u c ă
a l e r g â n d la vrăjitori, la spiritişti, ghicind d u p ă hărţi
p o s t u l p e n t r u femeile însărcinate, p e n t r u cele ce
şi stele şi aşa m a i departe; c â n d află din cărţi
a l ă p t e a z ă şi p e n t r u cei ce se află la m u n c i grele; celor
necredinţa primejdioasă sufletului, dragostea
neputincioşi, celor bolnavi şi celor bătrâni să le
n e c u r a t ă ; c â n d vor să afle tainele celor apropiaţi, fără
î n l o c u i a s c ă făgăduinţa făcută lui D u m n e z e u în faţa
a fi obligaţi să facă acest lucru; c â n d sufletul lor nu se
d u h o v n i c u l u i cu altă făgăduinţă şi aşa m a i departe.
252 253
 948. întrebare: Cum să-i educăm pe copii?
stau, se r o a g ă lui D u m n e z e u , dar copiilor nu le
Răspuns: Sfântul Episcop Teofan Zăvorâtul acordă atenţie deloc. Nu le interesează dacă ei
s p u n e : n e p ă s a r e a faţă de copii este cel m a i m a r e aleargă p e l â n g ă ele s a u d a c ă stau c u spatele l a
dintre toate păcatele şi în el se află n e c r e d i n ţ a în cel sfintele i c o a n e şi îi cercetează pe cei de alături. C e a
m a i m a r e grad... O m a m ă , luată la un m o m e n t dat în m a i m a r e b o g ă ţ i e pe care le-o p u t e m da copiilor
l u m e a d e dincolo d e m o r m â n t , este j u d e c a t ă m a i noştri este a c e e a de a-i e d u c a bine.
m u l t p e n t r u fiul ei decât p e n t r u propriile păcate...
949. întrebare: I se iartă păcatele celui păcătos
C o p i i l o r trebuie să li se ierte uşurătatea şi neatenţia,
dacă el nu îşi spune la spovedanie rugăciunile şi
dar nu şi răutatea şi viclenia... D e s e o r i părinţii se t e m
păcatele?
să-i facă pe copii să plângă, chiar şi d u p ă ce aceştia
greşesc, şi m a i târziu sunt nevoiţi ei înşişi să p l â n g ă R ă s p u n s : E s t e d e neînţeles practica u n o r preoţi
din p r i c i n a copiilor lor... în educaţie nu este n e v o i e de a rosti r u g ă c i u n e a de dezlegare fără să asculte
nici de b l â n d e ţ e prea m a r e , nici de asprime. Este spovedania. Aceasta î n s e a m n ă prefacerea Sfintelor
n e v o i e d e înţelepciune... N u este înţelept c e l care ştie Taine în magie: preotul rosteşte rugăciunea de
să p e d e p s e a s c ă , ci cel care ştie să-i p r e v i n ă pe copii dezlegare şi, gata, se crede că toate păcatele sunt
a s u p r a greşelilor... Nu-i lăsa fiului tău nici b o g ă ţ i e , iertate. E s t e m a r e păcat şi din partea celui ce se
nici aur, n i c i argint, ci lasă-i ştiinţa creştinismului; nu spovedeşte, şi din partea preotului, care desfiinţează
o c a s ă luxoasă, ci ştiinţa de a răbda; nu prieteni astfel Sfânta Taină. Se poate î n t â m p l a astfel î n c â t
vestiţi, ci prieteni buni, religioşi. Părinţii trebuie să-l p r e o t u l să spună: „Te iert şi te dezleg", iar D o m n u l
familiarizeze toată viaţa pe copil cu obiceiurile să spună: „Iar Eu te o s â n d e s c " .
Bisericii. D i n t r e acestea fac parte, d u p ă c u m ne arată 950. întrebare: Se poate lua taxă (bani) pentru
episcopul Teofan: aducerea deas_ă a copiilor la citirea psaltirii pentru cei răposaţi?
biserică, î n c h i n a r e a lor înaintea Sfintei Cruci, a
Sfintei Evanghelii, a icoanelor, î n s e m n a r e a d e a s ă cu R ă s p u n s : D a c ă începi să citeşti Psaltirea p e n t r u
semnul crucii, stropirea cu aghiasmă, tămâierea, cei răposaţi şi iei b a n i pentru acest lucru, nu foloseşte
î n s e m n a r e a cu crucea a leagănului, a h r a n e i şi a tot la n i m i c (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
ceea ce are legătură cu copiii, blagoslovenia 951. întrebare: Este bine să îl lauzi pe om în
preotului, maslurile... Se î n t â m p l ă ca m a m e l e să-şi faţă?
a d u c ă copiii la biserică, să-i î m p ă r t ă ş e a s c ă şi să nu le
R ă s p u n s : U n u l dintre Sfinţii Părinţi a spus că a
s p u n ă n i m i c î n prealabil nici despre D u m n e z e u , nici
lăuda este totuna cu a-i p u n e piedică celui ce se
d e s p r e locul şi m o t i v u l pentru care îi d u c acolo. Ele
grăbeşte (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

254
255
 9 5 2 . întrebare: Cum să socotim cuvintele O s â n d a şi starea a c e e a în care veţi fi m a i n e n o r o c i ţ i
sectanţilor potrivit cărora Hristos este cu ei? d e c â t orice nenorocit. A c u m v ă aflaţi e x a c t î n aceeaşi
situaţie în c a r e se afla şi i c o n o m u l . A c u ş i veţi fi
R ă s p u n s : D e p e limba lor s e a u d e d o a r „Hristos
părăsiţi, a d i c ă va v e n i m o a r t e a şi vă va p u n e într-o
este în noi, Hristos este în n o i " , dar în realitate nici o
situaţie a m a r n i c ă . N u v ă lăsaţi î n s e a m a nepăsării, n u
u r m ă a prezenţei L u i nu se v e d e în ei. O eretică
vă petreceţi timpul în zadar, ci vă îngrijiţi să
s p u n e , chipurile, că simte în ea harul. F ă r ă taine este
înlăturaţi n e n o r o c i r e a şi să vă asiguraţi viitorul.
cu n e p u t i n ţ ă să ai acest har, însă prin autoînşelare
C u m ? Prin binefaceri şi m i l o s t e n i i " (Sfântul Teofan
este posibil să crezi acest lucru.
Zăvorâtul).
9 5 3 . întrebare: Procedează corect cel care
tâlcuieşte Evanghelia după mintea lui? 9 5 5 . întrebare: Prin ce ne luptă în chip deosebit
d u h u l cel rău?
Răspuns: Sigur că nu procedează corect.
T r e b u i e să-i citească pe tâlcuitori - pe Sfinţii Bisericii, Răspuns: Vrăjmaşul luptă împotriva noastră

c u m este fericitul Teofilact al Bulgariei. C i n e citeşte prin gânduri, pervertind mintea şi inima şi

Evanghelia, dar tâlcuieşte strâmb cele citite, î m p o v ă r â n d u - l e cu patimile faţă de care ne î n r o b i m ,

răstălmăceşte Evanghelia. Unuia ca acesta iar p r i n descoperirea gândurilor înaintea stareţului

E v a n g h e l i a nu-i slujeşte spre folos şi faptul că ţine în d o b â n d i m iertare şi învăţătură d u h o v n i c e a s c ă despre

m â i n i E v a n g h e l i a n u î l izbăveşte d e o s â n d a p e n t r u c u m p u t e m birui lumea, trupul ş i p e diavol (Stareţul

n e c u n o a ş t e r e a adevărului. Ilarion).

954. întrebare: Cum să înţelegem din Evanghelie ...Dar în gândurile rele nu ni se c o n s i d e r ă nici
pilda Mântuitorului despre iconomul cel înţelept? u n p ă c a t atunci c â n d voinţa ş i m i n t e a n u c o n s i m t faţă
de ele şi, m a i mult, le urăsc şi nu le voiesc şi, chiar
R ă s p u n s : M â n t u i t o r u l s p u n e c a m aşa: „ V e d e ţ i d a c ă ele n e vin î n m i n t e , n o i l e d e p ă r t ă m .
c u m a p r o c e d a t acest i c o n o m ? Nu a î n c e p u t să se
tânguie, să se văicărească sau să aştepte ca 956. întrebare: Pot fi importante lucrările
n e n o r o c i r e a să se n ă p u s t e a s c ă cu toată greutatea pe nevăzute?

capul lui, ci îndată ce a aflat că îl ameninţă R ă s p u n s : F ă r ă lucru nu trebuie să fim nici o

n e n o r o c i r e a , s-a apucat de treabă şi a izbutit să o clipă. î n s ă există lucrări săvârşite în chip v ă z u t cu
înlăture. A ş a să izbutiţi şi voi să înlăturaţi principala trupul şi există lucrări tainice, n e v ă z u t e . Şi acestea
n e n o r o c i r e care v ă ameninţă. C a r e n e n o r o c i r e ? A c e e a sunt adevăratele lucrări. Prima dintre ele este
că sunteţi păcătoşi; iar pentru păcate, ce vă aşteaptă? p o m e n i r e a n e î n c e t a t ă a lui D u m n e z e u î m p r e u n ă cu

256 257
r u g ă c i u n e a inimii. Pe aceasta, n i m e n i nu o p o a t e cu n e p ă s a r e . La fel şi dintre cei ce s u n t p r e z e n ţ i în
vedea; totuşi, persoanele care au această stare Biserică: fie că cineva stă în picioare, fie că face
sufletească se află în lucrare î n c o r d a t ă neîncetată. Şi m e t a n i i , fie că p u n e o l u m â n a r e , fie că m ă n â n c ă o
acesta este singurul lucru de folos. prescură, d a c ă face aceste lucruri cu n e p ă s a r e , tot
atât de m u l t greşeşte şi aceleiaşi j u d e c ă ţ i se s u p u n e
957. întrebare: De ce este important să ne
(Sfântul Teofan Zăvorâtul).
închinăm?
960. întrebare: Cum să-l privim pe cel care nu se
R ă s p u n s : Creştinul fără s e m n u l crucii este ca
spovedeşte şi nu se împărtăşeşte cu Sfintele Taine?
ostaşul fără a r m ă . Vrăjmaşul îi poate face r ă u d u p ă
cum vrea. Cine îşi face semnul crucii, acela Il Răspuns: Să-ţi scrii pe inimă: cine se
mărturiseşte fără cuvinte pe D o m n u l Iisus Hristos, înstrăinează de Sfintele Taine, acela este fără har,
C a r e p e n t r u n o i a îndurat răstignirea şi m o a r t e a pe a d i c ă n u î l are p e D u h u l Sfânt. Iar cine n u î l are p e
c r u c e şi p r i n acestea ne-a răscumpărat. Cu s e m n u l D u h u l Sfânt, acela nu este al lui Hristos (Sfântul
crucii se sfinţesc toate tainele cele d u m n e z e i e ş t i şi tot T e o f a n Zăvorâtul).
cu el se săvârşeşte sfinţirea oricărui lucru n e c e s a r 9 6 1 . întrebare: De ce, vizitând mânăstirile,
vieţii. mulţi nu dobândesc folos duhovnicesc şi le
958. întrebare: Care este prima îndatorire a osândesc?
credinciosului faţă de Dumnezeu? R ă s p u n s : Să ştiţi că în fiecare m ă n ă s t i r e sunt
R ă s p u n s : P r i m a îndatorire a credinciosului este d o u ă feluri de viaţă: u n u l obişnuit, l u m e s c - călugării
să se curăţească de patimi p e n t r u a fi gata să intre în u m b l ă , vorbesc, m ă n â n c ă , b e a u , d o r m şi aşa m a i
biserica lui Dumnezeu Celui în trei ipostasuri departe; iar altul strict m o n a h a l , trăit în rugăciune,
(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul). post, citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u , meditaţii
d u m n e z e i e ş t i şi lupta cu patimile. La v e d e r e este
9 5 9 . întrebare: în ce constă evlavia faţă de
n u m a i primul, iar al doilea nu se vede şi este
Dumnezeu?
intenţionat ascuns, chiar şi de ai lor, nu n u m a i de cei
R ă s p u n s : Evlavia noastră trebuie să c o r e s p u n d ă străini, c u m sunteţi voi. N e v ă z â n d acest fel de viată,
nu v o l u m u l u i lucrărilor săvârşite, ci p e r s o a n e i lui puteţi trage concluzia: ce m o n a h i s m este acesta? Iată
D u m n e z e u , spre C a r e se îndreaptă. Fie că cineva de ce s u n t ocărâţi m o n a h i i şi m o n a h i i l e ! P e n t r u că
cădeşte, fie că citeşte şi cântă, fie că face altceva, d a c ă o a m e n i i v ă d n u m a i latura l u m e a s c ă a vieţii; iar pe
face aceste lucruri cu nepăsare, va fi judecat cea m o n a h a l ă , adevărată, nu o văd, ei aflându-se în
a s e m e n e a celor ce săvârşesc lucrarea lui D u m n e z e u

258 259
mănăstiri doar ca vizitatori (Sfântul Teofan aceasta r ă m â n e h r a n ă uscată. Este b i n e să i se lege
Zăvorâtul). c u i v a d e l i m b ă n u m e l e lui Iisus. D a r s e p o a t e , î n
9 6 2 . întrebare: Ne putem ruga fără carte de acelaşi t i m p , să nu îşi a d u c ă a m i n t e de D o m n u l şi să
rugăciuni şi Psaltire? păstreze gânduri potrivnice Lui (Sfântul Teofan
Zăvorâtul).
R ă s p u n s : F ă r ă citirea psaltirii sau a cărţii de
r u g ă c i u n i nu trebuie să ne aflăm. Prin acestea se 9 6 5 . întrebare: Care este cel mai bun moment
înflăcărează inima, aşa c u m prin aruncarea l e m n e l o r pentru rugăciune?
se înteţeşte focul slab din sobă. î n s ă atunci c â n d R ă s p u n s : N o a p t e a este cel m a i b u n m o m e n t
inima se încinge şi un anumit simţământ pune p e n t r u rugăciune... M a i ales m i e z u l nopţii.
stăpânire pe tot sufletul, trebuie să l ă s ă m cititul şi să
9 6 6 . întrebare: Putem citi Evanghelia şezând?
ne r u g ă m c u rugăciunea noastră (Sfântul Teofan
Zăvorâtul). R ă s p u n s : P u t e m citi E v a n g h e l i a şezând, dar să
nu ni se î m p u ţ i n e z e evlavia.
9 6 3 . întrebare: Unde să căutăm învăţătură?
9 6 7 . întrebare: Ce înseamnă a avea conştiinţa
R ă s p u n s : Orice învăţătură să o căutaţi în cărţile
curată în privinţa lucrurilor materiale?
Sfinţilor Părinţi şi în rugăciune... Există îngerul
Păzitor. D o m n u l îi porunceşte să-i s p u n ă sufletului R ă s p u n s : î n s e a m n ă a nu a b u z a de ele, ci a le
c e e a ce trebuie (Sfântul Teofan Zăvorâtul). folosi cu m ă s u r ă .

9 6 4 . întrebare: Ce folos avem din îndeletnicirea 968. întrebare: Ce înseamnă a lucra în ascuns?
cu rugăciunea lui Iisus? R ă s p u n s : î n s e a m n ă a nu face n i m i c la vedere.
R ă s p u n s : „ D o a m n e Iisuse Hristoase, F i u l lui Feriţi-vă p r i n toate mijloacele să nu vi se c u n o a s c ă
D u m n e z e u , m i l u i e ş t e - m ă " este o r u g ă c i u n e verbală, faptele b u n e . Acestui lucru trebuie să i se alăture
ca orice altă rugăciune. T o a t ă p u t e r e a o î m p r u m u t ă uitarea faptelor b u n e şi a ostenelilor voastre (Sfântul
d i n starea sufletească pe care o a v e m atunci c â n d o T e o f a n Zăvorâtul).
rostim... R o d u l e i constă î n a d u n a r e a gândurilor, î n 9 6 9 . Intrebare: Cum să ne purtăm faţă de cei de
evlavie şi frica de D u m n e z e u , în p o m e n i r e a morţii, în alte credinţe?
împăcarea cugetului şi într-o anumită căldură a
R ă s p u n s : Legătura, de care vă temeţi, cu cei de
inimii. Toate acestea sunt roadele fireşti ale
alte credinţe se înţelege că nu este l u m e a s c ă , ci
rugăciunii lăuntrice... Pe lângă r u g ă c i u n e a lui Iisus,
religioasă: nu trebuie să întreţineţi legături cu ei în
m e d i t a ţ i a d u m n e z e i a s c ă este la fel de necesară: altfel,
c e e a ce priveşte credinţa, tainele sau rugăciunile.
260 261
D a c ă vin la voi pentru ceva, trebuie să-i ajutaţi... î n s ă lipeşte de voi cu aceste gânduri atunci c â n d v e d e că
nu aveţi de ce să căutaţi prietenia lor, iar arunci c â n d sufletul se intimidează. Dar, c â n d v e d e că sufletul
se întâmplă să fiţi împreună, nu trebuie să vă este curajos şi pricepe cursele lui, se dezlipeşte
încruntaţi la ei (Sfântul Teofan Zăvorâtul). imediat.
970. întrebare: După ce mă trezesc, nu pot 9 7 3 . întrebare: Ce este important când facem
nicidecum să mă ridic dintr-o dată din pat. Ce să metanii şi rugăciuni?
fac?
Răspuns: Ţineţi minte că nu cuvintele şi
Răspuns: împotriva neputinţei, despre care m e t a n i i l e sunt importante, ci ridicarea minţii şi a
mi-aţi scris în ultima scrisoare, cel m a i b u n mijloc inimii către D u m n e z e u . Este posibil să rostiţi tot ceea
este să vă împingeţi singur jos din p a t (Sfântul ce ati scris şi să faceţi toate metaniile rânduite, iar de
T e o f a n Zăvorâtul). D u m n e z e u să nu vă amintiţi deloc sau d o a r aşa, în
9 7 1 . întrebare: Pot intra în mănăstire dacă am î m p r ă ş t i e r e a g â n d u l u i şi în rătăcirea minţii. Şi, prin
soţie? u r m a r e , să săvârşiţi pravila de rugăciune fără să vă
rugaţi. A t u n c i rugăciunea voastră este p ă c a t înaintea
R ă s p u n s : Singur trebuie să-ţi dai s e a m a , să vezi
lui D u m n e z e u .
c u m să p r o c e d e z i - să intri în mănăstire s a u n u . Tu
spui: soţia î m i dă voie. D a r eşti căsătorit. A ş a că vrei 974. întrebare: Ce este chemarea?
să intri în mănăstire chiar d a c ă ai soţie. O a r e şi ea va
R ă s p u n s : C h e m a r e a - faptul de a te îndrepta
p l e c a la m ă n ă s t i r e ? Nu ştiu c u m să te sfătuiesc
către D u m n e z e u are loc uneori nu dintr-o a n u m i t ă
(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).
n e v o i e , ci doar din dorinţa fierbinte de D u m n e z e u . în
9 7 1 . întrebare: Ce să fac atunci când năvălesc orice m ă s u r ă şi în orice fel s-ar manifesta această
gândurile hulitoare? c h e m a r e , niciodată nu trebuie să o laşi nesatisfăcută,
ci i m e d i a t să te îndrepţi spre rugăciune şi să te rogi în
Răspuns: Cu privire la gândurile hulitoare,
acea stare în care te-a găsit c h e m a r e a : d a c ă eşti la
trebuie să ne pară rău şi să ne căim înaintea
lucru, în t i m p u l lui să te şi rogi; d a c ă citeşti, în
D o m n u l u i ; dar s ă n u n e descurajăm ş i s ă n u c r e d e m
mijlocul cititului să te rogi; dacă eşti în mers,
c ă d i n pricina acestora v o m pieri. D a c ă n u voiţi
m e r g â n d , să te rogi. D a r , desigur, este m a i b i n e şi
aceste gânduri, îndepărtaţi-vă de ele şi atunci
m a i roditor să stai într-un loc de rugăciune şi să
D u m n e z e u n u S e v a m â n i a p e voi. Rugaţi-vă lui
adopţi o poziţie de rugăciune d a c ă se poate. D a c ă în
D u m n e z e u să-l alunge pe vrăjmaşul. Spovediţi-vă
timpul rugăciunii ia naştere această chemare,
m a i des duhovnicului. Şi vrăjmaşul va fugi. El se

262 263
încetează rostirea rugăciunii şi roagă-te potrivit căsătoria, la el, nu exista; 4) războiul este potrivnic
acestei c h e m ă r i , cu cuvintele tale s a u fără cuvinte. lui D u m n e z e u , iar a r m a t a nu este necesară.
975. întrebare: Cum să deosebim crucea T o l s t o i este vrăjmaşul lui D u m n e z e u , este sluga
ortodoxă de cea catolică? satanei (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
R ă s p u n s : P e crucea o r t o d o x ă M â n t u i t o r u l este 978. întrebare: Cum să socotim păcatul mic,
pironit cu p a t r u cuie, iar pe cea catolică cu trei (un care este repetat des?
picior peste celălalt cu un singur cui). Ascetul
R ă s p u n s : U n a s e m e n e a p ă c a t este apropiat d e
G h e o r g h e Z ă v o r â t u l scrie: „mărturisiţi î m p r e u n ă c u
cel de m o a r t e . Să c o m p a r ă m păcatul cel m a r e cu o
B i s e r i c a O r t o d o x ă că Iisus Hristos a fost pironit nu cu
piatră m a r e şi păcatul m i c cu firele de nisip. O
trei, ci cu p a t r u c u i e " .
cantitate m a r e de nisip p o a t e fi u n e o r i m a i grea decât
976. întrebare: Este corect să se săvârşească piatra. D e e x e m p l u : m i n c i u n a n u este u n p ă c a t d e
botezul prin stropirea cu apă de sus şi nu prin m o a r t e . Totuşi, dacă este repetat des, îl lipseşte pe
cufundare? o m d e h a r u l lui D u m n e z e u ş i m e r i t ă p e d e a p s ă (cf.
R ă s p u n s : Mitropolitul C i p r i a n (1406) le-a scris Ps. 5 , 6 ) .
locuitorilor d i n Pskov: „Iar faptul că p â n ă a c u m i-aţi 9 7 9 . întrebare: Cum putem izbuti să nu fim
b o t e z a t pe copii ţinându-i în b r a ţ e şi stropindu-i cu împrăştiaţi la rugăciune?
a p ă de sus nu a fost c o r e c t " (Şi este cu n e p u t i n ţ ă să
R ă s p u n s : A c e s t lucru este c u p u t i n ţ ă d a c ă n u
fie rebotezaţi).
l ă s ă m sufletul să fie trândav, nici să p e t r e a c ă timpul
977. întrebare: De ce Biserica l-a excomunicat în zadar, ci în cugetarea la D u m n e z e u şi la lucrurile
pe scriitorul Lev Tolstoi? şi darurile Lui, de a s e m e n e a în spovedanie, a d u c â n d
R ă s p u n s : P e n t r u că a îndrăznit să scrie o n o u ă m u l ţ u m i r e p e n t r u toate.
evanghelie, care este o falsificare a adevăratei 980. întrebare: Ce folos pentru suflet
E v a n g h e l i i . Apostolul Pavel a scris: D a r c h i a r d a c ă dobândeşte omul din citirea sau din ascultarea
n o i s a u un î n g e r din cer v-ar vesti altă E v a n g h e l i e Cuvântului lui Dumnezeu?
d e c â t a c e e a pe care v-am vestit-o, să fie a n a t e m a !
R ă s p u n s : C i n e ascultă sau citeşte C u v â n t u l lui
(Gal. 1, 8 ) . P r o g r a m u l lui era: 1) nu te î m p o t r i v i
Dumnezeu şi iubeşte discuţiile despre lucrurile
răului: c h i a r d a c ă eşti bătut, înjunghiat, prădat, taci şi
duhovniceşti acela îi procură sufletului mari şi
rabdă...; 2) judecăţile nu sunt n e c e s a r e ; 3) nici poliţia,
m â n t u i t o a r e b u n u r i . Prin grija pentru acest lucru îi
nici a r m a t a ; toate acestea sunt violatoarele libertăţii;
p u t e m face pe plac lui D u m n e z e u , iar b u z e l e noastre,
264 265
 a t u n c i c â n d le folosim p e n t r u discuţii duhovniceşti, 984. întrebare: Prin ce trebuie să se exprime

n u s e î n t i n e a z ă c u reproşuri, c u osândiri, c u v o r b e bunăvoinţa faţă de oameni?

ruşinoase şi cu batjocuri. Devenim înfricoşători R ă s p u n s : Binevoitor este n u m i t o m u l care î n

p e n t r u d e m o n i atunci c â n d î n a r m ă m l i m b a n o a s t r ă p u r t a r e a faţă de aproapele este amabil, prietenos,
c u a s e m e n e a discuţii (Sfântul I o a n G u r ă d e A u r ) . b l â n d şi doritor de b i n e (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

981. întrebare: Ce putere au rugăciunile 985. întrebare: Este foarte dureros să vedem şi
săvârşite noaptea? să auzim cum îşi bat joc unii de cei care doresc ca
prin spovedanie deasă înaintea duhovnicului să-şi
Răspuns: Domnul Se apleacă spre milă
îndrepte viciile lor. Ce să facem?
îndeosebi datorită rugăciunilor săvârşite noaptea
(Sfântul I o a n G u r ă de Aur). Răspuns: Vrăjmaşul mântuirii omeneşti îşi
revarsă răutatea asupra celor ce-I slujesc D o m n u l u i
982. întrebare: Ce trebuie să-I cerem lui
Dumnezeu. El înţelege marele folos pe care îl
Dumnezeu la rugăciune?
dobândeşte omul pentru suflet prin spovedania
R ă s p u n s : Roagă-te să-ţi dăruiască lacrimi ca, faptelor sale... D a r , fără îndoială, trebuie să m e r g i o
p r i n plâns, să î n m o i cruzimea din sufletul tău, să-ţi dată la s p o v e d a n i a generală, u n d e îţi aminteşti toate
d e a chibzuinţă, să te ajute să te curăţeşti de p a t i m i şi p ă c a t e l e ca să primeşti leacul potrivit p e n t r u toate
să fii izbăvit de toată ispita şi părăsirea. p a t i m i l e sufleteşti. Acest lucru îl faci m u l t m a i uşor
983. întrebare: Cum să te porţi dacă ţi se spune p r i n s u p r a v e g h e r e a p e r m a n e n t ă asupra ta însuţi şi
că eşti înapoiat? p r i n s p o v e d a n i a p e r m a n e n t ă înaintea d u h o v n i c u l u i
tău ( I e r o s c h i m o n a h u l Alexandru G h e t s i m a n s k i ) .
Răspuns: Eşti înapoiat cu privire la unele
lucruri (la cele lumeşti), dar eşti avansat în alte 986. întrebare: Ce să facem după plecarea
lucruri (în cele duhovniceşti) şi în altele cu m u l t m a i musafirilor?
înalte. Dacă, lepădându-te de deşteptăciunea R ă s p u n s : D u p ă ce i-aţi c o n d u s pe musafiri şi aţi
l u m e a s c ă , nu ai izbuti să d o b â n d e ş t i î n ţ e l e p c i u n e a rămas singuri, trebuie să vă ocupaţi imediat de
lui D u m n e z e u , ar fi o m a r e pagubă. însă, d a c ă te suflet, să curăţiţi degrabă cele s e m ă n a t e în el şi să-l
desăvârşeşti î n înţelepciunea lui D u m n e z e u , n u vei readuceţi iarăşi înaintea Domnului în stare de
evlaviesuferi
(Sfântulnici o pagubă,
Teofan Zăvorâtul).ci vei d o b â n d i m a r i avantaje.
Deşteptăciunea lumească este vremelnică, iar
987. întrebare: Ce să fac ca să mă întăresc în
î n ţ e l e p c i u n e a d u m n e z e i a s c ă dăruieşte viaţă veşnică
credinţa?
(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

266 267
 Răspuns: Ascultă cuvântul lui Dumnezeu, O r i c e l u c r u este b u n atunci c â n d este săvârşit c u s c o p
predicile şi învăţăturile, m e r g i m a i des la biserică, b u n . Şi arsenicul p o a t e fi m e d i c a m e n t binefăcător
citeşte c u v â n t u l lui D u m n e z e u , pe Sfinţii Părinţi, pentru om, dar, în acelaşi timp, este şi otravă
caută-i şi întreabă-i pe cei pricepuţi în cele mortală. A ş a şi cultura, ştiinţa, î n v ă ţ ă m â n t u l , trebuie
duhovniceşti, discută şi intră în legătură cu cei să aibă un s c o p b u n p e n t r u a fi binefăcătoare p e n t r u
credincioşi, b o g a ţ i în credinţă, roagă-te şi strigă către n e a m u r i şi o m e n i r e , altfel, fără D u m n e z e u , p o t fi ca
D u m n e z e u să-ţi dea credinţă, vieţuieşte în credinţă, arsenicul (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
spovedeşte-te şi împărtăşeşte-te m a i des cu Sfintele 991. întrebare: în ce constă adevărata pocăinţă?
Taine (Sfântul Teofan Zăvorâtul). Credinţa se
p ă s t r e a z ă p r i n îndepărtarea de discuţiile şi legăturile Răspuns: Adevărata pocăinţă constă nu numai
cu o a m e n i i răi şi desfrânaţi. în a-i s p o v e d i sincer părintelui d u h o v n i c păcatele
tale, dar şi în a nu te m a i întoarce la ele; şi nu n u m a i
988. întrebare: Ce să facem cu lucrurile găsite? în a nu te m a i întoarce la păcate, dar şi în a p l â n g e cu
R ă s p u n s : D a c ă găseşti b a n i şi lucruri care nu i n i m a z d r o b i t ă p e n t r u cele pe care le-ai săvârşit
s u n t ale tale, caută-l pe proprietar şi înapoiază-i ceea înainte; şi nu n u m a i în a p l â n g e p e n t r u ele, d a r şi în a
ce ai găsit, iar dacă nu îl găseşti pe acesta, dă-le u n u i le îndrepta prin faptele, ostenelile pocăinţei şi,
sărac sau du-le la biserică, pentru că ele s u n t avuţia totodată, p r i n osteneli care n u n u m a i s ă egaleze
lui D u m n e z e u (Sfântul Teofan Zăvorâtul). p ă c a t e l e săvârşite de tine, ci să le şi întreacă.

989. întrebare: Care cruce este exterioară şi care 992. întrebare: Tuturor trebuie să li se dea să
este interioară? citească aceeaşi literatură?

R ă s p u n s : C r u c e a exterioară constă în batjocurile R ă s p u n s : C o n t e m p l a r e a lucrurilor duhovniceşti

vădite c a r e vin din partea celorlalţi, în reproşuri, şi înţelegerea laturii duhovniceşti a vieţii creştine
ocări şi clevetiri, iar cea interioară c o n s t ă în luptele s u n t inaccesibile p e n t r u unele p e r s o a n e şi de a c e e a
cu gândurile şi dorinţele rele (Sfântul Teofan nu trebuie să le daţi cărţi cu opere ascetice.
Zăvorâtul). 993. întrebare: Care este prima fericire a
990. întrebare: Ce importanţă are scopul în omului?
fapte? R ă s p u n s : P r i m a fericire a o m u l u i este să se
Răspuns: Faptele neînsemnate dobândesc n a s c ă într-o familie ortodoxă evlavioasă s a u să fie
v a l o a r e datorită scopului. Adică: datorită scopului e d u c a t de învăţători evlavioşi.
b u n d e v i n b u n e şi datorită scopului rău devin rele...

268 269
 994. întrebare: Cum să ne izbăvim de gândurile
închizi în i n i m ă şi să stai acolo singur cu D o m n u l ,
rele?
alungând gândurile ca pe nişte m u ş t e şi ţânţari
R ă s p u n s : Nu există mijloc m a i b u n d e c â t a (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
a l u n g a amintirile rele prin amintiri bune... C â t de
998. întrebare: Cum să mă port cu ereticii?
mult ajută în acest caz învăţarea pe de rost a
versetelor din Sfânta Scriptură nici nu se p o a t e s p u n e R ă s p u n s : N u t e împrieteni c u ereticii, n u m â n c a
(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul). şi nu b e a î m p r e u n ă cu ei, nu te lăsa însoţit de ei pe
d r u m , nu intra nici în casa, nici în a d u n a r e a lor.
995. întrebare: Schimbarea locului îl apropie pe
Dumnezeu de noi? 999. întrebare: Există vreo diferenţă între a
greşi intenţionat şi a greşi din pricina patimii şi a
R ă s p u n s : S c h i m b a r e a locului nu II a p r o p i e pe
neputinţei?
D u m n e z e u de noi. Totuşi, locul potrivit ne oferă
m u l t e înlesniri p e n t r u mântuire. R ă s p u n s : E s t e o diferenţă foarte m a r e între a
greşi intenţionat, datorită înclinaţiei spre păcat, şi a
996. întrebare: Putem să profităm şi să ne
greşi din pricina patimii şi a neputinţei, deşi ai
eliberăm de strâmtorări atunci când avem
înclinaţia să-I faci pe plac lui D u m n e z e u . E s t e foarte
posibilitatea să ne îndepărtăm de ele?
m a r e diferenţă între a duce o viaţă p ă c ă t o a s ă şi a te
R ă s p u n s : „Strâmtorările sunt de la D u m n e z e u . . . poticni din pricina neputinţei, din pricina unei
T r e b u i e să le î n d u r ă m şi să fim recunoscători. D a r , m o l i m i p ă c ă t o a s e atunci c â n d m e r g i p e calea lui
d a c ă a v e m posibilitatea să ne î n d e p ă r t ă m de ele, şi D u m n e z e u (Sfântul Ignatie B r i a n c i a n i n o v ) .
acest lucru este de la D u m n e z e u , nu este nici un
1000. întrebare: Stăpânirile, conducerile sunt de
păcat să profităm de ea şi să ne eliberăm de
la Dumnezeu?
s t r â m t o r ă r i " (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
Răspuns: Instituţia puterii este lucrarea lui
997. întrebare: Care sunt cele trei însingurări?
D u m n e z e u , iar faptul că în ea sunt îngăduiţi o a m e n i
R ă s p u n s : Stareţul m e u m-a învăţat: „ L a î n c e p u t î m p ă t i m i ţ i şi nu o folosesc aşa c u m trebuie d e p i n d e
să te înveţi să nu ieşi deloc din chilie, a p o i să nu ieşi de imoralitatea o a m e n i l o r (Sfântul I o a n G u r ă de
din chilie cu gândurile, iar în chilie să te Aur).
îndeletniceşti c u citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u ,
cu rugăciunea, cu meditaţia dumnezeiască, cu
rucodelia... Apoi, mi-a spus el, să te o c u p i cu c e e a ce
se p e t r e c e înlăuntrul tău. Şi, în cele din u r m ă , să te
270
271
 ANEXĂ

întrebare: Cum să izbândesc în bine?

Răspuns: Dacă vrei să izbândeşti în bine,

foloseşte-te de sfaturile o a m e n i l o r înţelepţi care au
frică de D u m n e z e u .

întrebare: Uneori oamenii îmi cer să mă rog

pentru ei, dar eu nu mă pot ruga nici pentru mine. Ce
să fac?

Răspuns: Nu renunţa la rugăciunea pentru

ceilalţi sub pretextul temerii că nu te p o ţ i ruga
p e n t r u tine. Teme-te de faptul că nici p e n t r u tine nu
te poţi ruga dacă nu te rogi pentru ceilalţi
(Mitropolitul Filaret al M o s c o v e i ) .

întrebare: Ne putem ruga sfinţilor pentru cei

răposaţi?

Răspuns: Ne sunt deja cunoscute cuvintele

rostite d i n partea celor răposaţi la parastasul cel
m a r e : „ P e Acela, muceniţelor, cu sârguinţă rugaţi-L
d e z l e g a r e datoriilor noastre să ne d ă r u i a s c ă " . Şi, în
general, Biserica îşi încheie rugăciunile săvârşite
pentru cei răposaţi cu strigarea către Maica
Domnului.
273
 întrebare: Căderile au loc numai cu fapta? milostenie din belşug (există şi milostenie

Răspuns: Cu privire la căderi, trebuie să duhovnicească: împărţirea cărţilor duhovniceşti

p e n t r u o d i h n a sufletelor celor răposaţi), a dat p r i n
înţelegem că sunt de toate felurile: d i n pricina
biserici sărindare şi timp de 40 zile a p u s m e s e
gândurilor, a cuvintelor, a intenţiilor, a n e p ă s ă r i i şi a
p e n t r u m o n a h i , preoţi, văduve, orfani şi săraci şi, de
lenei (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) .
a s e m e n e a , a trimis donaţii b o g a t e la c e i din închisori.
întrebare: Cum să înţelegem cuvintele
întrebare: Cu cât este mai preţioasă milostenia
evanghelice: „Cine se va ruşina de Mine în neamul
duhovnicească faţă de cea trupească?
acesta desfrânat, de acela Mă voi ruşina şi Eu"?
R ă s p u n s : Cu cât este m a i preţios sufletul faţă de
Răspuns: Nu trebuie să ne ruşinăm, ci să
trup, cu atât este mai înaltă milostenia
m ă r t u r i s i m n u m e l e lui Hristos: prin s e m n u l crucii,
d u h o v n i c e a s c ă faţă de cea trupească.
p r i n neînlăturarea crucii de la piept atunci c â n d
trebuie să m e r g e m la doctor, prin discuţiile despre întrebare: Ce trebuie să ştim atunci când ne
cele sfinte şi b u n e ; nu trebuie să t ă c e m din ruşine aflăm în apropierea celor îndrăciţi?
atunci când este călcată în picioare credinţa Răspuns: C â n d vă aflaţi în a p r o p i e r e a celor
ortodoxă. Noi ne ruşinăm adesea să mărturisim îndrăciţi, trebuie să fiţi foarte prudenţi şi să nu-1
credinţa în Hristos din pricina unor obiceiuri lăsaţi pe vrăjmaşul să vă insufle acele gânduri,
n e î n s e m n a t e ale lumii, din pricina laşităţii şi a fricii potrivit c ă r o r a sunteţi foarte iubitori de D u m n e z e u ,
de a nu trece printre cei cunoscuţi drept înapoiaţi, aveţi harul lui D u m n e z e u şi altele. Vrăjmaşul insuflă
fanatici, aşa c u m îi n u m e s c de obicei o a m e n i i „lumii toate acestea p e n t r u ca o m u l să c r e a d ă d e s p r e el că
a c e s t e i a " pe cei care vor să se poarte cu cinste faţă de vieţuieşte î n chip plăcut lui D u m n e z e u , n u c a ceilalţi.
îndatoririle lor creştineşti; n e t e m e m s ă n e î n c h i n ă m Omul care p r i m e ş t e aceste gânduri pierde toată
înainte şi d u p ă masă, să ne d e s c o p e r i m cu evlavie răsplata de la Dumnezeu (Stareţul Arsenie
capetele atunci c â n d t r e c e m pe lângă o biserică şi ne Amonitul).
temem să ne împodobim locuinţele cu sfintele
întrebare: în ce perioadă este mai bine să citim
icoane.
cărţile despre pătimirile Mântuitorului?
întrebare: Cum trebuie să-l pomenim pe cel
Răspuns: Citirea cărţilor despre pătimirile
răposat?
M â n t u i t o r u l u i este foarte necesară m a i ales în P o s t u l
Răspuns: P e n t r u acest lucru n e d ă e x e m p l u Mare şi în v r e m e a necazurilor (Stareţul Arsenie
Sfânta şi D r e a p t a Iuliana. C â n d au m u r i t Vasile şi Amonitul).
Evdochia, ea a dat pentru odihna sufletelor lor
274 275
 întrebare: Ce suntem sfătuiţi să citim împotriva întrebare: Se spune: teme-te de obiceiul cel rău
tristeţii şi a deznădejdii? mai mult decât de vrăjmaşi. De ce?
R ă s p u n s : î m p o t r i v a tristeţii şi a deznădejdii cu R ă s p u n s : D a c ă obiceiul cere c e v a o dată şi
privire la milostivirea lui D u m n e z e u s u n t e m sfătuiţi cerinţa lui nu este îndeplinită, altă dată îl găseşti m a i
să c i t i m Acatistul Preadulcelui Iisus (Stareţul Arsenie slab. T i m p u l hrăneşte şi obiceiul cel b u n şi pe cel rău,
Athonitul). aşa c u m l e m n e l e alimentează focul.
întrebare: Când suntem obosiţi şi avem nevoie întrebare: Cum este înţelept să pomenim
de odihnă, trebuie să ne silim spre nevoinţe? păcatele noastre?

R ă s p u n s : C â n d sunteţi obosiţi, n u trebuie s ă v ă R ă s p u n s : Păcătosul care se căieşte trebuie să

siliţi spre n e v o i n ţ e . D a c ă nu îi veţi da trupului vostru aibă mare prudenţă atunci când îşi pomeneşte
odihnă şi în timpul oboselii vă veţi sili spre p ă c a t e l e dinainte p e n t r u ca în locul căinţei şi al
r u g ă c i u n e , niciodată nu veţi avea p a c e sufletească. smereniei să nu se nască din această pomenire
întrebare: Se spune că trebuie să ştiu să mă tristeţea sau desfătarea pătimaşă.
rabd pe mine însumi. E adevărat? întrebare: Ce deosebire există între religie şi
Răspuns: Schimonahia Ardaliona a spus că ştiinţă?

trebuie să î n v ă ţ ă m şi m o d u l în care să ne r ă b d ă m pe R ă s p u n s : Religia este p o m u l vieţii, iar ştiinţa

n o i înşine. D a , şi trebuie să ne o s t e n i m foarte m u l t este p o m u l cunoaşterii binelui şi răului. Religia este
p e n t r u acest lucru. D e e x e m p l u , o m u l este n e d r e p t legătura cu D u m n e z e u , iar ştiinţa este legătura cu
faţă de s i n e şi se cere din partea lui biruinţa asupra universul.
propriilor p a t i m i şi se m â h n e ş t e , se frământă şi se
întrebare: Ce mai putem face, în afară de
s u p ă r ă p e e l însuşi atunci c â n d v e d e c ă î l i a u î n
rugăciune, pentru cei ce ne ocărăsc?
stăpânire t o c m a i acele p a t i m i de care s-a hotărât să se
lepede. î n s ă este dreaptă această supărare pe sine R ă s p u n s : C u v i o s u l Serafim de S a r o v a poruncit
însuşi? N u . P r i n puterea sa, o m u l niciodată n u v a să d ă m la altar o l u m â n a r e pentru s ă n ă t a t e a şi
p u t e a să-şi biruiască patimile: ele sunt biruite în n o i m â n t u i r e a celor ce ne ocărăsc. Daţi şi p o m e l n i c e la
de p u t e r e a lui D u m n e z e u . De a c e e a trebuie să-I biserici p e n t r u sănătatea lor.
c e r e m D o m n u l u i ajutor în rugăciune şi trebuie să ne
întrebare: De ce după săvârşirea păcatului
s m e r i m î n neputinţele noastre, n u s ă n e s u p ă r ă m p e
trebuie să ne căim imediat şi nu să purtăm păcatul
n o i înşine. în noi?

276 277
 R ă s p u n s : P ă c a t u l alungă harul lui D u m n e z e u . e x e m p l u rău; în al treilea rând, p e n t r u acele fapte
O r i c e p ă c a t necurăţit prin p o c ă i n ţ ă n e atrage i m e d i a t b u n e pe c a r e le-am fi p u t u t săvârşi şi nu le-am
p r i n greutatea lui spre alt păcat, şi acest lucru d e s e o r i săvârşit; în al patrulea rând, pentru acele fapte b u n e
îl uităm. de la care i-am abătut pe cei apropiaţi; p e n t r u toate
a c e s t e fapte trebuie să ne c e r c e t ă m conştiinţa şi să-L
întrebare: Ce folos ne aduce întrebuinţarea
r u g ă m pe D u m n e z e u să o l u m i n e z e (Sfântul I o a n
prescurii şi a aghiasmei?
Gură de Aur).
Răspuns: Când omul foloseşte prescură şi
întrebare: Au vreo importanţă sentimentul şi
a g h i a s m ă , nu se apropie de el d u h u l necurat, sufletul
tonul pe care le avem atunci când vorbim cu
şi trupul i se sfinţesc, gândurile se însufleţesc spre a-I
aproapele nostru?
face pe plac lui D u m n e z e u şi o m u l este înclinat spre
post, rugăciune şi toate virtuţile (Gheorghe R ă s p u n s : Desigur. P e aproapele n o s t r u î l p u t e m
Z ă v o r â t u l din Z a d o n s k ) . s u p ă r a nu n u m a i prin cuvinte, dar şi p r i n t o n u l vocii,
prin m a n i e r a î n care rostim cuvintele. C ă c i p r i n
întrebare: întreţin corespondenţă cu cunoscuţii
cuvintele blânde adresate aproapelui ne putem
mei: în scrisori sunt multe vorbe deşarte?
agonisi capital duhovnicesc. De a c e e a este de folos să
R ă s p u n s : Pentru a vă linişti în D o m n u l , nu v-ar n e d e p r i n d e m c u termenii cei m a i b l â n z i ş i m a i
p l ă c e a să renunţaţi la toată c o r e s p o n d e n ţ a care nu respectuoşi.
este de folos pentru î m p ă c a r e a cugetului v o s t r u cu
întrebare: Pot ţine în camera mea diferite cărţi?
c u v â n t u l lui D u m n e z e u ? ( G h e o r g h e Z ă v o r â t u l din
Zadonsk). Răspuns: Creştinii nu trebuie să aibă în
locuinţele lor nici literatură antireligioasă, nici
întrebare: Prin ce se curăţeşte sufletul de
eretică, nici cărţi imorale. Imi amintesc, p r e c u m scrie
păcate?
într-un Pateric, că M a i c a D o m n u l u i nu a intrat în
R ă s p u n s : Sufletul se curăţeşte de p ă c a t e prin chilia u n u i m o n a h care ţinea la el o carte eretică,
citirea Psaltirii şi prin milostenie (Gheorghe spunându-i: „îl ţii la tine pe vrăjmaşul m e u " .
Zăvorâtul din Zadonsk).
întrebare: Cum să ne deprindem cu ascultarea?
întrebare: Pentru ce trebuie să ne căim?
R ă s p u n s : Cu privire la lucrurile vieţii, trebuie să
Răspuns: în primul rând, pentru propriile ne f o r m ă m u r m ă t o a r e a deprindere: să-i acordăm
p ă c a t e ; în al doilea rând, pentru păcatele la care i-am a p r o a p e l u i întâietate faţă de orice lucru. Aşa, de
d u s p e c e i apropiaţi prin î n d e m n , s m i n t e a l ă sau e x e m p l u , d a c ă s u n t e m ocupaţi cu un a n u m i t lucru şi

278 279
a u z i m r u g ă m i n t e a aproapelui de a-1 ajuta cu ceva, c u t r e m u r , arătându-I lui D u m n e z e u şi voia noastră,
trebuie să î n t r e r u p e m i m e d i a t ocupaţia n o a s t r ă şi să şi necesitatea, şi atunci v o m fi iertaţi.
î n d e p l i n i m r u g ă m i n t e a aproapelui p e n t r u a-1 linişti.
întrebare: Ce să facem atunci când ne vin
întrebare: Cum să-i primim la noi pe musafiri? gânduri de invidie?

R ă s p u n s : P e o m u l care vine l a tine, m a i ales R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e r u g ă m : „ D e cele ascunse

d a c ă v i n e cu s c o p duhovnicesc, trebuie să-l p r i m e ş t i ale m e l e curăţeşte-mă şi de cele străine cruţă-l pe
cu b l â n d e ţ e şi cu chipul vesel, iar înlăuntrul tău să te r o b u l T ă u " (Sfântul A m b r o z i e d e l a O p t i n a ) .
s m e r e ş t i şi să te socoteşti m a i prejos d e c â t el. E s t e
întrebare: Se cuvine să le povestim celorlalţi
b i n e să-l laşi să plece de la tine cu un dar c a r e îi este
ceea ce am vorbit cu duhovnicul şi să le destăinuim
n e c e s a r , cu dulciuri (pentru copii), este b i n e să-i
ispitele noastre?
dăruieşti a p r o a p e l u i o carte d u m n e z e i a s c ă (ţinând
cont de cerinţele lui duhovniceşti şi de nivelul R ă s p u n s : S ă n u povesteşti n i m ă n u i c e e a c e a i
dezvoltării lui duhovniceşti). Iar de musafirii care vorbit cu stareţul tău şi ispitele tale să nu le destăinui
vin la n o i cu scopul distracţiei şi să ne fure timpul, nimănui în afară de părintele duhovnic: dacă
trebuie să ne îndepărtăm. De la ei dobândim povesteşti, nu dobândeşti uşurare, iar celuilalt îi poţi
vătămare duhovnicească şi dezastru sufletesc face r ă u ; o a m e n i i te ascultă din curiozitate, iar apoi
datorită v o r b e l o r lor deşarte. se s m i n t e s c şi pe tine te osândesc. In m o n a h i s m este
scris: chilia stareţului-duhovnic trebuie să fie
întrebare: De ce este atât de important să
mormânt pentru amândoi.
tăinuim faptele noastre bune?
întrebare: Cum este corect să sărutăm icoanele?
R ă s p u n s : P e n t r u că destăinuirea lor înaintea
oamenilor le nimiceşte. Sfântul Episcop Teofan R ă s p u n s : Atunci c â n d s ă r u t ă m sfânta icoană a
Z ă v o r â t u l scrie: „ P e cât este posibil, tăinuiţi faptele M â n t u i t o r u l u i , trebuie să s ă r u t ă m picioarele; când
v o a s t r e din viaţa duhovnicească şi nu le dezvăluiţi s ă r u t ă m icoanele M a i c i i D o m n u l u i şi ale Sfinţilor -
nici la vedere, nici în discuţii, nici în alte s ă r u t ă m mâinile, iar c â n d sărutăm chipul nefăcut de
împrejurări". m â n ă o m e n e a s c ă al Mântuitorului şi capul Sfântului
I o a n B o t e z ă t o r u l - s ă r u t ă m pletele.
întrebare: Putem minţi?
întrebare: Este important să sfinţim mâncarea,
R ă s p u n s : L a m i n c i u n ă trebuie s ă a p e l ă m n u m a i
băutura şi locuinţa noastră?
în cazurile e x t r e m e (în încercări) şi foarte rar, ca la un
leac primejdios, şi să facem acest lucru cu frică şi cu

280 281
 R ă s p u n s : Atmosfera se sfinţeşte p r i n stropirea R ă s p u n s : P r e o t u l (sau d a c ă n u e s t e el, a t u n c i u n
cu a g h i a s m ă şi p r i n rugăciune, m â n c a r e a - p r i n m i r e a n ) s ă stropească a c a s ă c u a p ă sfinţită trupul
stropirea cu a g h i a s m ă şi prin b i n e c u v â n t a r e ; totul se m o r t u l u i şi c o ş c i u g u l lui pe dinafară şi pe dinăuntru,
sfinţeşte p r i n cruce. Este foarte i m p o r t a n t să sfinţim şi a p o i să p u n ă i m e d i a t trupul în el.
m â n c a r e a . M â n c a r e a are m a r e influenţă a s u p r a stării
întrebare: Există în viaţă situaţii când ocările
n o a s t r e , atât a trupului, cât şi a sufletului. C â n d
şi ura ne slujesc ca laudă?
a d u c e de la piaţă alimentele, înainte de a le spăla cu
apă, g o s p o d i n a trebuie să le spele cu s e m n u l crucii - Răspuns: Da, există situaţii în viaţă când
să le curăţească de microbii şi de bacilii cei v o r b i r e a de r ă u şi u r a d i n p a r t e a vrăjmaşilor lui
d u h o v n i c e ş t i . S e m n u l crucii p o a t e n i m i c i c h i a r ş i H r i s t o s s u n t cea m a i b u n ă laudă p e n t r u robii lui
puterea otrăvii. De asemenea, este importantă D u m n e z e u . . . Nu trebuie să-ţi fie ruşine să te socoteşti
sfinţirea nu n u m a i a mâncării, dar şi a locuinţei credincios o r t o d o x ş i o m bisericesc; n u alerga d u p ă
noastre, a p a t u l u i şi a gospodăriei. slava c e a înşelătoare şi trecătoare, silindu-te să te dai
d r e p t u n o m m o d e r n ş i cultivat. N u t e t e m e s ă aperi
întrebare: Ce trebuie să facem împotriva
B i s e r i c a lui D u m n e z e u î n tot locul ş i î n toată v r e m e a .
mândriei?
întrebare: în ce constă importanţa săvârşirii
Răspuns: împotriva mândriei trebuie să ne
rugăciunii lui Iisus?
m u s t r a m m a i des înaintea D o m n u l u i ; cel c e este
luptat de mândrie trebuie să strige din adâncul Răspuns: R u g ă c i u n e a lui Iisus, d a c ă o faci
inimii: „Doamne, Stăpânul şi Dumnezeul meu! m e c a n i c , n u d ă nici u n rezultat; este c a orice altă
D u h u l slavei deşarte şi al m â n d r i e i ia-l de la m i n e , r u g ă c i u n e rostită n u m a i c u limba; r u g ă c i u n e a n u
iar d u h u l s m e r e n i e i dăruieşte-l m i e , r o b u l u i T ă u ! " c o n s t ă î n cuvinte, c i î n s i m ţ ă m i n t e l e p e c a r e l e a i faţă
d e D o m n u l (Sfântul Teofan Zăvorâtul).
întrebare: Ce să fac când se trezeşte în mine,
datorită oamenilor sau a lucrurilor, dorinţa întrebare: Hrana, banii şi slava sunt păcate?
păcătoasă?
Răspuns: Nu hrana este păcat, ci lăcomia
R ă s p u n s : N u trebuie s ă intri î n legătură c u acele p â n t e c e l u i ; nu b a n i i s u n t păcat, ci iubirea de argint;
lucruri, c a r e stârnesc în tine lupta şi nu t r e b u i e să fii nu slava este păcat, ci iubirea de slavă deşartă; în
pornit spre n i m i c din ceea ce ispiteşte libertatea ta (ci esenţă, răul ia naştere din abuz (Cuviosul M a x i m
să te depărtezi). Mărturisitorul).

întrebare: Se cuvine să stropim cu aghiasmă întrebare: Ce ii dăunează rugăciunii lui Iisus?

trupul şi coşciugul celui mort?
282 283
 R ă s p u n s : A ş a c u m s e observă din experienţă, beţi în fiecare zi d i n ea, iar î m p r e u n ă cu ea să
rugăciunii îi d ă u n e a z ă supărarea a p r o a p e l u i nostru. consumaţi şi o bucăţică de prescură (Gheorghe
Până când nu îl potoleşti pe cel supărat prin Zăvorâtul din Zadonsk).
î m p ă c a r e , rugăciunea n u p o a t e funcţiona. R u g ă c i u n i i
întrebare: Pe care vizitatori trebuie să-i primim
îi dăunează şi acceptarea gândurilor desfrânate,
şi de care să ne îndepărtăm?
o s â n d a , î m b u i b a r e a şi orice păcat.
Răspuns: Dacă cineva vine la v o i cu scop
întrebare: Pentru ce sunt rânduite sărbătorile?
duhovnicesc: pentru auzirea Cuvântului lui
Răspuns: Sărbătorile sunt rânduite pentru D u m n e z e u sau, în general, p e n t r u zidirea sufletului,
a m i n t i r e a binefacerilor lui D u m n e z e u şi p e n t r u a-I pe a c e l a să-l primiţi fără să vă sfiiţi, d e o a r e c e timpul
mulţumi lui Dumnezeu pentru ele. Sărbătorile pe care îl jertfiţi p e n t r u discuţia cu el, a d i c ă jertfa de
î n v i o r e a z ă credinţa şi o adâncesc. P r ă z n u i r e a lor sine va fi răsplătită de D o m n u l . Iar d a c ă cineva vine
cultivă, de asemenea, d u h u l evlaviei şi viaţa în n u m a i p e n t r u a-şi petrece timpul sau, m a i b i n e zis,
credinţă. Căci, lepădându-ne de cele l u m e ş t i şi p e n t r u a-şi omorî timpul: să v o r b e a s c ă în deşert, să
a c o r d â n d atenţie celor duhovniceşti, a p r i n d e m în j u d e c e , să discute despre noutăţi - pe acela să-l
suflet s i m ţ ă m i n t e l e cereşti. Iar fără sărbători v i e ţ u i m depărtaţi d e voi. C ă c i o m u l virtuos n i c i o d a t ă n u îşi
în cele l u m e ş t i şi astăzi, şi m â i n e , şi p o i m â i n e - şi aşa p e t r e c e t i m p u l în zadar, ci fie citeşte, fie se roagă, fie
la nesfârşit. Ce p u t e m aştepta de la această o r â n d u i r e lucrează, fie se odihneşte - într-un cuvânt: nu îşi
în afară de î m p ă m â n t e n i r e a tuturor g â n d u r i l o r şi a p e t r e c e nici o clipă în zadar; nu are timp să petreacă
s i m ţ ă m i n t e l o r ? (Sfântul Teofan Zăvorâtul). cu c e i care vin p e n t r u distracţie (Stareţul Grigorie
Athonitul).
întrebare: Ce trebuie să facem în vreme de
necaz?

R ă s p u n s : In orice n e c a z şi dezastru sufletesc

este de folos să-I m u l ţ u m i m lui D u m n e z e u .

întrebare: Este bine să ne vindecăm prin

hipnoză?

Răspuns: Nu trebuie să vă vindecaţi prin

m a g n e t i z a r e . M a i b i n e v ă sfătuiesc c a î n t i m p u l bolii
s ă rugaţi p r e o t u l s ă slujească u n m a s l u î m p r e u n ă c u
sfinţirea apei şi apoi să vă stropiţi cu a g h i a s m ă şi să

284
 S u n t e m atraşi de duhul lumii acesteia.
Ne interesează aproape numai ce se întâmplă
în lumea politică, în lumea modei, în lumea
sportului, în lumea show-biz-ului. S u n t e m
atât de aglomeraţi, din pricina serviciului sau
a studiilor sau a distracţiilor, încât nu mai
avem timp să ne gândim la viaţa de după
moarte, la veşnicie.
A c e a s t ă carte arată că un creştin trebuie
să î n c e r c e să afle răspunsuri la întrebările
sale în paginile Scripturii, în învăţăturile
Sfinţilor Părinţi şi, nu în ultimul rând, din
gura duhovnicului. E s t e adevărat însă că
numărul duhovnicilor iscusiţi scade pe zi ce
trece, pe măsură ce se apropie sfârşitul
vremurilor.
Cartea de faţă, nefîind un compendiu
c a r e să epuizeze p r o b l e m e l e de ordin
spiritual - aşa c e v a nici nu există -, lasă l o c
multor întrebări. Dar, cu toate acestea, are
marele merit de a ne arăta unde trebuie să
căutăm j a l o a n e , unde putem afla repere.
S u n t e m chemaţi la o luptă eroică: a c e e a
de a adapta vremurilor noastre răspunsurile
date de sfinţi cu s e c o l e în urmă. Să î n c e r c ă m
să descoperim în ce m o d ar fi prezentat sfinţii
înşişi învăţăturile lor dacă ar fi trăit astăzi.
Cuvintele ar fi fost cu siguranţă altele, dar
puterea lor ar fi fost aceeaşi...