Sunteți pe pagina 1din 112

e-x e esel)

trc
vlvNorsrloud
ruv)rNnwo)tsV)lI]
1n-lncow
ETICA qI COMUNICARE PROFESIONALA. Clasa a X-a
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Redactor: Viorica IACOB
Ilustralii: arhiva CD PRESS

o Copy'right CD PRESS 2018

ISBN: 978-606 -528-429 -6

Aceasti lucrare este protejatl de legile romdne gi internalionale privind drepturile de autor, drepturile conexe gi celelalte drepturi de
proprietate intelectuali. Nicio parte a acestei lucrdri nu poate fi reprodusi, stocati ori transmisl, sub nicio formi, firi acordul expres
a1 Editurii CD PRESS.

PRESS
www.cdpre s s ro
REVISTE. CARTE $COLARA. MANUALE DIGITALE. DOTARI $COLARE E
Prima alegere in domeniul produselor Scaneazl codul 9i consulti catalogul
qi al proiectelor educalionale romdneqti complet de titluri al Editurii CD PRESS
de calitate pentru $coa15 Si familie

@wffiffi
Editura CD PRESS
Bucuregti, str. Logofrtul Tiutu nr. 67,
sector 3, cod03l2I2
Tel.: 021.337 .37 .17, 021.337 .37 .27, 021.337 .37 .37 Comenzi:
Fax:02L.337.37.57 X office@cdpress.ro
e-mail: office@cdpress.ro E* 02L.337.37 .37 ; 07 52. 237 .87 8
o wwwcdpress.ro E Editura CD
o PRESS 'B www.cdpress.ro
PIeqJe uou eaJef,IuntuoS
g Inlollduc
eV""""""""' """""(qru€as ep aJBp ']eJeJeJ 'nrJorueru 'glnulru 'leqJel-saf,ord) asr-rrs llJpllunluof, alaluJoC '€'t
PSITJS UAJUf,IUntuOJ
7 p1o1rde3
eruf,Iunruor ap areo1ft1g
g p1o11de3
I2""""""""' """" alxaluof, alIJaJIp uI aJef,Iunluof, ap JolauJoJ BeJIIIqeIS '7'Z
Ilr9Jlunuof, alarurod
Z
TNTOIIdVS
IIJPf,Iunuof, Insaf,ord
I TnfOIIdV)
4 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Capitolul6
Comunicarea eficient[

Capitolul T
Agenda electronicl

7.3. Validitatea informafiilor folosite de agenda electronici.. ......................77

Capitolul8
Administrarea corespondenfei

8.2. Proceduri specifice de receplie a corespondenfei gi aplicarea lor ............... ..............88


8.3. inregistrarea datelor cu privire la corespondenfa primiti ....................89
8.4. Expedierea corespondenlei prin pogti sau fax ..................89

Capitolul9
Etica profesionali
9.1. Relaflile interumane - climatul optim de muncl... ..........,96
9. 2. C ondifi care facilite az\ activitatea umani: structura p ersonalitdlii,
tipuri de temperament, psihologia grupurilor.. .................97

9.6. Norme etice la locul de munci, norme de comportament .................102


nJrnl ep JolaJo Induq u1 rS el 'epuos.rad'elerfos eieu. u1anr1:eo.rd ruIpnllle Iaun BeJelsaJIueIN 'LI't'I
mltr>lleqpaa; ea.rrurr.ld u1 rS a;errunruoJ ap psaco.rd uI aluelllfuot ruIpn1tle Iaun earelsaJluel{ 'L'E l
ArlfnJlsuof rS:r1r.ro Soprp un ards
erfrzodsrp puglseJrueur aJapal ap alrund .ropr.rdo.rd e pslfuor rS grel: ea.reluarunS.ry '9't'I
alernllnf roprsa;dxa eaplrsJanrp n;luad ]:adsa.r ap tS asrqrsep Iulpntrue raun eaJelseJluey{ 'g'E'I
glup aJerrunruo3 ap arfenlrs o-Jlui areJlueruoc ap rrfglr:eder ea,relsa;1ueyq 'V'€.'I
'€'€'I
Ierf,os,ulrzod rS pqusuodsal poru un-Jlul pfequl ezITI]n rS a8alaiul e ep IIoAau eareztluatl$uo3
EJolle e.rdnse rrJrqJol ppedurr pugzquarlSuof, sof,rlrlod rS 1a-rcsrp uo] mun ea.reldopy 'Z't'I
rnlnJolnf olJelul allolau e1 a.rlu.rd nf InlnsaJelul BaJelsaJIueIAJ 'I'E'I
$Ipnlpv
rrJPfrunuof JolrJnle^Iu eeJBZIIeUY't'7'I
rrJ?rrunruo: -roprfrun; r$.roia,Lt1:alqo eaJenletg'Z'Z'I
aJ€rrunuror ap pruaqls o-Jlul mlnJolntroiJelul eaJeuorfrzo4 'I'Z'I
, .'.-l
dprn! qvl ..1
rrJ9frunluol JolrJnla^Iu ?eJaIJlsac '€'I'I
rrJgrrunruor ;oprf:un; tS .ro1a,Lt1:algo eeJezl)eJd '7'l'r
.
rrJgfrumuof rnlnsafoJd rolaluaruala BaJeJarunufl I'I'I
aiu11$oun3 j
(rnlnaale a1u alullnzag
(aaS) ?FuolsaJord ar4gtard ap rolaprepuels ruroJuor IIrpi?^uI
Ilrgllunluof aIIrnIa^IN ' '9'I
Ilr?llunruof, alllilund ' '9'I
Ilr?llunruoJela^Illalqo' " " "v'T
alef,Iunruof, ap ?Illerlf,s o-rlul uareuolllzod ' ' '€'I
a.IBflunruof ap Inlnsafo.rd alaluaualfl ' ' 'z'T
uaJef,Iunruof,alsaa]' ' ' ' ' 'I'I
Ilr?lluntuof InsafoJd
ruuuuat:ttu:tttrt9:)_rr,-:lllllllll:lllr,:
t
l-
6 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONAI,A

.:::,t&t::::,:la,7j.:.:..::

,,Cuv iht ele fr um o as e v alo i eaz d mi|lt, si ..,...,.,.,.,.,,.,,,,,,,,

Costd pu{ini' ::.:t*!a:lr:::t::.1:aL:.:.al:):a:4,


.:..:.,:i:4,.::::::..:.::tt
1
,:,
:::.a

George Hefbeitt l:,iii.:

Diclionarul explicativ al limbii romhne - DEX (Bucuregti, 1996) - inregistreazi, la articolul (a) comunica, urml-
to arele sensuri: ,,a face utnoscut, a da de ;tire, a informa, a in;tiinf a, a spune", stabilind, agadar, un proces
9i o rela{ie
cognltivl.
Etimologic, termenul provine din limba latini, unde ,,communis" inseamnit, a fi tn relalie cu, a pune de acord.
Majoritatea vorbitorilor cAnd spun comunicare se gAndesc la ,,a aduce la cunogtin!il', ,,a da de gtire" sau ,,a informa".
Comunicarea este procesul de transmitere gi receplie de simboluri care au atagate inlelesuri; este fenomenul care
permite crearea de leg[turi intre oameni, intre institulii gi intre institulii Ei oameni.
Comunicarea presupune prezenta a cel pulin doi interlocutori.

Nofiur€? d€ ,

comunicare include
doui aspCcte:
' distincte:
de proces

Comunicarea este
definiti ca interacfiunea
informafionali intre sursi qi
receptor: sursa sau emiten- Comunicarea se referi la
ansamblul operaliilor de
tul genereazi 9i transmite
codare-recodare-decodare
mesaje, iar receptorul sau
gi la succesiunea mesajelor
destinatarul capteazl, gi pre-
care se transmit intre sursi si
lucr eaz\. ( decodifici) sem-
receptor.
nalele transmise de emitent,
modific6ndu-gi sub acfiunea
Ior starea initial[.

Principiile comunicirii
. ,rComunicarea este inevitabilil' sau ,,non-comunicarea este imposibilf'; conform acestui principiu, tot omul
comunic[ prin comportament, mimicl, gesturi etc.
. ,,Comunicarea se dezvolti pe doui planuri": planul conlinutului gi planul relafiei. Primul oferl informalii, iar al
doilea ofer[ informafii despre informalii.
. ,rComunicarea este un proces continuu" - aceasta se datoreazd faptului ci omul comunici in fiecare moment cu
intregul siu trecut gi cu toate experienlele acumulate.
. ,,Comunicarea se bazerz| atdt pe informafie in forma digitali, cit gi pe informa{ie analogicf'.
. ,,Comunicarea implici raporturi de putere intre parteneri" - au putere diferitl, statut social sau ierarhic diferit.
. ,rComunicarea este un proces ireversibil"- ea produce un anumit efect asupra receptorului, odati produs, ei de-
clangeazi un mecanism ce nu mai poate fi dat inapoi, precum cel al unui ceasornic; dupd ce l-am jignit pe interlocutor,
zadarnic declarlm c[,,ne retragem cuvintele'i
. ,,Comunicarea implici procese de acomodare gi ajustare a comportamentelor"- oamenii sunt diferifi, percep
diferit realitatea gi au interese diferite.
'f,]e elurJaJuof,ala] nJluad
alrrltlelsut 'euJelur elrJnorpeJ 'f,ruoJlf,ele fe$r;e nr ap;noued'srqf,ul lTn:rrf nl ?eunrzrlalal 'f,ruoJlf,a1a (e5rye ap aleqe]
'a:ro.r. e15od 'alcarrp nfnrsrp 'uosufs 'esufs eluaunrop 'plruoJlJale elSod '1nxe;ale] '1nxala] '1nuoJale] :eJalrusueJl ap
areol(ru ap alduaxg 'rrJeJrunurof, alalnorr{el eleJeprsuol luns rolda:a.r e1 ;olgJrua el ap aJaJ} p(esaru a.rec urrd a;er
-runuroJ ep aleleuel 'p;aua8 uI 'lEZnJrp erJ ps gzeerurn erel urrd 'mp(esaru 1n1;odns alsa aJalrrusueJl ap proyft1q
'aref,runurof, ap rS luaruelroduror ap aruJou elrurnup aundrur lxaluof, aJef,arC 'nrparu aurnue un-J]
-t4 lol aJe aJef,runruof efrJo 'paJuf,runruo: arnpo.ld es eJ?f, u1 ('c1a Ienzr,\ 'sr-rrs '1e.ro)
InJpel glurzatdat FlxaluoJ
'lfuelnraxa nes ua8eueru
'1n(esaru gzeauorldatal af, eleueos-rad urp ]eurJoJ InJolrpne alsa p(esaru al6aruud eJ Ief, - (pruleupsap) proldarag
'srrusueJl
1ar ap gie; llJeJIp fesaru un lnurrd elsa aJEf, urrd'g]
-rerorur earelrJrpolap nes aref,runruof, ep Inpuer ad arede acpfem.rq gTuyzatdat (puoy ap plouro8z) ap$eqrnpa4
'Jf,oJoJ salaful rS lnuud lsoy e pfesaul efep u]rJrJeA aleod 1a e]saf,e Inlal uI'fesaur a-rdsap rfeuuo;ur
rnp.lolgfrua elnpe F{leqpeeC '(a1a;ruor nlsa8ns ap lliosul r$ 1e1uaun8.re arnqa;1) lrle8au rS (r.reru illlJauaq af,npe
aleod rep 'glso: nu g: nrluad Inz?l alsa rJo a]gf ap rJplrlrlal 'r.rarf,e.rde 'r.rnunilnru) ,l.r1rzod r; aleod p{leqpaag 'llaJlpul
nes tf,eJrp'acuo1ftru asJelrp urrd mprolpllrua:olda:al ap ]Ep mpsundse; ealred alsa (p>peqpaa;) gsra,lu; u$ruag
'unsundsg.r ellnru rcru earre aleod nes a;a8urdsar ap arfrear o pqle gs aleod 'alrlolu asJelrp urp a{:ea-r or:tu
pqre nu es aluod Ig 'elseJe ap piel rnp;o1da:ar eaurpnlr]€ '(esaru e1 ezeauorfcueJ es aJ?f, ul eJerueu alsa lnsundsug
i:"''',, i inlSel ii.tnsr;rl,J,,;,t,,',.,,,: ,,,,..., .O1pef:'.:t11tL:.,1i":
1,,,,,,Iljliu'azird,,,,;,,,,' "
,,.,,;!ig &.tbi;ll1+:,,,'
,pliu'lbitnnai:6
i
ti, i .fUIUr?luIii.iitiiiiilii...;:,:,,,,:,
iiil ;:'1,,:;;iij iifi1756li1.,1;,,1:1,
,,,:::,::],:,,,,ioil!itla:,,,'1"'
r,:f!jnlrr:eirx.:'',':::,::1,11:,',:" :;',,;,:1.:;.fiao1O4a;i7i,,,,,,:t,
rrl r, t,l
':,,,,,,,undeidni,,.ii.
',, t |.-a..u€ o]alel' ; 1it,,, 'r':,',:..1V18;1,,,,,ai''<.-.:.,,
i]]ll,,, trriuSiSauo-t.l.l]i',,,:ttr:', :,,,,:,
aa" .....,..-,r,,.1
Yy,',t;,',.,t;1,,,tt',,,.,:1:ttl
allL:ta:aa.:::talllT
{ilt,!::'.:lll
:::::a:...r::,.t
t tl::::::.:::i
e teJ u-?leJ *, arrtolouqa
:r:,:€,,
'rnp(esaru e a;ez
-nJIp ap Ealef glurzaJdar are: aJelrunurof ap InpsaloJd e gluauodruof €afe alsa (1naserl) arerlunuof, ap InIBue)
'arfe:rgruuas nf alep 'rp8a; 'auures ap
rualsrs IalE plrpp ']elrape Fpol apasod gs p.roldalal el alsa a]f,aJof lJgporap taun etftpuo3 ']nur.rd tnp(esaru Fsuas
eze4rf,sap ps arnqaJ] er€f 'rnlnJoldara.r pla,Lru ?l 1lrgpol areolgzundsa:o: eauntle;ado glulzardar uaru:grpof,aq
;olda:a.r ap rS lgr ';olgfrrua ep ]g]? asalaiul IJ lod al r;nlsa8 nus rur8etur 'elllsoJ alullnf uud euud
-xa aleod ag 'erpadxa rode aleod as ef, plrToqrurs gruJoJ o-Jlul napl e aJlueluol ap psarord glulzatdar BeJetrrJrpo3
'Jolaurues rr:g(uere rS rrrrun alarurou tS ap1
-n?at gzeaxlJ InpoO 'rJnllnlqns nes rJnllnl raun JolrJgruaur unurof r.rnsalaful ep rualsls un 'plepo1o1 'tS t;nsa1afu1
a:npo;d e nrluad e^zeaztuv4to es alauruas a.re: pdnp rln8ar ap ualsls un alsa Inpof, 'IJpllunuroo Iaun e rrtltadsar
'fesaru rnun eaJalrrusu€J] el alSa,r,ras are: aluuorfualuor aleuuas nES autuas ap Inrualsls ulp ]eurJoJ elsa FpoJ
'r{eruro;ur JoJSat? uJeJe ul apuos:ad JolrJrpJl rS areop,L ap ropig:apnf e rS alrrfeu.ro;ur rsarrrrd a.rel
areol€ ap -ropigrapnf e 'alq:argo rolllleruroJur eaurripru glulzatdat (arertunuror ep In1n]lu plnurfuor) p{esa141
'rn1n.ro1da:aJ Ieuel
un-;lurrd alrrxsuuJJ p rS fesaur un gz€apruJoJ eref adnlrlsur o nes dnr8 un'guuosrad o - plualpla nus p.rolgfpug
'rrJgfruntuof, Inlxaluol '(rrfeq-rngad 'aloruo8z) alalarJeq'1n(esaru 'BeJ€frJlpolap/eaJ
-ef,rJrpol '<F{leqpaal :rug8ngpe ps arnqaJ} gzvqap a}uaruele elsale el 'IrgJlunluof eunq Iaun e}tSnar nr}uad 'lnroldacar
rS erferuroyur'lnleu€f '1n-tolpfrura:apluau€pun; aluauodruor nrled e^zeqq are sa:ord et gsealaful eaJuf,Iunuro3
']xeluol'leuef 'pof,'(esaru tolda:ar tolgiltua :rJolleJ aseS e efuazatdulgzeezrleal es IIJ?JIunruof, InpV
L rruvslNnwol'Insstoud . I p101rde3
8 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Schema procesului de comunicare


l. Schema clasici de comunicare

Emi!ltor
2. Schema lui Shannon (1952)

3. Schema comunicirii atunci cind apar gi perturbafiile

:::.. .....:
Sursi-
Receptor-
em{itor. ..

*destinaJig
,,'Mesai
codifiiat
Mesaj
decodificat

Canal

Scopul comunicirii umane este acela de a-l face pe interlocutor sd simti, si gAndeascS. sau si se comporte intr-un
fel anume.
4. provocarea unei reacfii, o schimbare
de comportament sau atitudine
Obiectivele
comunicirii 3. acceptarea mesajului

2. recepttrea corecti a mesajului

l. receptarea corecti a mesajului


(grera1r1 nes
'(rnp(esau
g:rlalsa; I
e{rn;1suor ap gsnpord uarelugrul) Inlnro}nlol ege utrd'rnlnfusatu e{rru1suo: ap grpaod
(vsaw
I
'rnlnfesaru Jolelauns eaJelnfrue ap gleroao-rd gxal adeotde ea-re:g1d pz€auluasap o .l
Pntrun{
'(
'(..au;e: lra(nrlnrd tS
rrrn alesnpoJd
ttrtpt ulp p
rrrrpr elo/o0Z
ri aurer ep aJaf, (g,rqeu;qut l
I -npar alsa 0z-8I JBJO Inle^Jelq uI" Pf, af,o^ Buod uud glunue ra4eads un :nldruaxa 'B^rlelouep)
ap) nJlneu mlaunuard e IS eIeJ] e lau€osJad tarefumqa;1u1 gdnp al6eounJal as . g1e$uara;ar
fmln(esaru eeJalltusuuJl fol aJe eJef, uI (erlenlrs) Inlxaluof, o urirung
'roprf:ahalur E '(rou 'na) Iglul raueosJed ua.refutnqa:1u1 gdnp al$eounJar es .
:alrleurelf,xa rrfrzodord nes a)Bsllps areolfiur '(':1a ..ina1oe" '.,inelgl" (g,usa-rdxe)
'..ieJn" ',,ir{e" ',.i;o" :.iJn.. :,ircl') apuo{oura nfraf.ralur uud sap rcru g}seJluelu as . 9 lloua uoIYIrnH
:a]"]{eal p}ltunue o nf Inlfe}uof, erirung
e1 rnprolglrrue eF r16a1agns Jolldreer e nes
alrlfeJe Jollrpls eara{uapu.a u! p}suof, o
g:r1u3
er|:ung
TVNVC
prrlsr,rSuqelau u{rung
cof,
gllaod erirung
Ivsaw
gprfuara;ar erirung
IX:TINOf,
'ariruny o a]gl pugJaua8 a;erag 'nldatat ri pot '1aun 'fasatu '(ruatalat) lxalun ,o]
-pilLua:rrJefrunulof, ale aluauala asuS a1a: ad alerluar ]uns 'uosqo{e{ ueruog plsr,r8url pdnp'gryrlumuo: aprf :ung
'rrJolel e aral5eoun:at 'gl€ueletu a{en1ts L tarieztue8ro utquraur {o1
'elerf os aitzod'epuotsa;ord aJellolzap iiI a:rldrur as gs lglul laJlse 'a]tllftllJa nf eJetlunluof,
:rrie;rdse 'aiuuop aprrdord aJe pIAIpuI eJefeIJ
L
IlJgllunuof, ala^rl)aIqo
'rnlnfeqrul ap rrfruny ellnru rcru undnsard
a.rer 'fesaur ap rrndq alrra;tp Joun efualsua €l alnp ef, eaaf 'alrJe-I1p aruJoJ u1 piunua gzeaztuvBrc eaJEJIunIuoJ
'lezlleet ]soJ e nu aJef,Iunluol ap psaro:d pr Euur?esui a^illarqo elsaf€ sulle IUB nu pugl If,unlv
6 IiuYlINnI^lo3 Tns:I3oud . I plogdu3
10 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

. se recunoagte dupi intrebuinfarea cuvintelor goale sau golite de sens (bine!, da!,
Funcfia fatici
CANAL (de contact)
ah!), a repetifiilor;
. exemple: ,,alo, infelegi, mi auzi, salutul, gesturile, migcdri ale capului etcll multe
formule de politele.
. prin ea se verifici daci destinatarul utilizeazl acelagi lexic, aceeaEi ,,gramatica",
acelagi cod;
. permite definirea sensului termenilor pe care receptorul nu-i cunoagte;
. utilizarea explicaliilor, a gesturilor sau a tonului indici receptorului sensul in
Funcfia
care trebuie decodificat mesajul;
metalingvistici
. explicaliile pot privi argourile, (in)corectitudinea unei forme gramaticale,
decodificarea unui alt cod g.a. Nu se spune ,,ei este, ei face", ci ,,ei sunt, ei fac";
,,marff insea.mnd ,,obiect de contrabandi, foarte bun, de calitate superioari:';
emoticonul'.'j,: inseamni zAmbet.
o ar€ scopul de a atrage direct atenlia receptorului, care trebuie sI se simtd atras
Functia co-
(interesat) de mesaj;
RECEPTOR
nativi (per- . se recunoagte dupl utilizarea persoanei a doua (tu, voi), a vocatir,'ului, impera-
suasivi sau
tir,rilui gi a interogafiilor; exemple: ,,Cumpirali legume gi fructe in intervalul orar
retoricd)
18-20 gi beneficiali de o reducere de 25o/o din valoarea acestora".

- emilitorul
receptorul cititor;

mesajul de tip scriptural;


i

hArtia de imprimanti, afigul, zidul; o foaie dactilografiati, o foaie listati la impri-


:- canalul
manta conectati b ,g,l."l"t"tt
Llculator;
I cel al limbii scrise;
----
obligatoriu textual pentru ci emifitorul scrie pentru receptorii absenli in mo-
mentul redactirii.

Maria a primit un e-mail prin care hipermarketul Cora Sun Plaza o informeazl ci,
in perioada l5-31 decembrie 2015, beneficiazd de o reducere de20o/o prin tichet Cora,
la cozonaci 9i panettone sau Ia brAnzeturi internafionale, vid gi vrac. Maria a refinut ci,
dacl merge la cumpirituri Ia acest hipermarket, poate si-i spuni casierului la care
dintre produse vrea reducerea. Identificali elementele comunicirii.

Mesaj

Canalul de comunicare

i Receptor Maria

Context ' campanie de reduceri


'psow ap oa,mJxunwol
' p t qqn d a a to ) xunut o J' dn tB a p o a ta ) xunut o t' a 7o u o s n d ta lut a a tD J tunLu o
j
'plouosnda4ux oalolunwot '(ptttolal nas p,usansnd) pruauoJ oticun{
'au1n,t8u11a1aw aficunl'Qtoluoc ap) pctp{ orjcunl'@ntafll nas ptgalsa) Wqaod
1
a fit un{' (p ntp u,t t o{w' p tvla o u a p ) p1a fi ua t ala t a t jt u n{' ( p,tt s a t dx a ) p o wa o fi t un{
^q
'n,tp)tunutol ln$aryoJ '(uJoqtrynd 'a1owo8z) alauoq 'fosaut 'ant{tpotap1atat{1pot
'ltoqpaa{ loldatat 'afiotutolut 1aun lo4pJnua 'a.taintnluoi:alaqf-IuauJal
ffi
tm m
'arfe1a.r ap pdrl ap l$ .ropiuedn4;ed InJprunu ap arfrun; ul'unlelIu t:utc ad ern6gsap aleod as guerun eaJsf,Iunulo3
II IIuY3INnWOS fnsSlodd o I p1o11du3
T2 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

I. Rispunde{i individual
la urmitoarele intrebiri.

Formali echipe de 6 elevi, negociafi rispunsurile in cadrul fiecirei echipe, alegefi un raportor gi prezentafi rezulta-
tele in plen. Profesorul noteazd rispunsurile pe tabli qi poartl discufii.

II. Folosind metoda ,,gindirii laterale", fiecare elev va scrie o listi de 5 cuvinte care au legituri cu termenul comu-
nicare. Profesorul culege cuvintele s,i intocmegte micul dicfionar al comunicirii.

III. Monica primegte un SMS pe telefonul mobil: ,,Bund, sunt lrina, miercuri avem instruire practicd ;i trebuie sd ne
prezentdm Ia ora 12 in fafd la Mega Image Pantelimon".
Identificafi elementele comunicirii.

l Emifitor
j

l
I Mesaj
!
l

Mijloc de comunicare

Receptor

I
I

Rispuns I

l
rolrrleSoJalur € rS mlnlrleJadrut e
(rnlnlrl€Jol E 'unop e reueosJad eetezrlttn gdnp al6eounf,eJ as
?fIJolaJ uri:ung '61
'elrJorue rarirun; InJpBl uI alrsoloJ luns aprfcafualut tS Iglul eueosJed '6
'plrleuof, eritung uudgzeazllear as p.roldetreJ nf rrqrsd tS tzu mlnlf,Eluof ea:adn:a.4u1 nes ea.rau{uantr '8
'grtrsardxa rS alSaurnu luur as grrlaod erirung '1
'aJef,runurol ap asrJf,s eleuef, luns alrJn]lel ISalrnsrnr 'ellJgluezeJd '9
'aJ€f,runurof, ap Inleue: ad a;ede ac pfern-rq plulza:dar alnfeqrnpa6 'g
'a]anuof, lllse8ns ap tgiosul tS letuaurn8re alnqar] lrle8au F{l"qPaed 'L
'aJ?f,runurof, ap a:r8o1ouqe] apuef plulzardar eleJeIZ rS alalsr,rar 'aldJg3 'g
']ueurour aJBfeI+ ul ?f,runurol ilueurco ErnJpf ruJoJuo) ntdt:uud un alse ((nnulluof, saro.rd un elsa eeJufluntuoC" 'Z
'eale1rleal llJeJIp darrad 15 ftra1p ]uns rruauno €rnJpf ruJoJuof, ntdr:ur.rd un elsa.&lIqBlI aul alsa eaJetrIunuoJ' 'I
:rrnfunua aleruol?rurn uI sI"J nus leftaape u1.rd $apundsgg 1
'uo1da:ar dlnur rcur r$ :run.lolgfrua un 'p
:soJaurnu rS ]errel rqqnd un ':
:rfuedlrrped rop ]llrls 'q
:aueosred II runwrxeru ep alelrlr]f,elo) o'e
:aundnsard dnr8 ap eeJuf,Iunuo3'8
.9)I}EJ'P
:E^rleuof,'J
:ecllaod'q
:gprfuara;a.l'e
:r$ alSaurnu Ietu as g^IluruJoJul elfrung '4
'9^rlolua'P
:efuolaJ'f
:gllleJ'q
:gpliua.ra;are
:u$rury ep qzeez\lear as 1n.ro1daf,ar nf, r1q1sd 15 :1213 Inlnpuluor uaradn.ra.rlul nBs earaulfuaur 'ea411quls '9
'gr4sn8uqelaru 'p
:g^rleuof,'f,
:ef,uo]aJ'q
.B
:eJrleJ
:ulirun; ezeeztteperur 15 p(usaur
teJlJlpolap apqarl arBJ uI Insuas pp.roldarar grlpq Flnuol B nus rollrnlsa8 u 'roprferSdxe ueruzllpfl 'g
'prrlaod'p
:gf,uolaj'tr
:e^rlotue'q
:€Arleuof,'e
:urfrung gzuaraua8 prolpfplX'7
'fesau'p
Irolda:an
:]xeluof,'q
:l"uef,'e
:ap gluraua8 alsa puluol ap ulfrung'g
'llJaJIp 3lrileJel nes Ielf,os ]nlels ne rpauaped 'p
:Jolelueueuoduo: u aJepourole ap asaro;d g:11drurr
:suas .rn8urs un-Jlul a:npo.ld as 'q
:]uaruour aJBf,eIJ uI pf,Iunluo) Inluo 'e
:uruuf, ruJoJuoJ nldlrugd un glulzardal (JlqlsJaaarl sarord un else uarurlunuro3" '7
'rrferu.ro;ut a;dsap rrfeur.ro;ur pJaJo 'p
:Jolaluaueuodruor e aJepoluof,e ap asa:ord grlldul 'c
lsuas rn8urs un-Jlul arnpord as 'q
:luatuoul aJEJaU uI pf,IunuoJ Inruo'e
:ern.rgf, ruJoJuof, nldpuprd un else ,,pnuu1d gnop ad gllo^zaP as ealuf,IunruoD" 'I
'lf,arof, ppsundsgr a.reolgzundsaJof, uJelII rfrn:raru1 11
€I ITVIINnWOS Tnsglotrd o I p1011de3
T4 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

VI. Prin completarea urmitorului joc de cuvinte (aritmogrif) se va obline pe verticali denumirea procesu-
lui prin care se schimbi informa{ia intre indivizi.

1. Partea de rispuns care se intoarce la


1-l_ r_
emitent.
2.Transformarea mesajului intr-un
mod care si exprime simbolic ideea
ce se doreste si ajungd la receptor.
3. Totalitatea cuvintelor, a imaginilor Ei
a simbolurilor transmise de emifltor.
4. Interferenlele ce pot duce la o perce-
pere incorecti a mesajului.
5. Mijlocul prin care mesajul codificat
urmeaze sl ajungl la receptor.
ii
6. Locul unde trebuie si ajungi mesajul.
7. Stare de lucruri intr-un anumit mo-
ment.
'_1 if 9 l-i
8. Locul unde se produce mesajul.
9. Cel ciruia ii este adresat mesajul. tl
10. Interpretarea de cltre receptor a sim-
bolurilor codificate.

VII. Pentru fiecare dintre situafiile de mai jos identifica{i nivelul de comunicare corespunzitor.

Ioana susline referatul ,,Elementele procesului de comunicard' fala clasei.


Nivelul de comunicare este:

Alina ii povesteEte Mariei intimplarea prin care a trecut pnma de


b)
instruire practici. Nivelul de comunicare este:

I
Ana se intreabi ce ar putea si facl pentru a deveni lucritor comercial.
,C)
t' Nivelul de comunicare este:
i

I
Sorin urmiregte la televizor o reclami publicitari privind proteclia con- i

iu, sumatorilor. Nivelul de comunicare este:

Adriana, Luana, Marin gi Andreea vorbesc despre modul cum vor reali-
za proiectul pentru participarea la concurs. Nivelul de comunicare este:

VIII. Completafi spa,tiile libere cu informafiile corecte.


1. Reaclia inversl sau... ..... estepartearispunsului dat de receptor emifitoruluiprin diverse mijloace, direct
sau indirect.
2. Zgomottl de fond sau ... ,. reprezint| bruiajul ce apare pe canalul de comunicare.
3. Mijlocul de transmitere este .... mesajului, prin care urmeazi s[ fie difuzat.
4. Funclia . ... . .. verificl daci destinatarul utilizeaz| acelagi lexic, aceeagi ,,gramaticf] acelaqi cod.

5. Funclia ....... se manifesti mai ales prin mijloace stilistice sau propozifii exclamative.
6. Comunicarea .. are ca obiective cunoasterea celor de ldngi noi, crearea Ei intrelinerea legiturilor
umane.
7. Comunicarea .. nu presupune codificarea gi decodificarea mesajelor.
(a;tund g)' 'rrr?f,Iunruor alaluauala $mgpuapl
.;]uepels Inualural
uJ Jolrrf,rlJas EaJBolB BJluor rfellqce gs urg8nr g,r'gle1d eIeJlzJVluI ap riglrieuad roun ua.radarrad e1u,a e nJlued
'Ll}Z etuq'ilala. I €
else rJnl3eJ relsete e gluappls elBp 'alenlfeJluof, alaznpp nf, ale]rurJoJuol q 'IaI 0g'gr ep aJeole^ ug 'aleztu.rn; .ro1tt:
-rlJes plueJaJe'VggL6I InJgunu nf, BJnlreJ gsrrua lsoJ e Ll1T, alJquralaq 80 ep elep uI" ?f pzeeluJoJul o nlqe: ur.rd
aunrzrlala] ap rnrlJas ap aJ€ozruJnJ elqef, SDCI euJrJ eJel ur.rd a.reosucs o ep1Sod Brlnf €l a1$asgB elaloJrN edo6 11
'rnp{reqpaal e piuezard eqels 'J i
'rluednrued rop lJrJls aundnsa;4 'p gllqnd Balef,Iunruo3 't
i
i
: dn.r8 ap uaJ"f,runtuo3 '€
'uoldacar Joqnu retu e rS olun rolgfrua Inun eluazatdgllsaf,aN 'J
j
'eueosrad r6eaare 15 eun luns prolda:ar 16 prolgilug 'q gpuosradralul BamtrIunuo3'Z
rrfoura rS rapr ap rJngrurqfs g.rn8rsy'e gpuosradurlul Baruf,runruoJ 'I
(a;tund 7)' ' ' ' 'g euuolol ulp aruolgzundsaro:
Bralg uuuolof, ulp a.r;IJ IaJpf,aIJ $uposy 'BJolsere aF llllslJelf,eJef, aluluazard luns (g uuuolor ug rur 'a$u1ar
V
ap pdpap lS;ogfuedlrprud Inr?runu ap arfrun; u1 'grgrlunruor a[rnlaalu elerarunue luns V euuolo) q 'III
'fesaur ap ser]u g]ruls as gs ernqar] eJuf 'rnlnJo]darar erlua]e lrarrp a8erle e ap pdors aJe gll]orua elirung ':
'roduul lep g aleod IeIU nu af,
ursruef,aril un gzea6ueltap as prnJpl ruJoJuof, nrdr:urrd un glurza.rdal ,,llclrsJaleJt sa:ord un alsa eeJtf,IunluoJ" 'q
'alrJeJrP asaJ
-alur ne 13 $1.ra1p luns rruaureo ernJpf, ruJoJuof nrdnurrd un elsa ..unue1d pnop ad ?]lo^zap as EaJerlunuroJ" 'E
(altund g'y) 'pnfunua alaruolgrurn uI SIBJ nus lurqaape upd rfapundsgg '11
'areo1(1ur esJaAIp urrd rnp;olgilrua rolda:el ap ]€p mpsundsgr ealred 'p
:rrnsalaful arnpord e nrluad gzeazrue?rc as alauruas are: gdnp rln8a-r ap rualsls un'l
:€l{oquns ptuJoJ o-Jlul IapI e aJlualuof ap psarord 'q
:]eznJlp arJ ?s pzeauJn aJ?f, ur:d 'mpfesaru pgodns 'e
:ulurzardar 1npof, '€
']lJeJIp lIqJeJaI nps IEIfos ]nlels nB ruaualred 'p
:Joleluetu€uodruor e aJeporuofe ap asarord prlldur ':
fr;n1sa8 'pf,rrultu ']uarueiloduror urrd pflunuos Inuo lo] 'q
:]uauroru aJef,erJ ul pfrunruof, Inruo 'u
:"rnJ?f, ruJoJuof, n1d1:u1rd un glulzardal ((nnupuor sarord un elsa uarerlunuro3" '7
'1{eru:o;ur ardsap nfeurro;ur pJeJo 'p
iJoleluJtueuodruo: e eJeporuofe ap asarord grlldur ':
irrnlsa8'pf,rurrtu 'luarueyrodtuor uud ?f,runurof Inuo lol 'q
:luaruoru aftf,arJ uI ?Jrunluo3 Inluo 'e
(a,,unds,1) ..::ltiitrr{Tl:'.1.,,J*;"",iifilii$il;flllX',ilXil:::1:"#,'##:$.1
nIrIJo UIP
pund 1
9I IIuYIINnWOI]nSASOUd o I p1o11du3
ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

V.Enumeratiobiectivelecomunicirii..... .... (Ipunct)


nJrnl ap rolaJo InduD ul rS Bl 'gpuosrad 'gpnos efer,r u1 a,nlreo:d Iulpnllle Iaun BaJBlsaJIueW 'LI'E I
mp{l€qpaa; ea;nurrd u1 lS a;errunuror ap psaro.rd ul a}uelTlJuol Iulpnil}e Iaun earelsaJluel^[ 'L'€,'l
ArlfnJlsuor rS rrlr.rr 8o1erp un a;ds
erfrzodsrp puglsaJruetu aJepal ap alrund roprrdo-rd e gsrluof r$ g:e1: eareluarunS;y '9'€'I
aleJn{nf, .ioprsa;dxa ea}eusJalrp n.r}uad lradsar ap rS asrqrsap ruIpn}I}e Iaun eaJe}saJluet\J 'g'€'I
glep aJefrunruof ap arfenlrs o-Jlul aJeJluef,uor ap rrfglnede: earelsa;Iuel4l 'v'€'I
't'€,'I
Ierros,r.rlrzod 16 pqesuodser poru un-rlul 1n(eqtu{ ez{Iln r$ a8alaiui e ap rlolau eanzquaqSuo3
eJolle erdnse rrJrqJol plredur pugzrluarlSuof sorllllod r$ larcsrp uol Inun ea.reldopy 'Z'e'l
rnlnJolnfolJalu ellolau e1 arltt.ld nJ InlnseJalul eaJBlsaJIueW'I'E'I
rir :1, ,r1 .,r,Iulpnlpy
ellreJlP alxaluof, uI Ilr9flunuof eeJezlFau 'L'7,'I
alIJaJIp asrns ulp nferu;o;ur ap eaJeJfnla.rd'ea.rellalof <eaJlelng3 'g'Z'I
aleuorfenlrs alatuuar el rrpflunuoc taudo;d earleldepe r$ ua:ezt-tolluohi 'g'Z'I
alxaluof, allraJlp ul eJeflunruol ep auJoJ JolalrraJlp ea;erqdy 'r'Z'I
Irytruqv
gsrJfs'eleqJa^uou'pleqJe^ :eJeflunurof, ap JoleutoJeeJe JepeJeJ'V'I'I
afup$oun3
(InInAaIa e1u aleqnzag
(aaS) gleuolseJord a4lgtard ep rolaprepuels turoJuor IITPiP^uI
alxeluof, alIreJIP uu arufluntuof ap rolauroJ earlllqurs '' 'v'z
aa
eeJeflunuro]
?sIJf,S '87
PluqJa^uou uaJef luntuo J LL
?IuqJa uaJBJIunuoJ 't'z
IIr?lluntuof elaruJoi
t8 ETiCA SI COMUNICARE PROFESIONALA

':, ii;;r|''le sp'ii,,dar si,,,.ii',,si'ui!".

Un mesaj trasmis prin cuvinte reprezinti o comunicare verbali.


Comunicarea verbali este activitatea umani ce il deosebegte pe om de celelalte fiinfe, prin folosirea cuvAntului.
Rolul comunicirii verbale este esenfial deoarece pune in valoare abilitatea de a gAndi a omului, permite schimbul de
idei intre indivizi qi o bunl relafionare intre aceqtia.
Cuvdntul, propozifia gi fraza reprezintd elementele principale ale comunicirii verbale. Vocabularul joaci gi el un
rol important in comunicarea verbali. Firi un vocabular dezvoltat exprimarea este siraci, iar cuvintele le regisim cu
greu. Abilitatea de a vorbi se caracterizeazd prin: exprimare clari gi concisi, cuvinte Ei expresii bine alese, exprimare
directi, logicl gi lipsiti de exageriri.
O exprimare corect[ consti in respectarea regulilor gramaticale, in folosirea propoziliilor si a frazelor scurte, in
evitarea suprapunerilor mesaj elor.

:,,, . este un mijloc bidireclional de comunicare;


Comunicarea e permite emifitorului si verifice rapid cum a fost primit mesajul de citre

verbali prezinte receptor;


urmetoarele o permite modificarea mesajului in funclie de reacliile receptorului;
. facTliteazi comunicirile delicate;
caracteristici: o permite folosirea mai multor moduri de a exprima un mesaj si chiar al-
ternarea acestora.

Aprecierea
Orice
opiniilor/
individ Orice recep-
ideilor unui
trebuie sd fie Stabilirea
interlocutor Manifestarea tor trebuie si
pregitit atdt rapidi a
interesului se autoeduce
nu trebuie
pentru rolul unor teme
fbcuti inain- fali de inter- pentru a
de emilltor, de interes
locutor.
tea termini- putea asculta
pentru
cAt gi comun.
rii timpului activ.
rolul de
afectat enun-
receptor.
firii 1or.

Cuvintele pot fi rostite sau scrise - corespunzitor existi:


- comunicarea orali (convorbirile telefonice, prezentirile formale sau discufiile informale, intAlnirile, reclamele
radio, TV etc.);
- comunicarea scrisi (e-mailul gi comunicarea prin internet, comunicatele de presi, reclama
prin tipirituri, rapoartele gi notele interne, minutele, memoriile etc.).
Comunicarea orsld se poateface:
- fal6 in fap cu interlocutorul;
- folosind: telefonul, messengerul, s\pe-ul, robotul telefonic, radioul, audioconferinla, TV.
Comunicarea verbali este folositi in viata de zi c't zi in relatiile interumane din cadrul unei firme.
' :ru?lnlslp
.,,:, l
. ,. i'
gs lieua{g rue a.rer ardsip jlzyrlpq
'l€uosJad Inpls rS elulpnllle 'ealellleuosJad'g1e.rn1p: €elellluapl atdsap
JoUe ale areuorfelar ep nBS aleuos
irfeurro;ur auriqo uralnd 'uguorfda:al al aJef, ad apqrartuou a1a(esaru utr4
,
-rad' alauralqo.rd a.rdqap !$eu.to;ur
tt
\zaezrura1,,eu alegJeluou alafeialq -
'unq rcru 'eluauadxa nf, 'EJsJVA nf glepo a1$a::
Ierf os ]nluls un ne rS Jol Iparuas n: aunq rrfelal f,salnJlsuof, 'a1e1at:os
q aurq reru :saSna: eJef Ief ]uns 'Iaflqo aP 'leqJaluou aulq gflunluol eJef, Ia3 gleqJa^uou aJesllmulof ap eale}IFqv -
'arfeurrr;e o gutrdxa gsul rreSpq
e1 'erfe8au gurrrdxa gJlseou eJnllnf, ul sJaAuI nes e8ugls ards eldearp e1 ap ,,,,,,,,',"' ,., :lll' . 11g15g1o;la1 9s rugig't'u1
rnpder earer$nu - all.raJlp IJnllnf, ul alIJeJIp IJnsuas n€ eJef, IJnpof, r$ 1un5 ps arnqerl arer ad alurudas IJnpoJ
'lnlsn8zap 'ezrrd.rns 'eunlnq - ellJaJlp ap rPunu un-Jlurp PInlPl[? e]sT -
rJnlln) uI asalafq pUIIJ 'elesJallun ]uns aluqJaluou IJnPof, allrunuv
IaJ EI
'g1euo{ualuleu a}sg
'eepr o pugf,runurof l$ a{e:r;rurues o puel€ €alsar? aJ}urp aJeleIJ 'no;rq el ruPls
nes urerJts run: 'rugrg.rqtul au runl '1sa8 un ruefeJ nes rur,l,rrd Iunf, '<ruglqun urnf InPou utrd urg:runluof lou'alullnl
?rRl IS Jurrl3
'eJerlunruoJelaru rS lrurnu alsa rrrpflunuoJ ale alpqJaluou Joialuauala Flqru?suv 'elalsafe Iu Iorluol ep
r$ .lolepfiar IoJ un rS pugrre 'gpq;a,L eaJelrunluol Inlllsgns nes atlzeJJuor 'rur(rrds aleod ppqraluou ?aJeflunuo3
neJ eJei utp erfezue8ro ap ]elnJap lueulluela un u1 rrfuedtrqred - .rogiutprul e
:adeziueS:o grp o-,r1uip rjualjed Inun n€s ]uallr Inun 3a1or un - ]
'rog;a6 u
:e.reorradns ?f,IqJeJaI arfrzod o nf Inlaf, nes rnp;a6 aueosrad elplelsl - 'rolfuarp e
(ro11ro1e.roqu1or
:glsJg^ q rcru eraun gJgug] I€Iu gueosJad o -
:rfefeBue Jollou rqcal rcu.u8a1or - eaJuluazaJd
:rlurzeJal -
.;rsaulglular P^
gr soJnlnq luns 'uol Ie^Bd ]uns 'enIZ ?ung" pdq ap rrsardxa al6asolo; ueftluazeJd
'np1 elerunu alsalutue t6-nu p;olntolJelut eJeJ uI edenlrs ellla 3 nJJ JollJolnf,oIJaluI
-uad .;JBJ euJIJ el rtgzug^ap ]ua8z 'uol IaAPd ]uns'EnIZ eung" :IaLu uaral6uoun3
-JrJ InJpel uI rc o a;er ad e:d.rzod nes erf:un; tS alaunu nr tfulza-rd a1 1;zapa:ord
'rinps 'glull$ounr IIBJ gs q$a;op aJBf, nf, eueosrad aJlgr "uVIu IZuIluI
I
:aluautap Joptooiptutn ptoils salalu! upptoJo ps alnqall
I
'l0qJalL u,tpJtunuol puVJ nunlv
6l IruYlINnlNOl ATSI iUOg j 7 p1o11du3
20 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Elementele comunicirii nonverbale

.::;

Limbajul Limbajul Limbajul Limbajul ;.::1 Limbajul


culorii timpului spaliului vestimentafiei,;iI ticerii

Functiile comunicirii nonverbale

t V
. p oi ate Q,htl qlj||;
7d,';;:..c

,:..:...'.,.,,' C d,' n lt' - if Q,;:;:;;,::::1:,1111111

Aiiiecte..,.'aLa,mu:,,

Comunicarea scrisd este folositi atunci cAnd nu este posibill comunicarea orali, cAnd nu existd alt mijloc de comu-
nicare, cAnd comunicarea scrisi este mai avantajoasS in comparalie cu celelalte mijloace de comunicare si atunci cAnd
este necesari existenla unei forme scrise.

Reguli ce trebuie respectate ln comunicaiba sirisq:,


.- o primi reguli Se ibferi:atit 1a receptor, - inainte de a sciie mesajul qlspunde. la
' cdt qi la emi(ltor * emilitorul trebuie si urmitoarele intrebdri: ce vreau sd spun,
intrebuinfeze corect literele ;i semnele cui, ce responsabilitifi am, ce argumente
de ortografie gi de punctuafie; recepto- pot folosi etc.;
, iul trebuie si cunoasti qi el semnificalia - aplicl un stil propriu;
semnelor gi felul cum ele se intrebuin- - foloseEte unvocabular ad€cVat; ,,:. ". '

leazi pentru a infelege mesajul. Pentru . nu folosi regionalismele Ei,eipresiile po,


a scrie corect, trebuie si ;tim sd folosim pulare;
-
literele gi semnele de ortografie. ;-nu utiliza argoul ,9i.jargoolil; ' ,'r,';''"r,i'rlr ',
,,,,1.,,:r,

- pentru a scrie corect propoziliile gi fra. - folosegte formele de politele;' ':"::::':':: :'"
zele, , folosegte cu atenlie semnele de - utilizeazil pluialul, in loi de_,,sin$u1ar-,,la
punctuafie; persoana I gi aIT1i(VA iugdm.:,);; ,. ::,.,.'.",.' :
;,adopti o atitudine reSponsabiln co'privi-; - utibzeazi,.timpul prezent in.lOC de viitoi
,fe la confinutul mesajului; ' ,. "l (Produsul ;e,ambaleazd);'r,,,r,, i- rr,'irrr,,,i,r r,,rr,,,,r.,

ilir:
,,Concentreali-te asupra ideilor din mesaj; - construieste fraze gi propozi{ii scurte;
- eviti si folosegti negativul; fii pozitiv.

mesajul scris trebuie si fie ugor de citit;


mesajul scris trebuie s[ fie corect;
mesajul trebuie si fie adecvat direc{iei de transmitere;
mesajul trebuie si fie bine gAndit.
'vuuflcilTiliNl - es €elelIPuIJ nf, Eer
-ef,runuror ezrleel e n;luad Ealsef,e el as-npuguode.r'uprn(ardurl e1a;eldepe o alsa
rS - roldaral aolgllrua - IJoln:olJelw rque ad a]$a,u.td Ii lxeluof e1 uareldupy iINNIii{E iIO
'g1i6ar8 arferlSlur,uas
o ards 1nuruas azaluelJo ps Flxaluof, 'nu n?s Jelunlol'ec lnlortrad rS glsrxg ' :,.L,itds.',.ii!.ii i.',' t'fi
?
;;,:,.;,,1:',:::,:::.;,;';t1Cl1ei\]!umiS,,u
'aJelrze grql plda::e rS rya1uor ap serlu FSel as p:o1da:ag 3ruf, glp our, :/?r9rur9J$ ue
roldara.r j
aJlpl ap mpfesaru e g]f,aJol eera8alaful pulluJalap arer rolfnu prn8urs alsg ,
in1n3ni-S,u t$1a[durq;
- :'::,:l...r,rrr1,.r:irr
Flnsues u arezlTEnpl lPuI
I apundsaror eJ?f, eeale ad arunue rS 'alellesuor ayrferr;rurues aJlulp €un
I reop enla:d u a.rds p;olnlolJalu elJf,sul es gs alnqeJl a.rer ad erf:artp pl1pul
:laJlst 'lnlnJolda:ar e nes rnlnJolpiFrra ulmpuo) u1 aluazard'gfrun; Jollunuu uamlseJluutu aundrm t$1 plxaluo:
'sues lsaf,E uI 'lxaluof, uy gleldepe aurpnlqe o aldope ps arnqeJl proldara; r$ p.lolgfnua aJeflumuor ap psarord u1
'm1nlear e a.reruudxa ap dpt{Iqlsod uama.rr rS r{g1rpa.r a1e atezrueB;r
ap rop8al ea;apulrd.rns ur:d rarferrJruruas e a:a8a1aiu1 ap ]ualJIJa :o1(nu un Jeop gJeJO ,r'
i
arfergruuras r6gsu1 ea u:ud azean ps aJef, arfenlrs o . InlxeluoJ
Ef,IZII EUJJOI<( O .
1
. YNWVISNI nN
1
..AIllaIqns :edr!,.
,fleaPl gIuJoJ" .
'gge as eJef, ul arlururs
elrurnuu o ap arf:un; uI rJnsuas alsef,e e1a.rd:alur e ap 1nln:oldarar apigllyqrsod ep 'lef,Iuntuof, Insuas ep ',pf,Iunuol ?
ap erfualur" ap aleuruJalep puIIJ a:gnads aps apfglarrdotd|prczrue8ro o" puIIJ ef, leJeplsuoJ r; aleod 1nxaluo]
'rrJ?frumuof, p rep:ryed mlnlueruotu tuJoJuof <
Iadda:a:-arslrua ap pnpl,rlPut < :lalru €l1ese1d g aleod plquresuy
:(leqra uou/pqra,r.) mFPol p praua8 <
Lrpadsa.r Inluaruoru n;1uad grlglrads ea;uolel r-npugpJolu r$ 1-npuglaldruof 'l-nPugzlTenlfe 'sunf,se psalaful ]farol
u1rrulap aleod plquresuu Jeop 'ruo]lrpeJ]uof, Jen{l rJoaun rS alr.ra;rp giecl;pruas gpasod pPol/lnuulas PluC <
(a1u q.ra.tuou nus apq.ra,l)
'runrlerrerr a1e8oq roun ealelqtqtsod :Joun eaJafnpord ur-rd
euluas ep auafsls o
vzeezrlee r a s BaJBtrrunruoS
EJaJo aJel
IJnlquesue u1 a1edn.r8 Irnpof,/auuas. l
I
lrnuuld alpru
reru ad re eeJeurur€xa p:rldrur af, uaaf 'gxalduo: ageoJ alsa (&zeerlear as aJBf, uI Inyaluol - aJuf,Iunruor" e{e1ag
rrlsu.Suqoqtsd.
o
I€I)OS :arepel ap ]rund ury ]epJoq" r3 aleod eJsf,runruor uI Flnlxaluof, Inlou
rr8oloqrsd.
rrSolot:os .
tz IIdYSINnI IOC STSINUOg j 7 p1o11de3
22 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Niveluri contextuale
in analrza procesului comunicirii putem distinge mai multe contexte, care reprezintS. ,,niveluri contextuale" inglo-
bate unele in altele, astfel:
-: Este constituit din componenta verbali/lingvistici allturi de componenta nonverbali/ ex-
Contextul exnlicit I
tralingvistica.

] Cuprinde tot ceea ce cunoagte receptorul despre emilitorul care se afl[ intr-o anumiti situ-
Contextul implicit I afie la un moment dat; la acest context recurge uneori gi emif[torul insugi, exprimAndu-se
rin diferite aluzii.

I inglobeazi nivelurile anterioare, adici manifestirile intenfionat explicite, dar gi un fond im-
Contextul total
j plicit, presupus de emifitor, dar la care receptorul urmeaz|si se refere din proprie inifiativi.

in practici, aceste niveluri contextuale se produc simultan, neexistAnd independent in momentul comuniclrii.
,,In practici existi un singur context real" - acesta este reprezentat de situalia totali care include, pe lAngd mijloa-

Forme de comunicare

comunicarea directi

- se foloseste in jurnalism, gtiinll, informatici;


comunicarea informativi - reprezintd,o raportare a faptelor intr-un mod cAt mai obiectiv, mai apropiat de realitate;
legeplcrl! isl&Im9gi propria opinie pornind de la faptele relatate.
1
r; ;tlt.e in hteraturi, po.ri., pi.ture, t.ut*, .in.-u, ,rr.rzici,ffiologie;
j comunrcarea expreslva - presupune transmiterea de sentimente, emolii, gAnduri personale ce corespund unei
viziuni subiective a lumii.
comunlcarea se urtilizeazd in publicitat e, ydnzdri, politic[ j usti]ie;
argumentativi - scopul este de a convinge receptorul, iar mesajul este adaptat receptorului.

comunicare intrapersonali
comunicare interpersonali

i comunicare directl
I comunicare indirect[

- prin cuvdnt, este specifici omului, are formi orali sau scrisi, permite transmiterea
comunicare verball
unor conlinuturi extrem de
comunicare nonverbali prin semne legate direct de posturi, miqcare, gesturi, mimici, infbligare.
- prin insugiri vocale care insofesc cuvAntul, cum ar fi: caracteristicile vocii, intensita-
I comunicare paraverbali
tea, ritmul, debitul vorbirii, intonafia etc.
:g-rnsgu ntftp-'duazard rqJiealallieuorJoiua u1
iade eJvJ ar arerrunluol o aU ps alnqerl
:alnunu 7-g g:sua6gdap gs arnqaJ] nu :alrqasoap aluaruluala Joun p(aprd n: elefe8ue aJIlsoJ o alsg InlsBoI
ni$d;;; ininiueuot trfiro"a tiditodui iittntia o
nes ]uarrrotu un gruudxa aJel 'elrpaur rapr Joun e 'arapal ap alrund Joun eaJaullsns rS ea;e1uatun8;e
"l
InsJnf,sIC
'seJelnua aundnsard are: 'rnlnBolouou e gseo{ualard mu uar tS glenlola I?ur eaf, eIrrJoJ p}ulzaJdag
earerqdur g.re; pn1l:e Joun e '1de; ap lr?]s Joun e 'a^I]f,alqo rfglqea; Iaun E '("q-ll aP 1nlP nes dt1 uaftlelau
un e1 pry1ade'ateluezatd o 'aJrnl?Azep o 'eJuf,rJrpof,ap o aJeJ es aJeJ ul aJeJlunruol aP ?ruJoJ o alsg
']Bllplr r?ru arEpJoqE aP Ia I :aJeoualue eluaurua^a (
uara8alar6
azeztleuJelsts gs ?a1"]llrqrsod ln ru e ara8alard o glslse aler prqqnd aJef, uI g^Iluflunuro: e{eqrs alsg
"l
']rarqns un e1 aru.rrd nr aprurdo aIIusuBJ]
uaraundxg
rq a:m ,a1Saqrol aJef rnlef, alu lJole^ ap Inuelsrs 'aprurdo 'ea]€1rleuosJad ltrlldxa poru q gzeafe8uy
' gzet\ua nluoo aJef ardsap
JolrJolm ale alel ad alelrlaprg nr alurzard al ?s as-npugrunzeJ 'aJeolul ap rigrapnf apudord afunua ufur.ra;uo3
?s ?}I^a - p;e{uara;uo: - efuua;uor au{sns aJ€f, Ietr eJef uI'g:r1qnd'glf,eJlp aJesaJpe o aundnsa:4
Solouour ap aruJoJ
'orpeJ nes n1 ey lryods nlJelualuol ?l"Io4uo:
i
:5fuo1a1a1 t{esiui p.rolda:a; grqdrur nu
1n1oqo, ad I"1ir.,itnry:Y
1nluallluo - (1n8o1ouotu)
gi"riaguo: s:n:s1p'glpa.rd tr..reopqd eleloJluol grlSolouoru aunliruraluy
9r3qII e]larlP
'rJnruaru ap
e1ra;o a;dsap ]uuJnplser rnun p ryfu8ue un n3'?fueq el ap nIIIA ?]elorluol
ras ap ro]€lado un n: alin:s1p 'uog11al el gieru.rogu1 ap ererer ;oldarar rS.rolgfnua
-rozrlala] rnun BaJeuoritzlqre a;d pugr ad purrJ aftrau
9raqtl E}BIPEUI '{uedn4red er}ul gqulqls
-sep gJruoJala] eJrqJoluoc 'rualar.rd aJlul gJluoJala] aJlqJoluof,
as alafesaur- (ynSopp)
'f,]a arJgqzueqellrreJnelsal un-J$rlp Jelgdso rm nr'urze8etu un-4
PlsloJluof, grlSoprp aun$ruralul
-urp lerf,Jeuof JoryJfnl un nc adnrsp 'laryeturadns ?l'ueurexe EI
'nrlrlJas 'e1eo:S ap r8alor eJlul elJ€lJfu€l ul'ppeJls ad'a{e1s u1 PJAqII e]l3rlp
liuudgrq.red polgirura ep lru?tunu ap agirun; ug pnliruralul ap lrndr;
fps"-ps"i, ap r.gqoj r.op arlul uol fqd-rrc) iop.rauaped ealeltle8a ad aund as p1uaf,f,V i af,Irlauls runrirelalul (e
"tjesra
'g:o.rdrca.r arfepr u1 rfege ra.r.rpul ap-aleqrurqls a(esau ap ai-ua,r.:as p ttpe'aloqtaaioi j
nos afrqlan { pil apuruJlonlu!'auerun rrJgfrumuof, InleAIu e-I '}xaluot }Itunue un-Jlul riuedr:r1
-.red ap alenlfaJa rJngurr{Js ep 1nlqruesue BuuJasep e nr}uad atrSaso1o; as aunlirura}ul FueruJal
alxeluof, ellraJlp uI aruf,Iunuor ap lrndp alapdlrurr4
'rruJelleqns nf, - I Pluepuersap eJeflunurof,
?]u3pue3s" aJElluntuof
'srca.ld do:s un lIJguJn alse pugl - EletuatunJlsul aJef,Iunulol
.; i
I
{euoriorua rqr;gii ;piulrasuoi l- elio}eurnsuo, ate4umuoJ
EZ ITYIINnI^IO] S'ISnIUOS 1 7 p1o11du3
24 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Alocu{iunea
R.pt.t"te ; t"t.r*fut. d* p"rt.ffiext comuJca{ional, avAnd drept scop
iluslSreggn gj p_g lcl d e re dgryj ly g g!_qgggep qgglg,l! rn'ngte.
Este forma cea mai ampli a comunicirii, in care se folosesc cele mai variate modalitili, face apel la
Povestirea imaginafie gi sentimente, la emolii, la cunogtinle anterioare; subiectivitatea povestirilor este prezentd.
din plin, llsAndu-gi amprenta pe forma $i stilul mesajelorqaryTfe.
Este aseminitoare cu alocufiunea, diferentiindu-se de aceasta prin aceea cdprezintdgi susfine un punct
Pledoaria
d9_.vedere p3op rlu.

Predica
Reprezinti un tip de adresare in care posibilitatea de contraargumentare qi de manifestare criticl este

Constituie situafia in care emilltorul vine in sprijinul unor idei ale unui alt participant la disculie,
acesta din urml declarindu-qi, fie gi tacit, acordul cu mesajul enunfat; prin intervenfie, emitentul

Presupune situafia in care cineva, aflat in postura de distribuitor de informalie, cere unor anumite
surse o mai buni precizare in anumite probleme, pe anumite domenii.

^--- ,- 12^ , Este un dialog a cirui desfbgurare depinde de gradul in care participanlii cunosc regulile generale
^vvrrrLr'.trs
Lonversatla
, ale dialogului. Este mai pulin snp.tse r.golilor-decAt alte forme ale dialogului.
Este un dialog a cirui desftgurare depinde de o serie de reguli, acceptate in prealabil de toli parti-
Discufia
I

cipanfii. Ca formi de dialog, disculia poate sl apar[ in diferite situafii, cum ar fi: examinarea orald, I

l- . ,.. r r , . r'
^ comun o anumiti idee, in baza unei dis-
Este forma de. comunicare in,care p,ar.ti:ipaltii dezbat in
I

Colocviul
Colocviul
""^"'"*^ I :".,,;:;:;;:;::':^";^::
culii imbognlindu-se sfera ",,i;;I;:,':;::;:;
subiectului abordat.
I l

, I Este destinati clarificlrii gi aprofundlrii unor idei; nu are un centru de autoritate vizibil, dar are ]

Dezbaterea un moderator. Are o tem[ de interes larg, care privegte grupuri sociale sau profesionale. Tema gi I

durata dezbaterii sunt anunlate din timp participanlilor.


l--

Este o dezbatere liberi pe o temi dati, la care sunt chemali spuni cuvAntul specialiqtii din
Masa rotundi publicului larg),
domeniul re-spectiv (9au reprezgnta-;n;1i ai

Implicl serioase structuri evaluative; are un centru autorizat de comunicare, care este Ei centrul de
conducere al disculiilor din cadrul seminarului.
Este adunare organtzatd. a membrilor unui corp constituit, a unui colectiv, a personalului unei in-
treprinderi sau al unei institufii, pentru a discuta, pentru adezbate gi a hotiri ceva.

Termeni-cheiez comuni c are a v erb ald,


comunicarea scrisd, comunicarea nonverbald, context,
int er acliun e v erb ald, m o nolo g, di alo g.
:?lJeJrp'q
:€ArleluJoJur'u
:U eluod BaJuf,Iunruof,'dof,s 15 rya1uo: ap alfrun; u1 '7
'lnJolnfolJalur erJlsul as gs arnqaJ] arer ad urfra:rp pr1pul 'p
lerelnrrged ?]ou glltunue o a.ra;ard ?s InJolnlolJalur el ef,eJ 'f,
lroldarar aJlel ap mpfesaru e plJaJol eara8alaiul guruJelep a.rer oolfnu prn8urs elsa 'g
:ere+tze g;q; pldarru rS ualuor ap serle psgl as p;oldara:'r
:uI BJeJaJ es rnlnlxaluof, B ?allf,elas urfrung 'g
'lurJozuas'P
:prfeds'r
:lerf,os'q
:J€Jalrl 'e
:leproqe r; aleod areJlunuof, uI InFxaluof, InIoU 'Z
'asrJss'p
:eluqJe^uou'f,
:el?qre^ered'g
:aleqJe^'e
:rrref,runruo) 1e luauala un elsa ppdnrl pfuqu4l'1
'lf,arof, rnynsundsg.r a.reolgzundsarof, eralll $pr.raru1'11
'arfray urp iefg,rul ne ac rS ra 1ns;n:.red ad aia,tul ?s lnrl ne ef 'Ia
-rfral plndaf,ur Br lnrls ne ar prrep rs v/A/s euaqf,s "r ur^e't*ill,llX;l;fi,"Xffi1i::liifij"'',]:?;:l:t;#rdl",
alelle alrJnsundsgr gzealou as rS eJeqeJlul eJBf,arJ eral eS ;,nr1$ gs nearn" el lntraJ] ne-el aref ad 15 gieoi.ralue edela uI
rnela ]e1nrrJoJ ne-al arer ad JoIIJ?qeJluI erdnse aurleJ as 'lnplnu{uol eeJepaJd gdnq :.,lel?aul ury" udulg
'aSr; ad r$ 19: 'g1g4 lgte '<rnFlaqel t :o1(nu ulp eueolof, uI Irpgerlul alsaf,e Pzeelou aS 'nou
"l
€Aaf, gf,seounl ps eeJA re ere) ardsap elrJnJrnl nes rrn8rs ]uns nu eJef ap allJnJf,nl ardsap 'IIUyf,INniAIOl ATAI I
-UOC ap 1e8a1 age reru gs rJop Je ar a.rdsap rJ?geJlul azaFuJoJ gs rfellcrlos luns IIAelg :..nq6 us nearn" edulg
'geqrdrg ap IoJ/ g1qe1 ad rcdv gzeaplduro: rS ,,nr+$" eltlgnJ el Ieqel
u1 ]elou ag ps mqeJ] J" af, rlrqels JoA rrlala 'f,r1f,Bprp InJpBl n: gunardul ']eiou e af, ?aaf, g$r3 ad ap pI: ea, gdn.r8 a.rec
-ar; rode 'Iruyf,INnIAIO) A-IAIArugg ardsap nq6 ar Baar 1ol Ieqe] u1 az?+ou gs roll ale arer as '1ndaru1e1_
'n.lrnl ap eSr; ad FIaq€]
gzeeztleil rrlela rer '..1eig,ru1ruy7nq3 ?s n€ar1/nr1$" :aprtrqnr nl 1nlaqel geqrdrg ap loJ/plqul ad glurza;d a5
'lnpdnr8 rrrgrueru ap elrTrqels alar g$r; ad ulou
BA alef, lueluazardar un a8ap e,r r51 gdnr8 alerarJ r$ nala g-V elg) e adnr8 uI BSelf, agedul ag :,,nr1$"udu1g
'(,,]tlgrru1 ruy" edela) leigrrul IuE af, eaaf,€ u earezqenpear rS
(.,nq6 gs nee'r6'rdu1a) rugigrtq gs rur;op af, eeef, e €aJeururJalap '(.,np$" edela) utlS ar eaef, E eaJarJelualur :r6ud larl
e eara8rn:red eundnsard ((Ilr?rlunuo: alaur.rog" erua] nf, (VlfrlS) ..lelgaul uryTnp6 ?s nuer1/nTl$" epolalq'1
9Z ITYSINnWOI ATAI^IUOS 1 7 plogde3
26 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

c. senzoriale;
d. intrapersonali.
5. Comunicarea argumentativi se folosegte in:
a. jurnalism;
b.literatur[;
c. gtiinfl;
d. vinziri.

III. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmitoarele enunfuri.


l. Comunicarea estetici face parte din comunicarea scrisi.
2. Comunicarea senzoriali se referi la muzici, picturi, dans.
3. Seminarul este o formi rigidi a dialogului, in care rolurile de emitent si receptor nu se schimbi.
4. Interacfiunea verbali este fondati pe recunoagterea si acceptarea diferenlei dintre partenerii aflali in interacfiune.
5. Discursul este forma cea mai evoluati gi cea mai pretenfioasl a monologului.
6. Pledoarie, predice, discurs, conferinli reprezintd interacfiuni dialbgice.
7. Interacfiunea reprezintl ansamblul de schimburi efectuate de participanli lntr-un anumit context.
8. ,,Contextul implicit" este constituit din componenta verbali/lingvisticl allturi de componenta nonverbald/
extralingvistici.
9. Adaptarea la context priveqte numai emilitorul.
10. ,,Contextul total" include contextul implicit qi contextul explicit.
11. Contextul reprezint| un ,,tipar subiectiv".
12. Contextul nu reprezinti o ,,formi. ideala'i

IV. Completa{i COPACUL,,COMUNICARII'cu formele de comunicare care lipsesc.

L Dupi modalitatea sau

a tehnica de transmitere
a mesajului

Dupi obiectivele _/
--+
comunicirii
I
\
t*
IC
Dup[ participarea
indivizilor la proce-
sul de comunicare
_l
+
, I
Dupi pozi+ia
ierarhici. in J
\_ Dupi contextul organizatie ]
a spafio-temporal
a mesaielor
'mpEolerp ele elereua8 al{n8ar f,sounf,
nfuudr:rged ereJ ul pper8 ap apurdap a.re.rniq.;sap rnrgr e Soprp un elsg'a
']epjoqe rnln]3arqns
e.ra;s al6aigSoqul as roprfnrsrp ezeqad eJEJ ul aJefrunuJof, ap eruJo; alsg 'p InJuurluas't
roun rrJgpun;ordr rS rrJpf,rJrJelf, ?leullsap alsg'f, uPunlor eseI J '€
,l,r1radsa.r 1nruaruop urp n1$qenads
ulfusra,ruo3'7
Intuglnl gunds r5-gs rieuraqf, ]uns arel €l'glup grual o ad graqll aralegezaq'g
'rnlnJeurrueslnJperurp.roprfnrsrp I
Ie aJalnpuof, ap InJluel 16 alsa aJei
(eJe:runurof ep
]ezrJolne nJluef un aJV'e Inralolo]'I
vI/
'fl Buuolof, urp areolezundsa.ror uJelII V uuuolof, ulp aryrJ rar
-grag rfenosy'prolsere a1e ltpslraltreref, g eueolof, u1 rur'8o1erp ap eruJoJ aluJarunua luns V uuuolol uI 'IIA
'P]€Inue
'elSagJOA aJ€J ,
t,,, '5luaurpuas i6 aileuf J€rqf nes esnpeJ elsa
rnl3f ale uoP ep, leilq€so3p atrusrrr
r$ a;apal ap lrund un :urul PI lade areS: a.rer Pf,rlrJl aJelseJruulu aP
Iilualsls'ayru1doi te51 r$ aruluaun8reerluoo :;uq.r'ar
iou-n ln faprd
al6arugpe 1nlualnua 'ir:grtrmuro:' u !1dulu
-elleuosrad 11ry1dxa, nj tlu(e8un arrlsoll
are: urrd BruJoC leur ea: eur.rojra1st , ap eelelqrqrsod arec
poru ul?zCip8ny,',
ul aresarpe ap dIJ
:rrerrJsap laryrau aruolgzundsaror Solouou ap uurroJ $urgpuapl 'so( pur ap ag$un11s arlulp aruf,ag nrluad 'IA
g rualarrd aJlul pf,ruoJala] aJrqJo^uo3'ZI
lnpSoprp u gpr8rr gr.uroJ 'I I
'8oprp ap auiloC'0I
g 'aleqzap e nrluad e^\e4ue?rc eJ€unpv '6
'aleqJa rrJef,runruof, E PrrlsrJalfeJ) '8
'8o1ouoru ep puJoJ p}?nlola reTJr eeJ'L
pp e1 pzealadu erel rnlnlxaluor € arfrun; pllv '9
'srrcs mlnfsau e pfrlsrJelJeJe3 'g
'gluqJa^ eluauoduroc urp lmlqsuof, ]xeluo3 't
'e{:a.rrp gllpul aJef,
rnln}xaluol u a1f:ung 'g
unpo]'z
'glugra uou aref,runuror ap dlJ't
'lxaluor ]Irunue un-rlul liuudlrlged ep alunlf,aJa rrnqulqf,s ap 1nIqtuBSUB Buruesap e n.4uad lIsoIoJ
rnlnuarural aleunu gluf,Iue^ ad au$qo u,r as (;r.r3ourlpu) alullnf, ap ro{ ppro}pruJn earulaldurof, urJd A
LZ IIUYCINnWOS :IT:II^ruOg I 7 p1o1rde3
28 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

I punct
din oficiu

I. incercuifi litera corespunzitoare rispunsului corect. . . (2,5 puncte)


1. Comunicarea argumentativi se foloseqte inl
a. jurnalism;
b.literaturi;
c. qtiinfi;
d. vdnziri.
2. in funcfie de context si scop, comunicarea poate fi:
a. informativi, personali si argumentativi;
b. de mas6, argumentativl gi expresivl;
c. argumentativS., informativi gi expresivi;
d. expresivi, informativi Ei personali.
3. Comunicarea orali se face prin:
a. reclame prin tipirituri;
b. reclame radio;
c. comunicate de presi;
d. comunicare prin internet.
4. Comunicarea care sebazeazlpe recepfionarea mesajului cu ajutorul auzului si mirosului este:
a. estetic[;
b. incidentali;
c. senzorialS.;
d. intrapersonal[.
5. ,,Regularizeaz|fluxul informa{ional" este o func}ie a comunicirii:
a. verbale;
b. nonverbale;
c. paraverbale;
d. scrise.

II. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmitoarele enunfuri ... . (2,5 puncte)
1. Comunicarea orali di posibilitatea interlocutorului si-gi exprime ideile mai usor gi mai rapid.
2. Comunicarea orali nu di posibilitatea folosirii gesticii gi mimicii.
3. Comunic area bazat| pe folosire insemnelor exprimi emolii artistice.
Colocviul este forma rigidi a dialogului, in care rolurile de emitent gi receptor nu se schimbi.
4. in interacfiunea simetrici accentul se pune pe egalitatea partenerilor.

III. in coloana A sunt enumerate nivelurile comunicirii, in funcfie de context si scop, iar in coloana B, sunt prezentate
caracteristici ale acestora. Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din coloana B. . . .(1,5 puncte)

l. Comunicarea argumentativi

3. Comunicarea informativi i c. Receptorul iqi formeaz6,propria opinie pornind de la faptele relatate


: d. Se utilizeazl in publicitate,vdnzlri, politicl justilie.

IV. in coloana A sunt enumerate o serie de caracteristici ale comunicirii orale. Folosind ,procedeul oglinzii"
completafi caracteristicile corespondente pentru comunicarea scrisi (B). . . . . . . (2,5 puncte)

Feedb5kilnediat, I

Dispune de informa{ie nonverbali. ;

Nu se inreg-istreazi. .

Este eficienti pentru mesaje simple. i

i igi
pierde acullte-fea,
nJrnl ap JolaJo Indur] ul rS ef pluuosred 'plelfos efer,r u1 a.Ltlreo;d ruIpnllle Iaun BaJBlsaJIuey{ 'L1t'I
elrl3eralu erpeur ;oiareolfru rrrpzrlr]n e glqesuodsar earerunsy 'I I'€'I
glep erfenlrs u1
rrafeJe ap llJaualred nr gluanrJa aJefrunruof o elnrap e ap rrfglnede: ea;e1sa;rueyq '6'€'I
Joleluerunf op rS .roprferuJoJur e
pzalurs rS gzrpue 'aJelruJrse'a.renlenaolne ap rrfglrceder earelsaJluery '8'€'I
rnF{leqpaay earrurrrd ug rS a.rerrunurof ap psarord u1 atuelllruor IuIpn}I}e Iaun BaJe}saJIueW 'L't'I
Arlfnrlsuof r$ rrlrr:8o1erp un ards erfrzodsrp
puglseJrueu erapal ap a1:und ropt.rdo.rd e ?slfuot rS g.re1c eateluaun8ry '9't'I
alernllnl roprsa.rdxa eelelrsJalrp n;luad lradsa.r ap rS asrqrsap rurpnlrle raun eeJelsaJluery 'g'€'I
g]ep arefrunruof ap arfenlrs o-rlul aJeJluaruor ap rrfglrceder ea.relsa;pel I 'V't'I
Frros rrprzod 16 pqesuodsar poru un-rlur Infeqtull ezqlln rS a8alafug E ap IIo eu eareztluarl$uo3 'E E'I
eJolle e;dnse rrJrqJol plredurr pugzrluarlSuof sofllllod rS 1a;csrp uoJ Inun eareldopy 'Z'E I
rnlnrolnfolJalur elrolau e1 arurrd nf rnlnseJelul earelsaJluehl'I'€'I
IuIPNII}V
eJerrunruof ap Jolafeolfnu p.ro1n(e nr r$ p;o.roiafeseru eaJa]Irusue{ 'g'Z'I
!iqrtu4v
l
I
?leqJa^ aunrfceralur ap r;ndr1 .rolalednurrd eararnsaq 'g'I'I
i..,..r
afu$Soun3
l' ,-',-,, ..
(InInAaIa
(aaS) ?puorsaJord arpgtard ap roleprepuuls ruroJuof, IIr?ig^uI aIB alullnzag
leuJalul " " '9'E
pIBnzI^oIpnB aref,Iunruof aP aluolfrw ' ' '9'g
glenzl^ alBfluntuof, aP aluolfiw ' 'v'E
PSrJJSeJBJIUntUOf,epafeOI(rW' ' ''' ' '€,'t,
?IBro aref,Iunruor ap alBoIfIW ' ' '7't
.I'E
aruf,Iunruof ap aruolflw
30 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Mijloacele de comunicare sunt reprezentate de mijloacele tehnice sau fizice de convertire a mesajului intr-un
semnal capabil si fie transmis printr-un canal. Ele pot fi grupate in trei categorii:
1. Mijloace de comunicareprezentafionale: vocea, fa!a, corpul.
2. Mijloace de comunicarc reprezentafionale: cirli, picturi, scrieri, fotografii, reviste.
3. Mijloace de comunicare mecanice: telefonul, radioul, televiziunea, internetul.

Termenul mass-media, uneori formulat


ca media, este o expresie din limba englezil,
care a fost preluati Ei in limba romAni, avAnd
traducerea si semnificatia ,,medii (de comuni-
care) de masi'.
Clasificarea mijloacelor de comunicare in masi

mijloace scrise
) ziarele, revistele

mijloace audio-vizuale
) radioul, televiziunea

mijloace tradifionale
) ziarcle, radioul
mijloace moderne
) televiziunea, internetul,
complexe multimedia

lnternet

Televiziune

Complex multimedia
'areo1fru Jo]lnu rcru InIpaIuJa]uI
urJd srJls uI ef,runurol
ualnd 'guerpqol efer,r u1 ]IsoloJ aJeJrunurol ap dr1 un 'pleqJaluou ear rS gpqral eaJuf,Iunurol
ap rJnlgle 'glurzatdat psrJf,s eaJeJrunruo3 'gf,runurof rrueumo are: ur.rd plualolJa alellluporu o alsa FSIJf,S
'adrbls ta8uassaur - eleJo eJerlunurof, ap areolfiur a1ly
rrJeluaruof Tr.lnsundsg6 pfesayq
leuns arJ gs a1$aroq uoJelal un nf, aur^au
emz 1
I
JorJaluI
I uoJels] ap 'rN
I
eJo xeJ ep'rN
I
-____ esarpY
€}ECI
(erinlnsur) eIurIC
L
I
alerunN
erluoJalal roprnladu e are4sy8arug ap 961g
'alruoJalel JollJnlede e arerlsr8arul ap eSr; n:1uad Iapou un uraundord'arenurluor
uI '?Jolsale e arerlsr8arul ap 9SIJ o rursoloJ gs ]uf,rpul elsa alluoJalal .roprnlade e gfuaplta o ea^e ? nJluad 'IeIUJIJ
(uoJalol aP
p-rper u1 arfrzod rS arunu - pJlseou eateluazatdrs grusa:au alsa 'eeualues? aCJ 'ea]elll€fo] InJgtunu'tatu.tg
aleunu ,ratuJrJ InJpel ul erelsale etltzod 'lzuns e aJef, Iaueos;ad alaurnu :1iet1r11os f,IuoJale] fesau mun earenla.ld e1 -
:Ia t"lelt"zer ap ]uareJlpul'l?f,IIuP ]BIuITr un-rlul €unueplorq -Tffi;::ti.i#ililifil?]
_
:pfesaul ]rerqo u1ri .rep rfeluaza;d rS a,ule8au ellrglnuroJ tS alalunn: dellra -
f$elcaro: nu rS {erquf, nu JeJ rS re1: rirqro,r -
lgpuorsa;ord r$ gseoualaud grarueu o-.r1u1 'ldruord riapundsg.r -
:af,ruoJalal allr?Jlunuor ug alepadseJ alnqarl ar qn8aX
'lp8a-r ep erJes o uglradsar ps emgaJl'rrinlrlsur
raun Inrp€f, ul grruo;alel aJef,runurof, o-JluI '1nuoJalal alsa ]uelrodrul mru Ief, gleJo aJellunruot ap aleluolfttu aJlurCI
'erparu-sseru uud elpznJlp eleJnllnf, JolrJnunq tollJnlaJd IrJePPrs InlBlue^e e^lu\zers
luarusprealp ap u$rung , 'g
'"Ipalu. sselu elellalo a4uIB In{:1a uuf_e,{nfo eP uiwPual _aw
11norp "rounr.u " --_"i,_
IJ
leJrunl pleol ap salaiug e ep pqrsod fuqul mun
Inlpeura]ul
uud leruudxa (esaur un e1 azalade ?s ernqeJl 'plulrasuor u1 'rS qo13 ad ap lolaueosrad aruzllurn{nr ep t$rung ,7
eale]{e}ol ap f,I}eroa} undsrp elPaul-ssetu :eafa; ap dr1 un-r1u1 tfellauor Jolaf JoJnlnl
EZ€aseJp€ as af,arcoap arlradsrun:.rll plpul nl JolllSIIBIJads
e alred o ap gI,urd alsg
'nrieds rS duq ut alredsapt. l-aJef luatuluale un e1 durq r6el
g.rnlg8ay ap e$rung i,,:g
-af,e uI alellauo3 Iuaueo ap rurfpur el elparu slaleuul ep PleaJf, eel"ll1lqlsod
erJ ?s
- : o ptaufi a-tqpiu o.r r r qrr.re }u aru o f,
'Z
l- a.rulardralur ap u$rung
tolalerJolpe €IuJoJ qns luaJaol ri luuop;o areolg.rnfuorul apfglrpar aleluaza.ld 1un5
--- -f ------
!
'lla elsll
-nJ alueprlf,e Joun € nES IlPuaf,ul 'IIoq Joun eaJluelard pugzr,t a1{eulo;ut 'a;et: 'q
-uBuU -of,Ituouof,e alaZouSo;d 'IItueJA eeJets 3l gJeJaJ as alruarra.rd ap aprieuuo;u1 a.ruturoJur ap ulfrung 1l'.:{
'e
-oru €alelaltos ulp JolaueuloueJ ealelrxaldruo ) elgzze1neuol eu alelaua8 peru-rop1 ,
Blpau-ssuru aplf:ung
g p10qde3
IE auvclNnl{ol go alvo'IIIW ;
32 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Mijloace de
comuntcare scrlsa

poqta electronici
,;3"ft"

minitelul tClexul

F Serviciul poqtal este considerat invechit, fiind utilizat mai mult in furnizarea de servicii (transportul de mirfuri,
livrare de facturi).
tr Minitelul funclioneazi in Franla din anii 80 gi este primul videotext care permitea transmiterea electronici pe
ecran a unor texte dialogate gi a unor informalii comerciale.
> Faxul este fotocopia la distanfi trimisl prin releaua telefonici cu ajutorul unui terminal de fax.
tr Telexul este folosit in lumea intreagi gi mai ales de citre agen{iile de pres6; reteaua telex permite schimbul instan-
taneu sau indirect de documente.
F Pogta electronici (mesageria electronici) este cel mai frecvent sistem de comunicare on-line, prin care se pot
transmite mesaje electronice, numite e-mail, de la o persoani la alta.
ts Internetul este cel mai important mijloc de comunicare pe care l-a cunoscut omenirea. Putem spune ci accesul
la internet va fi obligatoriu pentru oricine doregte si aibi contact cu societatea in care triieqte.

Comunicarea prin imagine se rcalizeazd, cu ajutorul diverselor mijloace de comunicare, cum ar fi: planqe, pliante,
cataloage, reviste, ziare, videoproiector, diapozitive, telefon, televizor, video, calculator, tableti. Dezvoltarea aces-
tui tip de comunicare se datoreazi nevoii moderne de a insoli orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta
produsul ca atare, fotografia lui, schema de funclionare, pirli componente, hlrli, grafrce, fotografii, organigrame.
Necesitatea comuniclrii vizuale este determinatl de intraductibilitatea unor informalii vizuale in cuvinte. De
exemplu, pentru o mai exacti orientare intr-un supermarket este nevoie de o schili a acestuia pe lAngi explicaliile
verbale sau, pentru prezentarea unor preparate culinare, e nevoie de imagini cu aceste preparate. Bucuria de pe fala
unui om poate fi redati mai bine prin imagini decAt prin cuvinte. Descrierea in cuvinte nu poate reda felul in care
sunt inldnluite elementele ce simbolizeaz|tristelea, entuziasmul sau durerea sfAsietoare. Oferta unei pensiuni turistice
are inleles ca intreg doar dacd este vizualizati. Doar departamentele ei pot fi infelese daci sunt explicate prin cuvinte.
Imaginile vizuale trebuie si indeplineasci urmitoarele funcfii:
- si atragi atenfia prin elemente cum ar fi: contrastul, culoarea, compozilia;
- si informeze, s[ joace rolul de mediator al unor triiri;
- sd constituie un instrument important in influenlarea comportamentului uman.
I rolelnf,ler op ?snpord eun nr rnlnroluz{pn Inrn(
,bgeaU IenuIA
] urp arrzr; rrfglr1ear eaJrnJolul pJIJIuues arm sorluala.rd ageo; ualurel un aJSa EIenurA Ealellleeg
'elrJop asnpo:d elasJallp arered
| -runr a-rds pugl:a1as ri adtzodslp el alege epnul^ alautze8eur aJlulp pun-:tutrd rrie:ITde Ielsafe 3u1ddoq5 aruoH
I
p.ro+nfe nr pug8r.teu 'mlnrolelnrlet e\eg q psere pugls Irnt?rgdrun: €ntlaJe aleod pro1ezqrl61
'alqrsod aluurJel ap las un-Jlurp alera;a.rd Jollunlspua e gll]f,e;alul EeJ
-elralas ur.rd ruerEord pr.ldord .rn8urs rnJlsuof, r6-e ap ealeltpgrsod tnin;o1eltadsalal EJaJO
AI a lperalul
| n;
'lafuua;uo: InJpel uI aurfrJo a1$ag:o.t al apnp '€auaruase ap 'lS pleJedas pJlseeteJ
o elgl q rfuedr:r1.led dlelrar riot ad nrrdo;d rnlnJolplnllef 1nuerra ad apa,r. luedl:qred eJ€laIC ufupa;uor-oapl1
'launs rS arrureurp rurBetur sap Ipru gr11dur1
'erpauqlnur rolrrfe:qde (>1u11:adl.q) g.rnlp8apadrq ap plda:uo: g8nepy e;paur.radr(g
'rarferllde Insrnr riglqrqrsod rS glurrop gdnp a:r;rporu gs aleod
n tole]:ads nldurrs un elsa nu InJolezryln :elelrlrlfeJalut ap eaunrfou prqdurr etparullpry 'f,la oepll rrndrr ']euns 'all
-€urrue'rr;er8o1o; 'ettSetB ']xa] :rJ Je urnf,'aleJuaza.rd ap ilparu Jollnru rctu InlperrrJalut uud u€]1nluls etferuro;ur (e1uaz
-ard) uriunruof € ap uralsrs rnun palelrf,eder guueasul (areo1(ru 'Iparu - axpau:alFur reuJ - xllnLu) ulpaurlppg
'alr.rgdq ry1u1
reur arnqaJl ela alaJ"oap aoe; lod I-nu elaJerz a;er ad nJf,nl '(Baunr$:e g-leo$gsap as eJ"f, ul Inlueuou u1 .letqr) lca;lp
uI srusuerl rg aleod JIuoJoIpBr nes lDZIAeIel p(esa14 '(rl6a.rgpodso8 'arruser) 1fglpt11ce ro11e rugrn$gsap pdruq u1
'rnlnleuns pllJolBp 'aleuoddacar r; ealnd u ap lnfeluele nB Iunlzllalal rS unorpe; ap esllusueJl alafesaur 'aterz ap gleJ'p:
aunds aluod as '(arev 'orpeJ 'aunrzrlalal) ps?tu ap eJufrunluol ep aleolftur alapdr:urrd a.r1u1 arfe;edurol o puglpC
'edo;ng ul rode 1$ a11un alelels u1 '0?6I ropue plr6
-rgJS €l erqe rrlqnd le^ru el allo^zap as ps lndaouJ e Jep 'elerpuour ercoqzqr pnop elal eJlul ]€lua^ul ]soJ e eJef,Iunluol
ap ro1(nu 1sa:y 'rrfglarcos e;dnse lredrur aJBuJ rrlu IaJ nJ plunzrlorpne aJef,Iunurof, ap prol(rur else uaunIzIAaIaI
Jolezrlqn arlgr rarferuJoJur BaJeluazard nrluad 1nleuns
alplrlrsnpxe r4gzvaz\llne1uoJolpeg 'pseru ap aJelrunurof, ep Ilperu alapdnul.rd aJlulp Inun Izpls€ else oIpBJ u$erp
(968I
-nruof, 'ar;e:3a1a1 n.4uad prirur gleluarrul 'eqell ul 'orp?J eISIuISu€JJ erutrd ezrleeJ Iuof,JeW oruaq8ng Inue uI
c11qnd ap tenlard ry e n.rluad
pfusau euodsueJ] t$ -roSn AI]BIaJ
elrsoloJ IJ lod elBnzIA alareolfrur
- ?llqasoep elelqrqer^au8l l
'rur8ed eseoJarunu uI
arJls eleod as af eaaf
naueluelsul ppeJ aur8erur o
- FnzI^ pedurl
EISNZIA IIJEfIUNIUOf
l.
ela(Blue^Y
g,t, suvSINnI IOl SO:I3VO'IIIW j g p1011du3
34 ET]CA $I COMUNTCARE PROFESTONALA

Internetul este folosit pentru transmiterea electronici de informalii prin refele de fibre optice, unde radio, microun-
de, linii telefonice.
Serviciile oferite de internet
. Serviciul de pogti electronici (mesaje e-mail): trimiterea 9i primirea de scrisori electronice.
. Serviciul de grupuri de informare newsgroup (Usenet): recepfionarea gi emiterea mesajelor referitoare la su-
biecte din grupuri de informare (discufii).
. Serviciul de transferiri de fiqiere (FTB File Transfer Protocol): schimb de figiere intre calculatoare server gi
calculatoare locale.
. Serviciul de acces la calculatoare server (Telnet): permite utilizatorului s[ se conecteze la un calculator aflat Ia
distanli, propriul calculator fiind un terminal obignuit al calculatorului indepirtat.
. Serviciul de conversafii, cu suport internet (IRC, Internet Relay Chat): conversafie intre mai mulli utilizatori,
in timp real.
. Serviciul WWW (World Wide Web = p?tnzd de plianjen care inconjoari lumea) sau WEB este secliunea multimedia
a refelei. Consti din milioane de pagini care se pot afiga pe ecranul utilizatorului. Aceste pagini, numite pagini web, pot
confine texte, imagini grafice, animafii, figiere audio qi video, precum gi hlperlinkuri (,,1eg6turi" spre alte pagini web).

Serviciile oferite de internet

Serviciul W.WW Serviciul


de transferiri
de fisiere

* Serviciul de
': Serviciul de
grupuri de
conversafii,
i
J cu suport internet
informare
j

Serviciul de acces la Serviciul de pogti


calculatoare server electronici

y_
Y -.h

/-. \
Termeni-cheie: mass-media, mijloace de *4' I 6})\
'6//
comunicare orald, mijloace de comunicare scrisd, \j
mijloace de comunicare vizuala, mijloace de I
co muni care au di ov izu ald, inter n et.
;e^reurw FIaloH i"nrz ?ung :p1uat13
" "3or g,r.'rfeundg ioly :raqapqlnroipnn'I
:?rruoJale] eJrqJoluof ap ]uaur8er; In.roleruJn ?p eS 'Z
'alluoJalal rJIqJoAuoJ raun app8ar pugl:adsar (ua.4qro,ruor rfaru;ag 'q
'IupraruoJ InrolerJnl lef,I?f,ul u-al aruf, ad agp8ar luns aruf, 11ez1tafi,15 pnlor ad $p13 'e
pf,
:f,UIJa,r ps elnuilu ela]gf, eidal5e dalnd "'puaJo prlsuou e.rn8urs olsa elsuefe 'pen nN :loxlJawoJ lntoipnnl
i?uaJo grp 16 {ar'y :lnryaqJ
'Joloru n:1uad rue 91 ,ulradsal 'rue g ariuere8 tauel
-uI Jolorrr'lnurru ad nfelor 00LI ap a;e8ryrr1uar ep eJeu ariernl'3{ 8 ,p aJerrr a}e1rr€deX:Tatctaulu lnJoipnnl
:+++v es€l] '.I{du 007I Puluersul aJ :ptuzxlJ
'qlv'ull 09 taua q Uerrrsord rolow
'+++V esel) 'I{dU 00LI '8>I g ap alelneder o nr O)fl9 a;nr lepds ap gurSeur o rfrrop loe1:lonhwn lnJoipnn7
84g:1nyaq3
lalelneder e) :lauawol lnJolpJln7
'O)gg a;n.l1e1gds ap gur$eru o lsarop rS n:sauglg fnuol :sarunu gW :OgV au{-uo purze8eTrq i€nIZ ?ung :lryuan7
:lilrop aO ioly :louaLuor luotprrn7
:plruoJale] errqroluof, ap luaur8e.g Inrolerurn ?p eS 'I
Ior ap troI 'III
,H:HT:5:;ffi'J,i;::;:Xffi HTllll#'ffi;:i:9"'ffi L'*;
'aJef,runruof, ap euJepou areolfnu ]uns aleJerz '€
'gpuorfuluazatd atetumuol ap rolfnu un alsa elet'Z
'gpuorfeluazatdat eJef,runruof, ap rolfiru un alse pd;o3 '1
:rrnfunua alaJuolgruJn BI sluJ nus luJgaape nr $apunds?U 'II
'alero'p
:aFnzr^orpne'f,
:apnzr^'q
:asuf,s'e
:rrJuf,runruor 1u (u1ue,re un elsa ?]Iqesoap ualullFq"J^auul tr 'g
'p.rn1g8a1.radrq ap pldaruor g8nepe 'p
:alenlJrl autze8eut urrd nrg8rrreu eale]{rgrsod g.rago 'r
iruu;8o.rd prrdord rnJlsuof r6-e ap ealulqrqrsod mprolelradsalel gJaJo 'q
:]euns rS arnueurp rur8erur sap reur grldurre
:aref, ulpauppru alfurrldu o alsa ulpaur.radrfi'7
'apada.r urqro^'p
:r.uglJaJol'f,
:utqr.ugz'q
:ruurrlrJf,'E
:rlnEar ala.ruoryruJn aJlulp uun urppadsal ?s aFqa.rl ?f,IuoJelel aluf,Iunuotr o-rlul '€
'aFnzIA'p
:asuf,s'f,
:euJapot'u'q
lapuorfrpe4'e
:g lod ?seru q aruf,IunruoJ ap alaruol(1ur'lalfururo;ul B erulnf,rqe^ eP 1npour ?dn( 'Z
'apge.r8o1o;'p
lpdrolr
:alalsr^aJ'q
:lnlauJalul.e
:a1red f,BJ aJluef,aru aJuf,Iunurof, ap.rolareoy(gru upo8alur uI61 'I
'lf,a.rof, ppsundsgr areolgzundsaJoJ uJalII rfrnrrarul '1
:IUVf,INnI IOt gC SIVOTIIW j g p1011du3
SE
36 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Lu cr dt or ul h o t eli er :D a.
Clientul: Numele meu este Vasilescu Ioana si doresc sI fac o rezervarela hotelul dumneavoastri incepAnd cu data
de 1 martie.
Lucrdtorul hotelier: Pentru cdte nopli vi intereseazi?
Clientul: Doui nopfi.
Lucrdtorul hotelier: Deci pentru I gi 2 martie. Ce tip de cameri dorifi?
Clientul: O cameri cu pat dublu.
Lucrdtorul hotelier: Nu cred ci puteli si faceli rezervatea, doarece in aceasti perioadi hotelul nostru este foarte
aglomerat. Verific... . Vd rog si revenifi cu un telefon peste 5 minute.
a. Citifi pe roluri gi preciza{i care sunt regulile pe care le-a incilcat lucritorul hotelier.
b. Refacefi convorbirea, respectd.nd regulile unei convorbiri telefonice.

IV. Prin completarea urmitorului joc de cuvinte (aritmogrif) se va obfine pe verticali numele unui miiloc de
comunicare care pune la dispozifia utilizatorilor serviciul de poqti electronici.
1. Mijloc de comunicare tradifional.
2. Funcfia care ne conecteazl.la complexitatea fenomenelor din societatea moderni.
3. Avantaj al comunicS.rii vizuale.
4. Primul videotext care a permis transmiterea pe ecran a unor texte.
5. Mijloc de comunicare cu cel mai mare impact asupra societilii.
6. Principalul mijloc de comunicare orali.
7. Refeaua care permite schimbul instantaneu sau indirect de documente.
8. Serviciul de acces la calculatoare server.

V. in coloana A sunt enumerate aplicatiile multimedia, iar in coloana B, sunt prezentatecaracteristici ale aces-
tora. Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din coloana B.

1. Hlpermedia a. Are tendinp de a ocupa prim-planul multora dintre ofertele mass-media.

2. Video-conferinfa b. Adaugi conceptul de hiperlegituri.

c. Di posibilitatea navigirii printr-unul din magazinele virtuale aflate la dispozi{ie.

4. Home Shopping i d.Implic[ mai ales imagini dinamice si sunet.

5. Virtual Reality e. Oferi telespectatorului posibilitatea de a-gi construi singur propriul program TV

f. Semnifici inlocuirea realitilii fizice din jurul utilizatoruiui cu una produsi de calculator.

VI. Pentru a avea o imagine completi a mijloacelor de comunicare, completa{i urmitoarea diagrami
cauzil-efect Pentru rezolvarea sarcinii se vor forma echipe din 6 elevi. Echipele vor lucra pe foi de flipchart. Li final,
fiecare echipi igi va alege un raportor care va prezentaimaginea completi a mijloacelor de comunicaie.
lll,rlll,;:1lirrtlulrr],l!rlllrl,irrl
....)
... ,'o
:: :.: :,:,:,.3 ,>
F!i
\\ .)o
9)c)
\ e3
qA
\d'
\e),
',,iill|..,.,,,,,,,,'r,1:l............1.,..
Q?
.)(D
Fo^
.{o
pa[a-pzrun awat8atg
LE EUV3INnWOI SC S]VO'IIIW j g 1n1011du3
38 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

I punct
din oficiu

(i:,i-puncte)
1. Din categoria mijloacelor de comunica;re reprezentafionale fac parte:
a. radioul;
b. telefonul;
c. picturile;
d. vocea.
2. Dupi gradul de noutate si complexitate, mijloacele de comunicare pot fi:
a. scrise;
b. moderne;
c. audio;
d. vizuale.
3. Din categoria mijloacelor de comunicare vizuali, fac parte:
a. cataloagele;
b. minitelul;
c. radioul;
d. faxul.
4. Serviciul de transferiri de fisiere asiguri:
a. recepfionarea Ei emiterea mesajelor referitoare la subiecte din grupuri de informare;
b. trimiterea gi primirea de scrisori electronice;
c. conversafie intre mai mulli utilizatori, in timp real;
d. schimb de figiere intre calculatoare server gi calculatoare locale.
5. Din categoria aplicafiilor multimedia fac parte:
a. videoconferinla;
b. televiziunea;
c. pogta electronicl;
d. radioul.

II. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmltoarele enunfuri. . . (2,5 puncte)


1. Clrfile sunt mijloace de comunicare mecanice.
2. Televiziunea este mij loc de comunicare reprezentafional.
3. Convorbirea telefonici trebuie incheiatl intotdeauna intr-un climat amical.
4. La preluarea unui mesaj telefonic nu se soliciti numele persoanei care a sunat.
5. Impactul vizual este un avantaj prin care mesajul este transportat cu ugurinli pentru a fi preluat de public.

III. in coloana A sunt enumerate funcfiile mass-media, iar in coloana B, sunt prezentate caracteristici ale aces-
tora. Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din coloana B. . . . . . (2,5 puncte)

[a complexitatea fenomenelor din societatea

; d. Posibilitatea ca oamenii si fie conectafi in acelagi timp la un eveniment care-i


4. Funcfia de culturalizare
desparte in timp qi spafiu.

5. Funcfia de divertisment ; e. Prezinti avantajul sclderii prelurilor bunurilor culturale difiyate prin mass-media.

: f.Prezint|realitilile inconjurltoare ordonat si coerent sub forma editorialelor,


i comentariilor, cronicilor,pamfletelor.

IV. Realizafi un fragment de comunicare telefonici cu un subiect adaptat calificirii pentru care vi pregitifi.
Respectafiregulileuneicomuniciritelefonice. .. ....(l,Spuncte)
nrrnl ap JolaJo Indruq ul rS er 'epuosred 'glerf os efevr u1 a,l.it:eord Iulpnlpe reun earelsaJluery 'LI'€.'I
eJeurrurJfsrpau rS
ua8 ap alelqe8a 'efunru ap tlezwe8Jo 'rzrlrpur e1 arr,u.id nJ gzeqap .ro1a1da:uo) eetezrluarl$uo3 'ZI'€'l
glep erfenlrs ul alenlfrguor rrfenlrs eliozrr e ap rrfglr:eder ea.ielsa;1uery '0I'€'I
gtep erienlrs ul rJereJe ap rrJaua]$d nr gluanr;a eJeflun{uof o elnrep e ap rrfglneder eare1sayue141 '6't'I
JolaluaunJoP rs
roprferuro;ur e gzalurs rS gzqeue 'eJelrrurse'aJenle,raolne ap rrfglneder ea.relseJluery '8'E'I
rnp{reqpaa; ea.rnuud u1 r$ arerrunruor ap psa:o.rd uI e}uellrluof IuIpnI}e Iaun eaJe}saJIueIN 'L'E I
Allrnrlsuo) r$ rrlt.rr Soprp un a-rds
erfrzodsrp pugisaJrueu arapel ap alrund roprrdo.rd e gslruoJ rS g;ep ea;eluaun8ry '9'€'I
aleJnllnf roprsardxa ealelrsJelrp n;]uad l:adsar ap rS asrqrsap rurpnlrle Iaun earelseJluery 'g'€'i
plep aJef,runruor ap arfenlrs o-Jlul arerluaruoc ap rrfglneder ea;elsa;Iuery 'V'€'I
'E'€'I
Ierfos ttrlrzod 16 pqesuodsar potu un-rlur p(eqru1 ezrlrln rs a3a1aiu1e ap rro^au ea;ezquarlsuo3
BJolle e.rdnse rrJrgJol plcedur pugzrluarlSuor sofrlllod r$ larcsrp uo] Inun ea.reldopy 'Z't'I
rnlnrolnfolrelur alrolau u1 art.ud nf rnlnsaJalur earelseJrue11J'i'€'I
IulpnlFV
srJrs ul nes IBJo rrargd.ropr.rdord ea.retur.rdxa tS ea;upuuog '0I'Z'I
alxa] ap rrnd4 JolalrJaJrp eaJrsoloJ rS.ropp8a; ea.relladsa.r nJ 'surs fesau rnun ea.rellepag '6'Z'I
ifurl$oun3
(rnlnaela rlrgig^ul alu alellnzag
(aaS) ?puolseJord a4lg8ard ep rolepmpuuts ruroJuor
(gureas ep alup'1ura;ar'nrJoruau
(?lnulru (IeqJaA-saJoJd)
esrJf,s rrJ?flunruof alaruJof, ' 't'v
slr)s InlnfBsaru u arslf,uPar ap rF8au ' 'z'v
slrfs Inlnfusatu alrf,IlslraperB] ' 'l'v
ESTJfS BeJUlrUntUO)
40 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

i:

a
: ,4.......
i (3 )
Caracteristicile :\l
:
:: : I :".'
unui mesaj scris : Poate fi Este analizat, i Necesitd Implici un Trebuie siL
exprimat apreciat dup[ i anumite control exigent fie conce-
sub diferite fondul gi forma i restriclii de privind infor- put cAt mai
forme. textului. i utilizare. maliile, faptele explicit.
si argumentele
:
:
folosite.

Mesajul este
binerscris '
Are o temi bine aleasi? daci rispunde la Este concis?
urmitoarele
, ihtrebiri:'

Are un confinut unitar gi in convrlllct:1"""t:*


final duce la o concluzie?

Are un scop bine


definit?
'dr1 arr:o ap
ro1{glln8tqure t' iajorrlqra iolqln4suo: lea;elrr'a - : :l€eulp;u1;d
:njlnau uoi un ad'e-i11e eueosrad el lalelplsnpxa rolprurn pge.r8e.red e1 ;ii4r as rS'rapr,,.,riun,lnpug
u1 :are; as earelelar :e-11 e ri j eueosrad ap aleqla^ aurluor erel TnpuEJ r€urnu 1e1a1druo:au ?sul as -
,.,: .i e]ient
.r.,,,,ti,tt,ii'itl:':aundlq O
1$ aleapJa ip?'eleulruouo;d ;oliur.loJ::eare.rn1gp1 -
!.rerua8l''..Fsolot:' ',,.reurpioe:1xa" pdp ap rn1
' -rs epun olor? 'eqeTrs ur .rolafugrrnr,ea.rri:gdsap n:
-n4l1epadns e iolarr.prafpe e g.lnsglrr nJ uellsoloJ - ilnpfesarueuldea;purB'eiu{Bw1ta'tt1'[ffi
15
ri:rlJ no8ie ap nes arelndod ro1ldrnrlsuor t$ toyu llrund
ilil
,JuuJl € tolaruspqte e toleuslpuofar e aJISoloJ luns ;oprl:nrlsuol eatetrro(eru
ap erirrpralur :austSoloau ap Inpznqe earellla - "rrrnorp
uud larrqo ap) lxaluo:, ip sndur1,,s;fenr,1igd'ap
i(uosrns raun Inuues ur.rd 1e:reu g ea,,rapi'l ri.r!)jg':yqg$rg;s,1
uarei:epai ug'nlduraxa ap,llern81;, suas :n: luatu :,tolezundsa;or 1nl
,:a1 rS eargde rod puo{def,xa poru u1 reulnu) nr.rd ', ,', -Eaurle uud glerreur amq
-o.rd -ro1 Insuas n: toltuaru.tal e glelf,ape EeJISoloJ - -a.r1g1edr:ur.ld aapl eJeJaU -
.:.]i.i'1:..l....'i.,ja.lerur:dxa :(tJn Z efJrf, - leeurF +
u1 aurugo: .tollJnlol e 1$ apqtar. rolaa5rT: ear€]lle - vn S'Z-Z - e8ugts urp eau
:raruoJof€J e 'a1t1nut ro1 -r8reiu) leeurle nf, stJis aI
-pgiadar i r$ a:qseuoald.royrgpruroJ Eareulrilla - -nqeJl rnln(esaur 1n1ndaru1 -
, :ato)a111
llqwtl aputtou alta dsas !1:und InJallEJel g1€p
es arnqarl rotrepr ea.rurulrdla ot,t :or3ru eJBd? nu nFI] gdnp -
:;;:*"r!r:#K,: . :fesaru ap dq a;e:uo n:1
ea; au{ qo n.nua d'"*11do rqg""priri" jp d- -ued utop&rlqo luns eJe) xnlnl
earaund -
.ar1f-rre!p rolauues"a.re.lsg -xal 0 alopapal ap aw.rou Joun
:elur,rnr a-4ug nlfeds un ap ;afue1s1p ea-reytsgd aataqtadsat aundnsa.rd pulEoiI
:an4ropil ep aloutruiut tollrl.tpiot' oati1cadsay' g u1 ryp{osaut aatozaiy 'y
s/tts {asbu rnun aatolJaparpul^ltd aMnN
'arurrdxa o-s lrJop e a;er ad
eaepl eulq reur ]ef rS apada; r€ru JBi g8ealaful gs Jolrlrf ad are; I-e ep mlnJolne earalnd uI plsuof . viNsrlrss
'aleuorfualureu alaurrJ rS (eruoyoref, alrla as gs JEp 'lnsuas
j azarrsgd as gs Tolalurlnf, eeurpJo gleqrurqls arJ gs lgrul IeJ$e ezvry alrrsar as ps alnqerl g: e$e YINO!IN:I
,nrnro D.rrr
I 'ololp glul lrrne ale <rnr pJrplrA1 DTlrrrprerrr
tol eaJeltna gurueesul nrrnu prnRrr,t
pp8-rr,r uud ror rz:rr1
rrrrd .ro1 ea-rrf:gdsap)
rrzds:n\ ellluoJoJel t'lTAt tq
rrrlTToro-)l2l aIIAO ps o.
oS ES
]uns arl
'rn1nfesau guolouoru g]ou o ep nu e nrluad ele)rxal aprirladar ollAe eS ?S r
-oda.rd 'apuorf:unfuo: runrfnool ap eiuapunqe tt rczet1e p[]nq ea:t8un1 'alrdllada: ,Ji"":Tlt: i Ylrrr"o,
:eJesJfeu lele^epe
l'
nf luns lglep elunnf allnu rcu rS nleru;oJul alFru IeLu gseasoloJ as ps aInQaJJ nu r
'ruaurJa] ug apri:rperluor 'alaulseuoald atrrrra as es .
:rnlnJolne €alelrJolne pzeaurugns ]xe] un-Jlul alluplul pJnleu af,IJo aP aplaSar8 .
:arfenpund ep r$ ar;e:3ouo ap aplnBar a1e1:ad
-sal ernqeJ] r$ aye:4eruer8 a111aSa-rB 'al?uopJoqns al1nru n: 't8un1 azetJ t) allJn]JnJls ellla as €s .
:'fla lf,aJlpul ']f,eJlp luaualdruoc 'lertpard ']f,alqns :pJeplrs]s VflIVIIUVTf,
pJnlJnJls pfseaJpruJn gs le;a;ard ep e plrpe 'arfrzodord u1 aleulqtul ]leJof, alnqaJ] alalulAn) o
:aupuroJ llquql Ie,nlm{dxa p.reuorfrrp le}lnsuof, alnqaJ}'alolau e1 .
lalada; as nu Es aJef, ?lellJlsra,up arSoloululJa] o glezqqn alnqaJl
:Jol Insuas aurg au"oJ gtseounf 9s ernqaJ] InJolne JeI ']faJof, alez{qn 3IJ PS elnqeJ} a{a}ulAnf o
gIYI:TruYA
:eqre gs arnqaJl lellepal aulq eIJ gs (esaru un ef, nJlued
YSrulS VAdVSINnIAIOC . 7 p1o11de3
w
42 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA
Editarea si
Revizuirea gi
corectarea *a @ formatarea
o pregitirea
pentru tipar.
. se
Scrierea ciornei
acordi atenlie deosebiti introducerii
(care constituie cartea devizit6, a textului),
se verifici organizarea textului (structu-
ra, terarhizarea qi adunarea ideilor). xt*. cuprinsului (care trebuie si se deruleze
logic) gi incheierii (care sintetizeazi mesajul
textului, reprezentdnd ,,ultima impresie" cu
care rimdne destinatarul).

Sistematizarea
materialului Documentarea
. sub forma unei . culegerea
schile care poate informaliilor
fi simpli sau necesare pentru
dezvoltati. tratarea
subiectului.

-rililil;;il;;il; unui document scris este o pagini format A.4 sau cuprinsul
ecranului computerului.
- Paragrafele trebuie sd aibi 5-6, maximum 10 rAnduri gi si comunice o idee uni-
tard,, iar frazele trebuie sl fie formate din 15-20 de cuvinte. Propozifiile trebuie si fie
scurte, iar cuvintele simple, specifice, inlelese cu siguranfe de receptor.
- Gregelile de gramatici gi ortografie nu impiedici cititorul se recepteze mesajul,
insi lasi impresia de lipsi a profesionalismului si a interesului fafd de audien{i.

Lecturl suplimentari
Mesajul scris este reugit dace rispunde la urmitoarele intrebiri:

- Organizarea textului este clari gi uqor de inleles la prima privire?


- Subtitlurile din text ies in evidenfi?
l6:,,14i8 i6'
- Informalia urmiregte o secvenli logici, cu inceput, mijloc gi sfArgit?
cu,siiuctufC
- Introducerea menlione azi clar subiectul gi scopul comunicirii?
- Conlinutul este rezumat pe scurt in cadrul structurii?

- Textul arati curat qi elegant?


- Am utilizat cuvintele adecvate?
- Stilul este simplu, direct qi concis?
- Paragrafele nu dep[sesc 10 rAnduri?
- Existl spafiu intre paragrafe, pentru a le evidenfia?
- Sunt propoziliile prea lungi (maximum 30 de cuvinte) sau conlin de o idee?
in legituri
- Prima propozilie atrage atenlia cititorului?
cu stilul
- Am evitat jargoanele inutile?
- Este stilul potrivit audienfei?
Clasificdrile sunt utilizate corespunzitor?
Am utilizat cuvinte scurte, concrete gi familiare in loc de cuvinte lungi sau complexe?
Am utilizat vocea activi in loc de cea pasivi (acolo unde se poate)?
Am evitat
Am verificat cu atenfie gramatica, punctuafia 9i ortografia?
M-am gAndit bine la ce vreau si comunic inainte de a scrie?
Am un obiectiv precis?
Am notat chestiunile esenliale pe care vreau sA le comunic?
in Am comunicat clar aceste chestiuni?
cu Am dezvoltat rafionamentele intr-o manieri logici?
Am lisat detaliile si puni in umbrl chestiunile principale?
Conlinutul este pozitiv gi constructiv?
Mi-am arltat interesul pentru receptor?
Am revizuit de mai multe ori editarea textului?
:gJnl
-f,nJls eeJeolgruJn eJe r$ ugunpe reun e 'afurpa$ reun earern6qlsep ]qrlns nes lrlunueue gzearlst8arug r$ €aJelf€peJ
nf, aleuuJesap alauuos.red ap n"s arlqradsa; rolaueS;o llJelaJf,as ap alSarutolI4 es alouutasun ap pqtat-1nsant1 (p
'ellJnlPuwes o
:leqJel-rn1nsa:o;d 1nl:argo gz"aruJoJ aJef, JolrJnung eaJeuluesuol .
:al5arurrd aJ€f, rnlaf, erf:ury rS alarunuard 'alatunu :epard aJuf, Inlaf urfruny .
:alaurnuard rS alarunu .
:p:o115 elep .
:eJnlfnJls eeJeolpruJn a;y 'a16aurrd arer 1a: e1 gpa;d eJef, Iaf el ap e3unllsa8 pur,r.rrd;oprfe8qqo 15 rop-rnldarp
rrJalnusu€J] e aJerrrJn er nfnlrlsur gnop aJlul nes aueosrad gnop aJlul aleqtq as anwltd-atapatd ap laqtatlnsant4 (t
'eJnleUUIeS .
:gteldope fl€s llZnlluol o
"argrgloq
!a1e1:adsut tatlnlrlsut nes Iau€os
-;ad rrfglr.nrlre e aral6eoun: ap apigllluporu rS rarf:adsut pdors Iglul grlpq as lroaun :alelelsuof, -lo1a1de; ?3Je]elar r
:(.;" " "'SWSI ap pteraqlle 'LI1Z e:ugur;r,ap 0Z uIP 70? 'tu rarfu8alap ezeqq
.gtr^lsl .re1o:6
leraua8 rol:adsur 'uoJ nlsalse1 'na '8I02 arJenuel 8Z Izplsv") :plualFua ednlqsur rS run:ard '1rlru;a1nd
-rul else aref, nr rnln]le Inrprunu 15 p1a; 'plre alSarurolul aftl rnla: e{run; rS alaurnua;d 'elarunu :(1nlol16) ulep .
:aluar[ala alaJeo]?um rutsg8ar Inl eJn]f,nJ]s uI
'aJeJelsuof, gllurnue o nes 'Illf,adsul
raun €ruJn uI a]€fJerual lso; ne runr e6e 'errm: ufgllu]le ele apadse pzeauruasuo) an)iulsuoi ap pqJat-Usatot4 (q
']els ep ue8;o un arlg:
ap alrtruJalndrul aueosrad alpur reur nes eun ap ]rurfolul alsg 'p1m1de eaunrf:ues tS ra{uarre4uo: eareztard gp
-urrdn: ?s arnqaJ] Ia '?luesa u1 'fey el ep rJeleqe arnlrlsuof, arer alde; gzuargst8a;u7a/uam4uo) ap luqJa^-Insant4 (e
'rJrulglul alrrunu? rsun allrgr?}oq 16 alninrslp ']rn:s
ad .gzeauurasuol es nes aJe]elsuol plrrunue o gzearlsr8arul as aJef, uI IeIlIJo Jalf€Jer nf, lf,e un elsa IuqJe -FsaloJd
esIJf, s IIJPtrIunruoJ alaurrod
'fla sJezlses 'Ppueulol 'arfelrrrur 'atfeurepar 'guer8a1a1 'aJaJef
,a.reurduglul '.psaJpe 'gueJo 'l.roder 'EurBas ap aJup ']€JaJaJ 'nlJouraur 'glnulur 'legJa^-saf,ord :ununuap alrJaJIP €a^e
aleod a:er .giuapuodsaJol ep ]J€ un ptulzaJdal g:rpunf nes gfIZIJ pueosrad o arlgr ep sIJf,s uI ?lnl?J ea.raJlunruoJ
YSIuIS V:IuVSINnIAIOJ . 7P1o1rdu3
EV
44 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

. data (locul) qi felul intAlnirii;


. participanfii;
. consemnarea ordinii de zi, a discuflilor gi a hotdrArilor adoptate;
. semnetura celui care l-a redactat sau semniturile tuturor participanfilor.
Minuta consemneazi infelegeri intervenite cel pufin intre doui plrfi. Spre deosebire de procesul-verbal, minuta
consemneazi infelegeri mai sumare, cu privire la probleme de mai micl importanfi 9i are:
- un caracter intermediar, de trecere de la o constatare la alta, de la o etapl la alta;
- un caracter parlial; minuta urmeazd a fi intregiti ulterior prin completiri.

Model de minutd

Minuti Data intAlnirii Ora intilnirii Locul intilnirii


d"
S,
"di"ti;".*tA
Tip de gedinfi

Subiecte in agendd

Timpul alocat Subiect de agendi

: Discutie

i Concluzii

Actiuni de intreprins Dati-limiti

Memoriul este o prezentare amS.nunfiti gi documentati a unei anumite probleme, a unei situalii etc. 9i are urml-
toarea structurl:
. formula de adresare (Domnule Pregedinte);
. numele gi prenumele, funcfia si adresa celui care l-a intocmit;
. prezentarea gi analiza problemei;
. solufii preconizate;
. semnetura;
. funclia adresantului gi institufia.
CAnd memoriul este trimis de o institufie, cuprinde: denumirea si adresa institufiei clreia ii este adresat i ptezenta-
rea qi analiza problemei; solufii preconizate; semnitura conducltorului instituliei care a expediat lucrarea.
Memoriul intocmit de o persoandfizicit este un document prin care aceasta expune documentat o problemi legati
de persoana sa, evenimente dintr-o perioadi trecutl, legate de persoana autorului gi care explici sau fundamenteazd
obiectul cererii.
Memoriul de activitate (de titular sau de lucrare) servegte pentru promovarea in munci sau pentru oblinerea
unor grade in serviciu. Se aseamini cu cererea personali, avAnd un scop bine definit ce se arati, de obicei, in final;
este bine documentat, prin enumerarea unor date sau fapte in suslinerea obiectului solicitat.
Memoriul justificativ este folosit pentru a certifica gi motiva o anumiti acfiune sivArgiti ca urmare a unei dispozi-
fii sau reiegind din sarcinile de serviciu ale titularului. Firi sl fie o cerere propriu-zisi, sensul memoriului justificativ
este fundamentarea (subinfeleasl) a unei cereri de a primi aprobarea forului ierarhic superior sau a altui for pentru o
anumiti acliune (folosirea unor materiale, cheltuirea unor sume de bani etc).
'eleuopJoqns Jolligllun rolstEP eaJezrleJluef, epurJdnl - guJelxa <
:?peorJad glltunue o ad rrrdord dpt1al]re ezrleue apuirdn: - eurelq <
:g aluod ?ruuas ap uare(
'a11raundo.rd rS aprznyruo: .
:aleurdruglul apfplnar8 .
:rol alaznel r$ ap.rnsdq .
iaprPzqear.
:plep epeouad ad rdglr,u!)e ezrleue o
:alelr rtle ap pueld urp asupdsap a{aAr}f,alQo r
:(€aley^r]f,€ greoSgsap as arer u1 roprfrpuoo erdnse uferaptsuoc cey as) eerarnpoJJul .
:€rueas ap peJep plulzard es a.IeJ n-4uad upeorrad .
lglulzatd as alulrlrlre rnl e gf,Uneds as rS (€Iueas ap eJeC" pllll .
:epurrdnr rS ueld un gdnp lrnu$tqo pour uI a15arn19r1e as Ptueas
"O
;il:$"U
ner as'uaundo.rd re; es'e1efrpu alarualqo.rd ?lnf,slp as'€euetuase aq 'r.rg1a1druol f,eJ as'gureas aP IIJPP nrrnn pdtq
'eJeolpruJn edela nrluad asr:a.rd IuIf,Jes
pzeax4 as r$ aleurdrugiq ayfglnar8 r$ urnra:d 'eJolsef,e elazneJ rS aprnsdq +uele ezeazrluu€ eS 'alnuriqo tollJ?zll€al ale
alaJf,uof, ala]€p nl alelrlrlre ap pueyd u1 alnzg,rard alrurf,Jes as-npuglun{uof, 'f,I}rJf,olne t$ :t1tn yrtds u1 ace; as rrig}ta
-rlf,? eaJeluezaJd 'aJaf,npuor ap rolauu8ro Jollll€uuoJur e rS aleuopJogns eleluauq;eduror ap aleluazard a1elr.tt1re ap
.rolayeoder ezeqad alSau:o1u1 aS 'lenue nes IerJlsauu] teunl trol ea^e aluod a:m giurpaS 'Ilfuntu e PZrIeve ap eiurpaS
ur 'e1e:aua8 eeJeunpe u1 ueuorfre ap nus rfeueps ap In1n l]le1oc efe; uI eJeJnpuot ap ?leluazard alsa gueas ep eaJEC
'gde1a glpunue o-Jlul 'Ilgllun raun ufellul)e eztleve rS uaraundxa apur:dnr aref, Inluetuntop Jlse ?ruues ap BaJ€O
'lnloJluof, ]enl3eJa nE aJef, rolaueosrad erirun; nes ealelrlel ap alepa:ard 'aprnlguuras -
!(..uoder pluazard ]elaqtru1 lsoJ e aref, 1darp" mpgode.r pzer u1) aJalaqtrul ap e1ntuJoJ -
lapraundo.rd -
:eleloJarunu rS ale.redas aleaur1? uI'aleluazaJd.rolaualqord eaurS:eru ad 'asnard 'alaJf,uof, allJ?]elsuol -
:]euruas e-l aJeJ raueos.rad ualelrlef, r$ alarunu '1nloJluol
l"nlraJa ]soJ e ezeqad rletuJou InlJ? 'rnlnuodet lnzet ut :1n1f," alSarurolug aJef, Inlef, ealelllef, r$ alaunu -
"rnr?f lelep 16lnrprrnu -
i.ple]lsarau ep lereJeg" :,f^IlelIIeJ alfdarar ap rrfglurtrre ea.rern6q;sap purltrd pode6") n{}l} -
:luns Inlnlura;ar 15 ppgoder ap gro1e311qo alalueuralfl
'alrleruJou e]f,e Joun ap asa.rdxa paparra.rd
Joun Inrarue] ul rJo 'glutzatd es r ernlgf pueE.lo ap alep rarilzodsrp € eJEIuJn ef, nes nIlIJo ulp :uy as alapeodeg
.Plunlu aP
]uau4l
-.ledruoc un-Jlul 11ig1g,rgpe rarfenlrs eamluazatd 'unJf,nl ap IJ?]s Joun eaJeleuluas 'nIf,I Jes ap rrfngrrlu n?s lurf,Jes Iaun
uarrurldapug e1 arnrrd nf, loJluof ap ue8ro mun Ie nJqruaru un ap plnrR] a:aundxa o 'raf,rqo ap 'apuudn: pgodug
'aleluaurn8re'areolg8urrruof, IIZnlJuof nf 'IauralqoJd e grturarual
earalseounr ad ryzeg.rolelglpa ]nuduor un nf, '?Jelr purJoJ o-tlul eluazard a1 e aP alsa :rolapeoder efuanr;a ern8tse
as e n;1uad ,groferu efur.ra3 'areqo;de nes sundsgr nuole8qqo potu u1 g]lsalau nu tS gsu:s ?tuJoJ qns glulzard ag
:orradns FIeAru a.rds ;otra;ul FIe^Iu €l ap
,?frr{Juer apr ad arrltrradsar a:rtqnd rrfglrrolne u1 rS lezqqn r; aleod'}sJaJaJ ap aJlqasoaP ards - pl.roduA
InJoIJa}xa
.gleurSrro gzua]lePal as a_lg 'tuntfre Joun 3 eJeJ
?srJf,s prrrJoJ qns glulzard as ri nr:go urp nes rrJafnpuof erfrzodsrp ulp
-nSgsap eunq el nes rrlunul ea;rfplgunqul EI ?lnp ps alluau arr.roluzrue8ro 16 a:tuqa1 nfnlos undo.ld es eluJaJal uIJd
'r1-a aieulldnsrp runrftues ap rrrgrllde e araundo.rd ap iro1lalnllaql e areqordu ap 'a1e1tsaf,au ap :g aleod 1nlureJeg
-nf,exe Brars a,lur ernle'al arur rn]€rera,', il:l:13,1i;lrltl:"fr:i"?:"i::I'Tl,1t#Jil;J*"#3*Jll#ff;'"l""t
'a:qqnd raderlsrunupe 1e giuapuodsa:o: ap lueurnJlsut ]uel.rodrul rcru Iaf, alsa :Jouelxa
1nrpatu nr rfgllrolne reun alrJnuoder u1 e]€z{r}n 1; puglndau ale 'auralul
rafuapuodsaror artgnads luns ala}eJaJeg
'?Jnl9uulas .
:uaundo;d r$
rrznl:uor .
.
lrri:gr e nes r{g1nr1re B tollJg}alJaf, eeJeufsap
:a,ep, o qE r
"*, rq:j*;p:,1::li:iiliJH,Tj:,;
'plualsrya arfentrrs o nc 'grualqord
gllrunu€ o nr g.ln1g8a1 u1 rranarde ri rep 'alaruo: alradse aleluaza:d tuns aJEt ul 'PluaJnf, aJeJlnl o olsa Inl"JeJaU
9V vsruts vgdvllNnl trol o 7p1011de3
46 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Model de dare de seamd

Am efectuat activitatea de instruire practicd la SC ,,Albatros". Maistru-instructor mi-a fost doamna Gheorghe
Ioana. SC ,,Albatros" este un actor important in comerful romhnesc, bine organizatd, apreciatd in primul rdnd de clien-
fii profesioni;ti, care gdsesc in magazinele acestei societdfi tot ceea ce le este necesar pentru afocerea lor. Societatea oferd
zilnic un sortiment bogat gi diversificat de produse, calitate inaltd la pre;uri avantajoase ;i servicii excelente, deci solufii
eficiente pentru afaceri profitabite.
Spun asta, deoarece pe durata efectudrii instruirii practice am fost repartizatd pe rdnd in cadrul diferitelor raioane ;i
am participat Ia diferite evenimente derulate de aceastd societate: ,,Albatros te premiazd", ,,Curdfenia de yard in muni-
cipiul Bucure;ti", ,,Sdndtatea incepe din farfurie". Pentru aceste evenimente societatea a iniliat concursuri, parteneriate cu
primdriile ;i ONG-uri locale, programe de informare gi invdlare non-formald pe teme de nutrifie, dedicate elevilor tntre
7 ;i 14 anL
Ca elev practicant nu am inthmpinat dificultdsi, am fost incdntat de cele invdlate in cadrul acestei societdfi.
Pe toatd perioada am fost lndrumat ;i sprijinit atht de doamna profesoard, cdt ;i de personalul calificat al societd{ii,
avhnd posibilitatea de a-mi consolida cuno;tinfele teoretice ;i de a-mi dezvolta abilitdSile.
Cel mai remarcabilfaptpentruviitor este acela cd am realizat unlucru, ;i anume cd indiferent de situafie, circumstanla
in care te afli, trebuie sd fii calm ;i manierat tn fala clienfilor. Iar pentru a face fafd clienlilor profesioni;ti este nevoie

Scrisoarea este un mediu important de comunicare scrisi in cadrul relafiilor profesionale. Ea are rolul de a informa,
de a solicita, de a prezenta/promova, de a transmite documentalie, de a explica, de a rispundeia mulfumi.
Formatul unei scrisori de afaceri
Data intilnirii
- identitatea expeditorului este, de obicei, imprimati pe hArtia de scris;
Antetul
data, numele gi func{ia destinatarului.
- poate fi personalizatl gi diferitd in funclie de gradul de formalitate, (de ex, [Stimate] D-le
i Formula de salut

- conline informaliile care doresc sd fie transmise;


- tonul gi vocabularul ales depind de relafia dintre expeditor gi destinatar, respectiv de gradul

- indemnul la acfiune;
incheierea - oferta de ajutor;
- de regull, se incheie cu o formuli si deasu ra semniturii (de ex, Cu stima/
- in cazul unei scrisori formale. numele complet gi funclia persoanei trebuie si apari dupi in
Semnitura
spaliul alocat semniturii;
- in cazul unei scrisori mai cordiale, numele mic poate fi suficient.
- dac[ existi anexe, acestea trebuie menfionate cu numele documentului/documentelor explicit;
Referinfele

> Scrisoareafamiliald folositi intre membrii unei familii. in acest tip de corespondenli se poate sesiza o uqoarl
tendinfi de simplificare a regulilor clasice ale compoziliei - introducere, cuprins, incheiere - nu sunt marcate net.
D Scrisoarea amicald - nu poate fi adresati decAt unor prieteni cirora ne permitem si le dim sfaturi, si le impirti-
gim unele gdnduri etc. Exprimarea este afectuoasi, caldi, directi gi neprotocolari.
Y Scrisoarea de felicitare se trimite cu ocazia unor aniversS.ri, a unor premieri etc., atAt rudelor, cAt gi prietenilor sau
superiorilor. Scrisoarea de felicitare, indiferent cui ii este adresati, se scrie numai de mini.
Y Scrisoarea de mullumire poate constitui un rispuns la o felicitare, la un anumit gest. Exprimarea trebuie si fie
concisi gi eleganti.
> Scrisoarea de invitafie cuprinde invitafia de a participa la un anumit eveniment; uneori este insoliti qi de un ar-
gument. De cele mai multe ori, acest gen de scrisori sunt de foarte micl intindere.
Y Scrisoarea de justificare urmlregte elucidarea unor imprejuriri insuficient cunoscute, clasificarea sau motivarea
unor atitudini, ginduri sau sentimente.
Cererea este un document prin care se soliciti unei institufii, intreprinderi, firme sau organizafii, prin condu-
citorul acesteia, un anumit lucru gi cuprinde:
. formula de adresare (Domnule Director, Doamnd Ministru, Doamnd Director,) dupi care se pune virgula. Nu sunt
permise abrevierile. Nu trebuie scris ca titlu ,,Cerere";
. numele gi prenumele, funclia qi adresa completi a solicitantului. Este necesard respectarea cligeelor: ,,subsemna-
tul, ..., domiciliat in ..., vi roglvit aduc la cunoEtinli urmitoarele ...";
'qa atazlsas 'ppuautot 'atJayaut 'afiawapat 'ou'rut&apy
'atautdwglu! 'psalpo 'WJa{o 'ltodot '?utoas
ap aJop 'Tatapt 'nxJou,nut 'plnuxut 1oqtat-snotfl :pJuanlp
laruo{na :alopxJo n :aznuo) :apilJap :alerlf, -IueruJel
,,,'PJ
aasJlw luxxaw
'tnwnJlnw n3
.ry&a7*q a-s nu n oan 'aaJaJ^tI ozqual as a n4uad plJoiuoi n1l ps o n snds o-s tLu plop atata{ aq zxuunuo! ZI a?
onlz u! $ auinuu U ap onlz u! :,,ouaqlv" aalopxios ta ttalJawo) nJuoluazatdu rc xto pnop ap ilqto^ wo at zauofluayl
'(gt 'tu m1n8mrg onoasog '4iatntng ul a afir^tl ap osarya) pt,t111so{o nu lnsnpotd '7y97 arnnuut lL '.tzplso pu?d
ttlpld ttqnlctk olop q ?p afz I utnturyDw ap alsa arur^xl ap ruuawrzl p)
zauofiuaytr '4ru.utd anwt{uot ap fltow-a i nJpld apo,top fia,ta ryia1y 'puratw uud pltlpld lsolo ppuawoi p$bnv
'ploiop fiano o xxzuautol aanwn[uo3
'ason plpds ap puliaut o n4uad ,,ouaqlv" oavpnos ol ppuawn o ytp{ Luo lL\Z axtqwna? gZ ap avp uI
,pueqlv" eelelerf,os el ap snpord ap arerAIIaN :pafqng
hld II:8 8102,'Lt d.renue{ Lepr:g:1uag
or':do@rl6aJnlnq'Iluruellal :oI
eafJrw luprel^I:ruoJd
prluo4)ap nliod - an zlsas ap ppory
lr;er8o1o; ep eaJelJgf,ul Etde::e nu , eJelnurJoJ" elsafe aJlulp alaun 'eauautase eP :?Allf,adsar ea.rezrsas lnlR] rfe 9: eperr.op
riJ,re nu gr rS e,rapun sun(e e grls€oleauurnp eaJezrsas prep ef,rJlrel aleod as nu ?l puIU pfelue,rezap 'allsoloJ IJ ]od a13
.(.;rrieruepag
-
OCNI In-{u{ 'or-a.o8'rdue',tr,u,rn77:dpq rnproleunsuoJ erf:a1or4 nrluad ea1e1r.rolny) eull-uo lrgzIsas
a1iur.r1 e n.4uad ..atelnruro;" leuJalur ad ne nfqqsur 'atuJg elaun '€aJezlsas ]nlRJ e aJEf Iau€os.rad e plear efualsrxa 'pug:
pun.rd u1 .gtgrra,r as rJo ellnru reur alal ap '(apa-r aide; ap alergqsnfau easape) IJpzlsas ep ,.alef,oJns"'leJaua8 uI'luns epl
-nlpsq eleJeoa6l 'aleuruas arJ ps <pugr purrd ur'ernqaJl ela aJeJaplsuol u1 at?nl al' ?s eliJgzlsas Pf, nJluad 'znq? mun E IrI
-odru1 ea.ra$ugld nus aft]atrJa3 uI ]enl ernqaJ] eJe) ze) un ardsap rfglrrolne raun ea.refurrl6u1 alsa (erfeuepa.r) BaJezIsaS
afurpaS ap eJetrr eFS ul 'LI €Jo 'Ll1Z erJenuer LZ'rolr.tqzug^
mlnrunlol erdnse ,.arfr.rlnu ur.rd a1e1gugs" rnln]leroJd rnplredul e aJenlsla ap PurJ mpgodel eeJeluazeJd:lf,arqns
la8eueru'erlad Ier{Intr :uI aC
r Je^zue L InIf IAJas JollaJIP'euuew nl sealpuY : a.Il?)
I Ll07e1[renuet LI
I
I
otuatu ap Ppow
.ara4ad eA es n€s lnra:1ad €-s aJef, ]ueuodrur nJrnl un epuruas e ap PJelololo;dau a]€]Ilepour o glutzarda:
,rarfezrueS:o elou) ourary
InJorJalu uI eaJef,runruor n.4uad prauaB q pllsoloJ - (nnr,rras aP ?lou nus PuJaluI
'url 0I-8 ?sel es sns ap ea]:ed uI'eauaruese aq'nfnlozar
e8ugls urp eayed ul ef aulq a 'gu€ed u1 earezaSe el JolIJeJeJ o
alapnlua1e n:luad ,urt g-t ap nrieds un as€l as ?s IIoJ e
le1eP '
:ealulrun tS tnpluesa.rpu erf:un; .
It.rnlguruas .
:mFluesarpe erf:uny ap gi€J mp;euo{t1ad erfe.laprsuor eurrrdxa
n3' :pdq ap 'gldrurs aIJ es emqaJl sJelaqlq ap BJnIUJoJ o
aJ"J alnruJoJ ''fla ,,lfadseJ nJ" '.,lJlurnipru nJ" '.&ruqs
falelradsa; ar; gs
arnqaJ] a: alafurrar aJlurp eun alsa rrJglrl{os B g}ulf,f,ns eereluezerd 'elnlsale eeJ€AI}oIu t$ stz-ntrdo.rd plnutfuo: .
LV YSIuIS VSUV3INnWOS 0 7p1011du3
48 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

I. incercuifi litera corespunzitoare rispunsului corect.


l. Lungimea ideali a unui document scris este: 3. Memoriul prezinti:
a. o pagini, format 44; activitifi;
a. relatarea unei
b. o pagin6, format A3; b. amlnunlit o anumiti problemi;
c. doui pagini, format A4; c. producerea unei pagube;
d. o pagini, format A5. d. invitalia de a participa la un eveniment.
2. Memo se mai numeste si: 4. In etapa pregititoare in vederea scrierii unui
a. noti informativi; text realizim:
b. noti de constatare; a. pregdtirea pentru tipar;
c. noti de serviciu; b. argumentarea ideii;
d. notl de informare. c. stabilirea formatului
d. intocmirea textului

II. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmitoarele enunfuri


a. Procesul-verbal de constatare inregistreazi aminunfit desfbsurarea unei gedinfe.
b. Frazele folosite in comunicarea scrisi trebuie si fie formate din 15-20 de cuvinte.
c. Mesajul este bine scris daci are un scop bine definit.
d. in etapa de sistematizare a materialului se obpn schile simple sau dezvoltate.
e. Documentarea constd in structurarea, ierarhizarea gi adunarea ideilor.

III. Prin completarea urmitorului joc de cuvinte (aritmogrif), se va obline pe verticali numele unei reguli
necesare ca mesajul si fie bine redactat.

1. Cea care lasi impresia lipsei de profesi- I


onalism.
2. Fiecare idee principali se marcheazb
prin ...
3. Sunt formate din 15-20 de cuvinte.
4. ,Qartea devizitl,, a unui mesaj.
5. Mesajul este bine scris dacd este ...
6. Etapa in care sunt culese informafiile.
7. Regula prin care evitim cacofonia. 6
8. Scopul unui mesaj trebuie si fie bine ...
9. Tonul utilizat in redactarea unei scrisori

IV. Prin completarea urmitorului joc de


cuvinte (aritmogrif), se va obline pe verticali
numele unei forme de comunicare care con-
semneazi infelegeri intervenite cel pufin intre
doui p[r{i.

1. Sesizare. I
2. Scrisoare adresati unor prieteni.
3. Formi a procesului-verbal.
4. Memoriu folosit pentru a certifica o anu-
miti acliune.
5. Noti de serviciu sau notl ... .
6. Expunere fhcuti de un membru al unui
organ de control.
'lnln-f do PlusarPe aliBur"Irar o riBlf,spau
'lnln-f,do arletu?par o-rlurrd riesarpe p^ ?s ]grgloq {e-.t a.rer nrtuad Altoru
'a;a8alafur rS arar1rluol ap gleal a{ua1e orf,ru 9JRJ 'Ar}e}ualso }e}eJl 1so-I rie 'upurnla.r r$ rr:r,l.las IJ?le}suol ap 1nluaiuel
-.redap - raurrJ Inrpas e1 r5un(v '€aJeoleluJluor de.radn:al pA gs i5 lnsnpo.rd tleu;n1a; gs srfep rfe are: n;1uad AIlouI
'pqEIS aueoJ alulrTel o ne ele eJlurp alaun gl ]elelsuof, rfe r$ rnprozr,lalat a1rrl:unJ aleol lelsal IiB 'gsece t6unfe g1epo
'rnpsnpo.ld erdnse ]erTrsuor rS leru.ro;ur B-A rlenJar[of, rrJolpJf,nl aJ]urp Inul 'rnlnsnpo.rd urdnse {eqtsuor t$ rfuuuogui
ry e n;1uad lta;lp {euorltzryte I-?s }rJop riy'g rolras'8€ Ju Jolrr1'sos 'r1ia;ncng uI 1nlpas nr,JUS ySUOC" IauIrI-I
'ru ErnlfeJ nl
Frpas el ep ]larlp 'relgvLl ap eereole^erluof, lBlrr{r€ {e arer n.4uad L*se :.ucH cHn )7 n.l8au tur 00I
'Z0T9nt{ erres '<)ZgI9nW07An AJ uetus Sunsureg CIgf rozl^alaj' un leuotitztq:e Iie 8I0Z't0'9I ep e}eP q'IIIA
':ta,Ilienf:s pun
]uauIrua^e
r.ranuard roun e iarualqoid alrrunu€
lsa8 ]runur un u1 rnun e 'aqn8ud raun
e'upsJa^rue Joun Iaun E
?leluerunfop I .li:znq? Fun
sundsgr un arnlqsuor eara:npord el€]suof,
vlze)o nf, elrrurJ] es 15 g1$unugure a.l u.r.1r1odrui ara8ugld
I e nrluad ]rsoloJ else
i.
i'
. . reluizaid o'alsa'
l
'rJarrf,sep rarpfarJ .rolgzundserol mlnluaunf,op BeJnunuap rfe:gquapr 'sof reru ap ap{en1rs aJlulp eJefaIJ nr}uad 'IIA
TVJOJ
I
l rnpsnpo.rd
IAI
VAI p1o1pfar4
"' elep urp leqJa^-lnsa:o.rd €l "' 'Ju exauv
l
pxauo ap Ppow
.(asnpord guliuof,
SI-0I ?s alnqaJf els11) Iuqraa-Insef,ord e1 exaue BA es areJ glurudas ?lsg o-rlul uuluasuof, roa as
g4u4rd-urgpa.rd In]f,arqo f,eJ aruf, elesnpord 'pnllsa8 lalsatre 1u arprpd-arupard_ap Iuqraa-satrord un $1ruro1u1
'uoreJ ap Jes ap elelrlef ul 'EuV nf,seuol rS glsrse rrunrlsa8 iljnurrd-ea.rupard e1 ' "' ul tqli:
-lruop ,"' InJpurnu "" ErJas 'IJ Ie Josasod teuoqsaS InFn]lE 'uo1 n:sado4 e1 ap era.rd as eeunrlseD '8I02 elrenrqal 6I
ulp Vtt ru rerzrlep ezegut alell€l asnpotd ep mlnuol€J eauntlsa8 rfunlard gs 8I0Z aIuEIu I ep €]€P ul ?f, ezealuJn
rS ,qsarntng 'g Jo]f,as 'g€ Ju rJnpued 'so$ u1 glenlls 'Vlflg rriglar:og InJper uI PllJarrrol Jo]gJlnl rialunS '1n
Iuqraa-Insaf,oJd '7
Blnqw'€
Inlrourel l'z
'nrf,rlJas ap rrfnqr.rle n€s IuIfJes taun ea;ruqdap
l uaJu( 'I
9ruuas ap
I -UI €'
€l aJ I :IJd nl loJluor ap ue8:o mun F nrqrueu un ep plnrql ea-raundxa apurrdn3'u
:, .S ti:a, Y
.g uuuoloJ ulp aJuol?zundsaror uuuolof, urp a{r) IaJ?lalJ {elrosy 'grprurd uI uJolsaf,u ua}B}IIqn
(glelf,Jarrrof, efuapuodsaJotr
V
"ralquIVelBzIIIln aluaunlop ap rrndrl eluJalunua luns uuuolof, uI 1
B uuuolof, uI Jur
6V vsluSs vauvllNnl{ol o 7p1011de3
50 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

1 punct
din oficiu

I. incercui{i litera corespunzitoare rispunsului corect. . . (2,5 puncte)


l. Darea de seami poate fi:
a. interni;
b. auxiliari;
c. de justificare;
d. de serviciu.
2. in etapa de editare si formatare se realizeazilz
a. culegerea informafiilor;
b. elaborarea schilelor;
c. pregdtirea pentru tipar;
d. or ganizarea textului.
3. Procesul-verbal de constatare consemneazi:
a. fapte care constituie abateri de la legi;
b. aspecte ale unei activitifi;
c. transmiterea drepturilor gi obligafiilor privind gestiunea;
d. amlnunlit si succint desflEurarea unei gedinfe.
4. Memoriul justificativ este folosit pentru:
a. promovarea in munci;
b. aprecierea in leglturi cu o anumiti problemi;
c. certificarea gi motivarea unei anumite acfiuni;
d. expunerea si analiza activitllii unei unitlfi.
5. Memo se foloseste pentru:
a. comunicarea in exteriorul firmei;
b. a formula o plAngere impotriva unui abuz;
c. aanaliza activitatea unei firme;
d. comunicarea in interiorul firmei.

II. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmitoarele enun{uri. . . . . (2,5 puncte)


1. Mesajul este bine scris daci nu are un confinut unitar.
2.Paragrafele trebuie sd aibl maximum 15 rAnduri gi si comunice o idee unitari.
3. Procesul verbal de consemnare inregistreazi succint qi aminunlit consemnarea unei gedinfe.
4. Memoriul de activitate are un scop bine definit si se aseamini cu cererea personal[.
5. Darea de seami externi cuprinde analiza activitilii proprii pe o anumiti perioadi.

III. in coloana A sunt enumerate condiliile pe care trebuie si le indeplineasci un mesaj pentru ca acesta si fie
bine redactat, iar in coloana B descrierea acestora. Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din
coloanaB..... (2,Spuncte)

B'
a. Consti in puterea autorului de a-l face pe cititor sI inteleagi cAt mai repe-
1. Claritatea
de gi cit mai bine ideea pe care a dorit s-o exprime.
b. Cuvintele trebuie si fie utilizate corect, iar autorul trebuie si cunoasci
2.Concizia
foarte bine sensul 1or.

3. Eficien(a c. Evitarea cacofoniilor si a rimelor neintenfionate.

4. Eufonia d. Evitarea repetitiilor lexicale pentru a nu da o noti monotoni mesajului.

5. Varietatea
e. Nu trebuie sd se foloseasca -"i-"ft. i"formalii gi muirnrrtt".rrrrlnt" a..ai
sunt cu adevirat necesare.

f. Sintetizeazi mesajui textului, reprezentdnd ,,ultima impresie'i

lV. Enumerafi elementele obligatorii ale unui raport (1,5 puncte)


nrsnl ap roleJo Induq W IS ef 'eleuos.rad'glBllos eferzr u1a,ulreo.rd rurpnlr]B raun eaftlseJluBw 'LI't'l
nrfrlJas ep mpleJras earerlsed rS grunut ug raurldnsrp eaJelsaJruey{ .gI'€.I
aJeururrJf,srpeu
rS ua8 ap alelrp8a 'gfuntu ap rrfezruuS.ro 'rzt.rpur e1 a.rvtrrd n) gzeqep .rolaldaruof BeJezrluarl$uo3 .ZI.€.'I
elrlfeJalw erpeu .ro1ateo1(ru rrJpzrlrln e gpqesuodseJ earurunsv .I I.E.I
elep erfenlrs ur apnlfrguor rrfenlrs ellozat e ap rrfglneder ea;e1sa;1uel4l .0I'E.I
glep erfenlrs uI rratreJe ap IIJauaUed nr gluanrJa aref,runruof o eln.tap e ap rrfplneduc ea.relsa;luery '6'€.1
Joleluarunfop rS topferuJoJur e
.g.E'I
?zelurs rS gzqeue'aJelrrulse'aJenlelaolne ap rrfglnedec earelsaJluery
mlDlleqpaa; earturtrd ug rS a;e:runruof, ap psaro.rd q aluerlrfuof, rurpnlrle raun eaJElsaJIuBIAJ 'L'E.I
lllnJlsuof rS rqrn
8o1erp un a.rds erfrzodsrp puglseJrueru aJapal ap alrund.ropr;do.rd e esnuof rS g.re1c ea.reluaun8ry '9'€'I
al€rnllnf, roptsardxa ealelISJeAIp nrluad lradsa; ap rS asrqcsap rurpnlqe reun BaJBlseJIueIAl 'g'€'I
glep aJefrunruol ap arfenlrs o-Jlul aJeJluefuor ap rrfglneder earelsa3lluery .V.t'I
Ielros,rtltzod lS pqesuodser poru un-rlul InfEquI ez\rtn 16 a8alaiug e ep rroleu ea;ezrluaq$uo3 '€'€'I
Erolle erdnse iltIqJoA lnpedurt pugz4uaqSuor soorlrlod rS la.rrsrp uol mun eareldopy 'Z't'I
rnlnrolnfolJalu alroleu e1 aru.ud nf rnlnsaJelur eaJelseJluehl .I.€.I
IUIPnrPV
eleqJaluou rrref,runruor alp euJoJ JolalrJaJrp ea.recrldy .il.7,.I
p?lluqv
.
alegJa^uou rrJg)runruof Jolaluauala eeJeTJepeJeJ L.lI
aiupSou-nl
(aaS) PluuorseJord ar4gtard ap rolaprupuels ruroJuof, (rnlnlele rrrgip^ul a1u elullnzag
rollrolnl pfequrrT '8'S
rnlnrluds In[equrrT 'L'S
?Ieuosra d eluazard - 4zA Inlladsv '9'S
u)o eeleueuol''' !t
erllsac 'v's
rnlndrof, InfequrlT '€'s
1nlndulrl pfequrl 'z's
Irraf,Pl InfuqurlT 'I'S
?IU qJaauou ee te)runruo J
52 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

- Este o formi de comunicate cate presupune ascultarea Ei receplionarea corectd a mesajelor, precum
Ei transmiterea unor stiri.

- Prin ticere, oamenii comunici: aprobare, dezaprobare, discrefie, rafiune, admiralie etc.
- Folosind cu atenfie ticerea in momente-cheie - cu alte cuvinte pregitindu-ne s[ ascultlm - putem incuraja vorbi-
torul sl continue sau si-qi exprime sentimente gi atitudini pe care, fbrl indoiali, altfel nu le-ar fi fbcut.

CITATE CELEBRE PROVERBE CELEBRE

Tdcerea este marea artd a conversafiei. Tdcerea e de aur ;i vorba de argint.


William Hazlitt
Tdcerea adevdr grdie;te.
Tdcerea este prietenul care nu te trddeazd niciodatd.
aonfucius ea un rdspuns.
Tdcerea este ;i
i
1, Tdt"t"o este una dintre marile arte ale conversafiei.
Tdcerea e ca mierea.
l
I
I

3. . Petrecerea timpului in compania unei persoane


-'.1(' 4i
,,,1 .4.i I . Folosirea eficienfi
eficientl a timnrrlui
timpului
6 .?,'

Un manager are timpul impirfit in funcfie de proiectele Pe care le desfrgoari, un


Societate agricultor igi imparte timpul in funcfie de anotimpuri, un agent de vAnziri iqi distri-
buie timpul in funclie de targetele stabilite etc.

30 de minute petrecute cu cineva care nu-fi este pe plac pot fi percepute ca un timp
extrem de lung, in timp ce scurgerea timpului in prezenfa unei persoane plicute
sau discutAnd despre un subiect preferat poate fi asociat cu trecerea prea repede a

Putem vorbi de indivizi care funcfioneazi optim in prima parte a zilei, acestea fiind l

persoanele matinale, sau altele, in timpul serii.

intrebuinfarea ralionall a timpului poate fi asociatl cu afirmalia ,jlimpul inseamni bani".


rnrnIolrq,o^,r,,""*;[';.";:ffiTnJ';:H;ff1,J:tr"i:":Tlffir;,?$l1i]ll'iff$i:
'aunrsual'a;e.radsrp'grpg'a$
-orua PleJu gseof eun a: dutl u1 'arefuruarue'erugru pl1pq g4lnrsu nes a:eolgdrf 'gtruappls Paf,or\ r
'PllroP eaulPnrle gruudxa rrfoA EalEllSualut tS earurfpul .
rolpnlsa8 earelardralul uI alurnlpr alafuara;Ip uI gsul a$ualy
aleds e1 alnurl elulgul
Iorluofolne ep aJe)Jelul nes aleluotradns
I
ruaJlxe ze.rqo ad (alala8ap) euqed
gpasrtr:11d lrur(rrds
arelda::e'aJ€llJef uls asrqrsap alaferq
saJls 'elelrJeprTos nes arugru rS a1e1tp1so ropuulnd eara8ug.tls
:rrnlsa8 Joun ealelerdralul
'rrfela-r alrrunue erur-rdxa lod nes eaJIqJoA au{sns 1od 'ufoura
'rrferu-ro;ur ef,runurof, 1od a1g '?leqJaluou eeJef,runluol uI ellsoloJ ]ualf,e4 areol(pu ?]ulzardar
'.prqsa8" ap eaJrrunuap qns alednr8 '(areor:rd 'aleJq 'lulgru) rnpd.ror ropfrgd ap ugrSnu a1ly
'areru-rrre alar e15if5e5 o ;titqtiE
un lpllnlel m{fo ul grseasg8 ps nes ela}urlnf, azalaldruor ps eJef, 'a;eluaruqdns epnzn alafesau euo{dara.l e ap
alsa rr{ro u1 n;nrrd pdors - rarlesra,ruor pdrurl ulp o/o ;L-ST, Iq)o ug:sartud es eleu?osJad 8o1erp mun InJpeJ uI .
'alerf,os nunrlreralur InrpBJ u1 ]ueuodrul IoJ un ne Jolrqf,o allJplSlhl .
'pua('rusrurl 'aunrsruroJd e1
'a{reysrles 'aunrnq'a.rarg1d el ap 'IJ?}s ap g8rel gue8 o aurrrdxa gs pqeder 'xalduoc
a1:eog lsa8 un alse Flaqtugz 'eleqJa^a1a(esaru nf, nes mpdro: ap ugr6nu oll€lalel nf, elelaJoJ luns rafa; aytsardxg .
'f ]a seJalulzep'seJelul' aJeJnP'are.rg dns' a x8gutezap'ara8alaf ulau
'pJofezap 'gzr.rdlns :aunds as el ]o1 elqzne) u1 raueos:ad e{real gruudxa ufeg '
'arefu;n:sap nes areqordu guru€esul der urp lnle( r
'lelnf srp In]f, erqns nes
'ealeluor.radns Jerqf, rS ea:rtunipru ]rursueJ] {darp rrJaurn tS sns pder :a}€}uouaJul
3p luaupuas un n?s,r1le8au ]ueuDuas 'eunrJgJ?ur? 'areurr:dap 'elulIPIurIJ PllPul 1e:ald pdel nes r1us91 n.raru6.
'JrTogrurs sues un rJoaun earre lod a.re: 'rnlndro: alrg:spu ap leluazardsJ alsg
fi.ll
€9 YTVSUSANON VSUVIINnI IOS I I plogde3
54 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

imbricimintea, accesoriile pe care le purtim cravate, ochelari), machiajul, coafural


freza transmit o serie de mesaje.
,,Hainaface pe om."

. Oamenii bine imbricafi dau impresia de succes, putere, educalie, bani.


. O femeie imbricati decent conferi seriozitate, incredere gi are posibilit[fi mai mari de promovare;
tN:
ttl"t:: ni in orice situalie, trebuie si avem o finuti adecvati oricirei situafii.
"l"ganfi

Spafiul personal poate fi definit ca fiind distanfa de la care existi disponibilitatea con-
tactului cu ceilalli.

Distanle de comunicare:
. zonaintimi intre 0,5 m gi 1,2 * ;;i; pentru ais.ulli .,, .*""* personal, fiina insa totd
i (personali) ry inacceptabili in alte cazuri;
. zonasociali intre 1,2 m gi 2 m este folositi mai ales la comunicarea interpersonali (colegi
(normali) de serviciu aflali pe aceeagi treapti ierarhici, prieteni etc);
. zon consultativi f---j> intre 2 m gi 3,5 m este folositi in situalii oficiale (superior, subordonat, con-
Y sultant - client, angajat- persoana care soliciti angajarea);
. zonapublici f-> 3,5 m gi mai mult] ir, .ui. comunicarea este forirald (cursuri, ;edinle, dis-
w cursurile politicienilor etc).

Culoarea afecteazd, comunicarea sub urm[torul aspect: culorile calde stimuleazd comunicarea,
in timp ce culorile reci inhibl comunicarea; monotonia, precum qi varietatea excesivi. de culoare
inhibi qi ii distrag pe comunicatori.

. Evidentiazi atitudinea omului fafi de viali 9i fali de cei din jur.


. Fiecare culoare definegte personalitatea omului.
Culori calde: galben, rogu, roz, portocaliu, oranj etc.
Culori reci: verde, maro, albastru, mov, violet etc.
Culori neutre: bej, ivoriu, negru, gri, alb.

.,FI$A DEl,lDOCUI{ENTARET= Culorilet,qibemnifiattia.lor,.in,rcom'unicare-a,nonne$aln


Culoarea Semnifica{ia
Om plin de sentimente.
imi place si iubesc, si fiu iubili, sd aq gnjn d9 al1ii
Sunt organizat gi hotirit sI-mi realizez planul.
i Gulb"tt Doresc sl discutlm.
i Verde
t,-.....'..,
Sunt inventiv.
imi place sI fiu gef gi s6 dau ordine.

Negru $tiu foarte bine ce am de fbcut.


als}IArsaJSV rleirpu rferqo rS asueJls azng
edesrarruor eraqlq e ap eriualur nes eJBgoJdezaq asugJls azng
a.refernrul nes JolrrJeluaruof eaJepllel'saJelul 1aru1 dm urp leq
rarfes.razr.uor ela: e8nppe e ap e{ua1ur nes g/}B}uanudrul apadar der ulp leg
riglqrqrsod roun earlJfJugf, nes gfue;n8rsa51 JolrrpeJn euoz uI ara8urly
nqnp nes a,L4e8au rrnpugg I
mpseu Buoz uI ara8urly
seJalurzap nes ?Fasr]llld eupd ap tlul(lrds Inzurqo nes erqrgg
Japrl ap aurpnlqe 'aurs ul aJapeJf,ul 'eiuernSlg aluygdap 3.re1 ala.reonr4
llerqns/eueos;ad a.rlg: arlualt rS arapa;ru1 'eJexplaU JolnrolJelut a.4gr ale6nnJf,ul alaJeorlrd nr p1e15
arJnJ ne s sa.r1s'are.ro fr.r8ur'alelrzorrrag .ro1a.rcorcld B gnurluof, ua;erSr6
?serlsrp a{uale nes eJepqpJaN ror:rd urp ]n]?g
seef, 3I Inlelln
alelrzoiJaN ellulgru a8ugrJ rS-y T.roprqSun InsoE
elelrprluq'alelrzo/\JeN gqels pugtu ap ara8ug:15
eJapaJrul gureJ ?ugur ap ara8ug.rl5
aJelrJr'alelurrsa.r8y su9Jls urund
g^rsusJac asugJls rurgl^l
alelrJnf asur rS arzn;uo3 a]larqo ap eareig8y
rrJo]f,rpeJluor aluarulluas'a]ellJnf,esu] plleleal nf IuIVru Ieun EaJlJadofv
rS a;apanul eJepal e1 arqed nes asrqrsap aferg
e.r.ar aunds e ap eiuuop nes gleasl]f,Ild (xrd) aparqo n:7a1ala8ap n: ereo{
arfey8e nBS e1€]atxue 'gpastlrq4 rolala8ap Fruso{
?IuqJeauou ealeJlunruor upd urfergruuag PleqJaauou uaJuf, lunuro]
snptuorpr.q-f i,l}:,:H} gfi nip,ori€'a]],]v$li
v'IVguaANION VSdVlINnI iOf, a g p101rde3
99
56 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Mugcatul buzelor Lipsa de incredere in sine, rus,inare

lPune mAna la gurd Ascunde o mim5., vorbit firl ca alqi s[ audi sau indicarea unei gregeli
l

)^
l

I )prancene rrclrcate Surprizl


1

. Ochii larg deschigi

Frunte ridicatl incercare de reamintire

Privit la distantl incercare de reamintire

Nervozitate sau doreEte s5. spund ceva

Scoaterea ochelarilor gi curitarea lor Doregte timp inainte de a continua

: SprAncene incruntate Confuzie, tensiune sau teami

pe spate cu mdinile la ceafh Confort

Clipit Secret sau moment impirtlgit

Masarea tAmplelor Anxietate

Respirat mai repede Nervozitate sau furie

Inspiralie prelungi Doreqte si intrerupi conversalia

Respirat ugor Relaxare Ei confort

Umeri aplecafi in fafd Lipsa de interes sau se simte in inferioritate

Brate incrucisate Interiorizare

lAranjatul cravatei Insecuritate sau doregte si impresioneze

Umeri tensionati Ingrijorare


i

Umerii la niveluri diferite Nehot[rire ln legiturl cu actiunile urmitoare

Postura rigidl a corpului Anxietate


i
'uaunds er €aal Wrap lueuod
-[rr reur alsa nJf,nl un luaunds eJBf, uI InleJ '<rJo a]lnu rclu alal ap 'J€p?sP 'glEqla^uou
?arelrunurol PqsJSeP IBru PPeaJf, 9s PuF IIuauBO 'gleqJa^ ?af, ulld lgraP llnlu rclu
'eleqJaluou eaJef,runurof, uud tualltusu?J] af, Beal pl gfi.r8 rua,tt ps elnqarl 9t eSe 'gunq
arsa.idrur grur-rd o atreJ e ep eve)o €nop e o plstxa nlq '{uaza;d ;o1ar e;dnse ueJnp
-o;d o e;ec ad ersardrm ulp 0/o06gwlzatdat rJlulglul leun ale epunlas ap 06 alarulrd
']efseru ap nar8 au€oJ purrJ 'rrsardxa eluapr,l.a rcru alaf, arluud elsa eaJIIuIf| o
?sn{rsap ern8 .
rirq:sap 3:e1 pqro . Barlu4n
alefrprJ aiaua:up;ds .
'f,ruoJr laqurgz un nl glepunJuof rJ aleod l.ro
-aun rS rqrSnur ap g8earlul ..pdrqra" o gcqdrur nu ra ea;e$ge g: nrluad arsa.rdxaor:ru pllqns reru eef alsa pfa-rdsrq .
laiag e ayed o-.r1u1reop ]ellplr rS lep.rocul alse rolaznq pflo: . pfardsrq
'g,usar8e arJnJ ep esafle e1 gugd arergdns gldrurs o el ap '{gllsualur a}lJaJIp n: erurrdxa a}eod as prue}y'd o
r
Jolazng ea.rardo-rde r$ eareprorur .
pxlJ ep IuaJlxe arlttrd . (e1.rng) Btughl
i
:ruralnd alerdorde auelugrds .
'em&Iozal 9]lsaf,au aJBl JeP'aluopeu
,",11
t__
L .
I
xrJ ]:und un ad glerluefuof, alse nu aJPl a.ltl.ud eafalsr.ra
.eaJapef" pzeelnurls aJef, eJeolJaJut adeoald
.
'ln]sqruvz
1e:gdeau nu
,eunf,nq pleJe aJ ref, ]uns rrqlo 'Jolrql o eznel ulp g]?P?Jl elsa ]eIPatuI JPp <P}€rulru r3 aleod €IJIlJllf r
t1q- t iS"*.
"r ri""prtr"", "l (uargrlrag)
{e:rpr.r gferqo . i
BIJnf,ng
JolIqJo 1n.rn[ ug IJnpIJ o
'tru1srdap ap roSn reru alaf aJlurp eun alse rS ppqra,r.uou eeJellunluol uI glluplul sep a{orua o e}Sa €lIJ{ o
rqfaJn aJ]gl IeluozlJo asurlul tS alep;oou1 roSn alaznq .
eleprof,ul aJ€oIJaJuI ayadeoald .
alefrprJ areor.radns aladeoald .
alerdorde rS alerrplr auarup;ds .
?IBqra uou Barurrunruor urrd roglioura €arelseJruul [ - gUVINAW1SOO flA YSIS
v'IVgufANoN YAUVCINnWOI I I p1011du3
L9
58 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

" \/ '-'':,;F)\
:.r:- --.-. ---'.!'_-"
/\ -- Termeni-cheiez limbajul tacerii; limbajul (trtg\
timpului; K
$; \
Iimbajul corpului; gestica; tonalitatea vocii; \i
',,',, aspectulfizk - prT::!1,1f:?,:?lf:
.timbajut
spafiului; I

I. Se dau urmitoarele situafii care se referi la comportamentul nonverbal al unui lucritor comercial. Precizafi
in care dintre situafii lucritorul comercial are o atitudine corecti. in cazul in care considerali ci atitudinea este
incorecti, explica{i de ce.
a. Lucritorul comercial poarte pirul strAns, boneti, halat alb, ecuson in piept, pantofi bine curifali.
b. Un client ii soliciti lucritorului comercial informalii personale despre un alt coleg. Acesta tace un moment qi
apoi, cu diplomafie, schimbl subiectul disculiei.
c. Un client solicitl unui lucrltor comercial informafii referitoare la o magini de spilat. in timp ce oferi informa-
fli, lucritorul lovegte masa cu mAna incontinuu.
d. in timp ce dd explicafii referitoare la funcfionarea unui mixer, unui lucritor comercial ii sund telefonul, se
opregte din explicafie, igi cere scuze gi vorbeqte la telefon, lisAndu-l pe client si agtepte.
e. Un client reclamS, ci o parte dintre fructele preambalate sunt stricate. Lucritorul comercial iqi cere scuze pe
un ton ridicat, motivdnd ci nu el este vinovatul.

II. Se dau urmitoarele situafii care se referi la comportamentul nonverbal al unui lucritor hotelier. Preciza{i
in care dintre situa{ii lucritorul hotelier are o atitudine corecti. in cazul in care considerafi ci atitudinea este
incorecti, explica{i de ce.
a. Un client reclami ci televizorul din cameri nu funclioneazl. Receplionerul igi cere scuze pe un ton ridicat,
motivAnd ci nu el este vinovatul, ci compartimentul tehnic.
b. in timp ce di explicalii referitoare la orarul de funclionare al telecabinei, receplionerului ii suni telefonul, se
opregte din explicalie, i;i cere scuze 9i vorbegte la telefon, lisAndu-l pe client si agtepte.
c. Un client soliciti bagajistului informalii despre tarifele de cazare. Acesta privegte clientul drept in fafl, iEi cere
scuze, spunAnd cl aceste informalii nu intri in sarcina lui de serviciu.
d. Camerista poarti pirul strAns, halat, ecuson in piept, pantofi bine curilali.
e. in timp ce igi intAmpin[ oaspelii, recepfionerul unui hotel se uiti incontinuu la ceas.

III. Se dau urmitoarele situa{ii care se referi la comportamentul nonverbal al unui ospitar. Precizafi in care din-
tre situafii ospitarul are o atitudine corecti. in cazul in care considerafi ci atitudinea este incorecti, explicafi de ce.
a. Un client reclaml ci frigca din inghefat[ este acri. Ospitarul iEi cere scuze pe un ton ridicat, motivAnd ci nu
el este vinovatul, ci cel care a pregitit inghefata.
b. in timp ce d[ explicafii referitoare la un preparat din meniu, ospltarului ii suni telefonul, se opregte din expli-
cafie, igi cere scuze gi vorbeqte la telefon, lisdndu-l pe client s[ as,tepte.
c. Un client soliciti ospitarului informalii despre refeta unui preparat. Acesta privegte clientul drept in fafi, igi
cere scuze, spunAnd ci nu poate oferi aceste informalii deoarece bucitarul este cel care se ocupi de pregitirea
preparatului
d. Femeia-ospltar are un machiaj strident, plrul este vopsit in nuanfi fipitoare, iar tatuajele sunt la vedere.
e. In timp ce i;i intAmpini clienlii, ospltarul zimbegte, are privirea discretS., indreptati spre client gi se plaseazl
totdeauna cu fala citre client.

IV. Andrei gi Andreea trebuie si-gi aleagi din dulap {inuta adecvatl pentru urmitoarele momente ale zilei:

Ii t. fu ora 9.00 au interviu la o firml unde igi doresc si fie angajali pe post de technician in turism/ tehnician
f . fa tehnicia in acti-
rrififi economice/
ii vitnli ecnnnmie c/ tehnician
fphniriqn in
in gastronomiel
oecfronnm lcl organizator
aroqnlzalnr banqueting/technician
hennrretin olf echnician in qrlminicfrqflc etc.
in administralie ctc
'PaJefrunurof, PzealnluDs erur slrjoln] '/
' "'vuoz urp eued atreJ alurpa$ r$ rrnsrn:
n:1uad glTsoloJ eJ?f,runruof, ap efuelsrq'9
' "'?f, a eaJaf,PI '9
' "' rJolnl ]uns qle 'uB 'n;8au '{rg'?
'ru g'€ -
,Jr ap eJ?f,runurof, ap eiuelsrp n) euoz't
Z
"'nEs Pru\ureuoz'z
'rrzr^rpur
ezeauo{run; runf, p}eJB au aJef, pdurrl'1
rolaruopld 1e 15 rolafurq 1u toiluryur
proln{u nf, ruaJuJ aI aref, ad rogrgr6rru alaunu
I ulurqra,r ad aulfqo u,r as (nr8ourlrru) elullnl
ap rof mlnJoluruJn uarulaldtuof, uIJd .n
' r1rzle luaruoru arererJ nrluad ?luAf,apu ulnurf gqlu ?s Baarpuv 15 larpuy ]Vf,ul IaJ]s" 'g]ra.ror u]uerrea $a8a1y
q
^=t
- --_-.----i I
---,,------------
gs Sraru <6I eto ea'V
azauorzt^gs
'nJleelt ap gsard o azauorzrl
D t
'sk*
fiI
:'! :-g

il &ru .iffi
@:?
#
f* "E
Y
l
'rred u1 a.requnld o el rualal.ld alSru ap 1fe1yru1 ]uns '9I eJo e'J 'E
I
I
I
1
l
l
l
'rrnlgrgdunr nrluad galreruradns e1 rriurrgd n: puna.rdurl Erau eaaJpuv rS ra.rpuy <eI ero e'I'Z
f,
Y]VSdSANON VSUVSINnIAIOS 1 I p1o1tde3
60 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

I punct
din oficiu

I. incercuili litera corespunzitoare rispunsului corect. . . (2,5 puncte)


l. Limbajul trupului se referi la:
a. culoare;
b. punctualitate;
c. ticere;
d. mimicl.
2. Limbajul ticerii este o formi de comunicare care presupune:
a. folosirea eficienti a timpului;
b. ascultarea gi receplionarea corectd a mesajelor;
c. migcirile corpului, care pot avea uneori sens simbolic;
d. disponibilitatea contactului cu ceilal1i.
3. Distanfa pentru zona personali este de:
a. I,2m-2m;
b.2m- 3,5 m;
c.3,5m-5m;
d. 0,5 m - 1,2 m.
4. Distanla pentru zona sociali este de:
a. l,2m-2m;
b.2m - 3,5 m;
c.3,5m-5m;
d. 0,5 m - r,2 m.
5. Limbajul culorilor evidenf iazi:
a. atitudinea omului fafi de viali;
b. disponibilitatea contactului cu ceilal1i;
c. gradul de educalie gi statutul social;
d. superioritatea sau incercarea de autocontrol.

II. Rispunde{iprinadeviratsaufalslaurmitoareleenunfuri. .... ....(2,5 puncte)


a. Umerii lisafi sau capul plecat indicl mullumire.
b. Capul sprijinit in palmi exprimi plictiseali.
c. Dicfia gi accentul vocii exprimi gradul de educalie gi statutul social.
d. Culorile reci inhibi comunicarea.
e. MAinile linute la spate aratd ostilitate gi mAnie.

III. in coloana A sunt enumerate elemente ale comunicdrii nonverbale, iar in coloana B sunt prezentate descrieri
ale acestora.
Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din coloana B. . . . (2,5 puncte)

l. Limbajul corpului a. Comunici aprobare, dezaprobare, discrelie, raliune, admiralie.

2. Limbajul culorilor b. Distanfa de la care existd disponibilitatea contactului cu ceilalfl.

c. Este perceput diferit, in funclie de culturi, de societate, de interesele, tris[-


3. Limbajul ticerii
, turile, dezvoltarea personali gi situaliile specifice fiecirui individ.
I

4. Limbajul timpului Evidenfiazi atitudinea omului fallde viafd gi fald de cei din jur.
,d:
j''lii:
l
I spa{iului
i--......-
: e.
i
intr-o disculie aplecarea spre interlocutor poate insemna interes, atenlie.

I
1f. Oamenii bine imbrlcafi dau impresia de succes, putere, educafie, bani.
I

IV. Definifi frica gi descriefi cum se manifesti aceasta prin comunicarea nonverbali . (1,5 puncte)
nrrnl ap rolaJo Indtu4 ui rS El 'gpuosrad 'gpnos eferzt u1 a.trlreo:d lu1pnlpe Ieun €eJBlseJIueW 'il'g'I
grunru ap aprfelar ul ]uerueuoduoc ap atqa.ropidnuud ea.lelradsag '9I'E'I
nrf,rlres ep mlnleJles ea;urlsgd rS g:unur ul tautldtosrp eaJelseJIuBI{ 'gI'€'I
erunru ap alrJnrol el errla elarurou ur eaJeJp?fui 1$ glglgqesuodsa.r eaJprunsv 'VI'E I
a1ryqe1sa.rd
.ropp8e; rriJoJuoJ rafuapuodsero) eereztJolluolu W ?^Ilf,p ea.re:qdu1 '€I'€'I
aJBUrrurJfsrpau
rS ueB ep alelqe8e'glumu ap rrfezrue8ro'rzrlrpur e1a.rr,tt.td n)gzeqap.rolaldacuof, earezlluarlSuo3 'ZI't'I
alrlreJelul Blparu rolaceolftu IIJgzllDn e gpqesuodseJ eaJeurnsv 'I I'E'I
glep efenlrs u1 elenlrlguoo nfenlls ellozar e ap nfglnedet ea.relsa;Iuel tr '0i'E'I
glep erfenlrs ul rrareJe ap rrraueued nr gluenrJa aref,runluor o Blnrep e ap rfg11:eder ea.relsa;luet\i '6'€'I
Jolaluaurnfop rs
;oprferuro;ur e ?zalurs r$ pzlleue 'aJelrurlse'erenlelaolne ap rrfglnudec ea.relseJluery '8'E'I
mF>lteqpaa; earrturrd u1 l5 a.rerrunruor ep psaro.rd u1 aluelllfuor Iulpnllle Iaun eeJelsaJluel J 'L't'I
AlllnJlsuor rS ctliro
Soprp un a.rds erfrzodsrp puglsaJrueru arapal ap alrund;opr.rdo.rd e pslruor rSgrep ea.reluarun8ry '9'E'I
elernllnf roprsa.rdxa Batrelrsralrp n.rluad ]cadsar ap r$ asrqrsep Iulpnlqe leun eaJelsaJluehJ '9'E'I
.V'E'T
glep eJeJrunruof, ap arfenlrs o-rlul aJeJluaf,uor ap rrfglr:edec ea.relsa;Iuel4tr
'€'€'I
Ierros,rqrzod rS pqesuodsal poru un-Jlul pfeqrul ezITI]n rS a8ayaiul e ap IIoAau eareztluarlSuo3
BJolle erdnse rrrrqrol plredrur pugzqua4Suol sofllllod rS la.rrsrp uo] mun ea.reldopy 'z't'r
rnlnJolnf olJalut ellolau e1 arltud nf InlnsaJalur eaJelsaJIuBW 'I'€'I
.ili.::Iulpn,lIl,V
alenlrrlluor .roprfenlrs eareuorfnloS'VI'7,'I
rrJprrunruof Jolararreq eareggdapul't1Z'l
rrJgrrunuo: dgllle: eaJeJoIIeuV'T,I'Z'I
. ..<.. :. :..::..:..:.. ..:........:....
rll'?IIJI.(IV
elenlfrlluor rrlenlts Ieun B aJeuolsualap ap rolepolalu eaJeluezard '6'i'I
aluarfrJa rJPf,runruoJ laun Jolaluawale BaJsJarunug'8'I'I
iiqi$ouno
(rnlnlala prgig,rul eIB alellnza5
(aaS) gleuolsaJord a.rrtrgtard ap rolaprupuuls ruroJuof,
rol earBuollnlos 1$ aplguo] ' ' "9'9
JOIeaJBU?depUIIsIU?lrUntuof,aIaJarJeg''' ''''' "v'9
p^Isedea.IullnfsB-?Allf,euaJuunf,sv' '' ''''' "€'9
arBllnfsu aP IfIuqaI ' ' "z'9
ualBf,IunruoJ?zealuanuqallJolJuJ' '' ' ' ' ' ' 'I'9
?luaIJIJa ueJuf,runtuo J
62 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

proverb chinez€Si

Succesul comunicdrii este dat de mai multe elemente, nu doar de cuyintele in sine.

Si fie bilaterali. Prin schimb de mesaje, punere de intrebiri.

Sd fie securizati.
Firi a fi prilej de abuz afectiv, emofional al unuia
asupra celorlalli.

Si se realizeze o concordanfi intre comunicarea Prin ceea ce spunem trebuie si corespundi cu ceea
verbali cu cea mimico-gestuali. ce facem.

Se ft. u-bigr'ttti1il.. Firi subinf elegeri, incertitudini.


"t'itut.
Se *."tt" *p*p"**" rnesaielor. Firi si se intervini peste cuvAntul celuilalt.
Si se construiasci mesaje clare, concise. Prin cuvinte;i expresii uzuale.

..: ..::,.:,:.:...:.:::' ::.:::.:::::. : : .:::::::.: :: a,.:::,::::, .:.

Climqtul,de,,iomu- 1,,
:,,,,:::F,i,e!ieiele"d€:t:.:.,::,.',:.:.,.:.
Canalele de, : nlear€:,", moSfga,,r,
"::'
Barieiel
,rr,,
e' :':':::
-limb-aj:.deficiente '-
comunicare aonditjile ,in caie,se,,,tl:
veib.alq'auditi€. ,,',,. $a;tice:, i,,,,,i l
,,l,,deifilo.aiel.ipidie:,,...,iiii
vocabularul,,s[rac, r:,r,r,:SUI, tdmgnia[1ii,,rrll,rrl,,rll
I conotaliiremo--ir ii
, tionale ale unor.,
,r .rl11,,1.,::,:l,,,,,CUVintb...,. 1.. .. .,

Interfeientele,
'rl:..lrtg"d'"tet" .lil..i

..,,,',L'ipsa de '

cunoagtere

lllllllllllil.r :,ll,rrllllrrl,.r:
,,,|OCU| Si,r,,rrr,
i

tt*tui'utnn..,,.,i, 0nd
momeniul
:urosrad epdoja nj f"rreiu-o: aprar.d e gsul grRI'+FIInler urnlsod ur ea.raundsuerl aundnsar4
: ..::d e ap l]ralqns 1npotu ep 'piulraJar aP aleporu aprrdordep ailraJlp luns_eelsaf,e grep rc1qr '
:,-"11n1", rolaiupari e ri rolaluaurrluas e to[epl e gteuorlrpuo:au eanlda:re aundnsar4 -
.eaJgf,runuro) pzee:4lpeJ aJef, aluarirJns rS a.reserau aprfrpuoc aJlulp eun arsfl -
,
YIIVdI IA
grlledtue
'aBalaful e ap g.rep erfualul nf, Bllnlse e ap pporu aundnsari earullnf,sv
.lef,runtuof plnuriuo: ep gieJ elltzodeurr.rdxa rS-e ap elul?q mp(esaur eeJelf,eJof,
9^IltrB
pur.l.rrdrolrqrol el ap 1nlr?qpaal ]lllldxa pllrlos nes tnlnfesatu ea-ra8alaful euneap]olul grurlJuoJ - BaJBUnf,sV
:arfrea; ap dil arrro n,"n n apa1ui".,1t*,"iX;j;"::HTj1:i,:::;,ffiJ,:,;j;ili3,"ji,ffj"*jll$_
q^Ipalas
'aunds as Iu aJ eea) ulp aluau8e;; urlzne aJef, ul aJellnlse ap dr1 lace alsg - sar"llnf,sv
'tepialr.rJao;aSialmuio,#p''na'r,oerd-pulij aleiiFar ui;elrn:se gr apuqard aleo6 -
'InlnJo]91lnls? e 9^Ilequlo3 eaulPnllle
gs glrurrad qs e;ef, aJeflunurof uI azned g1ne3 -
?^Ilequol
rfre ep rS ]elunua p(esaru ei ap:r1dar azaseld lS1 I BsJelInJsY
'asrlusuBJ] ]uns { eJel aIePI e}lnfse
?s lgrap rrurdo aprrdord aza,rotuord r6-gs l€seJalul
IEru alsa InJolgl1nlse Pugf, If,unle ean^de a1eo4 -
s
r--
--^- alsg areo191a6u1
'ellnfse Er eleJ as JBop p.rolda:a: -
eJ?f, uI aJellnlse ap dt1 1a:e --^-- ,
"rr"lirrrry
'aund:e el ateJl nu IleP :ltulrd I
jr e,*sed
15
------^ -
ea]e]rref erlJ]ral gs gsrp€ 'FIleqpaal a]rf,rlos 9s aluo.rd pu91]1Y:te
plesaur seurpn]r]faro: --"-rt---
esr ar g8ealaiul gs rS gpne gs lesaJalul alsa tnp(esau proldarag -
sed augrug; iep ,alrursu€Jl
i ""r"llr:ry
aJu{nf,$e1
aJ€IJJse([ arr,i.lndry
lruvflnf,sv gc IundII
'ti1e11ao nr EluelrlJa
'nllnl lsefe rupig'tu;
aJe3runuroJ o eal€ e nrluad Ar+f,€ ru?]lnfse gs urglg,rul ps alnqeJ] P3 PzeaJlsuouraP gsul ?f,I}f,eJd
gs aro1au alse reur nu rS tugqn:se gs rl qedu, -r1,tttt 'zne ep aiuar:r;ap urals nu Plep '<Pf, paJf, eueosled a11nu rclu ala3
.aJulrunurol ap psarord .ti 9-1,rt- Eluer;odur o ru?pJof,e II IJo alplu Ieru alaf, ep ernJPJ p1:adse alsa eaJellnf,sY
z&a1rc plplso aun 'puptt'toas aliaqtot aulJ ,
'a$aqtoa pwtn ad * Pilnrsa ryru! 3
'Piotul nu Pilnrso nu aut) |
'nldaryu! 4od al ps o) 'oxuVLu al nu * Sllntsy 7
'$at7 na nu ppponxu ri 11nw Pllnrso 'u1jnd altaqtol 7
'4iaqtot psiryap llnlu xou,t
lifttsa ?s -'idapiul PUVJ a4ul uai s
'adatud nu Plryrso nu aut) a
.pilrcsa al aJ p) 0l xJxu ,ari nru ,ut^nJ as nu a3 ap) gia1ufi ps xrxu'li\ncso ?s plN u
erellnf,se a.rdsap "' itgUiIAOUd B^a193
.xxrpjln)soau pJatd nt afiandwot u! )xutxu a$a p Jop 'anw pnd ps aayd n-s lxt?ilmso \nJat{ 7
2xuxu ap prronqroi rt rl ps ilntsaps Drt^ nu ps Jap 'apol atdsap 4iaqto,t ps,afilqrun alow oaJd ap uuas un]lsT J
'n,tapxaqto'tarDrloln'T,iit',! j!J)i::::::{f:,t;:f ;l!,:;',:::ti:::i7
'piru o alsa fi1ntso Ps lli V a
'ntpatd ap xxw l7rap llruil ft)ut a alalln)so ap po mBuls un 2
aftilnf,se ardsap "' 1gYI1ID1J B^a1gf,
e9 VJNSIIIJS VSUVIINnIAtrOC o 9 p10gdu3
64 ETTCA $I COMUNICARE PROFESIONALA

HARTA MENTATA
I

. ...a;::1:. " :l:.1 I ,

Ce este?
::.:.::::.::..:. t::: .: .
.::,: E ii:ll. -
Este o structuri. cognitivd
r..

''""",,1.,,.{I18:IT-1O f1,9.
:::::'1.

I prin intermediul clreia per- ':::.::::...:..4:t:.....:.:...4:.,:).a:a: .,...1a..

i soana realizeazd. sortarea in- i:::llllllll|lli:l'tu:: re


'],,11j]!]M
formafiilor, conectarea aces-
:::
tora cu alte informafii din ::'': -;:t:.).::a::':::,,.-;! :!r. li

cateeorii similare etc. '' ieiolvarea

mdsuri

tale?
in orice proces de comunica-
re in care suntem implicali.

Existi un tipar al hirfilor


mentale?
Tiparele mentale sunt diferi-
te de la persoani la persoan5.
gi, de asemenea, sunt diferi-
te pentru aceeagi persoand cazul ideal
in diferite momente (ele se
schimbS, se adapteazd. in cazul total opis
funcfie de necesitllile men- CONCEPT
tale actuale).

Ce legituri are harta mentall cu comunicarea eficienti?


Comunicarea eficienti presupune impirtdqirea aceluiasi sens al mesajului, deci potrivirea celor doui hirli mentale
(a emifitorului gi a receptorului) astfel incAt si rezr;Jte acelasi sens.

CE FACE?

Ascultitorul activ Ascultitorul pasiv


Asculti mesajul (ce se spune). igi petrece timpul gAndindu-se la altceva.
Pdstreazi contactul vizual Pretinde ci asculti gi igi pierde ugor atenfia.
CreeazS. o stare empaticl cu vorbitorul. Face qi altceva in timp ce asculti.
Vrea si infeleagd complet mesajul. Trage concluzii in timp ce asculti.
Nu face altceva in timp ce asculti. Dl semne de neribdare.
Nu igi aratl nerdbdarea. Nu arati interes fali de interlocutor.
Nu intrerupe. Nu verifici infelegerea.
Nu trage concluzii. Este distras de factorii externi.
Confirm[ infelegerea. fudecd in timp ce asculti.
Este obiectiv, fl exibil.
Nu permite factorilor externi si-i distragi atenfia.
Nu judecl interlocutorul.
'sale aurq arJ 9s arnq Jolalualuoru u nes
JoIaIBuEf, B
-JJ] Inluauour'Bauaruas? ap :Plual eJ€Jlunurol o el alnP JolalPuEl e P,\ISslxa ?euISun-I
glrSar8 eara8aly
'grn8urs Eun rJ Je pugr r$ er auuos;ad allJaJlp elerl e ep InlsIU gdrloaralg
'aurs ul sale]{ear tueJssounf,eJ
allqgr8 gznlf,uo3
ps puglrla 'rurzne ?s rurJop af, eeaf, uJrzne gs t$ 'ruaparr gs rS urrrop al eaef urepel IJoaseC
'asnpal reur Juns arfnrsrp q ]lalqns lltunue un nr g;n1p8a1 ug aiurl$ounf lar?l alp'pJlseou e
g1p;1p arfernpa o eJe eJef, eleurf nJ luarlga ru?fluntuof, Es Il3UIp alse :tn1n(esalu e gseo lnluls ap afuara;1q
"p
-nlraJap ara8alaiul o iznet aleod p.roldarar nc podeJ ul Inlnrolgirrua p tpul eard 1nlnlels
'aluauqrad
!
']rqJo^ ep lsulruJa] rJ PS elsaf,e el
: rrJalrJf 9JRJ'allelJolac earerou8r
r$ ;olq;o.n ep alep rrieu;o;ut alureul 'gunds ?s gzeauJn
.:
"rqe
:l Joun e reurnu uara8ap o InJolrqJol ef, eaaf efap a1Seou
-nf, as gr ar.ldord efurpar: r
'alrSar8 ua
-rcarde leJ as 'uo alpru aC 'alSaqrorr ']pInla3 eaJellnJse nf, }u3]IIu
, eJef 1ac ardsap rrarlarde ap eoJOllrua r -oluotr r.rnpug8 rogr:dord €eJe][nJS? o
'aleuora
elrznlf,uof, 'rnlnfesaru e g]f,aJof,ul ea.rulunua 'a.re]
-dacar el saJelul ap esdq t$ udualeau 'agtaundnsard :arfdaruor ep eJerJBe r
lrarfn:srp sndns mppelgns e ?1eA
-fapeut arfda:.rad o'Iugflunluor lnsa:o;d q a]€Ue
:olaueosrad aleluauquas'a1nda:uo:ard .ropapr ef
-ualsrxa aP Iroaun P]€lqnP ]lelElal a:dsap eaurSerur :(rn1n;olda:ar e n€s
mpluallrua eflrzod
lrlerlldxa godns e: pug.a.e)
nlpau ap ereIJeQ I
:aznJuof, alurlnf, ti rrsardxa 'ereult.ldxa ap riglprgtp :fuqurg op ararruQ r
eJBrlunluo?lap lo[aJalJeq
"aJef,IJtlsBIJ
'lualrlua ap !sltusuert €31 ap gie;P1uayp Inlol nf, aIJ Ps JBleuq
-sap el gsunfu urfeu.royur ]gf,ul'lruJalnd ap lgte leqrnyad r; aleod lniesali 'slursu€ll tnpfesaru efuarcr;a nES ?ele]{ePg
f,npal aJef rS
arerrunruof, ap Inlnsaco.rd pdurl ur urlJalul a;er trieq:ni:ad alare plulza:dar aJef,Iuntuof, aP alaJalrcfl
99 YIN:IIUCS YTUVSINnI IOJ o 9p1o11de3
66 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Factoriibari:oot.lblo65aualtefaprocesul,,,d!:iofinn,'{l{|e...:...|.:.....::...:.....:....:

Lipsa de intercs
a interlocutorului lin astfel de cazuri, de dorit este ca emilitorul si (re) formuleze mesajul astfel incAt acesta
fa{i de mesaj .l
tsl intre in sfera de interese gi preocupiri ale receptorului.
i

Dificultifi Lipsa de incredere in propriile posibilitili, vocabularul slr5.c5.cios, starea de emotivitate


de exprimare sunt factori care pot conduce la devierea sensului mesajului.

Emofiile puternice atAt ale emi{S.torului; cit gi ale receptorului

Lipsa de incredere a interlocutorilor


l

,I
iluminatul necorespunzitor,
r a . zgomot,
o- temperaturi ridicate sau coborAte, soneria telefonului

PRINCIPII STRATEGICE iN NNZOTVRREA CONFLICTULUI


(Concluziile lui David M. Axelrod)

Nufi p;ii7nu7 Ai gijd ca afit Dd, rdspt1l1;u;xi Fii ,,ierfdtbrt).:; '..'Nufaie'pe,,,'


cflig ,,:;',,6s6p;siQi2 :nu :
v111t'::"::::::
,'
*rdsirate;,;;::,:|:,:':, fi iiu.|Qios! ',;, degteptil!',:.:.
coope.reazq. .cdt' ; abiiAn d o -
i',:,'
:,

': ':pentru a" ,'.'


':'locult.i sihe . Nu"complicagi
':: , .:,:.:..t.:.::a,ASigura
.care dd,:bil:",', nul'sdfie..:ih. :::.. . ' ,conteazd.' ;
nu iimplifica
:',' t,,,,i
,:,:,:,'rUtufrtrr, ,, 6p 67 S flg :'
:::',;',',:'
lecipri.iitatea! ,',,,,,problemi-le.:
recipfo'citate!

Rizboi
Mdnie
Conflictul este rezultatul
manifestirii diferenfelor. Ca Furie \ $Psiune
urmare, recunoa$terea unei
stlri conflictuale gi interven- .-* UrI
Nedreptate
fia in solufionarea sa implici
acceptarea diferenlelor.

SupIrare

Lovituri Fricd
/
Distrugere
L
I
I
'IIITIUOJ ap EZnef elueuodtut '
o arnrqsuor dn;8 ---- /----^-^^-^-r ^-^^^ -^.-'- -A--^^- ^:Y -^---j..:^..' --"-^^ ^* *r*- lulroslnlBlsap
:ll-!l:,1"j::l:j.1^::i'.111i:.1':r::€'1lli:rj,:qY::.f,1":it"1Tl II a"'si";q
] unq rcw rorJalxa uI
'F le;aplsuol FuorseJoJd lnlels un ne dnr8 Inun IIJqIuaur g: pldeg "i"l'"rt"
i
'elIJeJIp ruf,nl ap epolerrr rS a,rqrarqo 'r;ndols t$ ne altrayp aluatu 1.
-egedap lgJ nJ'lllgrp rcrrJ lg1u nf, alsa r{engs ap ua8 }saf,Y'€Jo}seJe lllgruaru rS aluaur
-elredap all€ ap gleg luaruel.redap rnun JollJqueu eaulpnllle 3P 'elnrglalJ alllnuoJa erordrlar
rS .lolafueu;o;tad e eJpnlela e]f,eJof, ap 'llipruJoJur ap Flnqulqls eaulpnll]letol ep gplueurupedap
|
.a1ppo1ai apfglrsarau EI Broun afi1lrear ap a]Bulura]ep ]uns nlezlue8ro Iaun ela]uaur gfuapuadaq
I -egedap erlurp aplielag 'teq^reu ep alse Iernlrnrls Innlguor 'alall€ ep alaun purdap
] a1:aro.rd nes aluarur]:eduror 'a,t11ra1or 'aluaruelrudeP allnur r€ul nes ?noP PuPr Ilunlv
i
i
I
':Ja eaunrlrdsns'eelellpl:rg;adns'<pplolau efuarnc
-uo: azelnrulls gs lgiap elerlp afeJ nu JolasJnseJ eaJpllrul-I Jollulf,Jes ea;rurldapul rS
rola,^.rlferqo earaButlu n;1uad g8un(e ps If, 'JoJnlnl erirzodsrp u1 t$ alelnutlau eIJ ?s elas alullurll esrnsau
--rnsar €f alsa nu eualqoJd '])IUuoJ e1 a.ra1$uu ep aleod - ("(aP lqulrue ure aJef a.rdsap)
erieru:o;ur r$ auerun aleJ'alprra]€ur elasJnsal 'rruuq'lndtul] - asJnsal IaJPfIJo ?aJelIuIT
i :lfllluo) ep azfie) apqrsod aleo] ]uns aJ€ lloru ap l5 ralueturo;rad e aJall
-arde ap luaraor urelsrs rnun efualslxaur'(glelorluo:au r$ glnlosqe ea.re8alap) rolllzllap aluuo$uzluu8ro
eeJunl el JolrJnlalru JoJnln] earednrl:edau 'rarr.lJeJar ea-re1:adsarau r$ ea;alSeounfau apfprn8rquru r5
'elenI JolJJnsgur efualrasuo:ur '1er:aBEuEru rnlntualsrs eiuarao tu1'Qtnpuot ti putqzap) alelre8uuuur aIIrnIIlS
etltzod rrg1u1 l6-e n.rluad 1eurf,o] apuos.rad:alur allruuol ezeeluerulle rra8eueru nun
eralsef€ InluaurrJlep
uI lseJprrrJn al a.ref, ad 'rarlezue8ro a1e alar ap ellJeJlp IJo allnru ep 'aluJeltrapau trnd allreJlp lrndors
-ols '.fsunlse gpua8e" o ne trndn;8 n€s IZIIIpuI pugf, rf,unle solnruad auIAeC 'ellJaJIP roun ufualspxg
Ielo] IJ 1od ap.rndors Iroatp 'llpqrolrd ap IalsII earln]gll€ e1 rede alarualqo:d lroeuf)
'lnrR] arngeJ] af, eaaf e erdnse pJolu ep per ap;ndnt8 nes IZ1.tIpq euneeplolul nN
;prr81e;lau a1a1:und" ellla es gs arel ug aungfue ap rrinlos pugldope'alafuara;Ip aldarre
gs r$ grseounf,ar ?s g8unfe gs alecqdur apitgd €f, else ginlos erlurP uun 'f,la earalnd Irolea ap elaualsls
plellrJaxa arnqeJ] eJm uI aplgrrpporu rS a1a}pu11 'arrla alladse vzr.t lod a1JnpJof,ezac
']f,ruuoJ ap ezne) aleriualod ap alduaxa luns (1nu{uof, Iro gruroJ
(eqruq Inun eaJrsolo; lS alu,uapeul aJef,Iunurof, ?seonpaJeP
e: 1a er;) mlnJolnf,olJalul lelf,apeau BaJeJlunruoS
ap el€url nes areolfrut ap eaJrsoloJ 'alaldruorut nps etual]Unsur ufururo;ul ep BaJIJaJO
U OT:TIf, IT{NO f, A'TIJZ fiY J
L9 YJNSIIICS VTdVSINnL {Ol o 9 p1o1;du3
68 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

MCtodC. de,'solutioiare a confliCtelo!

Se justifici atunci cAnd o acfiune nepopularl trebuie aplicati. Se considerd ca relaliile nu trebuie
puse in pericol prin distrugerea armoniei.
l

Ambele parli suntlegitime s,i importante, cooperarea este importanti. Problema trebuie discutatl
Colaborarea
deschis pentru a se atinge obiectivele spre binele tuturor.

Persoana igi justifici comportamentul negAnd existenla problemei; sunt necesare informalii supli-
Evitarea
I9nlglt"er"9lia ci o rezolva-re a ei1q311gi:9-1g:!1pt1gpro!19*"1"ji ""gg li93,9q!9: ___j
Reprezint[ o modalitate de solulionare a conflictelor pe cale amiabild, cu ajutorul unor terle per-
Medierea soane specializate,in calitate de mediator, in condilii de neutralitate, imparlialitate gi confidenli-
alitate gi avAnd liberul consimfimAnt al pirlilor,

Este important ca toate plrlile sI plstreze intacte relaliile. Nu existi o justificare perfecti, nimeni
nu este perfect.

li,rr.
a,:::.a.a:.,.:. .:..: l
il.,l.ir,,
1.. Strate$ii de re2olvare a conflictilor
Presupune retragerea fizici sau emolionali din conflict, in general de teama confruntdrii direc- j

te. in general, adoptarea acestei atitudini implici renunlarJa la dreptul de a avea un cuvAnt de
spus. Este acceptabil si te retragi atunci cAnd un conflict nu te privegte sau atunci cAnd retrage-
Abandonul rea nu afecteazdcursul evenimentelor. Retragerea poate acutizaEi mai mult un conflict. Uneori,
retragerea poate d[una cuiva sau poate ,,da api la moari' adversarilor. CAteodati ne retragem
din dorinla de a fi rugafi sI revenim. Uneori putem fi dezaml,gili si constatim ci nu suntem
atAt de indispensabili!

$efuzul de a accepta existenfa unui conflict este un comportament la care recurgem din dorinla
de a avea linigte cu orice prel. Este bine s[ nu supradimension[m un conflict minor Ei si nu ne
Reprimarea
lisim ,,dugi de val"; insi., atunci cAnd conflictul este real, singura solufie este si avem curajul sd-i
recunoagtem existenla: mai devreme sau mai tdrziu el va ieqi oricum la iveall!

Persoana igi justificl comportamentul negAnd existenla problemei; sunt necesare informalii su-
plimentare; temerea ci o rezolvare a ei nu ajutl; se asteapti ca problemele si nu mai fie acute.
Acest stil este adeseori rezultatul tendinlei inconstiente de a vi proteja de durerea egecului.
Victorie/
infringere
in strategia victorie/infrAngere se produce o etalare de forle din iare obligatoriu o parte iese
infrAnti. Aceasti strategie poate avea efecte intArziate: invinsul poate si nu suporte egecul, re-
venind ,,in fo46i' dupi un timp. in plus, relaliile dintre pirlile implicate vor h, cu siguranli,
iremediabil afectate. invinsul de astizi poate refuza sd coopereze mdine.

Este o strategie care reclami anumite capaciti|i de negociator pentru ca fiecare si cigtige cdte
ceva. El di impresia de corectitudine, dar asta poate si nu fie suficient deoarece fiecari parte
Compromisul
lupti pentru ceva mai mult. Dezavantajul compromisului este ci, in general, una dintre p[r!i va
pirea mai,,mirinimoasi" dAnd celeilalte pirli un sentiment de infrAngere.

Este strategia ideali, care nu presupune un invingltor gi un invins. Procesul de gisire a solufiei
poate fi mai lung gi mai anevoios, ins[, cu siguranfi, relafiile se vor consolida, iar solulia va fi
Victorie/victorie
mai durabill. Cdnd ambele pir]i cAgtig[, ambele vor sus]ine solufia, iar probabilitatea declang[-
rii unor conflicte ulterioare va fi foarte mic[.
" <pUqotrdacca
?llQoldactaau aanlsa{tuCILu
aan\sa{tuaul ',,pAxjtzod" aatopa[tuau] 'auo7ttA/auoptn 'ata&up{u1/auoJJtn 'aaJ
-owltdat'lnxutotdu,to) 'oaraxpaut'oaloilna 'oatoJoqoloJ 'aalouo1do '1nptyfuot
'.lupJlunwo) apJauoq'lnsaqs'o4aduta'aan1nuttolat'p1a1uaw oqoq'p1uan
-{a oanllntsa 'prvsod oatDUnJSo 'phtiJv aalollnJsa 'oalojln)so:arar.If,-ruawJal
'alrleaJf,eJ 'areoSn reur alao ad I
i '(ea.qpug8) :
'rrrrpug8 eaJelnurls
r al-npug.ra;ard'allJUIp alalelraleur ( 10I
nrluad ellrg1p rctu eprralet:u pzeeztqn ualuFu SzeasJaxa rsJ :
ep ?|PJ giualslzar ptsaJruel4
'?]nzP3s atluale ' 'ea.rrr$rd aulfsns'prod.ror ursr^rlf,e '8llnf,se B ep
'al8.laua ap gsdl plsaglue1Atr glsaJluuru 'uetu IJnuoJa aunda6 gtirogr 6
i
: "rng
.
i
--:-
:o1a1de; e.rdnse gz€aJluaf,uof, aS 'ayedl:urrd alf,erqns pllnrsy 'raPI gllnrsv i g
I
'gueaf, as Jelr{r'rfg:apnfa.rd ary '1a1duor a8alaiul nu pugd grapn(n51 'e^z1td ug au$uaur ag
i
:
I
;
'aJrqJoA uI alrJoJe alsad ararl l
'(arfunuord 'a.tr1so.r) 'lnlnuriuor n
9r.uroJ el luale aueoJ alsa 'p1nu{uor gzeanle^g 'uIuJoJ ezuanluae nN '9
I
i
,rp;zod lleqpaeJ a1$aurr:d r$ p-rago
'1er11du4 (,rr1uor1duu) ^
Ierururu alsg 'saJalul ?lsaJrueru'gzeafun l.nrul llsuodsar alsg , I
I
'al6aqrorr aJpl rnlef rrcol aprfelnpou 'Barrqrol lgrap gprder
'luai 1etu rollqrol un a1$aqglul pugl -.--...-.
?lpls?'aluapna e1a1de3 a1$arglugr reru elsa uarrpug8 g: V
rf,unle ?srl e ep efurpual a;y
'Flueru gurnzeJ'gdnrlue'pf, EoAoJd Pldel uI aPer3
,: 'ezeJluef,uof, es
's?rlslp ap.ro$n alsg allJnlellqo pzuaJalol
gs runf, all$ 'alseord ,r.ra8e4s[p ul glslzau
'alua8e;1srp elrle e nrluad pldnl
--t -
'alrpnpo:dau 'alfarqns ap 'saralul ep :
r|L
'aluals a]f,elqns ad 1ua:re aun4 rou riglrlrqrsod :s;anrp plne3 IIuauIoP alsasgc i -
i
'g4lepadxa u1 ?]sr'Arsed elsfl ?llnlsv I
eunds a) gzeezelered 'r-lgqa:1u, ,mU ^F)s
,
IN:rr) rf irNr uoIYITnf, sY INiIIf,IdlI UOIYI]T]SV IiIHC
qlualrga arellntsu o n.rluad leq)$eZ - TUv15:IItnf,OO fl61 ySId
69 YJNSI3ICA VAUV3INnIAtrO3 o 9 p1o1rde3
70 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

I. urmitoarele situafii.
Se dau
in trafic; o vezi pe trotuar pe prietena ta, vrei sd-i comunici un mesaj urgent. O strigi, ea te
a. Te afli cu magina
aude, dar distanfa dintre voi e mare, e giligie pe stradl qi nu vi putefi infelege .
b. Doi oameni de afaceri, vorbitori de limba romdn5., respectiv limba francezi, trebuie si incheie un protocol de
colaborare. Folosesc limba englez6., dar niciunul nu o cunoagte foarte bine.
c. in timpul orei de matematici, Adrian ;i Ionuf discuti despre filmul vi'zut in ziua precedenti.
d. in timp ce rispunde la intrebirile profesorului, Marius igi freaci mAinile incontinuu.
e. Profesorul se afli in clasi gi, in timp ce explici lecfia, un telefon suni insistent.
f. Te afli intr-un loc in care semnalul este foarte slab gi vrei si vorbegti la telefon cu un prieten.
g. in timp ce preia comanda de la un client, chelnerului ii suni telefonul.
h. Un turist il intreabi pe receplioner ce obiective poate siviziteze in stafiune. Acesta ii rispunde ci este angajat
doar de doui zile.
i. in timp ce servegte clienfii,lucritorul comercial asculti muzici.avAnd cigtile in urechi.
Pentru fiecare situafie, precizalicare este factorul ce perturbi procesul de comunicare.

II. |oc de rol


Lucrafi in echipe de cite trei elevi - intervievat, intervievator sau observator. Intervievatul qi intervievatorul se vor
gdndi la o secvenll interesantd. de la locul de instruire practici si vor realiza un dialog.
Intervievatorul va pune intervievatului cAt mai multe intrebdri, in aqa fel incAt s[ poatl obline de la acesta infor-
mafii referitoare la problema discutatl si il va ajuta pe acesta, folosind tehnicile ascultirii active, s[ expuni cAt mai pe
larg gi sl gdseasci cAt mai multe rispunsuri. Observatorul igi va nota felul in care tehnicile de ascultare activl sunt
utilizate gi va da feedback. Runda va dura: 10 minute - exerci{iul de ascultare activi, 5 minute - feedback.

concentrarea

factori perturbatori care distrag atenlia

] privirea indreptati spre cel care vorbegte

focahzarea privirii in ochii vorbitorului


evitarea situa$ilor conflictuale (nici exterioare Ei nici in gAnd,
interioare)

concentrarea studiului pe personalitatea vorbitorului

echilibru in intuirea qi cAntirirea presupunerilor

ignorarea propriilor sentimente gi triiri


semnalele nonverbale adecvate

* Bifeaz|tpentru fiecare element scorul .ur. ," pooi*r,,. ."i rnai bine in indeplinirea elementului de ascultare
activi. Menlionlm cd I reprezinti cel mai mic scor, iar 5 este scorul maxim.
La finalizarea jocului de rol, profesorul va da un feedback pentru modul cum s-a realizat sarcina de lucru.
loleuopJoos rnl
roledrqle 'alirurl rJ E nr] -n:osa;ord gunds r-ps
earefrJrPou 3l ?u9d -uad rerunu 'Ilfunur g-regglru8l( surlar B-s
aldef,f,e
I-"s "ueol J?I ? alelrJnfas rS arfral rS lnrp ? eueol 'lnl
'areolgzundsa:o: e] -ord ap aruJou aleun -saJf, € rarfnosrp eau
-nu{ n: gun gs r$ arz alel:adsa: ]soJ nE nu -nrsue] ef,eJeoeo 'irl
-J?luI rPIu nu Es elJaf, '8a1or gp g: plde; alsad 1nrar1 -unur e alelr;ncas rS
-uI gs snrJery'arfe1o.r un nf snrrury ad 1-np e rroeull 'grua1qo:d all:a1ord ap alarurou
erur;d e1 gugd '?J lru -urnfolul'radrq:a ea.r orlru lsoJ rJ Je nu ]uns aJEf, ar]S nu ri
-aluof, ne g: eSy 'gp -€srJrpou srf,ep e InJ urn: r$ ef, 'leurJou rolap a8alalu l-nu ?l
-eouad ?]seef,e gluol -osa;o.rd 'aJeluJn ef, legodruo: e-s 'f,lur 'glslo8a elsa pf, reu€ol
uI plseeqJol r6-nu 'tS gzltt o lnlR] e tol -ru apne nu rS aparr aza5ordar r-gs lnda:
'€uialqord ?s ?1rJaru nu ri rue E -uuopJoof prosa;o;d nu pl lnJqJ ?-s 'a^r] -uI e snrJ€w 'snrJeK
e^lozat lod PunaJd g:u1 r8alor U rol re el sJaru e ri 1g:gtoq -e8au alaluaurluas rSeuuol ar1u1 gsuudr
-uri Jeop Pl rsur^uof, pf Prznlluof, e1 sunfe e-s 'g]eruaua eueol u:seaugdgls IS-ps Pueaf o lefsl €-s
luns r^ala IoP lec ne r8alor lop Ief, 'apz e,r.algr gdnq ]€3Jaful E BUBOI 'apz e,ta1g: gdnq
'rr3unru e aleuJnf,as 15 arlcatord ep aleuJou pJIpJuI 'a.reolgzundsaror elnu{ eun€ap}o}u1 eJe nu
'e:zrglul snrJery gc ar16 eJaJ"oap '?]ncg erfryeda.i ap glnunllmu alsa nu Eueol 'snrJeyq nr gdrqra ?leJ ps arnqaJl eueol
'aJe]f,EI Inuor?J €-I 'aueoreJ ad rop,rala erlrueda: aruJ Joleuoproof, InJosaJo;d 'gcqrerd eJrnJlsur ap InJol e1 {a1ung
'asndord aleluurrea nr g,r-lfurglJa^ IuuIJ BT 'aIJolJIA/eIJolf,I Bpolau
rfurllde rodu 15 guuluods alfrua.r ap lrnporu nrled eyar rfu.4sng 'so{ pur ap FpIIJuor eI'zv) ap nlpnrs nI
'nrpnls ep arua] rS rrieerlde Iou ap asJns ef rsoloy lod as aslure epapl
-ue: rS Arlelrlur eJapal ap
^llelp
lrund urp alalel1nz at gzettatde as rS alarue;8 erp e^zee leue aS Jollapl IIJgnF e edelg '9
(,,sn1o1 ap IJoL]") 'auprp€f allnru rcru ]gl poru ]seJe uI e^zea1a1d
-urof aS 'grue;3erp ul Jol eeJeuruasuo: rS aluJluel aura] Iou 0I elal nrluad lunlxauof, Iou ep IIJInJlsuof, edelg 'g
(.,sn1o1 ap rrog") 'eueJpef, 0I alplelal n;1uad JleJluel atual Iou 1da.rp rapr 0I Jolal eeJlsolod 't
'fruJoseet ap lolafe Insuas ul'l €l V el ep 'pleJlual eual g.reofuolul al (r.rnr;a:) ,,ap}ad" 0I alal ul leJ] as ealsafv
'eJ€f,runruof, ap psa:ord eJalle nes e:o1q lod arer rrroll€J ap a1e3a1 apapl €l:sapug8 as IIAalg '€
'aloJxunLuoi ap psantd aJaila nas oiolq pd ata) flnpoJ - raruerSerp InJluel u1 eleJluar Iaua] eeJeIJlS 'Z
'aleluazard rrrn8rs urJoJuol 'raruer8erp EaJrnJlsuoJ 'I
:S.]]-O'I AC IIUOT{ IIf,INHIIJ iITgdVIA
-nruof, ap lnsarord uJalle nes Ef,oIq 1od arer gropug" eue.r8utp lieralduor 'sn1o1ap TIJ'IJ ef,ruq4 nnrrororiiii*
YJNAIIIJS VSUVIINnI/{O3 . 9 plovde3
TL
72 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

V. Completafi rebusul urmitor cu solufiile corespunzitoare urmitoarelor defini{ii gi obfinefi pe verticali ter-
menul-cheie al unei comuniciri eficiente.

1. Transpunerea in postura celuilalt.


2. Metoda de solulionare a conflictelor in
care nimeni nu este perfect.
3. Ascultdtorul care pilstr eazd contactul vizual.
4. Emiterea unei aprecieri despre cel care
vorbegte.
5. Acel tip de ascultare in care auzim frag-
mente din ceea ce ni se spune.
6. Rezultatul manifestirii diferenfelor.
7. Metoda de solulionare a conflictelor in care
sunt necesare informafii suplimentare.
8. Riscul de a trata diferite persoane ca gi
cdnd ar fi una singuri.
9. Alte metodi de solulionare a conflictului
pe cale amiabili.
10. Bariere in comunicare sub forma dificulti-
filor de exprimare.

VI. Pentru fiecare dintre situafiile de mai jos identificafi tipul de ascultitor corespunzitor.
l a. Afirmi ci numai vorbitorul este responsabil pentru o comunicare eficient[.
Ascultitorul este:

i b. Ascultl numai persoane care sunt experte. Ascultitorul este:

este:
:

d. il lasa pe vorbitor sdjermine fhrd si il intrerupd. Ascultitorul


' _
e. in timp ce vorbitorul prezintl, are contact vizual cu acesta. Ascultitorul este: I

VII. in coloana A sunt enumerate metodele de solufionare a conflictelor, iar in coloana B aplicabititatea aces-
tora. Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din coloana B.

l. Evitarea a. Impotriva persoanelor care oblin avantaje nemeritate.

2.Compromisul __ ,b.
S"
lolosegte
atunci cAnd apar atitudini neprincipiale.
.: .

Colaborarea
]I 3. coluborur.u r c. Se folosegte atunci cAnd managerul constati ci a gregit.

4. Aplanarea
i

5. Medierea ; e. Se folosegte atunci cAnd sunt necesare informalii suplimentare.

VIII. Empatia presupune,,rezonanfa'' cu celilalt. Completafi rispunsurile nonempatice cu rispunsuri empatice.

Ie slmF ...
Din punctul tiu de vedere ...
Dupi tine ...
Dac[ ag fi in locul
Jie fi se pare ci ...
GAndesti cd

) Crezi cb, ...


i
I
t
I
j
lrl
.
I
I
@@e@@@@@@@
'11znltruof, $e8e.q 15 aluzlpar aleluau allir?tl du$gV'q
'alulueru {.rgq.ro1grd
-ord lr?laldruof, eJnp" Ilalnd '*f,uuq ap ptalor ep ?luzlluar uar nr eurl ep V$4lver ?Iuluau'.:li;l#",ir:? "
gln{e a} are: rur8eurr rsoloy rio4 '?leJluar eaapl lzalalduol ps ur rfaSgs 'uolnf 'IIuII ISoloJ flod 'tutrural ar gdnq o
'9]sI
ep lsruroJ
rnun a1gl:l-nser ?]l^g :opfpllpqrsod srq:sap IJ IaA'aulq IeIu Ilurule ra,r.rf1l5 a8alaiul la,r.'EIenzIA epoleru pulsoloC .
'ale aJlul r.rn1gBa1 rfner tode 'atrullnf, aprrdord
pursoloJ 'arar{l-al1ap1 ad rzarlua:uo: a; 'gpdnurrd eaapl ulp IZaseJ} el ES eJe) ad 'ea n: g.rnlg8a1 ne aJ€f i13a1e.r1s
ist,rniije '1ou rapr el nsapug8 al1ody 'plerluer eeepl prlp? 'y1Naillcg v[uvOINnIAlo) IIr]s I1oy p:o1(Iru u1 r
'1:a;rad aIJ ps alnqar] Inlol g: erfdaruorard rS greaurl
ea-rrpug8 a;1gr rodeul seJle rrJ nu ?s el 'rzalrpa ?s nes If,apn( gs rlSardo al gs 9JRJ IZaJlnl rS aq;gq eP gqle aI€oJ o IaJ .
;?l€]uatu 9uel{ o lzazqeal IunJ
'aluelf,ge rrrpllunuof, u ?Ieluaru eguq rfuzlpag 'XI
g,L YINSII)ICA VSUVfINnI,^{O3 . 9 p101rde3
74 ETICA $I COMUNICARE PROFESTONALA

I punct
din oficiu

I. incercuieste litera corespunzitoare rispunsului corect. (2,5 puncte)


1. Ascultarea in care receptorul doar se face ci asculti este ascultare:
a. pasivi;
b. ingelitoare;
c. combativi;
d. activi.
2. Barierele de comunicare pot fi:
a. de asimilare;
b. de sprijin;
c. de statut;
d. de concepfie.
3. Empatia presupune:
a. a avea idei diferite;
b. acceptarea condilionati a ideilor;
c. capacitatea de a-l infelege Ei a-l ajuta pe celilalt;
d. a pierde contactul cu propria persoan[.
4. O metodi de solufionare a conflictelor este:
a. abandonul;
b. reprimarea;
c. victoria;
d. compromisul.
5. O strategie de rezolvare a unui conflict este:
a. medierea;
b. evitarea;
c. reprimarea;
d. colaborarea.

II. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmitoarele enunfuri. . . . . (3,0 puncte)


1. Pretinde cd asculti, dar in realitate este preocupat si-gi formuleze propriile idei; face parte din ascultarea
combativi.
2. Deficienla verbali este o barierl semantici.
3. Atmosfera gi condiliile in care se desfbgoard procesul de comunicare reprezinti factori interni care influenlea-
zi comunicarea.
4. O cauzir a conflictului o reprezinti resursele limitate.
5. |udecata se referi la ascultarea propriilor gAnduri concomitent cu ascultarea celuilalt.
6. Ascultitorul pasiv incearci mereu si se puni in locul vorbitorului.

III. in coloana A sunt enumerafi o parte dintre factorii care pot bloca sau altera procesul de comunicare, iar in coloana
B, caracteristicile acestora. Asociali fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din coloana B. . . . . . . .(2,5 puncte)

l. Dificultili de exprimare a. Cuno;tinfele in legdturi cu un anumit subiect in disculie sunt diferite.

2. Conclruzii gribite b. Eviti recunoagterea realitilii in sine.

3. Diferenfe de perceplie c. Interpreteazi situaliile in diferite moduri.

I
a. niferenle de statut d. Lipsa de incredere in propriile posibilitdli.
3. Lipsa de interes
1.tra.vf.L.lurr<rrrqvsrrqrLrvru!Lv . e. Lungimea excesivi a canalelor de comunicare.
I
a rnrerlocurorulur raTa oe mesa,

; f. Necesitd reformularea mesajului astfel incdt acesta si intre in sfera


j de interese gi preocgpdri alereceptorului.

IV. Enumera{i patru dintre caracteristicile ascultitorului activ. . (1,0 puncte)


] ttrrttl ap JolaJo pdruq u115 e: 'eleuosrad'elerros eferrr u1 a,ltlreo:d Iulpnllle Iaun BeJelseJIueW ,LT'E'I
prunru ap aprfelar ul ]uerueuodruo: ep elna roprdr:urrd ea;elcadsag '9I'€'r
i nrfrlJas ap mplaJf,as ee.rerlsgd rS g:unru ul rauqdtrslp eaJelseJruetr l '9I'€'I
'vt'e'r
1

I qfunru ap 1nlol EI arrla alaurou ul earprpelul lS gigllpqesuodsa.r Barerrrnsv


a1111qe1sardropln8a-r ruJoJuof rafuapuodsero) eerezuolluoru ul plllre earecrldrul '€r'€'r
I eJBUIIUIJf SIpeU
.ZI'€,'I
rS ua8 ap a1e1l1e8a 'efunur ap rrfezlue8Jo 'rzrlrpur e1 a.rnrrd nl pz?q ap :o1a1da:uo) eeJezlluaq$uo3
I alrlfeJelut Brparu;o1areo1[nu rr]ezrlln e epqesuodsal ?eJ€Iunsy .I I'€'I
: plep erfenlrs uI alenlrrlluo: nfenlrs e^Iozer e ap rrfglnedec ea:elsaylu€hl '0I'€'I
glep erfenlrs ul rrareJe ep llJaueued nr gluanr;a ar?llunluof o ?lnrap e ap rrfglneder eerelsa;rueyq '6'€'I
Jolatruarunfop rS -roprferrrJoJur e pzalurs r$ gzqeue 'aJefrurs? 'a.renleiraolne ap rrfgytedec ea;e1sa;rueyg '8'€'I
mlnlleqpaa; earnurrd ug r$ a;e:runruof ap psaro;d ul aluprllfuof lulpn]lle Iaun eaJ?]saJluel l 'L'E'I
Ar]rnJlsuor rS rrlrrc 8o1erp un ards
erfrzodsrp puglseJrueu aJapal ap alrund ;opr:do.rd ? gslfuof rS grep eareluarun8ry '9't'r
alernllnt toprsardxa ealelrsJelrp n;luad ]radsa.r ap tS asrqcsap Iulpnllle Iaun BaJ?]saJIueW '9'€'I
glep aJef,runruo) ap arfenlrs o-Jlul aJeJluaJuo: ap rrfgllceder earelsa;tue141 ,V'E I
'E'€'I
Ierros r'ryzod rS pqesuodsar poru un-rlul 1n(equ4l EZIIFn rS a8alaiul B ap IIo au earezrluatlSuo3
eJolle e;dnse rrJrqrol p1:edurr pugzrluarlSuof solqllod rS la.rcsrp uo] Inun ea.reldopy '7't'r
rnlnJolnJolJalut elrolau e1 e.rrlr-rd nf InlnseJelul BeJBlsaJIueIAI 'r'€'I
IulpnrlrY
tg
erlen-our 16 ealelrlrlear: rurir-rds e nrluad aleuorieru:o;ur riiglar:os rarSolouqal earr.sopg l'Z't
.roprferu;o;ur ? gJrlerualsrs eaJrsoyo; r$ earennlard 'earcllaloJ 'LI'Z'T
alruoJlfala rapua8e EarBzrlun'gI'Z'l
aJruorllele apua8e raun eeJ?zrue8rg 'gI'Z'I
liqrruqv
apqruodsrp ra{eurro;ur Ba}B}r1rqrperc 16 ealelrprTe^ el areolrraJal Ilfl}eruelqord eararrtseq 'I I'I'i
gfunlu ap Frol el rS gpuosrad'gpnos eferrr ug aleuorfeur.roSiut
Jliplalcos erSolouqal ap alrraJo apfglrunlrodo rS p1o.r pug8alaiul arluor]rela rapua8e eareluazerd '0I'I'I
tiuFS6unC
a1e alullnzeg
(rnlnlala rrrgig,rul
(aaS) ?IeuolseJo.rd arrlgEard ap rolaprepuels ruroJuof,
afluorlf,ala IaPuaSe earezHlrn ''' '9'L
af,IuoJlf,ala epuaEu laun eerezluetto " " " 'v'L
' .E'L
gfluorlfela upuate ap alrsoloJ rolrrlBruroJul ualellPuB^ '
JolrduuJoJul"aJlsoloJl$uarunnlaJdeaJulfeloJ'' '' '''' 'z'L
afluoJlf,ala lepuate efuuuodrul ' '' 'l'L
Pfluorpela upuetv
76 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Fie cl vorbim de telefoane mobile, notepad-uri, tablete, laptopuri, mai nou gi ceasuri inteligente, aparatura devine
din ce in ce mai performanti, astfel incAt vine in ajutorul nostru cu tot mai multe oportunitili in mediul virtual. Se
cunosc astfel in fiecare zi noi dispozitive, noi softuri, noi aplicalii qi noi update-uri, care aduc mai mult gi mai mult
decAt ziua precedentd.
In acest context de dezvoltare virtual5., au fost descoperite avantajele pe care le oferi gadget-urile in activitatea
profesionald. Activitatea unei companii sau corporafii devine mai usor de cunoscut potenlialiloiclienfi, apropiindu-se
astfel de acegtia gi devenind mai tangibil[ din punct de vedere informativ, rutina ilnica a unui afacerisf este uquratd
chiar prin intermediul domeniului virtual.
Se cunosc zeci de aplicalii create special pentru mediul business, pregitite sd ofere maximum de eficacitate, in
schimbul unui efort minimal.
Cu ajutorul agendei electronice:
. se poate urmd"ri in mod sistematic si organizat corespondenla;
. se line o evidenli strictS, a sarcinilor gi a intAlnirilor de afaceri pe zile, slptlmAni, luni, existAnd gi posibilitatea de
avertizare cu ceva timp inainte asupra intAlnirilor importante;
. se introduce o sarcinl, o intrevedere care se repeti la intervale regulate;
. se coordoneazi gi se planificl automat datele gedinlelor pentru toli participanlii, daci au si acestia astfel de agende
electronice;
. se poate alege o anumitl modalitate de afigare a inregistririlor;
. se pastreazl adresele si numerele de telefon introduse cu posibilitatea reglsirii rapide a acestora.

Gestionarea informafiilor este o verigi importanti ce intervine in fluxul informafional. Complexitatea procesului
de gestionare a datelor Ei informaliilor este dati de faptul ci acest proces presupune colectarea,ielectarea, prelucra-
rea, valorificarea, ordonarea, clasificarea qi arhivarea a multiple informa{ii, care se pot reprezenta sub forme foarte
diverse: texte, grafice, imagini, discufii etc. Pentru fiecare tip de prezentare a informaliilor trebuie gisit mijlocul
ideal de gestionare.
Informa{ia poate fi oblinuti din diverse surse: rapoarte, registre, chestionare, intAlniri de lucru, interviuri, gra-
fice, reviste, cirfi, mant'ale gcolare, biblioteci reale gi virtuale, programe mass-media educative, broguri, pliante, cu-
legeri, participare la prelegeri, cursuri, radio, televiziune, internet, contacte cu alte organrzafli, baza proprie de date,
cer:cetiri de piali, servicii de informalii, anuare, monografii.
In funclie de sursd, informafiile pot fi culese pe suport de hirtie, in format electronic sau sub formi orali.

distrib-uiiea

<..:
ellz ep
aJeolIIA eunl ue un nJlued
+ sJn) uI eunl gdula eurl.rd u1
:runl enoP e Inla^ru el
W,11',.1:tl{t:\1.1:,:yf !,r$:lI@fl ry,e?Zl
al
,
6rl.. :PIIJPIITIil Is
-i--- ?luseJl elnqe,rl
ttiiit".',:',,,,.,,':'.ttte|1l0;e8fl'
i I -
f
L
:A
*1t;,::.:.::.
:€
lt 6 l.@{ler E
$
x
.
i
$
lr,,l,,, tA:r'6{'ll!9lil
". i 3, "o
sLoawjet^i'',r,,,y*t;;,1L.;11;,:,,; gz gz** I:I:i::
tc 0e 6z Lz 4z
'elrJrr)lsel e4EtoItd u nrluad
'lla arexlad
IrpUnf,serd ap ualsls un ursoloJ nes JoSn mru u?lrJrluapl o ps €f eJBoInf, ap Pol un eIeJPlerJ ruPlolv
,arellolzaq ,I.ro14 ,alellnf,eC :et rrJogaluf, eal€ tualnd;auueld q 'llJo8alel ad rugzue8tg al ps alnqaJt alIIieuJoJuI
.nJlsou plsn8 ad grurog o-Jlul 1nrueJSo;d ea;r e nrluad 1n-1arxg rS rurq: rsolo; uralnd 'alolau ea'v em)etJ ntluad
gldeal$e au rJn)sel rS rfglr,rilre ac ruq$ gs lglul IeJlsp 'Jepuapr dlf ap Pnluela 'rauuuld un €aJ3 au e nrluad IualsIS un
rsolog rualnd .do1de1 ad nes plelq"] ad 'uogala] a4 'a1m1e:3 luns alo aJlulp alred o ret ''lla alouJaag'o11ar1 'lsllJapun \
.rupuap3 ooqetr (rupua1u3 a18oog :rJ Je runf,'ellietuJoJur urezrue8Jo au gs gln(€ eu aJef, rrfe:r1de aseoJaurnu flslxfl
'alutzardar
ps ,lrgeuozal pour u1 ,g1dua1Se as af, uaaf, nus alurza;dar gs sndo.td ne-rS a: €aaf, ]f,aJoJ glulzatdu gl aJapaJlul ea,m lod
rrJolezllrln J?r 'eJeolrurlrgd alsa nu 'alrlefrJruuras lroJa autluo: nu pugl lJunle 9PIIBA IJ u ap PalelIIBl eJe erieu;o;u1
'aJeorJalue Jol allJpnle^e pug]laJof, n€s pugruJrJuof 'a.Ieollil nes aguaza;d 'alnf,aJ] alueurluela azanlula
es eqsa:e ad r-npuglnfe top;oleapln aF af,rurouof,a alllztlap gzealuangur putf IfunJe aplle^ rS aluurtala.l luns ap{eru
-JoJuI lJolez{qn eJlel ap Jolrrzlap eaJenl nrluad aprlua g6 alue,ralar aIJ gs alnqaJl alrferu.ro;ul 'al1}n IJ e nJ}uod
' aluauo dut ot ropfl qo xtu n a
anptdnlul aruo ul Jol uarnnpo4ut uttd
aptp,tapo { u ap at6o1 usatdxa .toun a aplaudotd (p)qoqw$ '3o1ul 0 'ppant
<p1DJ8^apUt{aapnsaldxanunoa1o1audold(3oD.e.puo,t{aapD2]utllL1).I/.saIYIIoITYAW
VSINOdJ]S'IS VCINSDV i 4 p1011du3
LL
78 ETICA $i COMUNICARE PROFESIONALA

Eiempl'e de rsarcini/actiiititir(taskuri) anuale


l. Termene fixe (raportdri, efectuare pli1i, analize, controale etc.)
2. Zlle de nagtere (colegi, clienfi etc.)
3. Evenimente cunoscute (conferinle, traininguri etc.)
4. Activitdfi previzibile (intocmirea anuali a bugetului sau a planului de lucru pentru anul urmitor, audituri
interne, audituri externe etc.)
5. Concedii de odihnl
6. Sirbltorile legale
7 , Orice alte obiective de indeplinit in noul an (acestea se vor ,,traducd' in activitili la nivel de lund, de slptimAna

9i apoi in activitlfi zilnice)

I Und.g_1e,,fi49 agqtda? .i I

i. Outlook sau orice altd aplicalie de e-mail care are opfiunea de Calendar (avantaj: opfiunea Reminder).
2. Outlook + Word (daci agenda este elaborati). Recomandabil ca, in Word, agenda fiecirei luni si fie un docu-
ment distinct. Toate cele 12 agende se creeaza in luna decembrie pentru tot anul urmitor.
3. Outlook + Excel (pentru persoanele mai tehnice, care vor sd pund tot felul de filtre). Aici luna, siptimAna, ziua
pot fi inregistrate in coloane distincte, aplicAndu-se apoi filtre, sau fiecare luni poate sl fie detaliatl intr-un
sheet separat. Toate cele 12 agende se creeazi. in decembrie pentru tot anul urmitor.

Alte tips&tricks

1. Indiferent de format, agenda trebuie sI permiti inregistrarea in avans a taskurilor.


2. Activitilile nefinalizate intr-o zi se reprogrameazd,la o dati ulterioari.
3. Dacd nu se gtie noua datd, se inregistreazdla o secfiune ,,General" a lunii respective, rdmAnXnd a fi reprogramati,
4. Agenda pentru a doua zi se revizuieqte la finalul zilei anterioare.

F Asana este o aplicalie care facrlrteazl, organizarea. Aplicafia permite crearea unei
liste de sarcini pe care utilizatorul le are de indeplinit sau care ii sunt atribuite in timpul
in care nu se afl[ la birou, fiind deci perfectl pentru comunicarea la nivel de grup.
> CheckMark este o aplicafie de tipul listl, care permite utilizatorului si noteze gi
indeletnicirile din viafa personali, astfel cd, dacl in drumul spre o intAlnire de afaceri
trece pe lAngi spilitorie, aplicafia il va notifica si-qi ridice gi lucrurile de acolo.
tsClear este o aplica{ie care fine o listi la minimum de notile.
> Remember the Milk este o aplicafie care poate organiza activitatea zilnicit in funcfie de deadlineuri.
> Fantastical invitl utilizatorul si-i spuni prin viu grai planurile sale, stocAnd informafia qi notific6ndu-l in timp util.

Agenda electronicl
f:::::tt:t:jrl -'l
'Aventaib
i I

- Agenda reamintegte fiecare eveniment (intdlnire sau discufie) inainte de ora prestabilitl.
- Utilizatorul gdsegte rapid orice persoani sau firmi din lista de contacte, precum qi un anumit eveniment.
- Memoreazl toate evenimentele legate de o persoani sau o firmd. Acestea pot fi vizualizate rapid 9i tipirite.
- Utilizatorul poate inregistra cu o singuri operafie evenimentele care se repeti in anumite zile ale siptimdnii sau
la anumite date ale lunii, pe orice interval de timp dorit.
- Spafiul este nelimitat, agenda poate fi folositl un timp indelungat, mai mul1i ani.
- Utilizatorul poate transfera intregul program intr-un alt calculator.
- Lista contactelor poate fi prelucrati gi in alte formate.
- Programul ntleazd. pe calculatorul personal, nu pe internet, iar accesul la program se realizeazdpebaza unei pa'
role, ceea ce asiguri securitate gi confidenfialitate maxima.
- Programul nu necesiti. cunogtinle suplimentare gi poate fi folosit de orice persoanb care are noliunile elementare
privind utilizarea calculatorului.

Unul singur: necesitatea de a avea un calculator.


'tapuapi'apflptlo o ans olot
^'toyflawtopr
6 aanttn\atd'oampaloJ'p)xuoJpap ppuaSo :aler{f,-rueuJel
s
'lq rul€d IS USn auellreure apruedruo: ap alesuel aleleP
-oru gdnp 'un-do1ulpd nes p1d wlod'un-Lulad allurnu nera allrn-Vqd IeliI.,uI '
'uol,t,taN alddy dp ap plerede n;1uad ]lsoloJ e-1 'LagnrS uqo{ talnduo3 alddy raru
-eduo: Ie Irunle ap F-Ogf, pugf '"p",re51'se8an s€l UIP tuLoqS eruoJpalg )au,msuo)
p8rgl EIZ66I alrenuel LepEwp el P1€p erutrd n:1uad ]lsoloJ lsoJ e VCd Inualuraf o
'(auoqd1.reru5) apqoru ausoJale] 1da-rp rS aleiurnqa;trul alJ gs altru;ad al er €aef, 'olPne arePar ep
rlglrlrqrsod eauatuesp ap Tolol au€rfe ne ycd 3P elaPou aleun 'sd9 'ua|s'(g 3uruot71so4 loqol, ad ryzega:r;er8oaF
alaleuoprool l{rqe}s ap .tryzodsrp rerq: rS 'alelpalul}lnru rola;al$rg e aJepeJ 'otptr rolda3al Jelaqe} 1nrpl eP JolloJ E
aJglrpe ,elreluof ap a:iuor1r"1a apua8u '1xa1 dr1 ap aluarunlop ap al€]rya 'oePIA arerlsiSarul 'unlletu-a ap artrut.ld tS a.t
-alrlusueJ] .qa.n r$ 1au.ra1ur el psatrle nrluad '(apqelrod ro( ap alosuoc) elluoJltale 1;ntof n;1uad le.rede 'PfrlsuePualel
gpuafie rS atu;ep nf, suaf 'trletulrJe ro]€lnflef, :r:giumga;1ul alFur n€ alIJn-VC 4 ',do1w1ad" dll ap IIIIu eloJeolelnf,ler
rS puudn: alrJn-vqd 'alueprulod ]rualap ne 'm1nduttr InsJnlep uI 'aJet Jep 'af,IuoJpe]a aleuosJed apua8e aIJ €s alel
-tjro-rd prirur 1so3 ne ar€f 'gugur luns (yg6 1e1;ncsa.rd) luulsrsse plf1p_1uuoSJafl o
q lnud ap 'rf,nu eJ€olelnrlel
'n>lopns pugrn(.ro$n retu ef,aJ] eA pdrurl 'r-rnto( ap
rfeuorsed ref nJluad 'a1e;od;oru1 rolaJ€oznJlp p:o1n[e n] e]epal 'gtrznra
ap aratst; t$ 1gc 'ngerSotoJ tgl€ alelrelul g lod apua8e-Iultu taseolua8ut ptp
-aruJelur urJd 'IeIz ap rrrl$ aluelrodrm Ieur alaf, tS oalau ezou?otd'ileil
a.rdsap arrporrad t{euuo;ut gra;o ra133o{ 't:rc rsa;do as nu 1e;ede ep laJls?
rnun rrraurfap a1afelue.ty 'eJlulg]ul o JEIqf n€s aJesJallue o 'gluelrodrul
?lep o ardo.rde as pugr plep arelalJ ep Inrol?zlpln euo{ua1e e,r' .ra133o{
'lal[tueJ elrJ?sJallue t$ ara]$tu ap alalep n€uruasul as aJef, ad arlrgq ap rep
-uapl ppuorfrper] mlopl e ap eaJluau are uaaJJs qf,nol nr epue8y .
'peopg resrnq In-alIS ad ap lple.r8 g]€rrglsap r; eleod 61VOT1:I grluorlf,ale epua8y '
m
6L vllNodJlgTg vcNgDV 1 4 p1011du3
80 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

I. Care sunt sursele din care afi putea obline informa{ii despre:
a. un hotel de patru stele din Poiana Bragov;
b. un producitor de api minerali;
c. un restaurant din Mamaia;
d. un supermarket de pe piafa romAneasci.
Consultali aceste surse gi prezentafi rezultatele obfinute in fafa colegilor.

II. Alegefi domeniul de activitate pentru care vi pregitifi gi prezenta{i cele mai importante surse de informafii
ce pot fi utilizate de o firmi care activeazi in domeniul respectiv. Rezolvafi sarcina in echipe de cite 4 elevi.

III. Folosind,,metoda cubului", completa(i rispunsurile.

ASOCIAZA
Gisegte utilitate
pentru urmatoarele apli-
cafii:
Asana
CheckMark
Clear
Rememberthe Milk
Fantastical

APLICA
AlciLtuieste un eseu cu titlul
,,Importanfa agendei elec-
tronice". ,g
7,
'rollduturoJul e erauriqo ap gsrns gllv '0I
' "' luns ald€ruJoJur toluolezll]n elP a3lurouofa alrrzlrep gzeeiuanuul Pugtr rf,un]V '6
'afrlou ap runrurunu el pls{ o aud arec arferrldy 'g
rollliuturoJur e ateztue?to ap pory '/
' "' dp ap a{e:qde o a}sa lrehpperif, '9
'plruor]rala gpua8e ap nlduraxg 'g
'el€s alrJnueld re.r8 nt,r urrd eunds r-es plpul a.rer erierrldy '7
InJolezrpn
'nrlsou p1sn3 ad gu;og o-rlul FuerSord ear: e n;1uad glez{r}n arierlldy 'E
'xrl ueruJal nf, el€nue Purf,Jes 'z
'rollllEurrojut e a;aurfqo aP Psrns 'I
'aleJulape g e ap gsardxa
raun gfglerrdord alarunu elu)rlJal ad aulfqo u,r as (snqor) alurlnr ap ro( rnlnroluruJn ua.rulaldurol uIJd 'IA
'('r1a alrarord'rrgqras'aluere.r) :e1orS
ue un-Jlurp aluaurruela aluepodrur rcru alar rfe:reru tupuep) ap eaunrfdo aJe af, llpru-a ap arierrlde o pulsoloJ n
'3un1.ro.tr1a51 >3 0€'6I
{earg aaJJol)
fSuol.rozvrla51 rS 4earg aeJJof, 00'8I -9E'lI
:mFlueurue^a e plelflJo eaJapll{f, saC 9€'9I -0€'9r
lia:e.qsr3a:ug rS
Inlnluaurlua.La epua8y :nlduraxg
.ara8ale eI (luaruruala Inun e ppua8u ap nlduraxa
luaruluaaa un nrluad upua8e 1le41eat InJol?ruJn pugAv 'AI
YSINOdJ3S'IS VCINSDy I 4 p1o11du3
I8
82 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

I punct
din oficiu

I. Rispundefiprinadevirat saufalslaurmitoareleenun{uri. .... .... (1,5 puncte)


a. Informafiile pot fi culese pe suport de hArtie, in format electronic sau sub formi ora16.
b. Informalia are calitatea de a fi validl atunci cAnd conline erori semnificative.
c. Cu ajutorul agendei electronice, se coordoneazi gi se planifici datele gedinlelor pentru toli participanfii.

II. in coloana A sunt enumerate aplicafiile utilizate pentru organizarea unei agende, iar in coloana B,
sunt prezentate caracteristici ale acestora. Asociafi fiecirei cifre din coloana A litera corespunzitoare din
coloanaB.... (2,Spuncte)

a. Este o aplicalie care poate organiza activitatea zllntc| a utilizatorului in funcfie de


l. Asana
: deadline-uri.

2. CheckMark b. Este o aplicaJie perfectd pentru comunicarea la nivel de grup.


;
i

i c. Este o aplicafie care permite creareaprogramului intr-o formi pe gustul utilizatorului.

I d. Este o aplicalie care permite utilizatorului si noteze Ei indeletnicirile din viafa


4. Fantastical
personala.

5. Remember the MiIk e. Este o apiicafie care inviti utiilizatorul s[-i spuni prin viu grai planurile sale.

f. Este o aplicalie care fine o listi la minimum de notile.

III. Realizafi agenda pentru o zi de gcoali (agenda trebuie si cuprindi sarcinile curente ale zilei defalcate
pe ore). (3 puncte)

IV. Enumerati patru sarcini/activiti{i (taskuri) anuale care se regisesc in agendi. (2 puncte)
nrJnl ap Jolaro Indtuq ul rS ef 'gleuos:ad'plerros efun u1a,l.r1ceord lulpnlDe Iaun eerelseJluery .LI'T'T
?runru ap aprfelar ul luau€uodruoc ap aflla roptdt:urrd ea.telcadsag 'erE'r
i
I
nrfrlJas ap mpleJras eare;1sgd tS g:unu ul tauqdtrslp eaJelsaJluel4l .9I'E'I
gfunru ap inrol BI arna alarurou ul earerperul lS gfgllllqesuodse-r uarerunsv 'v1'e'r
al11rqe1sa.rd
;opp8ar rrrJoJuof rafuapuodseJo) eerezr.Iolluolu u1 pAI]lB ea;err1dur1 '€r'€'I
aJEUrrurJlsrpau
r$ ua8 ap a1e1r1e8a 'efunur ap rrfezrue8Jo 'rzrlrpur e1 a.nnrd n) gzeqap .rolaldaruo) eeJezlluarlSuo3 'z|E l
alrlfeJelq elparu rolareol(tru IIJpzITIIn e gyqesuodsal EaJeIunsV .I I'€'I
glep e{enlrs ul alen}rlguor rtfenlls ellozar e ap rrfglrcedec earelse;1uehl .OI'E'I
glep erfenlrs ul rJaJeJe ap Ilraueued nc gluanga aJefrunulof o BInJap e ap rrfglneder ea.re1sayue141 '6'E'I
Jolaluarunfop r$ roprferuJoJur B pzalurs rS gzqeue 'aJelrurlse 'aJenlelaolne ap rrfggreder uarelsa;lueyq '8'€'r
.L'E'I
mlnpeqpaa; earlur.rd ul rS aterrunruof ap psa:ord ul aluellrfuol Iulpnlqe raun €aJBlsaJIueI J
llfnJJsuof tS rrlrn
Soprp un a;ds erfrzodsrp puglsaJrueru aJapal ap alrund.ropudord e pslf,uof 16 g.re1t eareluarun8ry '9'E'I
aleJnllnf roplsatdxa ealelrsJalrp n.rluad ]redsa; ap rS asrq:sap ruIpnllle Iaun eeJ?lsaJluetr\l '9'€'I
glep ar€frunruor ap arfenlrs o-Jlul areJluefuoc ap rrfglloeder ea.relsa;lue1q 'v'€.'r
'€,'t'r
I?rf os rlqrzod rS pqesuodsal poru un-rlul In[Bqu4l ezrTr]n r$ a8alaiul B ep IIoAau eareztluatlSuo3
BJolle erdnse IIJIqJo plredur pugzrluarl$uof sofllllod r$ larrsrp uol mun ea.reldopy 'z'€.'r
rnlnJolnf olJalur alrolau e1 armtrd nf InlnseJalul eaJelseJruery .I'E'I
IuIPnUTV i
glruoJlf ala el6od ur.rd rr.rgrrunurof BarezlleaU' ZZ' Z' I
xeJ nes g1$od uud tau;t; rafuapuodsa;or ea.rarpadxg 'IZ'Z'l
glrruud efuapuodsaJof EI a.rrlr-rd nr rolalep eare.4sr8aru! '02'Z'I
rafuapuodsa.roc ra{dara; a:ryrads rolrrnparoJd ea"rerrldy' 6I' Z' I
t--- apuorfeur.ro;ur rrfglelros e glrlfeJalur earrsoloJ ul arlla rS ap8al roptdnutrd Barelrlseq '1.1'I'T
t.,,
I

aiup$o_un3 I
(rnlnaala rrrgig uI aIB alellnzag
(aaS) ?IeuolseJo.rd a4lgEard ep rolaprepuels ruroJuof,
Pfluorlf,ale ulsod ' '9'8
xBJ nes g1$od urrd reluaPuodsaror Baralpadxg '7'8
?lrurlrd efuapuodsaror uI arl^Ird nr rolalep BarurlslEarul 'E'8
rol earurllde 1$ IaluaPuodsaror B elldalar aP arulf,ads lrnPaf,ord 'z'8
Ialuapuodsa.ror e etezrtolluoru ap {ntag ' ' ' 'I'8
raiuapuo dsalor BerurlsruFupv
84 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

MONITORIZAvb.I0 1. A coordona 2. A urmdri cu atenfie, a supraveghea.

Din punct de vedere logic gi cronologic, monitorizarea corespondenfei cuprinde urmitoarele operafii:
. verificarea corespondenfei primite;
. semnarea de primire in ordinea de distribufie a corespondenfei;
. sortarea corespondenlei;
. datarea corespondenfei;
. inregistrarea corespondenfei;
. aplicarea parafelor de inregistrare;
. r ep artizar ea coresp ondenf ei p e destinatari;
. pr ezentar ea corespondenlei conducerii;
. intocmirea condicii interne de distribuire pe servicii;
. predarea corespondenfei la servicii.

Noliunea de corespondenfi include forma scrisi pe care o iau relafiile dintre doui
sau mai multe persoane (de obicei, sub forma unor scrisori). Corespondenfa poate fi
oficiali sau privati qi se poate adresa persoanelor juridice sau fizice.

Instituliile de stat sau private trebuie sd respecte o serie de principii, reguli, metode gi forme pebaza cirora se
redacteazl, se prezinti si se folosesc scrisorile si actele oficiale.
Corespondenla oficiald cuprinde totalitatea scrisorilor gi a actelor care circuli intre persoane juridice sau intre o
persoani. fizici gi o persoani juridicd, in scopul stabilirii unor relafii intre ele. Actele emise de o autoritate (persoani
juridici) sunt considerate acte oficiale.

SCRISOAREA ACTUL
I este o comunicare adresati o este o dovadi scrisi prin care se constati un fapt,se reglemen-
in scris unei persoane; teazdo obligafie etc.;
o scrisori purtitoare de titlu . actul are titlu;
se intAlnesc mai rar; o actul are specificat in cuprinsul siu titularul in folosul ciruia
o in cazul scrisorilor, tipizarea se face constatarea;
este rar intAlniti; o majoritatea actelor sunt tipizate;
. scrisorile sunt inregistrate . actele au numere proprii de ordine, pe baza cirora se line evidenfa
in Registrul de intrare-ie;ire; emiterii gi circulafiei lor (nRegistrul de intrare-iqire sunt inregis-
. scrisorile pot fi redactate trate scrisorile insofitoare ale actelor);
s,i semnate de orice . actele nu pot fi intocmite gi semnate decAt de funcfionari in-
funcfionar cu delegafie vestili printr-o dispozilie expresi a unui act normativ cu aceste
de corespondent. drepturi;
o actul circuli de la autor la beneficiar insolit de o scrisoare;
cind nu se folosegte scrisoarea insofitoare, actul nu poate fi
inmAnat beneficiarului decAt prin luare de semnituri.
'rJ€ru reru runrsuerurp ap lle un-Jlurp (esed rnun e 'ri;pd taun erdo: alnlllsuol - Ins?iln5.
:]euelou ap urc^aleBallnzw uI reunu aJeolEA aJe - E-ldOJo-IOT.
:]euelou e1 pr:ads n;1sr8a.r
un-Jlul nrJfsul as alezqe8al olaluarunfoq 'lerrelou InlnoJlq ulldruetS tS tninrelou €Jnlgu
-uas qns 'atezrle1alep ?aJaraqlul t$ urn:ard 'xoJax nps u€Iput rrS u1 pler;e:3op1:ep 'Inlnlf,B
mplnu{uor e p}lexa ea:arnpordar aurluor eg 'lerJu}ou ep pleJaqila alsa - g:1ezil?-Felerdo5.
:pul8r.ro u1 epduelS rS e;nlguuas g]:eod
erdo: 'nrrole8llqo :.ale]lluJoJuoo n.4uad" i.ppur8l.ro nJ urJoJuof," alJrs as a;euorfelor .rolarelduraxa
gdnq 'lnpur8rro gzearlsgd a"rec r{g1run In}erJelaJf,es ap pzeaJeqlle as tS gzeauruas es'Inlnleu elfuu4sap 15
-r8rro ua;ellsgd nrluad alSasolo; es :gllqele^ elsa gf, tare;n8tguo) are - ?TAIU-lTi5tqdO5. Brnluu ?dnp (q
: g aleod tS (SS) ..Jeuruas e-s" '(S'I)
..mlnrTr8rs Inf,ol" '.,ardoc" arJf,s as :1eur8r.ro ad ap ynrya1 lrexa ezetdor as - pu131ro
gdnp uldor -
fmppur8r;o ea;alnd a.re i,,]erl1dnp" gzeauorfuaru es ]€JaqIIe nou
pa]€tlun ap ]ol leraqlla alsa plmrldnq 'leIlIJO Inrolluory
Inlre ad 'p1eu€rro rS le.raqqa e aref,
ul rnppur8rro uraprard ea:mrgnd gdnp rerunu pzeereqrTa as 1np.ra1d rnp1eu18r.ro p1er11dnp -
:are;lst8a;u1 ap Jgrunu are lepulStro BJn]guluas Itrru
'gpdure1S eJe nu :o8rpur e1 pleur8tro nl ?]epo aIJf,s es :ftsop eP nes ?^Ir{Je ap - g1du1s eldor -
ia-re;lsr8a.rur ap
rgrunu 'plldulels r$ g;nlguruas nJ rnlnJeleurlsep alrrurJl es aJef, ;eldruaxa prur;d - ppur8r.ro
ialuzldrlau aluarunf,op aJlrrrf,olul
:aluzrdp aluarunf,op ap 1nporu gdnp (3
:Flreu-a - pf,IuorlJele efuapuodsaror -
:Fxala]'erue:3a1a1 prgu.r8ayal efuapuodsaror - PPgodns
- Inlrallrr pdnp (l
:eeJEosurs
- ?f,IsuIJ efuapuodsa.ror -
:aJruaaal ap
lsundsur ap Ilroslrf,s Ilrallu44
e.r11u1fp1gdnp (a
:ep1|1ur reJuoslJf,s
:
('lla InxeJalal'lnp€ru-a'1nxe;'eareosl.rrs)
ap aprraleru alauroJ aluo] enl aleod r$ glinuSiqo a1u: ad gsnusuell - ?slq)sap gfg111q1saru
i laiuapuodsaror
i
I :(SAg alar3es aluerunro(l no;rg) lez
- Inlrelrrf, qdnp (p
uud gsttusu€Jl - glaJf,as i
] -ueuodnlqsur Inuelsrs u1 plrsoloJ ialeaue8ro alelrrnfas ap areol(rur
)
---6i; ;t tttoriiosu! ;ln;p;od;;toi
ferrpun('gJnuouoJa erfeuepar - arfeurepar ap ufuapuodsaror -
:erzoep'FuIpJo - IoJluof, 'aleurnJpul 'elz1lap ap ufuapuodsaroJ - ra yndors pdnp (r
:leqJal-lnsaford - arulelsuof, ap ufuapuodsaror -
:eur€as ap ?aJ?p '1n1roder 'eur€lf,al '€UeJo - aJuruJoJul ap efuapuodsa.ror -
lecrpr-rn( 'ef,Itfiouof,a eeJere) - aJelrf,rlos ap ufuapuodsaJof, -
:'lla gl€qJa^ eJou 'elrlBur
,oldlp Blnunu 'rrleuoldrp plsagord'aJ?]rpaJf,e ap allJoslJf,s 'grrleuoldlp Blou - g:puuroldrp -
:'r1a a{ue.re8 ap eeJ€oslJf,s 'IIJJpru
u ar{osu1 ap FZrAe 'pf,nuouof,a e{eruepar 'epueurof 'eyaJo 'guaJo ap ?sJaJal - ?IBIJJaruof, - elull^pru ap
:'r1a 1ocolo:d ap 1nluaulop qdnp (q
Jolaluaueuedap e g:ruqal efuapuodsa;or 'IJplllllal 'aJBlIrITaJ ap IJosIJf,s '11ie1pru1 - grulorolo.rd -
:erirzodsrp'lnurpJo 'erztJep 'FqJal-lnsaford'erueas ap eaJep'lnpoder'1nleJaJal - ? IluJlslulrupe -
:'lla plelapnf u1 areuaqr ep €eJaJal 'ea.ra8ugld 'eaJ€lgllou 'ea;eutduglul 'etielsaluo: - grpyn( -
:eueosrad nes arinlFsul glp - JOIJaIXa Frpaur ards adnlrlsur o el ap nes eJlpf, - 9uJelxe - alelJlslunf,JlJ ap
,
itiezrue?;c rieralare rc qrqesuodsa; n€s aluarullredruoc eJlul - gurelq - Inrralp gdnp (e
:
gfn)puQd*ioig,jnil!1 f n!:I4,1.IJ]...',,,r',,,,,,,,.":,1
lafuapuodsaror uaruJIJIseIJ
IIIjNSONOdSSUO] VIUVUTSINII^ICV A g P1OlTdC3
98
86 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Pentru a pistra o evidenli clarl a corespondenfei care intri in unitate, precum gi a celei emise, secretariatul inregis-
treazd fiecare document intr-un registru de coresponden{i:
) in unitifile cu volum mic de acte, inregistrarea se face la registraturi sau secretariat intr-un singur registru de
intrare-iegire, eventual in mai multe volume. La sfArgitul fiecirui an, la terminarea unui volum de registru de intra-
re-iegire, sau chiar daci volumul nu este complet, se intocmegte un proces-verbal de incheiere a registrului respectiv.
> in cazul institufiilor mari, registrul de corespondenli se piitre azd,la registratura generali", iar secretiriatele
compartimentelor mai au, fiecare, cAte un registru in care igi pistreazd evidenla corespondenfei ce privegte domeniul
respectiv. Se practici doul sisteme: unul care folosegte un registru unic de intrare-ieEire gi altul care evidenfiazl in
registre separate intririle gi iegirile.
in registrul unic de corespondenfi, cele doud foi aEezate fafi in fali servesc pentru inregistrarea corespondenfei
(stAnga) gi a corespondenlei expediate (dreapta). Acest tip de registru este foarte practic, deoarece oferi posibilitatea
informirii imediate qi concomitente asupra corespondenfei primite gi expediate.
in rubrici separate se inscriu: numS.rul de inregistrare alicrisorii care intri in unitate, data inregistririi, locul de
provenienfd (denumirea expeditorului qi adresa), rezumatul confinutului ei, serviciul ciruia i se repartizeazi, indica-
torul dosarului de clasare.
in cazul in care se expediazi rispunsul la o scrisoare intrati, pe acelaqi rAnd cu inregistrarea acesteia in stAnga, se
evidenliazi in partea dreapti modul in care s-a rezolvat, data la care se expediaz5., denumirea destinatarului; scrisoa-
rea de rispuns primegte acelagi numir cu care a fost inregistrati la intrare scrisoarea cireia i-a fost expediat rispunsul
(aceasta se trece la rubrica ,,numir de conexare"). in locul acestui numir, la scrisorile expediate ,,din oficiu" se trece
numirul nou care se di scrisorii emise de unitate.
Registrele pot fi tipizate, realizatela comandi sau pregitite de citre persoana responsabili din cadrul compartimentului.
Registrele au un dublu rol:
- sunt cataloage de inscriere a circulafiei documentelor, fiind un martor obiectiv (au valoare juridici);
- reprezintd un ordonator, un adevirat ghid in clutarea oricirui document.
La^inregistrarea documentelor in registru trebuie si se fini seama de urmitoarele reguli:
f. inregistrarea se face de citre o singuri persoani; incazulabsenfei, va fi inlocuitd mereu de aceeagi persoani.
2. Inscrierea se face numai olograf.
3. Nu se pLstreazd niciun rAnd liber - in caz'tl in care existi resturi de spafii pe o pagini, acestea sebareazd.vizibil.
4. Nu se inregistreazi: dirile de seami periodice, actele expediate care au numir propriu de ordine, scrisorile si
actele de corespondenli interni gi nici copiile dupi scrisori gi acte care se transmit de la un serviciu la altul (pentru
corespondenla interni fiecare departament fine evidenfa sa), imprimatele sau formularele primite, registrele sau con-
dicile, revistele, ziarele gi alte publicafii (evidenla acestora fiind flnuti la magazie sau bibliotec d, dupit caz) .
5. in cazul expedierii corespondenfei prin pogti, fiecare scrisoare se inscrG nominalizat cu datele ei de identificare,
intr-un borderou de expediere. Borderoul se intocmeste separat pentru scrisorile simple s,i recomandate.

Borderou de expediere nr.

Numir de Greutate Numir


Nr. crt. Destinatar Localitate Taxa (lei)
inregistrare (grame) recipisi

04.04.20t8 Bucuresti t3257

6. Pentru scrisorile difuzate prin curier se intocmegte o condici de expediere, in care se trec datele importante:
anul, ziua, luna, numirul lucririi, destinatarul, semnitura.

Condici de expediere nr.

Nr. crt. Data Numlr de :


*- :

Destinatar
Nume gi
^-'*":*: prenume

04.04.2018 224564 CEV Vasilescu Ion

7. Corespondenfa care se repartizeazi compartimentelor din interiorul unitifii se inregistreaz|inprealabil intr-o


condici interni de distribufie cu aceleagi rubrici
ca gi condica de expedilie.
uiuapuodsa.ror enrz BunI Inuu
Flnluaunf,op IB Inlnluarunf,op a.ru.4s18a.ru1
aliarupd arur ynrs ad p1nu1fuo3 lualFug usarpu :51 AP'JN
ap'rN
15 rrrgrlsl8arul BIBO i
luau41.reduro3 i
iruYurNr i
pz1d11al16a1-erurlur ap n.rlq8ar ep lapory
:

,lItnnl
t--
8r07'v0'9 0€9
I
I
'sqo i rel"upse(I rolrpadxg
?leld
.Vf, PrqJnrPel I uol ueAI 8r0z'v0'L rt9
-uof, eJeJeJ
089
a;e1d 1'rB nsruror a.reuolj:aJ.rad
l€rJelaJras 7 677 8t0z'v0's 629
-uaxa t gluauodruo3
"liml.p-Nglrtt
axauB rnrnrorroadxa '3a.ru1
1nu$uo3 BIBC
'sqo I rBlDullsac 'rN p'barul ep'rN AP'JN
iTUVUINI
a.r15a1-arur1u1 ap nrlsr8ar ap lapot{
IuiNscNodsiruos vguvdrslNll ICV I g p1o11de3
L8
88 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Mod.el PROCES-VERBAL
(data...........................)
Subsemnalii, qeful serviciului Secretariat gi registrator din
.. (unitatea), am incheiat registrul astezi, ........ ........ (data de mai sus).
Registrul cuprinde inregistririle de la nr. data ............ Ia nr data ........................, totali-
24nd.......... file scris.
Semniturile

Odatl cu aparifia calculatorului, tot mai multe institufii care au un volum mare de corespondenli (primlriile, ad-
ministrafiile financiare, ministerele, marile companii) inregistreazi toati coresponden{a pe calculator. Acest sistem
de organizare presupune existenfa unui compartiment special creat pentru preluarea intregii corespondenle (excepfie
fac documentele cu caracter confidenlial) gi a cite unui operator omolog in fiecare dintre compartimentele previzute
in organigrami,. Baza acestor registraturi generale este reprezentati de un soft adecvat qi o refea de calculatoare pre-
vhzute cu niveluri diferite de acces.
Operatorul inregistreazi' documentul, il catalogheazd, verifici criteriile carc fac posibili inregistrarea gi emite un
bon de registraturi cu toate datele care sunt inscrise gi in baza de date: numele depunitorului, numirul qi data de in-
registrare, problematica corespondenfei, compartimentul unde este direcfionati spre rezolvare, termenul de rispuns,
indicativul celui care a fbcut inregistrarea

Registrul de intriri gi iegiri se poate realiza gi electronic, folosind software,ul spe-


cializat REGISTA, care asiguri clasificarea, distribuirea gi repartizarea registraturii
electronice cltre angajafi pentru puncte de vedere, rezolufii, informare si rezolvare.

RECEPTIONA vb. 7. a prelua, a primi. 2. (FIZ.) a capta, a inregistra, a prinde, a recepta.


Orice document care ajunge/pleaci din unitate trebuie si fie inregistrat.Lanivelul fiecirei unitili existi mai multe
tipuri de registre de intrare. Indiferent de tipul acestora, ele trebuie si cuprindi obligatoriu urmltoarele cAmpuri:
. numirul curent - numlr de inregistrare;
. data - an, luni, zi;
. numirul de iegire al expeditorului;
. numlrul de intrare al beneficiarului;
. continutul (la ce se referi);
. numele institufiei sau al persoanei care l-a expediat.
Unitifile mari au inclusi in structura organizatorici serviciul special de registraturi, care fine evidenla intririlor gi
ieqirilor de documente pentru toate serviciile funcfionale ale unitifii. in cazul unitililor mai mici evidenla intririlor
gi iegirilor de documente se realizeazdprin serviciul secretariat. in aceastl situafie, sunt folosite qtampile cu rubrici
pentru numir gi datl, care sunt completate manual. Nu este permisi inregistrarea a doui documente cu acelagi numir.
in cazul circularelor, acestea primesc un singur numir, iar distribuirea lor se face pebaz|de borderou.
La registraturi sau secretariat au loc urmitoarele operafii:
- verificarea corespondenlei primite - pentru a se vedea daci scrisorile au fost bine indrumate pe numele gi adresa
unitifii respective;
- deschiderea plicurilor (plicurile pe care scrie ,,personal'l ,,confidenfial" nu se deschid; plicurile nu se arunci, ci se
prind impreuni cu scrisoarea in urmi'toarele situafii:
> daci scrisoarea nu conline adresa expeditorului, dar aceastafrgweazd pe plic;
D' daci adresa expeditorului de pe plic nu este identicl cu cea din scrisoare;
F daci semniturile nu sunt citele, dar numele expeditoruluifigweazl.pe plic;
F daci timpul scurs intre data sosirii gi data expedierii este prea mare, pentru a se putea constata daci vina este a
pogtei sau a expeditorului;
D' daci o anexi,lipseqte;
> dacd scrisoarea confine o oferti sau un acord pentru care data pogtei este un punct de plecare sau pentru care
existi o dati limiti;
f,]a rrJarpedxe 1nlsof 'slurl.rl
mpluerunf,op efueyodrur tel€uqsap el gugd efuelsrp ap arlrun; q ateJ as rfglgepour alsaf,? erlulp etaun eara8aly
JolrJarJnf, p.ro1n(e nf, 'g]leJlp <
:xey ur.rd <
:g1Sod uud <
:rafuapuodserotr a aralpadxa ap rfg111upo1,g
'eI31Sef,e eaJaIp
-adxa ap r$ 1gc ,refuapuodsator eaJrngrJlsrp rS earrurrrd ap lgle gdnro as g:nlerlsr8al aP InIJIAJas 'IJeur apiglrun e1
'(aprdo:) ar?sop u1 rafuapuodsarof, eaJBS€1f, -
:uoseJ ap JollllllJas Jol €aJalrura.r rS gzeq ap JolalelJa]€ru e tS roptdor EeJ€uos -
:]uns aJ€orJelln
ayrferadg .alelpadxa IJ JoA epun ap prnl?rlsr8at u1 asnulJ] IJ rol nes (rgurnu rS plep) alerlst8arul IJ rol ala ']eue]
-ir:as ap alerpJdxa ]uns ellroslrf,s ?r€C 'rrJaf,npuof, ern]guuras ad epduelS aund rS (alaxaue ?trlJlra^ as 'aleutuas
r1no1 lsog ne giep; ?lrJrJeA al ?J?]aJf,as 'aJeuluas gdnq 'gzeq ep 1nlelJaluru nr guna.rdul 'IIJaf,nPuoJ ']sutuas nlluad
uderu u1 ,aletuaiifi luns alrJosrJls 'Jol BeJelrpa rS earelrepa.l gdnq 'gulfJ?s Plsee)e gwzq;cdu lsoJ B-I elnJgf, Iaf,
ap eIJ ,llJefnpuoc a111lurrpu pugruJn 'gJelaJlas ap aIJ 'gzealrePal es sundsgr aP alIJosIJf,S ']BlJe]aJf,as InlnIJIAJas
eirr8 u1 grlur glerpadxa efuapuodsaror topfglrun ealeltro(eru uI 'f,]a auaJo 'uaJaf, 'lrferuos 'uasuJe ap_llfuluarunrop
.rrosu:s,alreoder,esaJpe ap gurJoJ qns (..nror;o" urp nes,.aplliul" trosttrs) Iigllun aqe nl gluapuodsaJof,_ap nllll
un gzerfrur eJel rJosrJfi nei alrurrd aprosrns e1 rrnsundsgr apurrdnr arfnltlsur o ep prylpailxa oJuapuodsato)
'g]euopJoof, arJ gs Jolauelqord eareuolfnlos er e{tpuor nr '(}elJe}eJf,es el augrugr gput8rro ear
-eosu:s) ?]el1pq reur Eef, alse aleyleporu plseaf,V ']eserelul luaruelredap InJgf,aIJ eu_n e]gf, alrrulJ] as tS rtdor )eJ as -
:aluaruelredap allelJolal agedap rctu aIruIJ] o e eP eunres rode
i-npurualal .ea u1 asur.rdnl Joleualqo.rd ealelrrofeur ap edn:o as eJ€f, Inlnlueueuedap arnqptslp es ?aJeoslJfs -
lapedap reru eIruIJl o
r$ gfrlou ad alarunu gzeeJlqr$g 'eur:res alSaurtdapug rS1 a1a arlulp aJef,eIJ af, PJns?ru ad :ea1sa:e aleol el pug.r ad gsIluIJ]
elsa eeJeosrJjs rode rS alesaralur elalueur€u"dap aleo1 eleJelunua ]uns eJef, u1 glrlou o aJEosIJf,s e1 gzea6ele as -
:uf,nl ap $9111upo141
.alSa,nrd El as 'aueoslad
II aJ?l euralqord nJ JuaJnf, u1 gsnd arJ ps pueosJadTluauregedap arecar; lglul laJlse eparo.rd
n€s eluaumlredap rollnur reur erfuale plrsaf,eu ar auralqord ep Jgrunu un au{uor alnuud allJoslJls aJ}uIP Bun ?)eC
'9rnlruIuas
ep pzaqad rolaluaruelredap nes Jolaueos;ad rodu eztlwdat e,r o tS (trrpuor) laIBf, un-Jlur uzea.llst8a.rul o eJe]erl
-is:1uaad erfnloza.r nc) a.rirnpuor EI ep eiuapuodsa;_or al5arut;d ar gdng'(arellozar eP eelelllePoru lenluala 16
.eJeAIozeJ r-trd eA II aJEf, pluauelredap nes eueosrad) arfnloza; o lueunloP aJef,aIJ ad elou urr
InueruJa] "rdr
eaJafnpuo3.eJalnpuof nrluad gluapuodsaJof, ap ederu ug'tafua8rn BaurPJo u1 'rode esnPoJlul luns_allJoslJf,S
.1rarela.lras eliuate glrsa:eu aJef, r.rosrjos rS rrrarnpuo: etfuale gllsaf,au eJef IJosIJJs) gzealros o 'efuapuodsaJof, pf,IJ
-iir,,, .rrrrprd*r uI gzeauuras alelrll]f,€ glseetre nf, gleuuasap eueos;ad 'gafuapuodsaro: earnur.rd e1
"p "rrp.ro, 'rafuapuodsaroo e a{tpadxe ap allrnoraProq -
lrafuapuodsarof B eJlnglJlstp rS aratpadxa ap - allllpuol
lalerrldun apuori:un; tolaluarurged
-ruo: efuapuodsa.ror nr gunardul'ela]f,e pzeesep as tS gzearlsgd as a.ler q alIJnUeJoIIqIq IS elaJeowlf, 'elaJesop -
:Jolaluaurnlop rS rolape e{eurlsap rS ea.re:Srur 'p1nu1fuo: '3aJ€tI}I}u3Pt e1 earnud nr rrleru.ro;u1
greJo - glerpadxa ea: rS 1gr ,plrurud efuapuodsa.ror ]g]€ gzeaJlslEa:u1 as - giuapuodsaror_ aP a1a6r; rS a1a-rtrst8a: -
:alrrurrd rafuapuodsaJof, e aJeJlsr8arul ap aluelftA alaJeolgruJn rsoyo; tod as '1f911un Ieun InJPef uI
.Jol B eJg1lozal ap ;ajalur*ttrop:sasg8 as apun plnr
InFpour e rS run:ard'Irtltp "i"tnr tolt,teosrad n
-ol e lua111o111 alrJo u[ rr.rat$eounc nilnlrsam.r ap gsndulr a]sa e]e]Iun o-:1u1 rafuapuodsa.lor ta{epr:r: eareaue8rg
'(.raSuueur ralualsrse) reJe]aJf,as alepard ]uns aJef,npuor nrluad alef JBr 'aluaurel.redap e1 rafuapuodsaror uertpa:d -
:arinqt:1stp eP auJalur IfIPuoJ Iaun eeJlullolul -
:iafuapuodsaJof, eateleP tS earerlst8arul -
:raiuapuodsaJol eeJeuos -
'alalzJglul nl Jelsuqsep u1 sun(e e
€aJ?osrJfs aJef uI InzBf, ul 'mlnsundsgr €eJaIZJgluI g:rgrlsn( p:t1d a:a:eoaP 'P]ssaJpe lrSa.r8 1so3 u €aJeoslJls eleP <
IiliNscNodsauo3 vruYurslNll^lcv I 3 plogde3
68
90 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

se*te:r*,lj* }a* _ d*
t r:5"ei,e€r.g .g€es.m€nfLs ge
X*rref;cj"ar goa.$gR.(}{J gr1 ,s*r*e aa
ilr€?eat:3*.e
oficj.ut pc+eaI
ga&*3:
&{156*a k&*s & s{:M?a W€s**&
-fn x5€a 3,r"isa
&nu:-

Formularul se intocmeste separat pentru urmitoarele situafii: scrisori simple loco, scrisori recomandate loco, scri-
sori simple pentru alte localitili, scrisori recomandate pentru alte localitili, scrisori simple pentru striindtate, scrisori
recomandate pentru striinitate etc.
Expedierea prin FAX

] ...-*;^ Faxul (facsimil) este un aparat ce transmite direct Ia un numlr de telefon previ,zut cu

Wb
.
-
3:,Tx?i:::l?'fru*',''J'lilH?iffi:ffiff':"::l[T';]Tii$"ru ;:"1"!h::l
f mryp
i,,{; |
ilil'il:::;ii' ifi?i:i"':i:xH3: "?r:?H::f::',lT fi:il:''J:il1'*,T,';i1i;i
lsQ
\, I

\
]'[w:5annerintr-osingur6unitate,utilizatipentruunscopdat.
Spre deosebire de e-mail, faxul poate fi folosit la transmiterea unor documente cu antet sau parafate si semnate, care
nu pot fi transmise prin e-mail decAt dacl avem la dispozilie un scanner.

Utilizarea unui fax este relativ usoari:


. Documentele se introduc in dispozitiv cu fafa in jos.
. Limitatoarele laterale se potrivesc pe lilimea documentului.
. Se formeazi numirul abonatului care trebuie s5. primeasci mesajul.
. Se aqteapti tonul caracteristic care semnalizeaz| conectarea, apoi se activeazd
butonul START/SEND, moment in care mesajul incepe si fie transmis.
. Receptorul poate fi aqezat in furci, chiar daci faxul abia a inceput transmiterea.

Unele institulii folosesc faxul gi pe post de telefon, de aceea se poate intAmpla ca in momentul in care dorim si.
transmitem un mesaj c5.tre un astfel de abonat si nu intre direct tonul de fax. in acest caz este necesar si solicitim un
,,ton de fax" gi apoi repetlm operafiunile enumerate mai sus.
Daci documentul depigeEte o pagini, atunci paginile urmitoare trebuie introduse una dupi alta in ordinea doritl;
daci se opregte introducerea paginilor, conectarea se intrerupe automat. La aparatele noi se pot introduce mai multe
pagini in acelagi timp, aranjate intr-o anumiti ordine si ele vor fi transmise pe rdnd.
Funcfiile unui fax
. Poate memora informafii de identificare: numlrul de fax, denumirea, adresa unitifii. Toate acestea vor fi impri-
mate pe fiecare pagini a facsimilului trimis destinatarilor, inclusiv ora qi data transmiterii.
. Se pot recepliona automat faxurile gi li se poate rispunde automat.
. Pot fi imprimate toate informafiile in memoria locall.
. Poate fi apelat tard afiun operator lAngi acesta.
In ceea ce privegte selectarea modului de recepfie, aparatele de tip fax au in general patru moduri de receplie:
. ANS/FAX - poate fi utilizat atunci cAnd aparatul inregistreazi mesaje verbale si primegte faxuri. Daci se detec-
teaz[ un mesaj verbal, sistemul de r[spuns va incepe inregistrarea, iar daci detecteazi un apel fax, aparatul va comuta
gi va recepfiona documentele fax,
. TEL/FAX - se utilizeazd atunci cALnd rispundem la apelurile telefonice gi automat se primesc gi faxuri.
. FAX - aparatul este folosit strict pentru generarea tonului de fax pentru apelanfi. Acegtia nu vor auzi decit tonul
de fax si nu vor putea s6 transmiti faxuri.
. TEL - se folosegte atunci cAnd dorim s[ rispundem personal la apeluri. Aparatul nu va rispunde automat la me-
sajele de fax. Recepfia incepe prin activarea butonului START.
]nJ€leuqsap ]epauof, 3]se eJef, eLJ;pze3" InlnJolulnf,Ief, esarPe alsa 5If?dTnTTT .
:€f,ruor]3ala plSod ap mlnluot alaunu elsa 5u-?dTlulril r
:rirgd gnop an (ptuotltap Eiod) I€u-e
ap pseJpu airJo 'pseJpt o alsrxa ?s Iglul rerrr arnqeJ] 'poluoJ]f,ala glSod urrd ftsatu un rturrd nes urpadxa ? nJluad
Jeleurlsap e1 p8unfe gs gsrrrilJ] eaJeoslJrs er nruad lollpadxa a:1pr
ap crld ad gsrns arnqeJ] gseJpe ?]seaf,E :eluosuf,s arnqlJlslp gs pSelSod aJ"f, pl psaJpe o alsrxa gs alnqal] 'tlost.lJs tunJd
u nrluad :pFaJ eaunl urp pplSod ?seJpe ap rnlal Jo]guprrese alsa pfluor]lela pseJpe ap pldaruo3 JolezlTlln nrluad
pf,ruoJ]lale gsaJpe o ]eruolne gzeanua? eJseoe']auJalur el 1"]f,auof, Jolelnf,l?f, un ad prony ada:u1 as aJ€f, uI Inluauroru
uI 'p:IuoJlf,ala gsaJpe o glnf,sounf, pug: prurrd u1 alnqaJ]'?f,IuoJ]f,ala elSod urrd a{usa.u lurrrd nes a}IruIJ} e nJ}ued
'(11elf
4unf) areolrsoloJau a(esaru allnru aueoJ urfqo ag q
'mlnlruru-a BarrsoloJ ul alua(Il8au tS rrora a:npord 1od a5 <
'aplSod rarlnf, e armrprup.rdns o rol eele aleod <
'ralnduror ep snJIA un autluor aleod lu6ule rar$r; ugy tr
af,IuoJpale 1a16od a1afeluu,ruzaq
:o1a(esaur e aunrlsa8 ep elualunJlsul alSasolog <
royafesaru E eJIngIJlsIp ap elsll ap eeJlsoloJ allruJad <
'eJef,runruof, ep ]uallrJe rS urgar:o1(ru un els:J <
'arunl urp lol alrJo a.rlgr gprder aJalIIusuBJl o ellluJad <
'lf,eJoJ lecgnads ]soJ e nu ra InJe]eurlsap pugl rf,unle rodeul alJeolul aleod ag 1
'glrnuSrqo aJ?osrJf,s o un:ard rcglgr aleod as nu pf,ruoJpala u16od uud snuul (esaur un <
af, Iuorlrala 1a1$od a1a [u1ue,ry
'dfUgr"; a1p r$ run:ard '(a.re.r1p;) arfeuqsap el asun(e.lolafusau u.rdnse argt:ads ufu.rado roun
eerezrleeJ '(arfeurlsap el nu nes sunfe ne palsaf,e grup r1$ u n.4uad) rola(esaru grgls erdnsu €aJ?IuJoJuI to1 ea.reSge rS
aplSod il]nf, uI alrur-rd rolafesaur eataurfa.r 'a(usaul ap eaJalIIuIJl rS earaundruor ]nurad lreru-e ap apnlf,e aleuelsrs
'aseoJole^ JolIaPI
ea;rpugdsp alnurad gr plde; wtd o/o1t e1 gugd nr rruedruol Joun ealellllpnpord ]nf,seJf € aJellunurol ap ale}rlePotu
el af,ruoJlf,e1a ralSod eeJezrlqn e) ezeeznetd as erorgr rrrJoJuof, IJpIuIlsa lung 1raruoJ nes arJlsnpur u1 l$ ]gr 'arfernpa
rS arelar.rar uI ]g]€ Ipn ep uraJlxe ]rpa op e-s r$ gfuelsrp el elege auuosrad aJlul eaJeJoqelor nrluad gluelrodul gspu
-a.rd o arnlrlsuof, IapI ep prder qulrq:s ]safv:olaueos:ad e g:r;e.r8oa8 ee;cztlwolap ]ueJaJlpul'Eluellga aJef,Iunurof
o e.rn8rsu rS acrselc JolrrosrJf,s
p 1a: ad l1nru nf, a16a5gdap [ ?]IuoJ]rela g1$od ap rola(esaru InJplunu '1uaza.rd u1
'esJelrp rrndrl ap ufeturo;ur:oun
eaJalnusueJl lnu.lad 'sn1d u1 '15 arfeuqsap e1 apadar apeo; Sunfe alluoJ]f,ala a1a(usaru
:?f,rsEll eel ]glep glueIJIJe mrrJ ]lnlu puEJnf ]lPa^op E-s ?lluoJlfala e15o4 'rlu33ep IaJ]
adeorde ap aueosrad ap eJeru Ietu ar uI af ulp Jglunu un aP g]szlllln PUIIJ 'aJeolelnJlef
ap ;o1a1afa.r ale alerresuo: aprfe:r1de urp aped eleJ Inlrctu-a nPS ?f,Iuorpala u16o4
'a.rriosug ap eur8ed urp piunue puruqe urnnuard InlnIfIAJas eeJezll
-pn .asr1uu] xe; ad rur8ed gI el elrJnxg pzealnuq arec 1qg1d runnuard nIJIAtes un ?]stxg 'xe; ad rur8ed IaJ] lunlurxelu
el alelrruq ]uns eelsare rS 'rz ad prn*e; gnop rcrunu op ueJarlulJl glellru{ a}sg '}In}eJB a}sa nIJIAJas }sef,e aJel n:}uad
,t!1o* ,xej a.rriosug ap eur8ed ad aruel:a.l gzeaseld erueduro3 'auq-uo IIIIAJas ep eeJalIIuIJ] lrnler8 PJaJo oJazxef, '€
']ualueuoqe alnqaJl nI)IlJas lsaf,e ap eIf,IJau
-eq e nrlued .dol4sap ad ap lrar1p ']yosor:ryJ arfecllde af,rro ulp I"uaA uud unxu; ]lurlr_] es n€s xoqul q ]larlP IrnxeJ
rsatur.rd.s gS jp
*; 'x€J ap gleredas aIuII o aP nes xeJ eP }e;ude
ienpr,upul Inr?runu nrluad Fuoz pol un ?z€allales eS
un ep arolau arJ gs gry; allJJO Uosortrrry ul ap llarlp rolrrnxeJ earnulrd r$ earalurrl alrurrad {uuaA InItrI JaS 'Z
1uerueuoqe erngaJ] nrf,llJas lsaf,B ap erfrJauag e nJluad '?lluoJlfala e16od e1 ug6ele El UIA allJnxeC
.lauJalur ap eeunrxauol pugzr1rln 'arlgo
Uosorf,IIN ap{etqde a}eo} ulp JoIJnxEJ ealrutrdTeaJa1rlulJ} g;n8tse )rude 'I
lauraluJ ulrd agqluodqp xey IIf,IAras ap alduraxg
'erdo: e 'alurlnf,
alle nf, - ,.Jelltuls e)eJ e" ',,alPts f,eJ" guJ]el BItrJoJ nJ Jelluns alsa aJel ',TIuIISfeJ"
Inlug^nl el ap erelJn:sard o puug 'gza1?ua urp aunord ..xeJ'< lnlug^nr eaut8ug
IaiNscNodsauo3 viIuvuJSINII^lcv j g p1o1rde3
r6
92 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Cele doui pirfi sunt separate prin semnul @ (a rond - coadi de maimufi), in felul urmitor: nume@gazda. Numele
poate fi orice combinafie de litere ;i cifre, fdrd diferenfieri tntre literele mari ;i mici - pe acesta il alegem noi. Gazda are
un nume Ei un domeniu, care sunt separate printr-un punct (.) gi sunt specificefiecdrui server cari deserve;te ;i servi-
ciul de po;td electronicd. in general, adresa unei cisule pogtale este de gJnd: nume@hotmailcom / nume@yahoo.com
/ nume@edu,ro / nume@gmail.com etc.
Completali urmitoarele cAmpuri:
. To: Aceasta este zona in care apare linia de adrese. Un mesaj, Compunerea gi trimiterea unui nou mesaj
poate fi trimis unuia sau mai multor destinatari, fiecare adresi
fiind separati, de obicei, prin punct gi virguli (;). Find firlaag*E, ibcr*a*s. phcica or leiFle

. Cc: Se poate completa adresele destinatarului (destinatari-


1or) la care setrimite acest mesaj in copie (dacd este cazul).
. Subject: Se va scrie o scurt5. descriere a mesajului.
. Redactarea mesajului: trebuie si fie scurt, concis, la obiect
re
l&x _''-:t.
Un@ ,r:r.i.t, ..
qi obligatoriu semnat. Clic pe Send gi mesajul astfel compus va fi sld ..::l,l '
expediat. ,ijirtu jii:..r'r.,r
ie*
. Atagament la mesaj: Daci se ataseazd. un figier la acest me- l

saj inainte de expediere, se acfioneazi butonul Attach (Attacha-


ments) gi va apirea o fereastri de dialog, cu ajutorul clreia se Aa3h
l
bs6
navigheazd spre locul unde este salvat atasamentul respectiv; se
vs3 . aA
selecteazi gi apoi se activeazd butonul OK. El va fi ,,ag6lat" la dl rutir1, ;; I ,'1
acest mesaj, apoi se poate da comanda de Send in vederea expe- &,tu|1* ''li..lri.
dierii mesajului cu tot cu atagamentul respectiv.
&l ru"r* '-,
S r*l**s .'. .

Cu ajutorul acestei funcfii, se poate rispunde imediat la un Fffi ......:h.

mesaj. DAnd clic pe Reply, apare formularul unui nou mesaj, in Dali clic pe New Messages sau pe Compose.
care sunt scrise deja adresa destinatarului, iar la Subject, apare Re
9i in continuare subiectul mesajului primit (in acest fel, destinatarul va gti ci mesajul primit este un rS.spuns la mesajul
trimis de el).

Cu ajutorul acestei funcfii, utilizatorul poate trimite un mesaj sosit pe adresa proprie, altor corespondenfi. Ddnd
clic pe Forward, apare formularul unui nou mesaj, in care sunt trecute la partea de text, urmitoarele: precizarea -----
Original Message ----- ; apoi From: (cu datele expeditorului mesajului original); To: (atdatele destinataiului mesajului
original); Sent: (cu datele calendaristice referitoare la data gi ora cAnd a fost trimis acest mesaj original); Subject: (cu
denumirea mesajului original), iar in continuare se redl integral con]inutul mesajului original gi semnitura. Utiliza-
torul trebuie si completeze adresa destinatarului gi subiectul mesajului.

Indiferent de varianta cisulei postale, toate mesajele sosite pe adresa de e-mail, se vor gisi in folderul (dosarul)
Inbox. Daci sunt mai multe mesaje sosite, se va menliona acest lucru (printr-o cifri inclusi intre paranteze mici).
in funclie de varianta cisulei pogtale, afiEarea mesajelor se poate face bucati cu bucati, mai multJ intr-o listi etc.
La afisare, se va veda Subject, Expeditorul si o serie de precizdri suplimentare:
tr daci este un mesaj urgent (are in fali semnul exclamirii de culoare rogie);
D' dacl are atagamente (simbolul unei agrafe de birou), eventual si mirimea acestora;
F unele tipuri de cisule pogtale au, in fala fiecirui mesaj, o fereastri pitratl, unde existi posibilitatea de a bifa (clic
pe aceasti fereastri) pentru a dispune mutarea mesajului intr-un alt folder, gtergerea mesajului etc.
F unele cisule pogtale dau posibilitatea de a da Reply gi a rispunde pe loc la mesaj;
F de a salva mesajul intr-un folder special deschis in clsula pogtall sau pe calculator;
F de a gterge mesajul citit.

Termeni-ch eiez monitorizare, coresp onden{d,


scrisoare, act, registru unic de coresponienla, registru
de intrare-ie;ire, fax, potta, po;td electronicd, e-mail.
'li1e1ro1a: ale
I1etu ap alesarpe eapa.t gteod gs erlSacu w e^reJ 'ta4
rfol e1 'r
:rip1:o1ar el" Ireru ep alasarpe eapa,r gleod ps er1$ate lplul IeJlse 'lar1 rfol e1 'q
:ernrelell pug; ad 'u
:IaJlse r8alor Iarl BI1n(esaur rfa1p4415 $ulrupag
.ararpadxa ap
{plquporu gnop rfaundor4 'rrlori alauurasul nl au8tsut ep 666 nrluad lrozlurnJ Iar} el aP Eua;o o riel
-ltllos 'tg rN toltt1 'so$ 'r16a.rnrnfl ul Inryas nf, InrolIIA f,rurouof,g rnpr8alo3 Inlnlelrelsrf,es InrPu3 ul rfe-rrn1 11
r:nxe; r$:saruud es Jerrrolne rS arruo;alal a11rn1adu e1 apundsgr as Pu€l Ifunlt ?zeJzITIln eS 'a
'ea.rerlsr8arul ada:u1 err sundsgr
rS r-rnlade el puosrad gpundsg; gs el5arop InJolezl1ln PuVf Ilunlu a16aso1o3 a5 'p XV{/TIII'?
ap Furelsrs
.rrnxeJ alSarur:d;-'rS apqra,r afesau gzea.4sr8arul plerede pugl lfunlu ]szITIln IJ eleod 'f,
--:,::.;l
TIII'€
'xq ap alafesaur el leruolne apundsg: nu p1e:edy'q
'riuelade n.rluad xBJ ap InFuo] ea-re-raua8 nrluad ]f,Irls usoloJ alsa pleledy 'u XVII/SNV'I l
'.-.-
'g uuuolof, ulp areol?zundsaro: urelll V Bueolof, urp aryIf, IarPf,aIJ $eposy 'Brolsete
earelrf,sap (g Buuolof, ug ru1
(xe; dp ap .rolalurude a1u alfdarar ap allJnpou aluJarunua truns Y sueolof, uI 'III
.IJ€IU IBlr
runrsuerurp ap ]f,e un-Jlurp rirgd laun eldo3'g1
'telrelou ap gleraqna etdo3'71
' "' ap eiuapuodsa.rol
urp ayed f,eJ gluees ap BaJ€p '€IUBIJeJ '.€ueJO 'I I
'laurelur ur.rd pqruodsp xeJ ep nIf,IAraS '0I
'riuapuod
-seJof, rolp'arrdord esa.lpe ad trsos (esaur un
glllulJr ?s InlnJolezutn alFu.lad a.ler atfrung '6
'gpdruelS tS prnleuruas nr
rnlnJeleurlsep allrusueJ] as aJ€f, p,reldruaxg'g
'rafuapuodsa;o: e a;atpadxe ep alellTepory '/
'mpput8tro ea;alnd aJ€ eJel llv'9
'grezrueBrc alelrJnf,as
ap a:eo1frur ur.rd estrusue.rl e]uapuodsa.ro3'g
'euorfda:a; y '7
'ariuale nr ugr.uJn V 'E
'gtSod ur:d elrn) !sIuIIJl pslJfs aJerlunuo) 'Z
f 'Jr€llrorn' o ep sl..,a lua..'nfocl 'I
'(trostns roun EruJoJ qns '1a:1qo ap) aueosrad
alFru IEru nes gnop arlulp alrfelar ne1 o arer ad
(a1
aslJf,s IeIuJoJ alarunu PIef,rlJsA ad aurfqo u,t as
-ur.\nl ap ro[ 1n1nro]ewJn earelaldurof, uIJd'II
.gluetsrp afrJo BI rriu,r1sn11 i6 rl-le.r3oro_1 'Irlts{le}s allrusueJl ura}nd xeJ I{Jd '8
'pcipr-rnf aJeoiel ne alarlsr8ag '1
'8n:1srp as eiuapuodsa.ro: a]$asos aJef, nf elIJnlITd '9
.ararpadxa ap Bf,Ipuol a1$aruro1u1 as Jalinr u:;j raiuapuodsa;o: n:atpadxa 1nz"l uI '9
'glrleJlslunupe eiuapuodsaJol ull a:;ed :e-; Eruess aP eaJeP ri p1e;a;ag '7
'.teuori:un: iriitr it at?urrtas rS altru:o1u1 lJ iod a1alry 'E
eu:rio ap rr.rdo.rd eJauJnu ne eIIJosIJJS 'Z
.arieBrtqo o glsa]" as aJ€f, urrd aleil:o:r? o rJ slua InluauJnfoP alsa BeteosJJls 'I
'lrnfunua alareot?rurn el sIBJ nes ler?aaPu nr $apund.?U 'I
IAINSCNOdSSUO] VSUVUJSINIWCV' 8 INIOIIdE)
E6
94 ETrCA $I COMUNTCARE PROFESTONALA

I punct
din oficiu

I. incercuifi litera corespunzitoare rispunsului corect . . . . (2,5 puncte)


7. Scrisoqrea este:
a. dovada scrisi prin care se constati un fapt;
b. intocmiti gi semnati de funcfionari investili;
c. inregistrati in registrul de intrare-ie;ire;
d. inminati beneficiarului numai prin luare de semni.turi.
2. Actul este:
a. redactat gi semnat de orice funcfionar;
b. inregistrat in registrul de intrare-iegiere;
c. dovada scrisi prin care se constatd un fapt;
d. comunicarea adresati in scris oricirei persoane.
3. Dupi domeniul de activitate, coresponden{a poate fi:
a. juridici;
b. interni;
c. deschisi;
d. tipizata.
4. Dupi modul de intocmire, corespondenla poate fi:
a. tiprzatig
b. protocolard;
c. deschisi;
d. externi.
5. in majoritatea uniti{ilor, coresponden{a expediati intri in sarcina serviciului:
a. contabilitate;
b. secretariat;
c. administrativ;
d. financiar.

II. Rispundefi cu adevirat sau fals la urmitoarele enunfuri. . . . . (2,5 puncte)


1. Actul este documentul eliberat de o autoritate prin care se atesti identitatea cuiva.
2. Contestalia gi intdmpinarea fac parte din corespondenla protocolari.
3. Registrele pot fi tipizate sau pregitite de citre o persoani responsabili cu corespondenfa.
4.in cazul expedierii corespondenlei prin pogti se intocmegte condica de expediere.
5. Cu ajutorul faxului se pot trimite rapid copii ale documentelor originale, impreuni cu emblema institufiei,
antetul gi semnltura.

III. in coloana A sunt enumerate tipurile de coresponden{i in funcfie de natura si destina}ia exemplarelor, iar in coloa-
naBcaracteristicilealeacestoraAsocialifiecireicifredincoloanaAliteracorespunzitoaredincoloanaB..... .(2puncte)

t. Copia dupi original a. Circuli intre compartimente sau responsabili ai aceleiagi organizalii.

b. Se copiazi exact textul de pe original, se scrie ,,copie", ,,locul sigiliului"


2. Copia simpli (LS), ,,s-a semnat" (SS).

3. Duplicatul originalului pierdut

Originalul r d. Se trimite destinatarului cu semnituri, gtampili si numir de inregistrare.

e. Se scrie odati cu originalul la indigo, nu are gtampili qi nici semnitura


originali.

IV. Enumerafi oricare patru dintre situafiile in care plicurile cu care sosegte corespondenfa nu se arunci. . . .(2pmcte)
,LT'T,'I
I ;;;;i;;il;;"druq ul rs er 'gpuos;ad'g1ercos efen u1a,trl:eo:d IulpntrIre reun earelsaJluelN
gfunur ap aprfelar ul ]uelueuodruor ap eflle ;oprdtrut;d earel:adsag .9I'E'I
nrlrllas ap mplaJJas ea;erlsgd rS grunu ul raurldrrslp BanlsaJIuBIN '9I'€'i
.VI'E
gfunur ap 1nlol el allle alaru.rou uI BaJBJpBJuI IS dpl$qesuodsa.r BaJerunsv I
alrlrqelsa:d ;opp8ar ruJoJuof rafuapuodsero) eeJezrrolluotu ul glllfe ea.le:qdu1 'EI'€'I
eJBUrrurJf slpau
r$ ua8 ap a1e1r1e8a 'eruntu ap rrfezrue8ro 'rzrlrpul e1 a.rnud n) pzeqap .rolaldaruo) eereztluaq$uo3 '7,r't'r
.I
alrlfeJalut erpau .rolareolfiu IIJpzITIIn e epqesuodsal ?eJerunsv I'€'I
glep elienlrs ul apnlfrguoc nfenlls B IozaJ e ap rrfglneder earelsa;tueyJ '0i'€'I
glep erfenlrs ul rJaf,"Je ep llJauaued nr gluanlya aJefrunluof o Blnrep e ap rrfglneder eare1sayue141 '6't'r
Jolaluaunlop rS .ropferuJoJur B pzalurs rS gzqeue 'alepurse 'aJenleleolne ap rrfglnedef BaJelsa;Irrery '8'E'I
ap psa:o.rd ul a}uelll)uor IuIpn}I}e Iaun eele}saJluery .L'E'I
mp{leqpea; uarnurrd ul rS a.re:runtuof
ArllnJlsuof, tS cqtrc
8o1elp un a.rds erfrzodsrp puglsaJrueru arapal ap alrund.roprrdord e gslluol r$ grel: ea:e1uaurn3;y '9'€'I
aleJnllnf .roprsardxa BalelrsJalrp n;]uad lradse; ap rS asrq:sap IulpnlDe Iaun eaJelsaJluery 'g'g'I
plep arelrunruor ap arfenlrs o-rlul areJluafuor ap rrfglnedec ea.relsa;Iuehl 'V't'I
'E'€'I
Ierros trrlrzod r$ pqesuodsar pour un-rlul 1n[eqtu1 ezITI]n rS a8alaiul e ap IIoAau uarez4uatlSuo3
eJolle erdnse rrJrqrol plcedurr pugzquarlSuof solll{od rS lansrp uol mun ea.reldopy 'Z'€,'I
rnlnrolnfolJalu alrolau e1 a.rnr.rd nf rnlnsaralur BaJBlseJIuel\['I'E'I
,$IpnlpY
nrrnl ap rnpdn.lS alB unruor u1 alfgfptlf:e e1 rS ufgltunruol efer,r e1 ea.ledtrtge6 '97'7,'l
pfunru ap 1nrol BI aflla Jolarurou ea.rerrldy 'VZ'T'I
erunru ap Frol el grrla ap roptdtcuud ea.re:r1dy 'tZ'Z'I
elelarfos ul rS grunru ap 1nlol
BI eJarueru r$ glrnpuor ep m1npol e rS.rol rr;glradsa.r r{elrsarau e tS atqa JolatuJou earal6eoun3 'gI'I'i
ppuorsaJord grrla ap .roptdnuud eateznat1'7I'I'I
rafuapuodsaror e arezlrolluoul ap JolITnBaseemluazat4 '€I'I'I i
a a-- -
alupsoun] I
(aaS) pIBuoIsaJ ap alBllnzau
ap rolaprspuBls ruroJuof 'p1nra1a IIr9ig^uI alu a1ulpr"ff
nlf,I^ras ap Flerf,as rs ?f,unur uI uuqdlrsr( 'L',6
(sfunur '9'6
lue[rreuoduror ap arurou ap Inlol eI alpa arrrroN
PlBuorseJord Plpa ap qdllurrd 9'6
PluuolseJord elSololuoao
?IBuosrad saultelul ::::::::'.'.?'6 €'6
rollrndnrE upoloqlsd (luauuradrual ap rrndll
'rrfglquuosrad uJnlf,nrls :Buurun Balulrarlru PzualIIIf,BJ aruf, lli1puo) 'Z'6
pfunru aP updo InlBruIIl - ausrunrelq aIrlBleu ' 'I'6
PlBuorsaJord er11g
96 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

Relafiile interumane nu sunt limitate la un domeniu particular de activitate, ci cuprind toate sferele sociale. Triind
intr-o comunitate umani, fiecare dintre noi se afli intr-o refea complicati de relafii: relaliile din familie (sof-sofie, pi-
rinfi-copii, bunici-nepofi, verigori gi veriqoare), apoi relafii cu vecinii, relafii la gcoal[, relalii la serviciu, rela]ii in orag
sau in sat, relalii in bisericl, relafii cu tofi cei cu care venim in contact in autobuz, in tramvai, in tren, in supermarket,
la administrafia financiard etc.
Relafiile interumane sunt definite ca fiind ,,relafii de ordin psihologic gi social care se produc in cursul efectuirii
muncii in comun'.

Bunele maniere sunt


cheia relafiilor interumane.
Ele guverneazi modul in
care oamenii se poarti unii
cu alpi, indiferent daci se
afli intr-un restaurant, in-
tr-un supermarket, intr-o
agenlie de turism, intr-un
oficiu pogtal sau intr-un ca-
binet ultramodern.

Pentru o reugiti a relafiilor


interumane este necesar:

Si manifestd.m
incredere.

Si dovedim
Si avem teorii inlelegere.
apropiate.

Si conferim
valoare celor cu
care relafionim.

Erori care apar in rela{iile interumane


i.arfrerlsrp"'.nou" i arS.raua"',fJnluele" ]uns a]PJaJaJd ;o1 alalurrrnr
iarnsardxa afa; rarrqo ap ne dr1 rnlsaJ€ a;uolgzundsa.to: alaueosrad
rlurrr8ueg
:elpJlzounf, rS a1e11rr1s1ndtul 'nou ap eaJelngf, 'eJIp
-ug8 ap Inpour ul elelrlrqxaU'erutxetu eloJ el ar8;aua'ruserznlua'rustrutldo'alellaueluods
If,Ilslrap"JuS '' '] '',.d1L
"'
ele111uuosrad ap apdlrulrd
'aunnxox^:aqayzonpdu,tx'ubla 'uV^D 'ploil^ a8nug 'anl:auoosnd nun o auxs ap aaaugdpls 61ntqqryta 'nnry ap uaryl
-nodot pzoauofirpuoi ator asootnu $ anSolourt toymlpspqlnlqwosuv - 'u's'aluautata&ua1'ay'gy,yYU:IdIAHI
'o^xn) la t{ a ap mtdotd Tnpl :ouoosnd o
n a7qo$ u$nsul ap nlqwosua lpraqll $ ppa4iuot aryillunpx^xpur at a8utlsrp o
Taryawoltodu.tot ri 1o1uaw pzaazxJapoin
iauaosndtalpcat{l1stlapaJw,nudolda1saa3l)aaJ_,J.S,tjp1tlUuosnd.gIVIITVNosuiIdffi
'rolalof,es p8unl e-ap
eJolsaf e earelardratrur rS r.rorun nes aluarueJadrual nrled rola: Ie tque :sa:al8 Inlapour
urp lerdsul ne-s aJ€J rfglqeuos.lad allJuru arlurrd l€Jgrunu e-s 8un{ IJeO
^e}snD
irreiS
leuo{run; puIIIf, un e1 a8unfe as e nrluad rJns?tu pr es gs alnqeJl'zef lsefp ur
:alrt)elor rS alenpr.r.rpul liptl-rpre
erdnse arule8au alur:asuo: uaf, poru uI puglslxa 'purJele ap Futuas un glurzardar rullluap pleurllS
^ :ro1{efe8uu 1e a{regsrles ap FIa^Iu nes Al}f,alol rS pnpr,r
-rpul Flueuepue.r r\r1e3au pugiuanpur'auralqord pugaJl 'gJelllltaP alsa guoz glsearB -
:l l.:] :..i.11....: :1.::]]]]]]]] ]'.']'']
tii{1i;+J1;e:.t nrilqtj6 et..li!ftld;rre:,funq,lrso,,lnuorii2iue8io pr€rurt3 puolfrury F tul{,J
l

% 'alEI rllE uJ
l
I
uncI' luaureDueJ un puglryreJ'elr]3elor rS apnpr,upur tafuturo;:ad IrqEro^EJ l€urlll - lueurro;rad InlDruII)
:uuulJ g:seasg8 es ?s amqaJ] aJef, uI 9leaPl Euoz alsa -
PruJrJ o-Jlur Efunru aP InlnlBrurlf, aI8 eluJoc
'..WIIJV IS I3IY..:OI
alafurpar: rS aplurdo 'alulPnlpe tolfe(u8ue e lup ]uaruoru un el lurds ap rar€ls alllsaP Blunru aP 1nrol BI InleurIIS
'aJ?oluel'alsalord'ruslaluasq?'arertidrut :alulualuulJodutol .
:rJnuo-\z 'r:gdrrrlue 'afurpa.r: 'ttutdo :a.tr1ru8ol .
:ropfe(e8ue ap a.trle8au nes a-lrlrzod aluerulluas 'IJarue] 'r.rrgr1 :a,tr1la;e .
:aluauodruo: urrd strrsap t_I aleod ?f,unru ep InJoI eI 1nluurllf,
'(apr:gauaq rS ea;ezrreps 'rrror.radns n: apriela: ':i:euop:oqns n: ap1fe1a.r 'tr8alor n: aplfelar
.lnloJluof, rS earalnd 'enuouolne toprzrlep eaJenl e1 ea;edtotl,ted :ttrot--::crs ur:d 'Ia
FPugJ e1 'glrur;ap) grunru u1 e{
-l"Jsqes ,aleuosrad arualqo.rd Joun Inzef, u1 pur(rrds 'ea.re,roruo;d 'paip:.'?.\e Sleuorsa;o-rd aJellolzaP ap alliglrungodo
,:r1r1od :Efuntu eP Inluurlf gz,uafuangul alut IIJoped
1nler.urll 'gpuorfezueE.ro ernl:nJls 'puJalul eaJef,Iunruol
'rctleztue?rc e guJalw gu?ru:'t ?:1,:?:;;? rrunu ealnd [u€ ef eaef, uI gzeell]falgo
as aJef p1l]lelol aunr8eluor ap eJels o 'dnrB ep uauoueJ un 'g,tt1:ait'rr r;:-,1'o;rsd aP eJels o alsa 'erfezrue8ro ap elIJaJo
gfer,rap rSgcunu ap aprirpuor rS ropfe(e8ue all.rgldal$e aJluIp er?r::.:--rr ap a1e;aua8 ellrgls grurrdxa Flerullf,
,pjuatqwo:a1DJoul.!..1.:..-.:.'.j...:-1it1JU-IVwITJW
L6 vrvNolssJoud v3IJa 1 6p1011de3
98 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

Ip_gjlqp4ryip ale de p ersonalitate

Personalitatea I COm profesional


Tip Caracteristici

rezistenli la oboseald;
| - reaclii rapide;
buni adaptabilitate gi stipinire de sine;
Personalitate
- aclioneazi prompt pentru gisirea de solufii, dar nu sunt de durati gi profunzime;
sangvinici
--persoan[ agreabili, deschiii sufleteste, cu valenle pentru integrarea in grup gi inchegarea
de prietenii;
- mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice deosebite.

:::::::::::::,.,:::a:.,.)::::::a::a,l:,t:: ... .:,':::,:4:..,,:",.....,:.::.:,:..:.:t,,:.,1i;i::'j:::

::,:::::::::.::..:::.:::::.:-:..::::::.:::tt::.:ttat:..,aaa:a:aaaaa::aa,aaa.:).)a:aaa)a.a:44...:.,.

pefCOnalitaterrr,ri::,,,,,,,r,r,r,ti:r

- manifestlri inegale, atitudini extremiste, trecdnd cu ugurinfi de la entuziasm la pesimism,


de la activism debordant la abandon;
- acfioneazl cu toati energia de care dispune la un moment dat frrd si-qi dozeze eforturile in
Personalitate funclie de mirimea dificultililor sau a obstacolelor;
colerlca - nelinigtit, agitat, plin de elan, acfioneazd sub impulsul momentului fiind omul marilor ini-
fiative si avAnd o mare capacitate de mobilizare proprie si a altor persoane;
- om al extremelor gi nu al nuanfelor, colericul este un factor de Jtres pentru cei din jur, cre-
ind stiri tensionale in colectivul de munci.
InlBuetuou 7; ".9 InJolE^JesqO
'ursg8ar eu aJef u1 rS alSaun
ltu\l]l]adruoJ. '"9 eu aJef, unruoJ ,€.^'e]" plslxe rnFlauns Ie
Flero'I pun;o.rd reru lpru lelru un e1 'aprn.r:n1
eproq? u ap r5 uepel e ap nrrdo"rd IaJ un
a.re r$ lrun alsa rou aJlurp eJelarJ riap 'gr
1n1de3 ap rfuarl6uol rurJ ps pln(e au :Eleuos
Prznlug -.rad a.re11o,Lzap rS aral$eounlolne ap ]ueu
-r3seJ ]uaunJlsur un alsa uuru.r8eaug
In-uBrussaulsng
gdlq:a ap FurO
ir')l]llll)lfll;l'll)l',.,.,r:,-i:lr,l..lz
;;r;; r,rrn1rp dn.r8 un-.rlu1 arirzod o atr$a;op trou
'y;ryfiwapuloiez|tiing.isigp:itdegrnteuiqpetuelq InuuIrIuqoI
]uallar; aJei JS r ernJgf.lnruo alsa gdrqta :
_ -ln.rolnfe :
ur :eluesaralur al3ualqord pug.ra;a.rd'aunrsed nl Flol are; :gruqdo erinlos puglngl 'eru InlsIIBuv
-rzun;o;d ur eletuelqotdgzeazrleuu'Arxeuar llJlds un alsa !;n8urs azaJf,nl gs a:e1d li -
noi!$...95unu1 ap,,5"01 un grne? prrrg? Ilqlie rle2l^.rrledsu',iuns..aunq ageol'nJr.nj ap..aitil,,,,,l. .
,rrr,,'!;!$@J.io$o
-rpuol'lnuoJuol :telr-pu snleis un pqi ps ealelr,rrlre apun'xU ure.rEo.rd grqr greJard -
'prrrlruSor arie,rrloru
:
I o ap aundslp :rolJadns nu gsep 'p8a u{nd 1ar lualaduor gai un gzeltatde:elr}eroa} InlsIuoIsaJord
,
'alf,pJlsqe arualqo.rd g.raga:d'ArlpaJf alsa lr.n;adolsep elrou nf, ]f,Eluof ul arJ ps eeJ[ -
'
'glerlos eaunrsuassu
ap ledn:oard alsa nu :a{tladuo: ap aprienlrs f,Ileuelsrs potu uI glg,r.5 'xry nIJelBS un ap pluapuadag
*ll:']":":r,;,1; aro eu pue^' 'Tl"::P,t"ll:J,::l"1tL::'
"p ':'":::::"t*1,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,
I :1,,,,.1l.,..,1.,,,,.
,:, ,l1; , I .1i1e1;olq?-p1,,
" 'irirlrrrr,r,r,:t,,r,r:lrl,:r:r.:
ap,,r3i..,pW1,,.liii,.lardut6,1;at!!r$au0Q'|diioarc1
lnrs$Mo,J.uoc
p ur$li,lrtipi3iiiila*..,.i\V{..,3$,,,iinp.dni€,,,i1a c
i
'?l"rros ^..*..-^^- ap
aunrsuJf,s? ^- aiurpual
^,,.,*- puglseJlueur '1a nrluad glueuodu4 alsa
aged a:e; aJef, ulp uI etltzod lrfelrgqesuodsar grunse tSr lgrunru ul JJeIU ]ueru psorflqury
-epueJ un pugle 'ualp "IuJIJ
rulrr un-rlul pzeu:ng$ 'arlrladruo: ap l1rlds lello^zap un erv -
:puorsa;ord luaureuoduror ap rrndp allnur reru rurJap lod as 'alellluuosJad ap pd11 ap arfruny u1
'elrurpnlrlu r$ alaluaruquas aulq gzealoJluol tS1 'lua8txa 'souas -
:alerfos apfglrllqesuodsar rS alrJnf,srJ g]l^a - i
:e1e8oq apeoJ pJeorJalur arunl o eJp -
qlllra orlul
:]u€]srp' le L Jeze J'lll5 Iull'.r.r1ra dso.rlur -
I un aJ€ r$ lasarrlnurldo alse ilolelualulluas F snpal loJluof un eJ€ 'eale:Srtu gra;ard -
:aprros {glrpqesuodsar gfur-ln$n nf, glunst rS1 rS dn.rB ul aulq gzeel:nl -
l
:alplrlrlelrunruof, '])€]uo: t$ areuodela-r a:ds afurpual 'al?llilqellos 'aleli.l.tsuedxa -
l
nrpeu e1 eareuorielar ap arf:ung ul alulIIB
66 YTVNoISflcoud vllrs I 6P1o1rde3
100 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

,tl -...r 1r 'v


de sine este concepfia ta despre piopria
Este reprezentareq mentald Si emo{ionald
o cultivi tn ckmpul constiinfei, refelitoare
ce esti Si la ceea ce reprezin{i."

Imaginea personali este perceptia mentali pe care o are societatea despre persoana noastri, perceplie funda-
mentati pe:
. aspect exterior (vestimentalie, condilie fizicit);
. comportament (atitudine, norme de eticheti, maniere);
. discurs (ton, limbaj);
Aceste trei elemente definitorii ale imaginii vorbesc despre gi pentru noi, ne suslin sau ne contrazic actiunile, de
aceea este necesar ca ele si fie cei mai buni ambasadori pe care ii putem avea.
De ce este importanti o imagine personall impecabili?
. Pentru a detine mereu controlul - imbinarea optimi de discurs, comportament gi linutd vestimentard va trans-
mite mesajul profesionalismului nostru. ControlAnd astfel mesajele pe care le emitem prin modul in care ne imbri-
cim, ne comportlm sau vorbim, vom controla pdrerea celorlalli gi, in final, atitudinea acestora in raport cu noi.
. . Pentru a influenta - contactul vizual cu interlocutorul inspiri o persoand de incredere, un discurs interesant gi
bine argumentat fac dovada unei culturi bogate, iar o persoani cu linuti vestimentari corecti va fi perceputd ca fiind
de succes, inteligenti qi chiar prosperi financiar.
. Pentru a ayea incredere in propria persoani - increderea oferiti de hainele care se agazl perfect, de normele de
eticheti stipAnite ireprogabil gi discursul flri cusur va conduce la incredere in propria persoane. Persoanele increz6.-
toare in propriile forfe atrag increderea celor din jur: oamenii ii aprobi mai mult si vor sd li se aliture.

Deontologle l. Parte a eticii care studiazd normele si obligaliite specifice unei activita[i pro-
-
fesionale.2, Teorie despre originea, caracterul si normele obligaliei morale in general.
Codurile deontologice enunli reguli de comportament pe care angajatul trebuie si le respecte atat in timpul exer-
citlriiprofesiei sale, cAt 9i, uneori, in viafa cotidiani.
Codurile deontologice reglementeazd.toate formele de activitate profesionali din toate domeniile de activitate:
educafie, medicini, arhitecturi, sistem bancar, sistem financiar, turism, alimentalie publicl, comerf, magistraturi, ad-
ministralie publici etc. Rolul lor este de a reuni principalele reguli morale care reglementeazd o practicitprofesionali.
Pornind de la triada morali - etici - deontologie cu care se opereazl in toate ipostazele pe care le presupune abor-
darea comportamentului etic la locul de munci, considerim ci este utili prezentarea urmitoarelor definifii specifice
limbajului deontologic:

- orice indepirtare de la o reguli, normi de conduiti sau direclie prestabilitl; incilca-


rea unei obligalii de citre o persoand;

A::::deteitirinA
inspundeiea

- moment consecutiv constatdrii abaterii, materializat printr-o sancliune disciplinard


Aplicarea sanc{iunii
in raport cu imprejurdrile, timpul, formele, pericolul Ei consecinfele abaterii .o-ir.;

:rt-11r9titfea,a at1de,citre constatator',o:Comisie de'cercetale sau un organism pen-


tru fapte cu un grad scizut de pericol social;

graduald a activitl{ii unui angajat prin puncte, note, de citre geful siu
Calificativ
'ePuoISeJoJd IIro33]ef,
rargtreg aF alerotu rS apuorseJord aprie8rtqo ap ']uarueuoduror ap alaluJou ep gl€ulruralep elsa ?FuolseJoJd urpg
l
'Pleroru giuapr.La I
- alularf,os o-Jlul slrupe g e n;1uad rndns a1 ps
ernqarl 'ttuntfre e r$ nfgrapnf ealugaqrl :luaruepung '
arer erqnfar:p nrQruesuu: Ier'cos P"'::"H l
i .(riplr.roud,r.ro1e,'t
.({elrrorrd.rropir.)
.sndtur suaq \:'x'r-" r-- r-'
"""r i alau apra8ale uud :ey al eJ?f, adY;oprnnnl suas un gC
:
C--J
iser 9s
:l?J arncaJr
es alnqaJl
-a -1-"4 e)
e1
V IifsereJl
.^ ' ?s
llsel9ll ernoaJl
es elnqaJl
. I '
urn'')
lun]
^- ^
I
--,,---- J---t--
'erualurys nl gzueurulnf eJef rriru;ur earulne3 'aunt:dalaiul ul Ezeeululnf, aJel IIJIJIJaJ eeJplnpS
'ruJoJuor graptsuor as ar i 'unq pJeplsuol as ef,
nr""ri* s lt,tl:.t]"I n!:"llla
:""JlI i:pt $""tq ttt"t "d "Pr
JoJnlnl asndrur luns eJeJ rln8aX 'gluar;adxa ad ezeazeq ag
i n1 i
'ernqaJl nu 'arnqa{ 'rfod nu 'dod n;
If,IlsIJelf,BJe)
'alxaluof allJeJlp u1 alrqrsod a^rtpuJalle Ef
aleJotu autJou rS rrdr:ur.rd allelJolal paJ?Japrsuo: r:'a1e,u.rd el?Joru raun BaJeuopueqe eJel nu lll}a Ieun eareldarcy
L
I 'elll"uralle gfer,r. rollrnpo..,
ap -"tr_.,f
X+v:r. vf
rzrrr:rrodrrrol
'prprrnrlnlll.l ^ --,-^,-^J,--
;'----'------- tlAnplrTTITIrT:s o :Iv
^--:r--rrlswervv4v eareldare r$ eare;o1dxa'a;e$egap pllnru reur grrldrul -
] 'erelnrpred a1fenl1s o-rlul'au16ug lou alsnlf,ul 'guuosrad o ?f,eJ ?s Inqarl ru ar gdp
-ugd rolsaru u,rrlradsrad up rugiapn( gs rS aluraua8 roprdnurrd urdnsu u?ltelJar us puruuasul f,Ila sJaruap un i
i
I ,'r laiurour uidnsu elroal alsa ef,Ilfl i
1 .^-_---r kt" 'plerf,osefuu.ul:o1 plo.rnr:
'a;er.rnd
r-'---' uuno
i " 'r'arsurl antdtruud
I -- ^---r-^.__-J
-r;:-i- -i-- ,
' :eIEJor-u rS
' ale.roru;oprdr:urrd
t r" '
e.rr1:ads;ad urp aueun lalmpuo: tS
nl elElrurloruof
J uI' IJnAeJour'etlnDuof 'tuatueuoduJol - JoIlolEA lrlaJoal nl as eJef elullls alse -
Ie FrPnls 9onlo
I
\
l
I ueletlluroI^J
-
9rrrJoN
TOI Y'IVNOISACOUd VIIJS 1 6p1o11de3
102 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

diSpotitiirfinale l

nbateri'eiiCe
Elementele
codului prindipii profesio'nale
etic al unei,:f
epli.abilitatC

obieCtive'.
"1"""" '

pfincipii, valoii,gi reguli de Conduitn

Nu existi un model unic de cod de etici, acesta fi-


ind o expresie proprie gi specifici fiecirei firme, insi
trebuie s[ fie suficient de cuprinzdtor astfel incit si
acopere intregul spectru de acliune al firmei.

Norme etice/Norme de comportament

d* ',.

- Contribulia Ia opitimizarea calitd;ii viefii individului


Societate
- Influenfa asupra economiei in ansamblu

2.:Pfumai*di,,oi'.'i]abia.ctif i,,auniii,,,:,:llr
::t,Peit*a,.,,c;liialnbunuiiloi:,:qirt'sad-iiii
1,Gq$tionarea sir utiliiarea,iorei:t _:t :,:.::,,',''
:,:
,.::,',,,:,.:.,;,.:

- Intrefinerea gi utilizarea spafiilor de lucru


Mijloacele de munci - Asigurarea mentenanlei utilajelor
- intrelinerea mobilierului

Autoetiiluaiea iealistl
'nnxnJas ap
Inpnas :a)unut u1ou11d1cs1p :ryawu4to{woc
ap aurou :arlp awrou :p1ouotsa{otd pula :ppuorsa{otd
a8 o1oryoap :p1auo sn d uaurSowt : toymdnfi aB oloqrs d
'luawatadwal ap und4 'ttJpqt1auostad otnlcnus :oiunw
ap u,u1 :
p wxll : a ua Lun ta lut a pflo p t araql -IuaruJal
d o ln
'plIAIf, nes plelJaluru'greuqdtrstp'g.tr1
-pJlsrururpe earapundsg.l 'zet gdnp'a8u-4e 'runrfre.rgur alaluaruela alSaunrlul nu eJetr 'nIf,IA.Ias aP FlaJlas punud .lo1
-aruJou ueJellpful :aleuad g8al fprgrfod gzeauo{rues as tS auntfrer;ul aln}I}suo3 nIf,IAJas ep JoIe}aJJas ea.re8yn rlq
'alelrleriuaprJuof, ap eznvlJ reun €uIJoJ qns gprcads erie8lrqo
'auzosrad ra,Lrlradsa.r Ie pJunru ap Fnpr rpur F]ltJluof, ur 'pnpund ertyrads eA es 'nIJIAJes ap ]etlas ef, uJalul In]
-uaruep8ar u1 asurrdnr elal eJlurp ]uns nu a;er nfeturoyur alnunue €l sef,f€ aru gueosrad pl1runue o aJBf, uI Inz€f, uI
'urelur rninluarueln8ar ayrapa,rard elradsa: e ep gleraue8 erfe8qqo riop
as-npuguorfuaru 1e(e8ue rnJgf,arJ IB gfunru ap Fnpr^rpul InlreJluol u1 'nfgltun Ie uJalur pluauep8ar u1 asutrdnr tode
rS nnrrlras ep ]eJJas ap Je]leJel ne aJEr aprfeu;o;ur rS a1a1ep a1eo1 sardxa potu ul alIIIqBls elnqeJ] rauJIJ InleAIu e'I
{erreps Jourunue Jeop glrqelrlde alsa t6 nt:vr*ras ap
InlaJres urrd arapa,r ul elnle €al lgf,ap r{eruro;ur ap g3.re1 rcru greJs o ezeezt^ alelrrcrfuaprguof, ap eznep ret 't{efe8ue
I1o1 ep aurlrJ rnun FIeAru e1 alelradsar emqar] aref aleJaue8 alep r$ rrferu.ro;ul elel€ e^zee L nrJrlJas ap 1nlaJles
'urluor api-rgd ererpf, erdnse ezneli o glulzarda; rS ( 1) 'ur1e 9Z 'ue psuudnr
r4 ]rullslp pour ul gleluarual8ar alsa alelrlerfuapguo: ep eznep rel 'plel{qndar 'rrf,unut Fpo:) - eoozles eaBa'I
ulp (J lll @) 'ull€ 6t 'ue el sardxa pour ul e^lnzer'atd rn1nle(u8ue e arfe8llqo o alse nrf,rlras ep 1nlarlas
'guqdnsrpur ap a]f,e eraua8 aleod ropiefe8ue .rop-rlrolepul e sap IpIu.rep toprnldeJp e ererlerul aIIJO
:opfe(e8ue allJlJolepq r$ alrrnlda.rp nf, aJeleJof, psugJls uI elsa rrrunrr eurldrcsrq
'?lunur ep rnlnsef,oJd e rre:nSe3sap Iaunq
:
gresa:au eauypro,.Ci.seare,,qrd,;S.npugrn8rse lgrunru ap Fnp4pq piJi.rluor nes g5unur ap Altlalor inlrerluor 'u.ra1
-u1pluau:e1n8;; urp '(8.re1,sues,u1; ;8!1np gqnza; a;b ag1ie3_11qo-'a1eo1Clradsa1,e = !1)unur uugdlts;p epadsar y
'loJluol rS a:erunrpug
ap ales ;oprfnqrrle eeJelrfJaxe uI 'eleqJal nes esrJJS aulpJo ur:d role(e8ue ap alenl ellJnspru tS runra.td 'uJelul Inluau
-elnfiar ul ,gf,unur ap pnplirtpur InlJeJluof, uI'^r]f,alof, Inlf,EJluotr u1 'a.tr1eur.rou ela]38 u1 a1nzg,la.rd 'Plunu ap m1n]
-f,eJluof, BaJaraqtrul v1 rferrcps ap aleruns" rollJlJolepul ealpllTulo] ?zeaunsul ar g:rpunI arfe8qqo o alsa eu11d1rs1q
'p3unru ap orprrnf rnpl;ode.r plnurfuor uI pJlur eref alrplJnf ;oprie8rlqo e 1efe8ue arlg:
ap rc111lolul ea.le1:adsar urp a8rnrap aJEf, eurpJo 'tJunru ep apllos rop;nlrode; IlJgJnfax_a pdruq ul alsrxa PS alnqeJl
eJef aurpJo eare 'guqdnslp ?]Funup o 'aurpJo gllrunue o pJesaf,au alsa gfunlu ap rnpgodeJ llJPlnlaxe epeorrad a4
'rrfe(e8ue dol ep plel:adsar alnqarl
er erurl ezeeset+ a1a1p 16 InleurnJ punud qn8a: 'nrcn1 ap purerSo.ld 'elnurl 'norlq
el Inlueur€uoduror pumud alar un:ard qn8ag 1ea8a1r:p:u1 aleod rS ealelipqrpan
IISIr Iil ;ep '1aru:r; ale af,r]a alalurou pugilz?rluo: 'qn8ar alllrdord gdnp euorire rio6 iINNIJ,ITU T(II-:
'rc1 n8alor ad rS 19: 'aur1 ad ]gle ellaJe Jo e] apl alllzllaq 'lefe8ue InJpleIJ ropunlfre
ezeqel€als ?s ernqeJ] a:r1a agldlrurrd 'eurrty o-r1u1 lednro plsod ap lualaJlpul
.erpa a16a,rpd ar uaar ug gdnurrd ap alras o alulradsar rS a1e1uaura1du1
(uJalxa uuld a4 'ualuJa] uI
luns pf,unru ep Inf,oI uI pugf, lJunle le8p6gr ep uaau e^ IauIJIJ uau18eurl PluzIIuaJ IJ e^
(uJalul uuld a4
Bf,unru re1 .g1u1sa1uof, IJ B^ nu elrlJurar 'a15an Joa ulalsaf,u alafueuro;rad r5 1gr 'lad1qra ualulllef,
.uralxa ueld ad .ura1u1 ueyd ad (auulJ raun uau18eur1$g1gunqu1 aleod grunur eP
15 1gr 1g1e InJoI eI gf,Ila ?unq O
€0I vrvNolsacoud vllJs i 6p1011de3
104 ETICA $I COMUNICARE PROFESIONALA

I. incercuifi litera corespunzitoare rispunsului corect.


l. Opiniile si credinfele sunt componente:
a. afective;
b. cognitive;
c. comportamentale;
d. deficitare.
2. Absenteismul gi implicarea sunt componente:
a. afective;
b. cognitive;
c. comportamentale;
d. deficitare.
3.'Atunci cind se apelerz|la misuri de redresare consistente qi rapide, climatul este:
a. performant;
b. funcfional;
c. deficitar;
d. disfunclional.
4. Caracteristica,,au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe ceilalli, sunt agreabili gi expresivi din
punct de vedere emofional" este specificl tipului de personalitate:
a. sangvinic;
b. coleric;
c. flegmatic;
d. melancolic.
5. Persoanele extrovertite sunt:
a. distante;
b. linigtite;
c. sociabile
d. exigente.
6. Profesionistul:
a.yrea sl fie in contact cu noile descoperiri;
b. manifestl tendinfe de ascensiune sociali;
c. manifesti dorinfa de a fi in asentimentul celorlalli;
d. doregte o pozifie intr-un grup de lucru permanent cu sarcini precise.
7. Omul de echipi:
a.lucreaz|intr-un ritm alert, avAnd un randament mare in muncl;
b. eviti in mod sistematic situafiile de competifie;
c. gisegte solufii de ieEire din situalii dificile;
d. ii place si dezvolte idei gi tehnici noi.

II. Rispundefi prin adevirat sau fals la urmitoarele enunluri:


a. Pentru o relafiilor interumane este necesar sl dovedim incredere.
reugiti a
b. Capacitatea de a recunoa$te aseminlrile este o eroare care apare in rela$ile interumane.
c. Climatul la locul de munci poate fi descris prin componente afective gi performante.
d. Climatul funclional este zona ideali in care trebuie si se giseasci firma.
e. Temperamentul reprezinti ansamblul trisiturilor fiziologice si nervoase care condi$oneaz| capacitatea de lucru.
f. Colericul este calm, loial gi ordonat.
g. Etica profesionali fafi de cumpiritori se referi la asigurarea mentenanlei utilajelor.

III. Elevii se vor grupa in patru echipe: sangvinic, melancolic, coleric gi flegmatic.
a. Pe patru foi de flipchart, fiecare echipi trebuie s[ giseasci gi si noteze punctele (caracteristicile) tari qi punctele slabe
ale fiecirui tip de temperament. Timp de lucru: 15 minute. Fiecare echipi igi alege un raportor gi prezinti rezultatele in plen.
b. PistrAnd aceleasi echipe sau formAnd altele, dali exemplu de cinci domeniiiprofesii, stabilifi calitl1ile necesare
pentru fiecare gi asociali tipul de temperament cel mai potrivit pentru domeniul/profesia respectivi. Fiecare echipi igi
alege un raportor gi prezinti rezultatele in plen.
OI
']f,e Inun BeJBInue nes
L ,
eaJ?rurPoru alsaJeuJn es aJef, uud eaJaJeJ '0I
'erroleSrlqo
glrnPuof, eP glnEau'6
'Ple/^Jezal 'Pl
-llS1uII'e,u1:adso.rlur pueosJad' 8
'Pfunlu
ap 1nleruql gzeafuangul eler ro]3eC'l
'aJerueur 'plar{f,r}e ap eruJou '.aurpn}Dv '9
:.alpp" r$ ..a1e1qrqrsuas"',1euorsed"
i,aunrsed" alalurlnf sap a16aso1o; aJeJ eu?osJad'g
' "' arnlrlsuof nrfrlJas ep JolaleJf,as ea.re8inalq '7
'aprder uf:ua; rS epasogo el gluelslzal elelrleuosJad '€
'aleJoru ;oprdrrur:d e.tlradsrad urp euerun ralrnpuof 1$ rogrop,r Ie f,rlaJoa] Frpnls nr udnro es e.re3 Eiulps 'Z
r,er8 a1e1ra;E luns Ar]f,alof, nes Ienprrupur Fluaruepuer lS gpuorsa;ord ualuilArlf,e eftJ uJ 1nlprurl3 'I
'gf,unlu ap mlnlJeJluoJ BeJalaqf,ug u1 $upeps ap aleunse JoIIJIJoIBpuI eelelrJulol pzearunsul
ar arrppn( la{e8g1qo alaunu glsf,Iue^ ad aulfqo u,r as ((snqar) alur,rnr ap ro{ Inlnro}?rurn ua.relaldruor ulrd 'IA
l
)
l
.. l_.--.-....
l
'pdo:s
) eulruJalep e nrluad alde; :oun eeJelalJas'€I
l
'aleuorsa;o;d giglprllre raun argroads aprfe8
-Iqo IS alar.uJou pzerpnls arer rrlrta e eued'ZI
'pqru1'ar8rlar 'xas 'eseJ ep rrJalrJf
l
gdnp elaueos.rad rgasoap ap atelilepory'II
" '9]u?rqtuY'0I
'e,rrsuedra pueosJed'6
Li,1.i ',areto-lo:d" i.aiirqrue "
igiua8qalul" :€f alurlnf, sap alSasolo_i ar"r pueosrad'8
'solJau aJepal ap lrund urp lualsrzar ulind '/
I 'nr:rpnfa:4'9
v 'lrle rnFpot F luauelg'g
'g1ep eurrd n-4uad 'aJaleqe o lrirp.rgs e arer inln-1efe8ue
c
eareuoduale u1 plsuol arer p:errqdrrsrp aunrlrue5 '7
'a-relrnd Eunq 'elsur3 '€
'InFl?urll E PIxJoc'z
'nJlnl ap ealelr:ede: pzeauorlrpuof aJef,
esuolrJu i5 a:€o1orzr1 Joli]n]gs?Jl Inlqruesuv 'I
'guuosrad o lulueuulJoduror 15 pluau Vzeeruolrerur ar agqels p15ns
-u; ep Flnlqrrrusuu alaunu pluf,Iuaa ad aurfqo e,r as '(snqar) alulnnr ap rof mfnro]grurn earelaydurof, urrd
^
'pprlos eier,n u1 rol plor nr l$
sleJoru erul:adsrad urp aueum relmpuof, 16 rolro1e.t I3 lrleJoal """" n1 gdn:o 3s aJ?f """"' elsa erpg '9
'urluof, apiryd eraJpl erdnse
o glulzardar r5 """"""""""' psur:dnc q ]lullslp poru uJ etse alElrT?lluapuuof ap ezrrcIJ'v
'91e:rlqnda-r
(!"""'!""!"""' urp (y lll (z) 'uW 69 'ye el se-rdxa pour ul glnzg,ra;d rnpte(e8ue E """"""""" o aJSa nlrl^res ap Flarles '€
'PleP €ru
-ud nrluad ("""""""' o 1r6.rg,rgs e eJ€f rnlnlefe8ue """""""""" ul glsuor a-re: p:eutidllsp """"""" alsa €aJeJlsnry 'Z
'guerprlof efelr u1 'r-roaun 'rS 1g: 'aps IlJpllrJaxa pdrurl
ul ]Vle alradsa: al gs arnqaJl """""""" are: ad luauepodruo3 ap """ "' """"giunua a:€o1oluoap elrrnpo3'I
'alf,arof, apieu:oyw nf, eraqll aprieds {u1e1dulo3 11
s0I Y'IVNOISSCOUd VIIIA i 6p1011de3
106 ETICA SI COMUNICARE PROFESIONALA

VII. Pentru a avea o imagine completi a normelor etice/normelor de comportament la locul de munci, com-
pletafi urmitoarea diagrami cauzi-efect (Ishikawa). Pentru rezolvarea sarcinii se vor forma echipe formate din
gase elevi. Echiple vor lucra pe foi de flipchart. La final, fiecare echipi isi va alege un raportor care va prezenta
imaginea completi a normelor etice/normelor de comportament la locul de munci.

ffiL€
ffiL
-

;iiiiffi*dH
@#Lt
ffis d
ffiiHq)l O
ffi.H9 0
ffig€ *
ffi&
ffig-.L
o c
wffi V
^
w E I
.eeam -9
W ffi!
-qgz q
ffi I \*effi
=
*
"wg K
Slilll:,,;,r,,,,,1,,,'',,'1, 11,,,,

i!{illi:ill
:l.tlllllt'll l

O
o
U)

il:tl,i ri ,.'r,

o.
()
t r-1

fi

!
Ai

)l::::'t:.:.::.:
(a1cunil g'1) ' 'polgrgdurn: ap gfe; luaurugodruor ap alerurou/ef,Ila alarurou $uraunug 1
'aJepq?J ?]lnrrJ nl lEJlsazur
rS rqrTeue lrrrds 'a{elrparu a;ds }eur1ful tolaiuunu 1e nu r5
JolaruaJ}xe Ip tuo 'a
'aprder rrfrea.r rS aldruo.rd ilzrfap pllsatreu nu aJEf, 'alrnu5rqo r$ aln:sounr
prlur.,r8ues aluqleuosJad
rrfrpuoc u1 alurnSgsap purlnJ ap apiglrztrl:e n;1uad Jolrf,unru ]ualaf,xe un alsg 'p
'eJeol€AJasuoJ rJglsaJrueur nf gueosJad o e: ]nf,sounf purr; 'lrfr,nour ap
Bf,rlof,uBlaru alBlTlBuosJad'€ l
pfe; luarpar alse 'alnf,souno elrJnJlnl gra;ard'rou rrfenlrs e1 na:8 reu pqeldepy'r
'aurrzun;o;d r$
?le.rnp ap ]uns nu r€p 'nfnlos ap ealrsg8 n.rluad lduro.rd ezeauo{ry'q
rolelol"]sqo E nes rolllpt1nllJlp Eerurrpru ap arfrury u; alrrnuoJa
?f,IJelof, alul{uuosJad'I
azazop rS-gs g;g lep ]ueruoru un e1 aundsrp eJef, ap er3;aua gleo] nr e^zeauofliy 'e
(a4tund g'7) ' ' ' 'g uuuolof, ulp aruolgzundserof, BrelII V uuuolof, urp a4lr ler?f,alJ $ulrosy 'Brolsaf,u
(alu111uuos.rad
eIB IJIISIJaIJBJuJ aleluaza.rd luns 'g uuuolor u1 ru1 ap a1pnd11 aluJarunua luns V Bueolof, uI 'I
roleplsuof, aJlpl ap gleude eaunlfrues alsJ Bleqf,uv 'a
'eJlstou eueosrad a;dsap ealelarf,os aJe o aJef, ad epluaur e{dar.rad a}sa eleuosJad eaur8erul 'p
'alellll]re ep alrueruop aleo] urp gleuorsaJo.rd ale1lutrce ap aleuJoJ aleo] gzeeluauralSar a:r8o1o1uoap elrJnpo3 'l
'te(e8ue un arlpJ ap nrf,rlJes ep Jolr
-$e811qo rr:ruqdapugau B eJerurn e) E)tz;rt nes g:rpunf eueosrad o er]gr ap ]IreJns pnrpn(ard glulzatdat euneq 'q
'apuorsago;d ruo8ale: raJgf arJ
ale aleJoru tS apuotsa;ord aprfe8qqo ap (]ueluegodtuo: ep alaruJou ap EleultuJelep elsa gpuorsayord errlfl 'e
(agtund g') ' ' :rrnfunua aleruol?rurn uI sIeJ nes lprgaepu urrd rfapundsgg '11
'gruqdo erfnlos pugln?r 'aurrzun;ord ut aletualqo td ezeazlleue 'p
hlqruesu€ ap aunrzrl ?unq o a-ru 'r.rnue1d ezeeroqele')
:arurdo ap afuaE-ra,up plsga Erep mryr apapr gruudxa r$g .q
:esl.If,stunlJrf eulq IuIfJes nr lueuuurJed n;:n1 ap dn.r8 un-Jlur atltzod o a16a.rop 'e
:Inuulrluqal'g
'ale&Jezil'p
!arrlrerd 'r
!alsrurqdo'g
la,usuedxa'e
:luns alluaaorlul alaueosJad '7
'f,rlofueleIu'P
i:rleur8ag':
:fuelof 'q
l:rur.LBues'e
:elel[BuosJad ap ppdp argr.rads 1rms.puo1u1er" l.aplprpru(('.p$ru4s1p" lFou" lp18raua" l.umluaau(( ap]u.r nf, '€
'leuorf:un;srp 'p
:relrf,rJap 'f,
lleuorfruryq
:1ueru;oyrad'e
:rnlnluurlf, grgpads alsa ((areollunfpur u11dap ad alsa nu gurrlJ u1p ulfeq;5" uc1ls1ra1rulr"J'Z
'ar€]rlueP'p
:epluaueuodruolr
ta,r,r1ru8o:'q
:a^r]laJe'E
:aluauodruof, luns allJarual r5 aprnlgsgr; '1
la1tund g'Z) ' ' 'lf,eror plnsundsg.r aruolgzundserof, urall dlnrrarul '1
Y'IVNOISSCOUd VSIJS I 6 p1olrde3
LOT
l. Abric, 1.C.,2002, Psihologia comunicarii. Teorii ;i metode,Iaqi, Editura Polirom, pp. 13-32.
2. Alistar, Victor; Popescu-Sliniceanu, Ion, Protocol, corespondenld, secretariat tn administralia publicd, Bucureqti,
Editura Lumina Lex, 2001, p. 208.
3. Bonciu, Citilina, Instrumente manageriale psihosociologice, Editura ALL, BECK, 2000.
4. Cappon, Rene |., An Associated Press Guide to News Writing Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1991.
5. Cristea, D., Structurile psiho-sociale ale grupului ;i eficienla acfiunii, Ed. Academici, Bucure;ti , 1984.
6. Dinu, Mihai, Comunicarea - repere fundamentale, Editura Orizonturi, Bucuregti, 2008.
7. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicdrii interpersonale, Editura ALL, Bucuregti, 2008.
8. Dorin, Viorica, Comunicare profesionald, Caiet de lucru, clasa a X-a, Editura CD PRESS, 2013.
9. Doron, R.; Parot F., Dicfionar de psihologie, Ed. Humanitas, BucureEti, 2006.
10. Drigan, Ioan, Comunicarea, paradigme ;i teorii,Edltura RAO, Bucuregti, 2008.
11. Fiske, I,, lntroducere in ;tiinfele comunicdrii, Editura Polirom, Iagi. 2003.
12. Haineg, Ion, Introducere in teoria comunicdrii, Editura Funda{iei,,RomAnia de MAine'l BucureEti, 1998.
13. foi(a, Elena, Management educa[ional; profesorul-manager: roluri ;i metodologie, Collegium, Polirom, Iaqi, 2000.
14. McQuail, Denis, Comunicarea, Editura Institutul European, Iagi, 2006.
15. Newson, Doug; Carrell, Boss, Redactareq mqterialelor de rela[ii publice, Edltura Polirom 2004.
16. Noomen, G.W., $tiinla comunicdrii, Editura Humanitas, Bucuregti, 1998.
1 7. PAnigoari, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientd, Polirom, Iagi, 2008.
18 Pease, A, Limbajul trupului, Ed Polimark, Bucuregti, 1993.
19. Petca, Ioan, Comunicarea in conducere - materiale documentare, Bucuregti, 1992.
20. Prodan, Adriana, Managementul de succes. Motivalie ;i comportament, Collegium, Polirom, Iaqi, 1999.
21. Prutianu, $tefan, Antrenamentul abilitdyilor de comunicare, Editura Polirom,2004.
22. Ridulescu, Corina, Comunicare ;i relalii publice,Edltura Universiti{ii din Bucuregti,z}}5.
23. Schaub, H.; Zenke, K. G., Diclionar de pedagogie, Ed. Polirom, Iagi, 2001.
24. Staton, Nichi, Comunicarea, Editura $tiinlifici qi Tehnici, Bucuregti, 1995.
25. $oitu, Laurenfiu, Pedagogia comunicdrii, Ed. Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 1997.
26. Udroiu, Neagu, Eu comunic, tu comunici, eI comunicd, Ed. Politice, Bucuregti, 1983.
27.http:llwww.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capl
27.http:l lvwvw.biblioteca-digitala.ase.ro/bibliotecalcarteZ.asp?id=398&idb=21

Rezolvdrile jocurilor de cuvinte


.

Capitolul 1 (
Capitolul 6
.'
pagina l4 -1. feedback; 2. codificare; 3. mesaj 4. pertubalii; 5. canal; judecatl; 5. selectivd;
pagina 7 2 - 1. empatie; 2. compromis; 3. activ 4. I,
6. destina{ie 7. context; 8. sursa; 9. receptor; 10. decodificare; comunicare. 6. conffict;7. evitarea;8. stereotipii;9. medierea 10. limbaj; ascultarea. I
Capitolul 2 {
I,
pagina 27 -1. estetici; 2. semne; 3. selectivl; 4. explicit; 5. corect; Capitolul 7
6. completare; 7. discurs; 8. bidireclionald; 9. sedinta 10. curente; pagina 8l {
- raportiri;3. excel;4. fantastical;5. euload;6. list6;
1. reviste;2.
{
11. interviul; 12. liberi; interca{iune. 7. categorii; 8. clear; 9. relevante; 10. pliante; validitate.

I Capitolul 3
Capitolul 8
i,pagina j6 -1. ziar; 2. informare; 3. impact; 4. minitelul; 5. televizorul; :
{ 6. telefonul 7. telex; 8. telneu internet,
pagina 93 - 1. act;2. scrisoare;3. monitoriza;4. inregistra; 5. secretd;
6. duplicat;7. poqta; 8. originalul; 9. forward; 10. efax; 11. informare; i
I
I Capitolul 4 12. legalizatt1' 1 3. extras; corespondenfa. )
i pagina 48 - 1. gramatica; 2. alneaL;3. frazq'4. introducerea; 5. concis; )
{ 6. documentarea; 7. eufonia; 8. definit; 9. neutru; claritate. Capitolul 9 I
' pagino 48-1. reclama{ie;2.amical6;3. constatare;4.justificativ;5. intemd pagina 105 -l.Iemperament;2. deficitar; 3. moralitate;4. mustrare; 5. scop;
6. raport; minuta. 6. daun6;7. melancolic; 8. coleric;9. exhovedit5; 10. climat; 11. discriminare;
r..

12. deontologie; 13. anchetd; personalitate. !


i capitolul 5
pagina 105 - 1. disfunclional; 2. etica;3. sangvinicd; 4. infracliune; 5. flegma1
) pagina 59 - 1. biologic;2. personald; 3. consultativd; 4. mierea; 5. neutre; ,
) 6. publicd 7. calde; gestica. llir
6. comportament; 7. evaluarea; 8. introvertiti; 9. normi; 10. contestatie; disciplina. )
Editura CD PRESS vi recomanda
CEA MAI BUNA OFERTA DE MANUALE 5I AUXILIARE
PENTRU INVATAMANTUL LICEAL, FILIERA TEHNoLoGIcA, PRoFIL sERVIcII

clasa a lX-a

clasa a X-a

_n
CX..eseazi www.cdpress.ro ;i rdsfoiegte
CATALOGUL CD PRESS PENTRU CLASELE IX.XII
cu noua oferti completd de manuale;iauxiliare pentru liceu -
fi lierele tehnologicd, teoreticd gi vocalionali.

|SBN 978-606-528-429-6
BIU$TI r GIBII $G01A[[ o ]tlAlluilt lllGlTAlI o ll0TARl$G0nnI
Prima alegere in domeniul produselor 5i al proiectelor
educalionale rom6negti de calitate pentru gcoal; gi familie

Risfoie;te gi comandi on-line pe www.cdpress.ro


ililililJ|jililil[]Iilfi
e-mai l: ma n ua le@cd press.ro; E : 02 1 .337 .37 .37