Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA PROIECTULUI:.......................................................................................................................2
CONTINUTUL PROIECTULUI............................................................................................................3
2
Procesul tehnologic de tricotare reprezinta o succesiune de etape
( operatii, faze, manuiri), prin parcurgerea carora, materia prima este
transformata in tricot.
Procesul tehnologic de tricotare se stabileste in functie de :
Destinatia tricotului: imbracaminte exterioara;
Natura materiei prime: bumbac 100%;
Structura tricotului: batatura;
Utilajul folosit: Multicomet 48S.
1. Bobinarea
3
Bobinarea consta in trecerea firului de pe formate mici (copsuri sau
sculuri) neadecvate tricotarii, pe formate mai mari (bobine) ce indeplinesc
conditiile impuse de prelucrarea pe masina de tricotat.
Uniformizarea tensiunilor permite obtinerea unor bobine cu densitate de
infasurare uniforma si deci de calitate corespunzatoare.
2. Tricotarea
Tricotarea este operatia tehnologica prin care firele sunt transformate in
ochiuri ce constituie tricotul. Tricotarea se poate realiza intr-o faza, in doua
sau trei faze. In cazul masinilor circulare cu diametru mare, tricotarea se
realizeaza intr-o singura faza.
3. Finisarea tricotului
Finisarea tricotului este operatie constituita din mai multe faze in urma
careia tricotul este pregatit pentru croire si confectionare. Etapele finisarii
sunt stabilite in functie de materia prima, forma tricotului si destinatia
acestuia.
4. Receptia materiei prime
In cadrul receptiei se efectueaza determinari asupra unor caracteristici ale
firelor (finete, torsiune, sarcina si alungire la rupere) cat si probe de tricotare
pentru depistarea unor defecte ale firului ( amestec neomogen, parafinare
incompleta, subtieri sau ingrosari, scame sau impuritati etc.).
5. Etapele de control
Etapele de control se impart in doua categorii si anume: inspectii si
control.
Inspectia reprezinta ansamblul incercarilor si verificarilor aplicate unor
caracteristici ale materiei prime sau tricotului aflat in diferite stadii de
executie.
Etapele de control – proces (CB,CT,CF) se realizeaza in timpul
desfasurarii procesului prin intermediul parametrilor fiecarei operatii
tehnologice. Acest control se realizeaza prin sondaj cu ajutorul unor
aparate de masura si control specifice.
4
2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice
Se prezinta sub forma tabelata intreaga gama a caracteristicilor tehnice
ale utilajului adoptat; se specifica care sunt valorile caracteristicilor
tehnice pentru masina folosita la realizarea articolului proiectat.
Masina MULTICOMET 48S
KE T [mm] Na D S N
[’’] [mm] [rot/min]
5
Fig.2. Pozitiile posibile ale limbilor oscilante si codificarea lor numerica
6
Fig. 4 Mecanism de tragere cu actionare intermitenta a cilindrilor (mas.
MULTIKARAT)
7
Fig. 5 Reprezentarea schematica a lacatelor masinii MULTICOMET48
8
Tipul de Pozitia Tipul de
actionare si limbilor cama folosit Element de Efect
selectare oscilante de la la nivelul selectare tehnologic
nivelul acelor selectorilor
Actionare 1 R-I1 sau R1 P sau G ON
directa fara 2 R-I1 sau R1 P OD
selectare 3 R-I1 sau R1 P OR
Actionare R-I1 P OR
indirecta cu 3 G ON
selectare R1 P OR
individuala G OD
Actionare P OD
combinata cu 2 R-I1
G ON
selectare
individuala
10
Reprezentare structurala a randurilor de ochiuri
B j Bmin + ( z - 1) * F ; Bmin = 2 F ; z = 3
B j 2 F + 2 F B j 0.6[mm]
Doj = 50 / A j [ s / 50mm ]
Doj = 50 / 0.58 Doj = 86,2[ s / 50mm]
11
Dvj = 50 / B j [ r / 50mm]
Dvj = 50 / 0,6 Dvj = 83.3[r / 50mm]
l j = 1,57 A j + 2 B j + F [ mm]
l j = 0,91 + 1.2 + 0.47 l j = 2.58[ mm]
l fl A j [ mm] l fl = 0,58[mm]
Unde:
A=pasul ochiului [mm]
Bs=inaltimea ochiului pe spatele tricotului [mm]
Bf=inaltimea ochiului pe fata tricotului [mm]
D0=desimea pe orizontala [s/50mm]
Dvs=desimea pe verticala spatelui tricotului [rs/50mm]
Dvf=desimea pe verticala fetei tricotului [rf/50mm]
F=diametrul firului in stare libera
ls=lungimea firului dintr-un ochi de pe spatele tricotului [mm]
lf=lungimea firului dintr-un ochi de pe fata tricotului [mm]
M=masa tricotului pe raport [g/rap]
Ma,Mr,Mn=masa tricotului pe raport din culoarea albastru,rosu si negru
10 6
M [g / m2 ] = M [ g / rap ]
sR
10 6
M = 0,0378 = 164.06 g / m 2
230.4
10 6
M galben = 0,0123 = 53.39 g / m 2
230.4
10 6
M negru = 0,0135 = 58.59 g / m 2
230.4
10 6
M albastru = 0,0120 = 52.08 g / m 2
230.4
M [ g / m] = M [ g / m 2 ] Lt [ m] = M [ g / m 2 ] N al A 10 -3
X=1000/164.06=6.09
M g,n,a[g/1kg tricot]= M g,n,a [g/m2]•X
15
4.3. Calculul necesarului de materie prima pe unitatea de produs
Necesarul de materie prima pe unitatea de produs este cantitatea de
fir/fire intrata in prima operatie a procesului tehnologic si care trebuie sa
asigure, la terminarea procesului tehnologic, obtinerea a 1kg de tricot finisat.
Pentru tricotul metraj, unitatea de produs poate fi 1kg de tricot finisat.
Mi[g/kg]- cantitatea de fir „i” inclusa in 1kg de tricot finisat. Aceasta
cantitate se va nota QeF= cantitatea de fir iesita din operatia de finisare.
Datele initiale se preiau din tabelul centralizator de la subcapitolul 4.1.
Qi=cantitatea intrata;
Qe=cantitatea iesita;
QiB=fire nebobinate;
QeB=fire bobinate=QiT;
QeT=tricot curd=QiF;
QeF=tricot finisat.
Desfasurarea calculelor:
QeF=data initiala;
QiF=QeF·icF=QeT;
QiT=QeT·icT=QeB;
QiB=QeB·icB sau QiB=QeF·icB·icT·icF=QeF·icTOT;
PB[g]= QiB- QeB;
PT[g]= QiT- QeT;
PF[g]= QiF- QeF.
Date initiale:
QiB- tabel centralizator de mai sus;
Vp- volumul productiei ce trebuie realizat;(Vp=50Kg)
ns- numarul de schimburi in care se lucreaza (ns=3);
Zl- numarul de zile lucratoare pe semestru (se adopta Zl=80).
Desfasurarea calculelor:
Nmp[kg/T]= QiB·Vp·10-3
Nmp[kg/zi]= Nmp[kg/T]·ns
Nmp[kg/trim]=Nmp[kg/zi]·Zl
Nmp[kg/an]=Nmp[kg/trim]·4
18
lo’[mm] – lungimea firului din ochi in stare intinsa;
lo’=lo(1+ŋo)
ŋo- alungirea firului la buclare (3÷7)%
lo’=0.6 (1+5%)=0.63 [mm] X = 0,5 0.6 - 1.32 = 0.5 * 0.77 - 1.32 = 0.935
19
S3 G R-I 3 3 1 40
40
R7 S1 N R-I 3 1 3 / 8 3 5 3 9 3 3 3 3
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 3 9 3 3 3 3
40
S3 G R-I 3 1 3 40
40
R8 S1 N R-I 3 3 1 / 8 3 5 6 7 7 4
40
S2 A R-I 3 1 3 8 3 5 6 7 7 4
40
S3 G R-I 3 3 1 40
40
R9 S1 N R-I 3 1 3 / 40
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 6 8 5 5
40
S3 G R-I 3 1 3 / 8 3 5 6 8 5 5
40
R10 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 8 3 5 6 8 5 5
40
S3 G R-I 3 3 1 / 8 3 5 6 8 5 5
40
R11 S1 N R-I 3 1 3 40
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 3 11 5 5
40
S3 G R-I 3 1 3 / 8 3 5 3 11 5 5
40
R12 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 5 9 2 9 4 3 1 3 4
40
S3 G R-I 3 3 1 / 5 9 2 9 4 3 1 3 4
40
R13 S1 N R-I 3 1 3 40
40
S2 A R-I 3 3 1 5 9 2 9 3 3 3 3 3
40
S3 G R-I 3 1 3 / 5 9 2 9 3 3 3 3 3
40
R14 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 5 9 2 9 2 3 5 3 2
40
S3 G R-I 3 3 1 / 5 9 2 9 2 3 5 3 2
40
R15 S1 N R-I 3 1 3 40
40
S2 A R-I 3 3 1 40
40
S3 G R-I 3 1 3 / 40
40
R16 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 40
40
S3 G R-I 3 3 1 / 40
40
20
a)Calculul productiei teoretice
P[kg/T]= ∙ ∙ no∙lo∙Ttex∙10-9=>
P[kg/T] =0,0807
n=viteza de tricotare[rot/min];
S=numarul de sisteme in lucru ale masinii;
Sr=numarul de sisteme necesare pentru tricotarea unei latimi de
raport;
T=timpul unui schimb;
Nal=numarul de ace in lucru dintr-o fontura( C sau D,Ci sau
Cs);
b=latimea raportului (siruri/fata sau siruri/spate);
Natr=numarul de ace trase pe latimea raportului(pe fata sau pe
spate);
Np(kg/T)=Pt(kg/T)∙CTU
Np(kg/muncitor)=Np[kg/T]∙Nd
Unde:Nd=norma de deservire [masina/muncitor]
CTU=0.75 coeficientul timpului util:
CTU=Ka∙Kb = 0,75
Ka= ;
tm=
ta=∑tai=∑tui∙fi;
Unde:
fi=frecventa manuirilor pentru faza”i”;
tui=timpul unitar pentru efectuarea manuirilor
pentru faza”i”;
22
2 Lichidarea a I-a a ruperii Fire bbc si tip bbc 0,31
firului
23
Ri= %
Unde:
Doi=durata opririi pentru reparatia „i”[ore]
Fi=frecventa opririi pentru reparatia „i”,intre doua
reparatii capitale;
TRK=timpul intre doua reparatii capitale;
Pentru repararea masinilor circulare de tricot se utilizeaza normele tehnice
din tabelul urmator:
225 [m / T ]
= 11250
Nmas.tric= = 0.02
24
25