C2 – Metabolismul materiei vii

C2.1. Metabolismul – definitie, caracterizare, anabolism, catabolism

2.1.2 Metabolismul:caracterizare - anabolism si catabolism

Metabolismul este propriu numai materiei vii. Numai materia vie are
proprietățile de a se autoorganiza, de a se adapta și de a se reproduce. În cuprinsul
acestui proces, de biosinteză și bioreglare a funcțiilor organismului uman,
metabolismul cuprinde un complex de transformări biochimice și energetice care au
loc la nivel celular. Substanțele absorbite din alimente și încorporate în celule ca
macromolecule, sunt transformate într-o mare diversitate de molecule care sunt
necesare:

- intracelular (local, pentru întreținerea fiziologică a funcțiilor celulelor);

- biosintezei unor noi celule, necesare fie creșterii și reproducerii, fie înlocuirii
celulelor uzate, îmbătrânite, sau ale căror funcții sunt afectate patologic;

- funcțiilor fiziologice ale celulelor țintă din structura diferitelor țesuturi și

organe;

-producerii diverselor forme de energie necesare susținerii funcțiilor vitale.

Altfel spus, metabolismul este un proces complex de biosinteză: substanțele

nutritive furnizate de către alimente, trecute prin pragurile digestiei și absorbției
intestinale, ajunse astfel în fluxul sanguin și limfatic, sunt transportate și încorporate
în celule. Aceste veritabile uzine, prin intervenția unui șir de reacții decise genetic și
desfășurate enzimatic, transformă substanțele asimilate în molecule utilizabile la
nivel celular. Complicatele mecanisme ale metabolismului uman se desfășoară în
cadrul a două procese biologice care se succed, dar se și suprapun: anabolismul și
catabolismul.

Metabolismul este un proces complex, ce implică schimburi de materii şi

energii, şi care include două procese (simultane) opuse:

 catabolism / dezasimilaţie – totalitatea proceselor chimice de degradare a

substanţelor din organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre
atomii de carbon, din moleculele diferitelor substanţe; acest tip de reacţii este
însoţit de eliberare de energie si se numeste reacţie exotermă.

 anabolism / asimilaţie – procesele chimice de biosinteză a substanţelor ce

intră în alcătuirea materiei vii. Reacţiile anabolice se caracterizează prin
consum de energie şi se numesc reacţii endoterme.

Catabolismul şi anabolismul se desfăşoară printr-o succesiune a numeroase

reacţii chimice: hidroliză, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare,
transaminare, esterificare, condensare, polimerizare.
Substanţele care participă sau iau naştere din metabolismul intermediar se numesc
metaboliţi. Dintre metaboliţi fac parte compuşi ca: vitamine, hormoni, produşii
intermediari a metabolismului proteinelor, a lipidelor. Produşii intermediari rezultaţi
din procesele de dezasimilaţie poartă denumirea de cataboliţi.

La digestie, absorbție și asimilare, alături de substanțele noi obtinute din alimentele

ingerate, participă și un număr mare de substanțe catabolizate anterior. Prin urmare,
în structura substanțelor devenite anaboliți ca urmare a asimilării, intră și o anumită
cantitate de substanțe care vor traversa un nou proces de catabolizare alături de
noile substanțe asimilate. Niciodată însă, acestea nu sunt identice, nici cantitativ, nici
calitativ, tuturor indivizilor. Este numai unul dintre aspectele care particularizează
metabolismul individual.

Ciclul metabolismului fiziologic, de producere și utilizare a metaboliților, se

încheie prin eliminarea cataboliților dăunători, a căror acumulare în organism peste
anumite limite, devine dăunătoare: acid uric, acid lactic, acid piruvic, acid glutamic
etc.

De fapt, metabolismul include un ciclu care cuprinde:anabolismul-catabolismul-

excreția cataboliților cu potențial patogen. Dar acest ciclu este precedat de un alt
ciclu: alimente-digestie-absorbție intestinală.

Pot exista metabolisme asemănătoare, fiziologice (normale), care se

încadrează între anumite limite, în anumiți parametri identificabili prin analize de
laborator, indicând în această situație starea de sănătate. Pot exista metabolisme
patogene, ale căror dereglări sunt decelate prin neîncadrarea între parametrii
referințelor normale ale analizelor de laborator, indicând starea de boală. Niciodată
însă, nu vom putea întâlni metabolisme identice.

Starea de sănătate sau de boală, exprimată prin funcțiile metabolismului,

poate fi influențată de o multitudine de factori: ereditate, metabolismul matern,
evoluția propriului metabolism, vârstă, alimente, sex, status-ul hormonal, ocupație,
gradul efortului fizic și/sau intelectual, de unele stări particulare, cum sunt sarcina,
alăptarea, menopauza, diversele terapii, intervenții chirurgicale sau alte acte
medicale, convalescența, veghea prelungită, de unele schimbări – cele ale
habitatului, apei, aerului, altitudinii, temperaturii, stress-ul etc.

Concluzie: Am evidențiat faptul că anabolismul, prima „etapă” a metabolismului,

urmare a diferențelor privind digestia, absorbția intestinală și asimilația, nu va
„aproviziona” catabolismul cu cantități identice de substanțe (anaboliți).

Ajunse în celule, macromoleculele anaboliților traversează un proces complex

de „prelucrare” controlată genetic și activată enzimatic, cunoscut sub denumirea de
catabolizare (dezasimilație).Rezultatul catabolizării constă în producerea de molecule
necesare funcțiilor celulelor țesuturilor și organelor, ca și a diverselor forme de
energie necesară funcțiilor vitale.

Metabolismul însă, înseamnă cu mult mai mult decât producerea metaboliților

cataboliți. Moleculele de cataboliți – proteine, enzime, hormoni, antioxidanți etc.-,
sintetizați în anumite tipuri de celule, pentru a ajunge la celulele țintă din diverse
țesuturi sau organe, transportă sau sunt transportate de alte molecule de cataboliți.
Dar, pentru a putea pătrunde în celulele țintă, pentru a participa la îndeplinirea
funcțiilor acestora, trebuie să se atașeze la alte molecule de cataboliți, numite liganzi.

Metabolizarea unei cantități normale de molecule necesare funcțiilor celulelor

țintă, este numai o etapă a unui metabolism echilibrat. Dacă apar deficiențe privind
moleculele transportoare, de legătură – liganzii - sau de receptare (receptorii), apar
dezechilibre metabolice care se traduc prin starea de boală. Dar, chiar și dacă un
catabolit ajunge în celula țintă, depășind membrana care o înconjoară și o
individualizează, participarea sa la funcționarea acesteia este condiționată genetic
sau/și de prezența în limite normale a altor substanțe: alte tipuri de proteine,enzime,
coenzime, minerale, antioxidanți, vitamine, hormoni etc. Împotriva funcționării
metabolice normale a cataboliților pot să apară autoanticorpi, a căror biosinteză are
cauze exogene sau endogene.
Lungul și complicatul proces al metabolismului, obiect de studiu al biologiei
moleculare și celulare, geneticii, biochimiei medicale, imunologiei, nutriției etc.,
prezintă încă unele necunoscute, cu toate progresele înregistrate în domeniul
cercetării medicale fundamentale.
Deși metabolismul se desfășoară pe baza unor procese de biosinteză general
comune, prezintă particularități pentru fiecare individ, acestea menținându-i ori nu
starea de sănătate. Iată motivul pentru care putem afirma, de data aceasta cu
deplină îndreptățire: omul este expresia propriului său metabolism.
Pentru că prezintă importanță medicală, vom face și câteva scurte referiri
privind două forme mai deosebite ale metabolismului: metabolismul bazal și
metabolismul autofag.

Tipuri de reacții metabolice

Catabolism / Dezasimilaţie

 Glicogenoliză – transformarea glicogenului în glucoză;

 Glicoliză – transformarea glucozei în piruvat şi ATP;

 Fosforilarea oxidativă;

 Degradarea glucidelor prin ciclul pentozofosfaţilor (numit şi şuntul

hexozomonofosfatului);

 Proteic – hidroliza proteinelor în aminoacizi;

 Degradări fermentative.

 Fermentația alcoolică

 Fermentația lactică

 Fermentația propionică
  Fermentația butirică

 Fermentația celulozei

 Fermentația acetică

 Fermentația citrică, succinică și malică

 Fermentația oxalică

Anabolism/ Asimilaţie

 Glicogeneza – formarea glicogenului în glucoză prin procesul de hidroliză;

 Gliconeogeneza – formarea glucozei din proteine şi grăsimi;

 Fotosinteza – sintetizarea substanţelor organice complexe din substanţe

minerale cu ajuto rul luminii;

 Sinteza porfirinelor.

Bilanţul metabolic
In lumea vie exista 2 mari tipuri de nutritie. Autotrofa – organismele isi sintetizeaza
substantele organice din substantele anorganice. Heterotrofa – indivizii biologici
consuma substantele gata preparate.