JUDECĂTORUL DE

CAMERĂ PRELIMINARĂ

(ART. 342 – 348 N. C. p.p.)

 Art. 3 N. C.p.p. - Separarea funcţiilor judiciare

În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare:

 funcţia de urmărire penală;
 funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală;
 funcţia de verificare a legalităţii trimiterii sau
netrimiterii în judecată;
 funcţia de judecată.
 ART. 54
Competenţa judecătorului de cameră preliminară

Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în

cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia:
 a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de
procuror;
 b) verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării
actelor procesuale de către organele de urmărire penală;
 c) soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire
sau de netrimitere în judecată;
 d) soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege.
 ART. 64
Incompatibilitatea judecătorului

 (4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate

participa, în aceeaşi cauză, la procedura de cameră
preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac.
 (5) Judecătorul care a participat la soluţionarea
plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau
netrimitere în judecată nu poate participa, în aceeaşi
cauză, la judecata în fond sau în căile de atac.
 ART. 315 - Clasarea
(2) Ordonanţa de clasare cuprinde menţiunile
prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii
privind: (…)
 c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară
cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a
confiscării speciale;
 d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară
cu propunerea de desfiinţare totală sau parţială a
unui înscris;
(…)
 ART. 335 (4) - Reluarea în caz de redeschidere a
urmăririi penale
Redeschiderea urmăririi penale este supusă
confirmării judecătorului de cameră preliminară în
termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii.
Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin
încheiere motivată, în camera de consiliu, fără
participarea procurorului şi a suspectului sau, după
caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei
ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea
urmăririi penale.
Încheierea judecătorului de cameră preliminară
este definitivă.
ART. 340 - Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire
sau netrimitere în judecată

(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de

clasare sau renunţare la urmărirea penală, (…) poate
face plângere (…) la judecătorul de cameră preliminară
de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii,
competenţa să judece cauza în primă instanţă.
 NECORELAŢII
 Art. 72 alin. 1 - Cererea de strămutare şi efectele acesteia.
(1) Strămutarea poate fi cerută de părţi sau de procuror. În
cursul procedurii de cameră preliminară nu se poate face
cerere de strămutare.

 Art. 75 alin. 2 - Alte dispoziţii

(2) Prevederile art. 71-74 (Temeiul strămutării, Cererea de
strămutare şi efectele acesteia, Procedura de soluţionare a cererii
de strămutare, Soluţionarea cererii) se aplică în mod
corespunzător şi în procedura de cameră preliminară.
 Obiectul procedurii în Camera
preliminară – art. 342 N. C.p.p.

 verificarea competenţei
 verificarea legalităţii sesizării instanţei
 verificarea legalităţii administrării probelor ori
efectuării actelor de către organele de urmărire penală
Durata procedurii – art. 343 N. C.p.p.

 cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la

instanţă.
 Măsurile premergătoare- art. 344 N.
C.p.p.
 După sesizarea instanţei cu rechizitoriu, dosarul se repartizează
aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.
 Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a
acestuia se comunică inculpatului, la locul de deţinere ori, după caz, la
adresa unde locuieşte ori la adresa unde a solicitat comunicarea actelor
de procedură.
 Inculpatului i se aduc la cunoştinţă:
- obiectul procedurii în camera preliminară
- dreptul de a-şi angaja un apărător
- termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri
şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării
actelor de către organele de urmărire penală - nu poate fi mai scurt de
20 de zile
 Dacă asistenţa juridică este obligatorie, judecătorul de
cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui
apărător din oficiu şi stabileşte, în funcţie de
complexitatea şi particularităţile cauzei, termenul în care
acesta poate formula în scris cereri şi excepţii - nu poate fi
mai scurt de 20 zile
 La expirarea termenului stabilit de judecătorul de
cameră preliminară (minim 20 de zile), cererile şi
excepţiile se comunică parchetului, care poate
răspunde în scris în termen de 10 zile de la
comunicare.
 Procedura în camera preliminară –
art. 345 N. C.p.p.

Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă

asupra cererilor şi excepţiilor:

 prin încheiere motivată

 în camera de consiliu

 fără participarea procurorului şi a inculpatului

 Dacă constată neregularităţi ale actului de sesizare,
exclude una sau mai multe probe administrate ori
sancţionează actele de urmărire penală efectuate cu
încălcarea legii, încheierea se comunică de îndată
parchetului care a emis rechizitoriul.

În termen de 5 zile, procurorul remediază

neregularităţile actului de sesizare şi comunică
judecătorului de cameră preliminară dacă:
 menţine dispoziţia de trimitere în judecată
 solicită restituirea cauzei.
 Soluţiile
- art. 346 N. C.p.p.
RESTITUIREA CAUZEI LA PARCHET:
rechizitoriul este neregulat întocmit, iar
neregularitatea atrage imposibilitatea soluționării
de către instanță a acţiunii penale şi nu a fost
remediată de către procuror în termenul de 5 zile
a exclus toate probele administrate în cursul
urmăririi penale;
procurorul solicită restituirea cauzei ori nu
răspunde în termenul de 5 zile.
 ÎNCEPEREA JUDECĂŢII
 nu s-au formulat cereri şi excepţii/judecătorul de
cameră preliminară nu a ridicat din oficiu excepţii - se
constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării
probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi se
dispune începerea judecăţii
 în toate celelalte cazuri în care a constatat
neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau
mai multe probe administrate ori a sancţionat actele
de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii
 Probele excluse nu pot fi avute în vedere judecata
în fond a cauzei.

 Dacă apreciază că instanţa sesizată nu este

competentă, judecătorul de cameră preliminară
procedează potrivit art. 50 şi 51 (declinarea de
competență, conflictul de competență).
 Judecătorul de cameră preliminară care a
dispus începerea judecăţii exercită funcţia de
judecată în cauză (art. 346 alin. 7 N. C.p.p.).
 Contestaţia – art. 347 N. C.p.p.
 procurorul şi inculpatul pot face contestaţie în
termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

 se judecă de către judecătorul de cameră preliminară

de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate. Când
instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
contestaţia se judecă de către completul competent.
 Măsurile preventive în procedura de
cameră preliminară – art. 348
 Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă, la
cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menţinerea,
înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a
măsurilor preventive.
 În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură
preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică
legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând
potrivit dispoziţiilor art. 207.
 RELUAREA URMĂRIRII PENALE ÎN CAZ
DE RESTITUIRE – ART. 334 N.C.p.p.
 (1) Urmărirea penală este reluată atunci când judecătorul de
cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet în
temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) (toate probele din cursul urmăririi
penale au fost administrate cu încălcarea prevederilor legale)
 (2) În cazul în care hotărârea se întemeiază pe dispoziţiile art.
346 alin. (3) lit. a), (rechizitoriul este neregulat întocmit, iar
neregularitatea atrage imposibilitatea soluţionării de către
instanţă a acţiunii penale şi nu a fost remediată de către procuror
în termen) reluarea se dispune de către conducătorul parchetului
ori procurorul ierarhic superior prevăzut de lege, numai atunci
când constată că pentru completarea omisiunilor este necesară
efectuarea unor acte de urmărire penală. Prin ordonanţa de
reluare a urmăririi penale se vor menţiona şi actele ce urmează a fi
efectuate.
 (3) În cazurile de restituire prevăzute la alin. (1) şi
(2) procurorul efectuează urmărirea penală ori,
după caz, trimite cauza la organul de cercetare,
dispunând prin ordonanţă actele de urmărire
penală ce urmează a fi efectuate.
 DISPOZIŢII TRANZITORII –
ART. 6, 7 din Legea de punere în aplicare
 Art. 6. (1) Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă la
data intrării în vigoare a legii noi în care nu s-a început
cercetarea judecătorească se soluţionează de către instanţa
competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de
aceeaşi lege.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), instanţa pe rolul căreia se află
cauza o trimite judecătorului de cameră preliminară, pentru a
proceda potrivit art. 342-348 N. C.p.p., ori, după caz, o declină în
favoarea instanţei competente.
 Art. 7. Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în
care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în
vigoare a legii noi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe,
judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi.
 DISPOZIŢII TRANZITORII –
ART. 9, 10 din Legea de punere în aplicare
 Art. 9. (5) Sentinţele prin care s-a dispus, potrivit legii vechi,
restituirea cauzei procurorului cu privire la care termenul de
declarare a recursului nu expirase la data intrării în vigoare a
legii noi sunt supuse contestaţiei, potrivit art. 347 alin. (1) N. C.p.p.
 (6) Contestaţia prevăzută la alin. (5) se soluţionează de către
judecătorul de cameră preliminară al instanţei ierarhic superioare
celei căreia îi revine, potrivit legii noi, competenţa să judece cauza
în primă instanţă ori, după caz, de către completul competent de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 (7) Cererile de recurs împotriva sentinţelor prevăzute la alin.
(5), depuse anterior intrării în vigoare a legii noi, se vor
considera contestaţii.
 (8) Termenul de declarare a contestaţiei prevăzute la alin. (5) se
calculează potrivit art. 332 alin. (4) C.p.p.
 Art. 10. (4) Recursurile în curs de judecată la data
intrării în vigoare a N. C.p.p., declarate împotriva
sentinţelor prin care s-a restituit cauza procurorului,
se soluţionează conform dispoziţiilor din legea nouă
privitoare la contestaţie de către judecătorul de cameră
preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei
căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond
ori, după caz, de către completul competent de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.