Sunteți pe pagina 1din 25

CONTINUTUL PROIECTULUI

TEMA PROIECTULUI:.......................................................................................................................2

CONTINUTUL PROIECTULUI............................................................................................................3

1.1. Prezentarea tehnologica a articolului.......................................................................................4

1.2. Materia prima –caracteristici fízico-mecanice..........................................................................4

1.3. Stabilirea procesului tehnologic...............................................................................................4

2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice........................................................................................7

2.2. Studiul tehnologic al mecanismelor masinii adoptate.............................................................7

2.3. Analiza posibilitatilor tehnologice..........................................................................................10

3.1. Reprezentarea structurii tricotului.........................................................................................12

3.2. Calculul parametrilor de structura.........................................................................................13

4.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire.........................................................................16

4.2. Calculul pierderilor si indicilor de consum.............................................................................18

4.3. Calculul necesarului de materie prima pe unitatea de produs...............................................18

4.4. Calculul necesarului de materie prima pe unitatea de timp..................................................19

5.1. Calculul parametrilor tehnologici...........................................................................................21

5.2. Programarea tehnologică a maşinii de tricotat......................................................................22

5.3.Calculul capacitatii de productie a masinii de tricotat.............................................................23

5.4.Calculul necesarului de utilaj..................................................................................................27


CAP I. SORTIMENTUL SI TEHNOLOGIA
1.1. Prezentarea tehnologica a articolului

Masina MULTICOMET 48 S este produsa de firma Textima si este o


masina cu cilindru si disc, de tip universal, dotata cu mecanism desenator.
Valorile caracteristicilor tehnice ale acestei masini sunt : D = 30’’, S = 48,
KE = 22.
Pe masina MULTICOMET 48 S pot fi produse atat tricoturi pe o
fontura cat si pe doua fonturi, structura tricotului proiectat fiind jacard pe o
fontura. Pentru realizarea acestui tricot se vor folosi fire de bumbac 100%
de finetea, Nm=60 in 3 culori: galben, negru, albastru.

1.2. Materia prima –caracteristici fízico-mecanice

S-au ales firele de bumbac 100% cu Nm=60, avand urmatoarele


caracteristici fízico-mecanice:

Caracteristici fizico-mecanice Valori


Calitatea II
Abaterea la Nm [%] 3.5
Sarcina de rupere 150
Neregularitatea la Sr 3.5
Lungimea de rupere [km] 9
Alungirea 3.6

1.3. Stabilirea procesului tehnologic

2
Procesul tehnologic de tricotare reprezinta o succesiune de etape
( operatii, faze, manuiri), prin parcurgerea carora, materia prima este
transformata in tricot.
Procesul tehnologic de tricotare se stabileste in functie de :
Destinatia tricotului: imbracaminte exterioara;
Natura materiei prime: bumbac 100%;
Structura tricotului: batatura;
Utilajul folosit: Multicomet 48S.

Schema procesului tehnologic – prezentarea grafica a succesiunii etapelor


din cadrul procesului tehnologic.

Rmp - receptia materiilor prime


B - bobinarea
T - tricotarea
F - finisarea
MB - depozitarea bobinelor
MT - depozitarea tricotului
nefinisat
MTf - depozitarea tricotului
finisat
Imp - inspectia materiilor
prime
CB - controlul bobinarii
IB - inspectia bobinelor
CT - controlul tricotarii
IT - inspectia tricotului
CF - controlul finisarii
ITf - inspectia tricotului
finisat

Operatiile procesului tehnologic

1. Bobinarea
3
Bobinarea consta in trecerea firului de pe formate mici (copsuri sau
sculuri) neadecvate tricotarii, pe formate mai mari (bobine) ce indeplinesc
conditiile impuse de prelucrarea pe masina de tricotat.
Uniformizarea tensiunilor permite obtinerea unor bobine cu densitate de
infasurare uniforma si deci de calitate corespunzatoare.
2. Tricotarea
Tricotarea este operatia tehnologica prin care firele sunt transformate in
ochiuri ce constituie tricotul. Tricotarea se poate realiza intr-o faza, in doua
sau trei faze. In cazul masinilor circulare cu diametru mare, tricotarea se
realizeaza intr-o singura faza.
3. Finisarea tricotului
Finisarea tricotului este operatie constituita din mai multe faze in urma
careia tricotul este pregatit pentru croire si confectionare. Etapele finisarii
sunt stabilite in functie de materia prima, forma tricotului si destinatia
acestuia.
4. Receptia materiei prime
In cadrul receptiei se efectueaza determinari asupra unor caracteristici ale
firelor (finete, torsiune, sarcina si alungire la rupere) cat si probe de tricotare
pentru depistarea unor defecte ale firului ( amestec neomogen, parafinare
incompleta, subtieri sau ingrosari, scame sau impuritati etc.).
5. Etapele de control
Etapele de control se impart in doua categorii si anume: inspectii si
control.
Inspectia reprezinta ansamblul incercarilor si verificarilor aplicate unor
caracteristici ale materiei prime sau tricotului aflat in diferite stadii de
executie.
Etapele de control – proces (CB,CT,CF) se realizeaza in timpul
desfasurarii procesului prin intermediul parametrilor fiecarei operatii
tehnologice. Acest control se realizeaza prin sondaj cu ajutorul unor
aparate de masura si control specifice.

CAP II. ALEGEREA UTILAJULUI

4
2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice
Se prezinta sub forma tabelata intreaga gama a caracteristicilor tehnice
ale utilajului adoptat; se specifica care sunt valorile caracteristicilor
tehnice pentru masina folosita la realizarea articolului proiectat.
Masina MULTICOMET 48S
KE T [mm] Na D S N
[’’] [mm] [rot/min]

22 1.150 2x2064 30 750 48 18

2.2. Studiul tehnologic al mecanismelor masinii adoptate


- Mecanismul de formare a ochiurilor (M.F.O.)
- Mecanismul de alimentare cu fire (M.Al.)

Fig.1. Aspectul real al lacatelor masinii MULTICOMET 48S

5
Fig.2. Pozitiile posibile ale limbilor oscilante si codificarea lor numerica

Fig.3. Mecanismul de alimentare cu banda


Deoarece antrenarea firului de catre banda este sigura, viteza de alimentare (v a) a
firului poate fi considerata egala cu viteza benzii (v b):
v a =v b =π*d b*nb *10-3 [m/min]
unde:
db [mm] - diametrul variabil al rotii de antrenare a benzii
nb [rot/min] - turatia rotii de antrenare a benzii
Conform relatiei de mai sus, in cazul mecanismului de alimentare cu banda, viteza de
alimentare poate fi reglata:
in trepte - prin reglarea lui n b, care se face prin modificarea raportului de
transmitere a miscarii, la mecanismul de alimentare;
continuu, in cadrul aceleiasi trepte - prin reglarea lui d b.
Stabilirea valorii la care trebuie reglata viteza de alimentare se face pe baza vitezei
de consum inregistrata la sistemul respectiv, in unitatea de timp:
Na
va = vb = � n 10-3 [m/min]
lci ��
b + Natr
Na - numarul de ace dintr-o fontura
b - latimea raportului (siruri pe o parte)
Natr - numarul de ace trase pe latimea raportului
Ici [mm] -lungimea de fir consumata la randul din raport executat in cadrul sistemului
n [rot/min] - viteza de tricotare.

6
Fig. 4 Mecanism de tragere cu actionare intermitenta a cilindrilor (mas.
MULTIKARAT)

Mecanismul de tragere si colectare a tricotului (M.T.C.T.)


Mecanismul desenator (M.D.)
Un dinte prezent (codificat P) determina inecare calcaiului de lucru
inferior (CLi) al selectorului in canalul fonturii, incat nu mai este posibila
actionarea acestuia;
Un dinte lipsa (codificat G) determina mentinerea calcaiului de lucru
inferior (CLi) al selectorului la suprafata fonturii, incat acesta va putea fi
actionat de cama (R-I1) sau (R1)
Dimensiunile raportului de desen realizat pe masina Multicomet 48S
se stabilesc in modul urmator:
- Latimea maxima a raportului (bmax), exprimata in siruri realizate pe
acele cilindrului; pentru rapoarte asimetrice se utilizeaza aranjarea pe
diagonala, rezultand: bmax=40 siruri;
- Inaltimea maxima a raportului de desen, exprimata in randuri pe fata,
este determinata de numarul de sisteme ale masinii (S), de numarul de
piepteni de selectare utilizati (numarul de trepte de selectare=nt) si de
numarul de sisteme necesar realizarii unui rand din raport (z):
S  nt
H max =
z

7
Fig. 5 Reprezentarea schematica a lacatelor masinii MULTICOMET48

Fig. 6 Modalitati de aranjare a calcaielor desenatoare ale selectoarelor


a) aranjare pe diagonala; b) aranjare in „V”; c) aranjare combinata

2.3. Analiza posibilitatilor tehnologice


In tabelul de mai jos snt centralizate efectele tehnologice, obtinute pe acele
din cilindru la masina Multicomet 48S, in functie de tipul de actionare si
selectare.

8
Tipul de Pozitia Tipul de
actionare si limbilor cama folosit Element de Efect
selectare oscilante de la la nivelul selectare tehnologic
nivelul acelor selectorilor
Actionare 1 R-I1 sau R1 P sau G ON
directa fara 2 R-I1 sau R1 P OD
selectare 3 R-I1 sau R1 P OR
Actionare R-I1 P OR
indirecta cu 3 G ON
selectare R1 P OR
individuala G OD
Actionare P OD
combinata cu 2 R-I1
G ON
selectare
individuala

CAP III. STRUCTURA TRICOTULUI


9
3.1. Reprezentarea structurii tricotului
Desen de legatura

Reprezentare prin sectiunea Reprezentare prin semne


randurilor de ochiuri conventionale

10
Reprezentare structurala a randurilor de ochiuri

3.2. Calculul parametrilor de structura


In cazul tricoturilor jacard regulat pe o fontura, pentru calculul parametrilor
de structura, se vor utiliza urmatoarele relatii:
cF c Ttex
A j = Ag - [mm]; F = i [ mm]
b*h 31,6
ci (bbc) = 1,25
1,25 16
F = = 0,15[mm]
31,6
Ag  4 F  Ag  0,6; c = 80
80 * 0,15
A j = 0.6 - = 0,58[mm]
16 * 48

B j  Bmin + ( z - 1) * F ; Bmin = 2 F ; z = 3
B j  2 F + 2 F  B j  0.6[mm]

Doj = 50 / A j [ s / 50mm ]
Doj = 50 / 0.58  Doj = 86,2[ s / 50mm]

11
Dvj = 50 / B j [ r / 50mm]
Dvj = 50 / 0,6  Dvj = 83.3[r / 50mm]

l j = 1,57 A j + 2 B j +  F [ mm]
l j = 0,91 + 1.2 + 0.47  l j = 2.58[ mm]

l fl  A j [ mm]  l fl = 0,58[mm]

Unde:
A=pasul ochiului [mm]
Bs=inaltimea ochiului pe spatele tricotului [mm]
Bf=inaltimea ochiului pe fata tricotului [mm]
D0=desimea pe orizontala [s/50mm]
Dvs=desimea pe verticala spatelui tricotului [rs/50mm]
Dvf=desimea pe verticala fetei tricotului [rf/50mm]
F=diametrul firului in stare libera
ls=lungimea firului dintr-un ochi de pe spatele tricotului [mm]
lf=lungimea firului dintr-un ochi de pe fata tricotului [mm]
M=masa tricotului pe raport [g/rap]
Ma,Mr,Mn=masa tricotului pe raport din culoarea albastru,rosu si negru

M = ( noj  lj +  n fl  l fl )  Ttex  10 -6 [ g / rap]


M = (633  2.58 + 1266  0,58)  16  10 - 6 = 37878.72  10 -6  M = 0.0378 [ g / rap]

M i = ( noji  lj +  n fil  l fl )  Ttex  10 - 6 [ g / rap]


-6
Malbastru = (193  2.58 + 440  0,58)  16  10 = 12000  10 - 6  Malbastru = 0.0120
Mgalben = (202 * 2.58 + 431 * 0.58) * 16  10 -6  Mgalben = 0,0123 [ g / rap]
-6
Mnegru = ( 238 * 2.58 + 395 * 0,58) * 16  10  Mnegru = 0.0135 [ g / rap]

Tabel centralizator al parametrilor de structura


Articol: jaqard regulat pe o fontura in 3culori

Parametri de structura Valori


Ttex 16
F[mm] 0.15
12
A [mm] 0.58
Bj [mm] 0.6
lj [mm] 2.58
Doj [s/5cm] 86.2
Dvj [r/5cm] 83.3
Mg [g/rap] 0.0123
Mn [g/rap] 0.0135
Ma [g/rap] 0.0120
M [g/rap] 0.0378

CAP IV. CALCULE TEHNOLOGICE


4.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire
Acest calcul se va raporta la 1m, 1m2 si 1kg de tricot.
Date initiale:
Structura tricotului:
- jacard regulat 1F, in 3 culori: negru, galben, albastru;
Dimensiunile raportului de desen:
- latimea raportului b=40 siruri;
- inaltimea raportului h=16 randuri;
- parametrii de structura A,Bf,Bs;
13
S R = b R  h R = b  A  h f  B f = b  A  hs  B s
S R = 40  0,6  16  0,6 = 230.4 [mm]

10 6
M [g / m2 ] =  M [ g / rap ]
sR
10 6
M =  0,0378 = 164.06 g / m 2
230.4
10 6
M galben =  0,0123 = 53.39 g / m 2
230.4
10 6
M negru =  0,0135 = 58.59 g / m 2
230.4
10 6
M albastru =  0,0120 = 52.08 g / m 2
230.4

M [ g / m] = M [ g / m 2 ]  Lt [ m] = M [ g / m 2 ]  N al  A  10 -3

M = 164.06  2 x 2064  0,6  10 -3 = 406,34 g / m


M galben = 53.39  2 x 2064  0,6 * 10 -3 = 133.58 g / m
M negru = 145.12 g / m
M albastru = 129 g / m

Pentru calculul lui Mn,r,a,v[g/kg] se calculeaza factorul de multiplicare „X”.


Acesta reprezinta numarul de metri patrati de tricot cuprinsi intr-un kilogram
de tricot.

X=1000/164.06=6.09
M g,n,a[g/1kg tricot]= M g,n,a [g/m2]•X

Mg = 53.39 * 6.09 = 317.17 g / 1 kg / tri cot


Mn = 58.59 * 6.09 = 356.8 g / 1 kg / tri cot
Ma = 52.08 * 6.09 = 325.15 g / 1 kg / tri cot

Tabel centralizator al consumului specific pe tipuri de fire


u.m. Fir Cantitate
M 164.06
Ma 52.08
[g/m2] Mg 53.39
Mn 58.59
14
M 406.34
[g/m] Ma 129
Mg 133.58
Mn 145.12
M 999.12
[g/kg] Ma 317.17
Mg 325.15
Mn 356.80

4.2. Calculul pierderilor si indicilor de consum

Pierderile de materie prima se determina practic prin cantarire pentru


fiecare operatie in parte.
Pentru efectuarea calculelor se indica adoptarea urmatoarelor valori:
PB%=0,8;
PT%=0,6;
PF%=8.
Indicele de consum este raportul dintre cantitatea de materie prima
consumata si greutatea produsului rezultat.
100
ici =
100 - pi %
ici=indice de consum pentru operatia „i” (bobinare, tricotare, finisare);
ictot=ic1·ic2·.....·icn;
ictot=indice de consum total (pe intreg procesul tehnologic).
icB=1,008;
icT=1,006;
icF=1,086;
ictot=1,101.

15
4.3. Calculul necesarului de materie prima pe unitatea de produs
Necesarul de materie prima pe unitatea de produs este cantitatea de
fir/fire intrata in prima operatie a procesului tehnologic si care trebuie sa
asigure, la terminarea procesului tehnologic, obtinerea a 1kg de tricot finisat.
Pentru tricotul metraj, unitatea de produs poate fi 1kg de tricot finisat.
Mi[g/kg]- cantitatea de fir „i” inclusa in 1kg de tricot finisat. Aceasta
cantitate se va nota QeF= cantitatea de fir iesita din operatia de finisare.
Datele initiale se preiau din tabelul centralizator de la subcapitolul 4.1.

Bobinare Tri cot are Finisare


QiB  QeB = QiT  QeT = QiF  QeF
PB % PT % PF %
icB icT icF

Qi=cantitatea intrata;
Qe=cantitatea iesita;
QiB=fire nebobinate;
QeB=fire bobinate=QiT;
QeT=tricot curd=QiF;
QeF=tricot finisat.
Desfasurarea calculelor:
QeF=data initiala;
QiF=QeF·icF=QeT;
QiT=QeT·icT=QeB;
QiB=QeB·icB sau QiB=QeF·icB·icT·icF=QeF·icTOT;
PB[g]= QiB- QeB;
PT[g]= QiT- QeT;
PF[g]= QiF- QeF.

Tabel centralizator privind necesarul de materie prima pe unitatea de produs

g/kg tricot Fir albastru Fir galben Fir negru Total


QeF[g] 317.17 325.15 356.8 999.12
PF[%] 25.37 26.01 28.54 79.92
16
icF 1.086
QiF=QeT[g] 342.54 351.16 385.34 1079.04
PT[%] 2.05 2.1 2.31 6.46
icT 1.006
QiT=QeB[g] 344.59 353.26 387.65 1085.5
PB[%] 2.75 2.82 3.10 8.67
icB
QiB[g] 347.34 356.08 390.75 1094.17

4.4. Calculul necesarului de materie prima pe unitatea de timp

Date initiale:
QiB- tabel centralizator de mai sus;
Vp- volumul productiei ce trebuie realizat;(Vp=50Kg)
ns- numarul de schimburi in care se lucreaza (ns=3);
Zl- numarul de zile lucratoare pe semestru (se adopta Zl=80).

Desfasurarea calculelor:
Nmp[kg/T]= QiB·Vp·10-3
Nmp[kg/zi]= Nmp[kg/T]·ns
Nmp[kg/trim]=Nmp[kg/zi]·Zl
Nmp[kg/an]=Nmp[kg/trim]·4

Tabel centralizator privind necesarul de materie prima pe unitatea de


timp

Parametri Fir albastru Fir galben Fir negru


17
Vp [m/T] 50
Nmp[kg/T] 17367 17804 19537.5
Nmp[kg/zi] 52101 53412 58612.5
Nmp[kg/trim] 4168080 4272960 4689000
Nmp[kg/an] 8336160 8245920 9378000

CAP V. PROIECTAREA TEHNOLOGICA


A OPERATIEI DE TRICOTARE
5.1. Calculul parametrilor tehnologici
1. Viteza de alimentare va [m/min] – reprezinta cantitatea de fir alimentata
in unitatea de timp de catre mecanismul de alimentare.
Viteza de alimentare este egala cu viteza benzii:
v a = vb =   d b  nb  10 -3
iar stabilirea valorii la care trebuie reglata viteza de alimentare se face pe
baza vitezei de consum inregistrata la sistemul respectiv, in unitatea de timp:
Na
va = vc = l ci  n  10 -3
b + Na tr
2. Tensiunea de alimentare Ta[cN]- reprezinta tensiunea existenta in fir in
imediata vecinatate a conducatorului de fir
Ta=5%· 230.4=11.52cN
3. Adancimea de buclare X[mm]- reprezinta cursa acelor sub linia de
aruncare.
X = 0,5 l o ' 2 -T 2

18
lo’[mm] – lungimea firului din ochi in stare intinsa;
lo’=lo(1+ŋo)
ŋo- alungirea firului la buclare (3÷7)%
lo’=0.6 (1+5%)=0.63 [mm] X = 0,5 0.6 - 1.32 = 0.5 * 0.77 - 1.32 = 0.935

5.2. Programarea tehnologică a maşinii de tricotat

R S Fir Efect Ace D D P G P G P G P G P G P G P G P G TOTAL


(l) (s)
R1 S1 N R-I 3 1 3 / 40
40
S2 A R-I 3 3 1 40
40
S3 G R-I 3 1 3 40
40
R2 S1 N R-I 3 3 1 / 40
48
S2 A R-I 3 1 3 40
40
S3 G R-I 3 3 1 40
40
R3 S1 N R-I 3 1 3 / 40
40
S2 A R-I 3 3 1 40
40
S3 G R-I 3 1 3 40
40
R4 S1 N R-I 3 3 1 / 8 3 5 9 1 3 7 3 1
40
S2 A R-I 3 1 3 8 3 5 9 1 3 7 3 1
40
S3 G R-I 3 3 1 40
40
R5 S1 N R-I 3 1 3 / 8 3 5 9 1 3 7 5 1
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 9 1 3 7 5 1
40
S3 G R-I 3 1 3 40
40
R6 S1 N R-I 3 3 1 / 8 3 5 9 2 3 5 3 2
40
S2 A R-I 3 1 3 8 3 5 9 2 3 5 3 2
40

19
S3 G R-I 3 3 1 40
40
R7 S1 N R-I 3 1 3 / 8 3 5 3 9 3 3 3 3
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 3 9 3 3 3 3
40
S3 G R-I 3 1 3 40
40
R8 S1 N R-I 3 3 1 / 8 3 5 6 7 7 4
40
S2 A R-I 3 1 3 8 3 5 6 7 7 4
40
S3 G R-I 3 3 1 40
40
R9 S1 N R-I 3 1 3 / 40
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 6 8 5 5
40
S3 G R-I 3 1 3 / 8 3 5 6 8 5 5
40
R10 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 8 3 5 6 8 5 5
40
S3 G R-I 3 3 1 / 8 3 5 6 8 5 5
40
R11 S1 N R-I 3 1 3 40
40
S2 A R-I 3 3 1 8 3 5 3 11 5 5
40
S3 G R-I 3 1 3 / 8 3 5 3 11 5 5
40
R12 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 5 9 2 9 4 3 1 3 4
40
S3 G R-I 3 3 1 / 5 9 2 9 4 3 1 3 4
40
R13 S1 N R-I 3 1 3 40
40
S2 A R-I 3 3 1 5 9 2 9 3 3 3 3 3
40
S3 G R-I 3 1 3 / 5 9 2 9 3 3 3 3 3
40
R14 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 5 9 2 9 2 3 5 3 2
40
S3 G R-I 3 3 1 / 5 9 2 9 2 3 5 3 2
40
R15 S1 N R-I 3 1 3 40
40
S2 A R-I 3 3 1 40
40
S3 G R-I 3 1 3 / 40
40
R16 S1 N R-I 3 3 1 40
40
S2 A R-I 3 1 3 40
40
S3 G R-I 3 3 1 / 40
40

5.3.Calculul capacitatii de productie a masinii de tricotat

20
a)Calculul productiei teoretice

Productia teoretica in kg/T,m2/T si m/T se calculeaza pe baza urmatoarelor


relatii:

P[kg/T]= ∙ ∙ no∙lo∙Ttex∙10-9=>

P[kg/T] =0,0807

Unde: =numarul de rapoarte in timpul T,pe lungimea tricotului;

=numarul de rapoarte ce se incadreaza pe latimea tricotului;

no∙lo∙Ttex∙10-9=masa unui raport(kg);

n=viteza de tricotare[rot/min];
S=numarul de sisteme in lucru ale masinii;
Sr=numarul de sisteme necesare pentru tricotarea unei latimi de
raport;
T=timpul unui schimb;
Nal=numarul de ace in lucru dintr-o fontura( C sau D,Ci sau
Cs);
b=latimea raportului (siruri/fata sau siruri/spate);
Natr=numarul de ace trase pe latimea raportului(pe fata sau pe
spate);

b)Calculul normei de productie

Np(kg/T)=Pt(kg/T)∙CTU

Np(kg/muncitor)=Np[kg/T]∙Nd
Unde:Nd=norma de deservire [masina/muncitor]
CTU=0.75 coeficientul timpului util:

CTU=Ka∙Kb = 0,75

Ka=coeficientul opririlor din grupa „a”


21
Kb=coeficientul opririlor din grupa”b”

Ka= ;

tm[min/kg/m/m2]=timpul masinii necesar realizarii unei


entitati de produs[1kg/1m/1m2];

tm=

ta=timpul auxiliar pentru realizarea unei entitati de


produs.El se stabileste pe baza cunoasterii fazelor necesare la operatia de
tricotare ,a timpului unitar pentru fiecare faza si a frecventei fiecarei
faza.Conform normativelor ,pentru masinile circulare de tricotat ,el are
urmatoarea structura:

Nr curent Denumirea fazei Timpul unitar


tu[min/faza]
1 Schimbarea bobinei 0,350
2 Lichidarea a I-a a ruperii firului 0,369
3 Lichidarea a II-a a ruperii firului 0,756

ta=∑tai=∑tui∙fi;

Unde:
fi=frecventa manuirilor pentru faza”i”;
tui=timpul unitar pentru efectuarea manuirilor
pentru faza”i”;

Valorile maxime ale frecventei/kg ,se stabilesc in functie de faza si


materie prima:

Nr Denumirea fazei Materia prima Limita maxima a


crt frecventei/kg
1 Schimbarea bobinei Orice tip de fire 1/Mb

22
2 Lichidarea a I-a a ruperii Fire bbc si tip bbc 0,31
firului

3 Lichidarea a II-a a Fire bbc si tip bbc 0,49


ruperii firului

Mb=masa firului de pe bobina [kg].Se adopta Mb=1,200kg.

Rezultatele calcului timpului auxiliar se prezinta centralizat intr-un tabel ca


cel de mai jos:

Nr Denumirea fazei Timp unitar Frecventa Tai=Tui∙fi


crt tui[min/faza] kg/fi
1 Schimbarea 0.35 0.83 0.48
bobinei
2 Lichidarea a I-a a 0.369 0.31 0.059
ruperii firului
3 Lichidarea a II-a a 0.756 0.49 0.266
ruperii firului

C)Calculul productiei practice a utilajului


Pp=Pt ∙CUM
Pp = 0,035∙0,74 = 0,02
CUM=CTU∙CUF
CUM = 0,99∙0,75 = 0,74
CUF= ;
Top% = 8
CUF = 0,99
Unde:CUM=coeficient de utilizare a masinii;
CUF=coeficientul utilajului in functiune;
Top%=procentul opririlor pentru reparatii
planificare;
Top=∑Ri(i=t,c1,c2,K)
Rt=revizia tehnica;
Rc1=reparatia curenta 1;
Rc2=reparatia curenta 2;
Rk=reparatia capitala;

23
Ri= %
Unde:
Doi=durata opririi pentru reparatia „i”[ore]
Fi=frecventa opririi pentru reparatia „i”,intre doua
reparatii capitale;
TRK=timpul intre doua reparatii capitale;
Pentru repararea masinilor circulare de tricot se utilizeaza normele tehnice
din tabelul urmator:

Utilaj Regim de Peridiocitatea Durata reparatiilor Doi(ore)


lucru
Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk

Masini 3 1200 3600 7200 36000 24 48 96 148


circulare cu schimburi
1C
Masini 3 1800 3600 7200 43200 24 48 120 168
circulare cu schimburi
C+D

5.4.Calculul necesarului de utilaj

Necesarul de utilaj se calculeaza cunoscand volumul de productie


Vp[kg/T sau m2/T sau m/T] dat prin tema proiectului:

225 [m / T ]
= 11250
Nmas.tric= = 0.02

24
25