Sunteți pe pagina 1din 48

1

00:00:00,000 --> 00:00:06,041

Traducător: Delia Bogdan

Corector: Lorena Ciutacu

00:00:06,041 --> 00:00:08,794

Mă bucur atât de mult că sunt aici!

00:00:09,147 --> 00:00:12,431

Mă bucur mult să vă întâlnesc!

00:00:12,631 --> 00:00:16,002

Motivul pentru care mă bucur atât

00:00:16,464 --> 00:00:19,523

e că nu ar fi trebuit

să fiu în viaţă acum.

00:00:19,954 --> 00:00:23,706

Ar fi trebuit să mor pe 2 februarie 2006.

7
00:00:23,999 --> 00:00:28,431

Ar fi trebuit să fie ultima mea zi

în această lume fizică,

00:00:28,431 --> 00:00:33,348

pentru că atunci doctorii

au spus soţului meu şi familiei

00:00:33,871 --> 00:00:36,430

că mai am doar câteva ore de trăit.

10

00:00:36,722 --> 00:00:40,091

Aveam limfom în stadiul N,

11

00:00:40,136 --> 00:00:42,565

adică o formă de cancer

al nodulilor limfatici.

12

00:00:42,919 --> 00:00:47,458

Mă luptasem deja patru ani cu cancerul.

13
00:00:48,920 --> 00:00:53,581

Patru ani această boală mă devorase.

14

00:00:53,934 --> 00:00:57,200

Se răspândise prin sistemul limfatic.

15

00:00:57,200 --> 00:00:59,279

Începuse cu o umflătură la gât

16

00:00:59,279 --> 00:01:02,738

apoi s-a răspândit în sistemul limfatic

17

00:01:02,738 --> 00:01:06,325

şi la acel moment, după 4 ani,

18

00:01:06,695 --> 00:01:09,939

aveam tumori, unele cât o lămâie,

19

00:01:09,939 --> 00:01:13,775

care se întindeau de la baza craniului


20

00:01:13,775 --> 00:01:16,903

în jurul gâtului, în jos spre torace,

21

00:01:16,903 --> 00:01:20,722

sub braţe şi până pe abdomen.

22

00:01:21,644 --> 00:01:26,755

Deja, chiar înainte să intru în comă,

23

00:01:27,247 --> 00:01:29,945

plămânii îmi erau plini de fluid

24

00:01:30,114 --> 00:01:32,588

şi de câte ori mă culcam

25

00:01:32,696 --> 00:01:35,368

mă înecam cu propriul meu fluid.

26

00:01:35,629 --> 00:01:38,823

Muşchii se deterioraseră complet


27

00:01:38,823 --> 00:01:42,556

încât cântăream 38 kg.

28

00:01:42,849 --> 00:01:47,588

Arătam ca un schelet cu piele.

29

00:01:48,049 --> 00:01:52,127

Aveam leziuni largi pe piele

30

00:01:52,388 --> 00:01:55,252

pe unde toxinele se scurgeau din corp.

31

00:01:55,560 --> 00:01:58,534

Nu eram capabilă să diger nimic.

32

00:01:58,842 --> 00:02:01,101

Aveam o stare subfebrilă continuă,

33

00:02:01,301 --> 00:02:05,350


nu puteam să merg,

pentru că muşchii erau deterioraţi

34

00:02:05,350 --> 00:02:08,364

aşa că stăteam culcată constant

35

00:02:08,378 --> 00:02:10,715

şi eram plimbată într-un scaun cu rotile.

36

00:02:10,854 --> 00:02:14,126

Eram permanent legată la un tub de oxigen.

37

00:02:14,126 --> 00:02:17,546

Nu puteam respira fără el.

38

00:02:17,792 --> 00:02:23,385

În acea dimineaţă, pe 2 Februarie 2006,

39

00:02:23,385 --> 00:02:25,924

am intrat în comă.
40

00:02:25,974 --> 00:02:28,842

Doctorii spuseseră

că erau ultimele mele ore

41

00:02:28,842 --> 00:02:31,896

pentru că organele mele cedaseră,

42

00:02:31,896 --> 00:02:33,897

nu mai funcţionau,

43

00:02:33,897 --> 00:02:35,765

aşa că familia a fost anunţată

44

00:02:35,765 --> 00:02:38,765

ca dacă cineva dorea

să mă mai vadă înainte să mor,

45

00:02:38,765 --> 00:02:41,434

acuma era momentul s-o facă.

46
00:02:41,694 --> 00:02:44,241

Fără ca nimeni din jur să-şi dea seama

47

00:02:44,241 --> 00:02:47,329

deşi părea că sunt în comă,

48

00:02:47,329 --> 00:02:49,080

iar ochii îmi erau închişi,

49

00:02:49,080 --> 00:02:53,905

eu ştiam tot ce se petrecea

50

00:02:54,167 --> 00:02:55,789

peste tot în jurul meu.

51

00:02:55,789 --> 00:02:57,663

Eram conştientă de soţul meu

52

00:02:57,786 --> 00:03:01,944

care, deşi trist, era lângă mine,

ţinându-mă de mână.
53

00:03:01,944 --> 00:03:04,865

Eram conştientă de tot ce făceau doctorii:

54

00:03:04,865 --> 00:03:10,091

introduceau tuburi în mine

ca să elimine fluidul din plămâni

55

00:03:10,091 --> 00:03:12,153

ca să respir mai uşor.

56

00:03:12,183 --> 00:03:16,098

Eram conştientă de tot ce se întâmpla.

57

00:03:16,621 --> 00:03:21,637

Era ca şi cum

aş fi putut vedea 360 de grade.

58

00:03:22,098 --> 00:03:26,243

Puteam să văd tot ce se întâmpla

în jurul corpului meu.


59

00:03:27,796 --> 00:03:31,758

Dar nu doar în camera unde îmi era corpul,

60

00:03:32,066 --> 00:03:34,358

ci şi dincolo de ea.

61

00:03:34,741 --> 00:03:39,614

Era ca şi cum m-aş fi expandat.

62

00:03:39,983 --> 00:03:42,266

Eram conştientă de corpul meu fizic,

63

00:03:42,266 --> 00:03:46,786

îl puteam vedea întins pe patul de spital,

64

00:03:47,294 --> 00:03:49,890

dar nu eram ataşată de acel corp.

65

00:03:50,673 --> 00:03:53,892


Simţeam de parcă puteam fi oriunde

66

00:03:54,072 --> 00:03:55,981

în acelaşi timp.

67

00:03:57,016 --> 00:04:00,619

Era ca şi cum oriunde mă gândeam,

acolo mă aflam.

68

00:04:00,788 --> 00:04:05,123

Eram conştientă de fratele meu,

care era în India.

69

00:04:05,276 --> 00:04:06,969

Corpul meu era în Hong Kong.

70

00:04:06,969 --> 00:04:08,996

Asta mi se întâmpla în Hong Kong.

71

00:04:09,274 --> 00:04:11,971

Fratele meu era în India,


72

00:04:11,971 --> 00:04:14,971

grăbindu-se să prindă avionul

ca să mă vadă.

73

00:04:14,971 --> 00:04:18,493

Dorea să mă mai vadă

înainte să-mi dau sufletul.

74

00:04:18,692 --> 00:04:21,505

Şi eram conştientă de asta.

75

00:04:21,505 --> 00:04:24,886

De parcă eram cu el. L-am văzut în avion.

76

00:04:24,886 --> 00:04:27,755

Apoi am devenit conştientă

77

00:04:27,755 --> 00:04:30,755

de prezenţa tatălui

şi a celui mai bun prieten,


78

00:04:30,755 --> 00:04:34,560

pe care-i pierdusem, care decedaseră.

79

00:04:34,560 --> 00:04:39,305

Dar am devenit conştientă de prezenţa lor

ca şi cum m-ar fi îndrumat

80

00:04:39,305 --> 00:04:41,732

comunicând cu mine.

81

00:04:42,885 --> 00:04:47,153

În acest stadiu expansiv simţeam ca şi cum

82

00:04:47,153 --> 00:04:53,184

eram într-un tărâm clar,

în care înţelegeam tot.

83

00:04:53,860 --> 00:04:56,954

Am înţeles de ce aveam cancer.


84

00:04:57,200 --> 00:05:02,383

Am înţeles că eram mult mai mare,

85

00:05:02,383 --> 00:05:06,363

de fapt noi toţi suntem mult mai mari

şi mai puternici decât ne dăm seama

86

00:05:06,363 --> 00:05:08,683

cât suntem în corpurile fizice.

87

00:05:08,683 --> 00:05:13,217

Simţeam și că eram conectată cu toţi,

88

00:05:13,740 --> 00:05:16,557

cu toţi doctorii care mă tratau,

cu asistentele,

89

00:05:16,557 --> 00:05:19,444

cu soţul, mama, fratele,

90
00:05:19,521 --> 00:05:24,403

şi cu toată lumea, ca şi cum

toţi împărţim aceeaşi conştiinţă.

91

00:05:24,833 --> 00:05:28,753

Simţeam că pot simţi ce simţeau ei

92

00:05:29,046 --> 00:05:31,324

tristeţea lor,

93

00:05:31,570 --> 00:05:34,968

resemnarea doctorilor.

94

00:05:35,875 --> 00:05:41,826

Dar în acelaşi timp,

nu eram absorbită de dramă,

95

00:05:41,826 --> 00:05:44,494

dar înţelegeam ce simţeau ei.

96

00:05:44,494 --> 00:05:47,647


E ca şi cum toţi avem aceeaşi conştiinţă

97

00:05:47,647 --> 00:05:50,971

pe care chiar dacă n-o exprimăm

în corpurile noastre,

98

00:05:50,971 --> 00:05:56,834

tu şi eu şi noi toţi,

suntem expresia aceleiaşi conştiinţe.

99

00:05:57,333 --> 00:05:59,620

Aşa simţeam.

100

00:05:59,972 --> 00:06:06,232

Simţeam ca şi cum tatăl meu încerca

să-mi spună că nu-mi venise timpul,

101

00:06:06,586 --> 00:06:09,833

că trebuia să mă reîntorc în corp.

102

00:06:10,387 --> 00:06:15,807


N-am vrut la început,

pentru că mi se părea că am de ales,

103

00:06:15,807 --> 00:06:17,635

dacă să revin sau nu.

104

00:06:17,635 --> 00:06:20,519

Nu doream deloc

să mă reîntorc în trupul meu

105

00:06:20,519 --> 00:06:24,086

pentru că nu vedeam nici un motiv bun

106

00:06:24,086 --> 00:06:27,381

să mă întorc în acel trup bolnav,

pe moarte.

107

00:06:27,491 --> 00:06:32,219

Eram o povară pentru familie,

sufeream, nu exista nici un motiv.

108
00:06:32,403 --> 00:06:35,016

Aşa că nu doream să mă întorc.

109

00:06:35,247 --> 00:06:40,477

Dar în clipa următoare,

ca şi cum înţelesesem pe deplin

110

00:06:40,697 --> 00:06:43,564

că acum, ştiind ce aflasem,

111

00:06:43,564 --> 00:06:46,567

şi pentru că înţelesesem

ce cauzase cancerul,

112

00:06:46,867 --> 00:06:50,448

ştiam că dacă aleg să mă reîntorc în corp,

113

00:06:50,448 --> 00:06:53,404

aveam să mă vindec foarte foarte repede.

114

00:06:54,605 --> 00:06:58,266


În acel moment

115

00:06:58,266 --> 00:07:02,445

am decis să mă reîntorc

şi am auzit

116

00:07:02,445 --> 00:07:04,852

ca şi cum tata şi cel mai bun prieten

îmi spuneau:

117

00:07:05,021 --> 00:07:08,174

„Acum că ştii adevărul

despre cine eşti cu adevărat,

118

00:07:08,174 --> 00:07:11,500

întoarce-te şi trăieşte-ţi viaţa

fără teamă."

119

00:07:11,885 --> 00:07:17,285

În acele momente m-am trezit din comă.

120
00:07:18,556 --> 00:07:21,234

Iar familia mea era

atât de fericită că mă vedea.

121

00:07:21,234 --> 00:07:23,811

Iar doctorii nu-şi puteau explica.

122

00:07:23,811 --> 00:07:26,352

Doctorii erau acolo, surprinşi,

123

00:07:26,357 --> 00:07:28,964

dar foarte precauţi,

124

00:07:28,964 --> 00:07:31,028

pentru că nu se putea ştii...

125

00:07:31,028 --> 00:07:34,098

Eram foarte slăbită şi nimeni

nu ar fi putut aprecia

126

00:07:34,098 --> 00:07:35,860


dacă voi rămâne conştientă,

127

00:07:35,860 --> 00:07:38,831

dacă mă voi însănătoşi

sau dacă voi cădea înapoi în comă.

128

00:07:38,831 --> 00:07:42,781

Dar eu ştiam că urma să fiu bine

şi spuneam întregii familii:

129

00:07:42,781 --> 00:07:47,605

„Știu că o să mă fac bine.

Încă nu mi-a venit timpul."

130

00:07:48,281 --> 00:07:54,565

În cinci zile tumorile din organism

s-au micşorat cu 70%.

131

00:07:55,241 --> 00:07:59,654

După cinci săptămâni

am fost externată din spital.


132

00:07:59,654 --> 00:08:02,116

Nu mai aveam cancer deloc.

133

00:08:04,201 --> 00:08:09,869

De atunci mi-am reînceput viaţa

134

00:08:09,869 --> 00:08:14,645

şi, după cum credeți,

o percep complet diferit.

135

00:08:15,551 --> 00:08:17,722

Înţeleg altfel lumea.

136

00:08:17,722 --> 00:08:21,910

Acea experienţă mi-a schimbat părerea

despre corpul fizic,

137

00:08:21,910 --> 00:08:26,000

despre corpul meu, despre boală

şi modul în care percepeam lumea.


138

00:08:26,000 --> 00:08:30,377

Mi-a fost greu să mă reintegrez în viaţă

139

00:08:30,377 --> 00:08:32,641

după acea experienţă.

140

00:08:34,234 --> 00:08:39,676

Cel mai bun mod în care pot explica

ce simt e prin metafore.

141

00:08:40,490 --> 00:08:45,914

Una preferată e cea a unui depozit.

142

00:08:46,206 --> 00:08:48,770

Vă rog să vă imaginaţi

143

00:08:48,985 --> 00:08:56,069

că ne aflăm într-un depozit unde e beznă.

144

00:08:56,069 --> 00:09:00,867


Imaginaţi-vă că e întuneric beznă

145

00:09:01,143 --> 00:09:04,784

şi că nu vedeţi absolut nimic,

așa întuneric e.

146

00:09:04,784 --> 00:09:07,666

Nu vedeţi nimic nici în faţă, nici în jur.

147

00:09:07,856 --> 00:09:13,582

Dar imaginaţi-vă că în mână

aveţi o lanternă mică.

148

00:09:14,283 --> 00:09:16,864

O aprindeţi

149

00:09:17,064 --> 00:09:22,088

şi cu ea vedeţi pe unde sunteţi.

150

00:09:22,365 --> 00:09:29,381

Vă orientaţi doar cu puțina lumină


dată de acea lanternă micuţă.

151

00:09:29,627 --> 00:09:33,543

Tot ce vedeţi în depozit

152

00:09:33,543 --> 00:09:37,551

e doar cât permite lanterna.

153

00:09:38,190 --> 00:09:42,951

Dacă luminaţi într-acolo,

vedeţi doar ce-i acolo.

154

00:09:42,951 --> 00:09:45,244

Tot restul e în întuneric.

155

00:09:45,244 --> 00:09:49,918

Luminaţi dincolo

şi vedeţi doar acel punct.

156

00:09:49,918 --> 00:09:54,364

Tot restul e în întuneric,


în afară de ce e în raza lanternei.

157

00:09:55,605 --> 00:09:59,446

Imaginaţi-vă că într-o zi

se aprind reflectoare imense

158

00:09:59,446 --> 00:10:02,596

şi luminează tot depozitul

159

00:10:02,596 --> 00:10:06,180

şi vă daţi seama că e imens.

160

00:10:06,595 --> 00:10:10,443

E mai mare decât

v-aţi fi imaginat vreodată.

161

00:10:10,689 --> 00:10:14,600

Şi e plin de rafturi

162

00:10:14,600 --> 00:10:17,403

toate cu lucruri diferite.


163

00:10:17,403 --> 00:10:22,281

Tot ce vă puteţi imagina,

chiar şi ce nu vă puteţi imagina,

164

00:10:22,281 --> 00:10:26,485

tot există pe aceste rafturi,

unul lângă altul.

165

00:10:26,761 --> 00:10:30,714

Unele lucruri sunt frumoase,

altele mai puţin frumoase,

166

00:10:31,052 --> 00:10:32,834

unele mari, altele mici,

167

00:10:32,834 --> 00:10:36,575

unele au culori pe care nu le-aţi mai văzut,

168

00:10:36,791 --> 00:10:39,672

culori care nu v-aţi imaginat că există,


169

00:10:39,672 --> 00:10:43,093

iar altele sunt ciudate şi hilare,

170

00:10:43,093 --> 00:10:45,641

toate există alăturate,

171

00:10:45,841 --> 00:10:49,379

iar pe unele le-aţi mai văzut cu lanterna,

172

00:10:49,518 --> 00:10:55,126

dar pe altele nu, pentru că lanterna

nu le-a luminat niciodată.

173

00:10:55,742 --> 00:10:58,926

Acum imaginaţi-vă că se sting iar luminile

174

00:10:59,172 --> 00:11:02,651

şi sunteţi doar cu lanterna.

175
00:11:02,989 --> 00:11:08,163

Deşi toţi vedeţi ce puteţi cu lanterna,

176

00:11:08,163 --> 00:11:10,120

doar cu ajutorul razei ei,

177

00:11:10,410 --> 00:11:18,206

măcar acum ştiţi

că atât de multe există simultan

178

00:11:18,206 --> 00:11:21,706

şi alături de lucrurile

pe care nu le puteţi vedea.

179

00:11:21,706 --> 00:11:26,955

Acum ştiţi că, doar pentru că nu le puteţi

vedea, experimenta,

180

00:11:26,955 --> 00:11:29,184

nu înseamnă că ele nu există.

181
00:11:30,044 --> 00:11:33,644

Acuma ştiţi,

pentru că aţi trăit acea experienţă.

182

00:11:33,644 --> 00:11:34,964

Aşa mă simt eu.

183

00:11:34,964 --> 00:11:39,557

Există mult mai mult

decât credem că există,

184

00:11:39,557 --> 00:11:43,619

mult mai mult decât ştim deja.

185

00:11:44,019 --> 00:11:47,310

Doar că sunt dincolo de lumina lanternei.

186

00:11:47,895 --> 00:11:51,370

Şi ca să înţelegeţi mai bine

187

00:11:51,370 --> 00:11:55,121


voi încerca un joc, un experiment cu voi.

188

00:11:55,198 --> 00:11:57,754

Vreau să priviţi în jur

189

00:11:57,754 --> 00:12:01,547

şi să găsiţi tot ce are nuanţe de roşu,

190

00:12:01,547 --> 00:12:04,944

de la roz la vişiniu.

191

00:12:04,944 --> 00:12:09,965

Priviţi în jur şi reţineţi

cât mai multe cu putinţă.

192

00:12:09,965 --> 00:12:12,586

Reţineţi-le, pentru că o să vă rog

să vi le amintiţi.

193

00:12:12,586 --> 00:12:15,899

Bun. Închideţi ochii,


cu faţa spre înainte.

194

00:12:15,976 --> 00:12:19,475

Câte lucruri de culoare albastră

vă puteţi aminti?

195

00:12:19,475 --> 00:12:20,575

(Râsete)

196

00:12:20,575 --> 00:12:23,339

Mai niciunul. Gândiţi-vă. Niciunul.

197

00:12:23,663 --> 00:12:27,458

Deschideţi ochii şi priviţi în jur.

Vedeţi câte lucruri albastre

198

00:12:27,504 --> 00:12:32,239

sunt în jur, alături de cele roşii,

dar pe care nici nu le-aţi observat?

199

00:12:32,239 --> 00:12:35,899


De ce? Pentru că nu le-am perceput.

200

00:12:35,899 --> 00:12:39,087

Raza de lumină - ce e ea?

201

00:12:39,087 --> 00:12:41,808

Aceea e atenţia voastră.

202

00:12:41,885 --> 00:12:44,151

Raza e atenţia.

203

00:12:44,213 --> 00:12:50,031

Când îţi îndrepţi atenţia către ceva,

acel ceva devine realitatea ta,

204

00:12:50,138 --> 00:12:52,804

devine experienţa ta.

205

00:12:52,958 --> 00:12:55,808

Poate că există şi altceva

chiar sub nasul tău,


206

00:12:55,808 --> 00:13:00,857

dar dacă lanterna nu-l luminează,

nici n-o să observi.

207

00:13:00,857 --> 00:13:02,943

Habar n-ai că-i acolo.

208

00:13:02,943 --> 00:13:06,476

Gândiţi-vă la câte

miliarde de dolari cheltuim

209

00:13:06,476 --> 00:13:09,146

pentru atenţia asupra cancerului.

210

00:13:09,146 --> 00:13:12,156

Gândiţi-vă la campaniile despre cancer.

211

00:13:12,156 --> 00:13:15,397

Imaginaţi-vă cum ar fi
dacă am investi tot atâţia bani

212

00:13:15,397 --> 00:13:18,207

öi

energie în campaniile pentru sănătate,

213

00:13:18,207 --> 00:13:20,816

ce lume diferită am avea.

214

00:13:20,816 --> 00:13:23,783

Imaginaţi-vă că am pune

tot efortul pentru pace,

215

00:13:23,783 --> 00:13:26,053

în loc să purtăm războaie,

216

00:13:26,053 --> 00:13:29,512

am avea o lume complet diferită

dacă ne-am schimba percepţia.


217

00:13:30,281 --> 00:13:36,893

La un nivel mai personal,

vă voi împărtăşi cele cinci lecţii mari

218

00:13:36,893 --> 00:13:40,377

pe care le-am învăţat

din această experienţă.

219

00:13:40,823 --> 00:13:44,528

Prima, cea mai importantă,

cel mai important lucru

220

00:13:44,528 --> 00:13:49,647

spre care trebuie trebuie

să ne îndreptăm atenţia, e iubirea.

221

00:13:49,647 --> 00:13:51,616

E cel mai important.

222
00:13:51,616 --> 00:13:56,986

E uşor de spus să iubeşti alţi oameni.

223

00:13:57,293 --> 00:14:01,279

Dar eu am aflat că unul din motivele

pentru care am avut cancer

224

00:14:01,279 --> 00:14:06,480

e pentru că nu m-am iubit pe mine.

Asta are o importanţă imensă.

225

00:14:06,480 --> 00:14:09,794

Când ne iubim pe noi,

ne apreciem.

226

00:14:09,902 --> 00:14:13,823

Când ne apreciem, îi învăţăm pe ceilalţi

cum să se poarte cu noi.

227

00:14:13,823 --> 00:14:18,655

Când te iubeşti pe tine nu simţi nevoia

să controlezi sau să te iei de alţii


228

00:14:18,655 --> 00:14:22,398

şi nici nu permiţi altora să te controleze

sau să se ia de tine.

229

00:14:22,398 --> 00:14:27,069

Să te iubeşti e la fel de important

pe cât e să iubeşti pe ceilalţi.

230

00:14:27,069 --> 00:14:31,955

Cu cât te iubeşti mai mult, cu atât

poţi dărui iubire mai multor oameni.

231

00:14:32,555 --> 00:14:35,635

A doua mare lecţie e

232

00:14:35,635 --> 00:14:38,078

să-mi trăiesc viaţa fără teamă.

233

00:14:38,078 --> 00:14:41,290

Mulţi suntem crescuţi în frică.


234

00:14:41,290 --> 00:14:46,605

Suntem învăţaţi să ne temem de orice.

Îmi era frică de orice, de cancer,

235

00:14:46,605 --> 00:14:48,630

de a mânca alimente nepotrivite,

236

00:14:48,630 --> 00:14:51,088

de a răni oameni.

237

00:14:51,088 --> 00:14:54,435

Îmi era frică de aproape orice, de eşec...

238

00:14:54,435 --> 00:14:57,556

şi majoritatea suntem educaţi aşa,

să ne temem de orice.

239

00:14:57,556 --> 00:15:01,894

Oamenii cred că frica te păzeşte.

Dar asta nu e adevărat.


240

00:15:01,894 --> 00:15:04,928

Iubirea te păzeşte.

241

00:15:04,928 --> 00:15:09,320

Când te iubeşti şi îi iubeşti pe alţii

242

00:15:09,320 --> 00:15:13,193

te asiguri că te fereşti de rău

şi că-i fereşti de rău şi pe ceilalţi.

243

00:15:13,363 --> 00:15:17,361

Iubirea te păzeşte mai bine decât frica.

244

00:15:17,622 --> 00:15:23,081

Al treilea lucru, foarte important,

e umorul şi râsul şi fericirea.

245

00:15:23,421 --> 00:15:27,494

Ne naştem ştiind asta.


246

00:15:27,494 --> 00:15:31,338

Ştim că e important să râdem

pentru că asta fac copiii mereu.

247

00:15:31,338 --> 00:15:34,370

Ne naştem cu iubire şi fără temeri,

248

00:15:34,370 --> 00:15:37,430

dar ni se condiţionează

pe măsură ce creştem.

249

00:15:37,430 --> 00:15:42,516

Râsul şi veselia sunt importante,

dar şi să afli ce te bucură în viaţă

250

00:15:42,516 --> 00:15:47,397

e mai important decât orice

altă activitate spirituală.

251

00:15:47,397 --> 00:15:52,681

Dacă am râde mai mult, dacă politicienii


ar învăţa să râdă mai mult,

252

00:15:52,681 --> 00:15:55,348

am avea o lume complet diferită.

253

00:15:55,348 --> 00:15:59,849

Şi dacă am râde mai mult,

am avea mai puţini bolnavi,

254

00:15:59,849 --> 00:16:03,834

mai puţine spitale

şi mai puţine închisori.

255

00:16:04,541 --> 00:16:08,098

În al patrulea rând,

am învăţat că viaţa e un dar.

256

00:16:08,251 --> 00:16:09,621

Chiar aşa e.

257

00:16:09,928 --> 00:16:12,635


Mulţi trecem prin viaţă

de parcă ar fi o corvoadă,

258

00:16:12,635 --> 00:16:14,692

dar n-ar trebui să fie aşa

259

00:16:14,692 --> 00:16:20,278

şi e păcat că abia

când pierdem ceva valoros,

260

00:16:20,278 -->

00:16:22,933

ne dăm seama

de adevărata valoare a acelui lucru.

261

00:16:22,933 -->

00:16:27,481

A trebuit să-mi pierd viaţa

ca să-mi dau seama de valoarea ei.

262

00:16:27,481 -->

00:16:30,483
Şi nu vreau ca alţii

să facă aceeaşi greşală.

263

00:16:30,483 --> 00:16:33,862

De aceea sunt aici cu acest mesaj.

264

00:16:33,862 -->

00:16:36,816

Pentru că nu vreau ca oamenii

265

00:16:36,816 --> 00:16:39,816

să realizeze prea târziu

ce valoare are viaţa lor.

266

00:

16:39,816 --> 00:16:41,916

Şi viaţa voastră e un dar.

267

00:16:42,024 --> 00:16:45,104

Chiar şi greutăţile

de care daţi sunt un dar.


268

00:16:45,366 -->

00:16:50,780

Când aveam cancer,

a fost cea mai grea încercare a mea,

269

00:16:50,965 --> 00:16:52,422

dar azi, când privesc în urmă,

270

00:16:52,422 --> 00:16:55,123

cred că e cel mai mare dar

pe care l-aş fi putut primi.

271

00:16:55,123 --> 00:16:59,649

Oamenii cred că cancerul, chiar şi eu

credeam că cancerul mă ucidea.

272

00:16:59,649 --> 00:17:03,932

De fapt eu mă omoram singură,

înainte să am cancer.

273

00:17:03,932 --> 00:17:06,552


Cancerul mi-a salvat viaţa.

274

00:17:06,737 --> 00:17:09,841

Toate încercările sunt daruri.

275

00:17:10,056 --> 00:17:15,529

La final mereu veţi vedea

că greutăţile sunt un dar.

276

00:17:15,913 --> 00:17:20,425

Dacă încă vă zbateţi

şi încă nu vi se par un dar,

277

00:17:20,425 --> 00:17:23,355

n-aţi ajuns până la capăt.

278

00:17:23,785 --> 00:17:28,500

Al cincilea lucru important,

279

00:17:28,500 --> 00:17:33,448

cel mai important lucru


pentru tine e să fii tu însuți.

280

00:17:33,617 --> 00:17:35,819

Fii tu cât de mult poţi fi tu.

281

00:17:35,989 --> 00:17:38,873

Luminează cât de tare poţi.

282

00:17:39,057 --> 00:17:40,798

Bucură-te de unicitatea ta.

283

00:17:40,798 --> 00:17:44,708

Dă-ţi seama cine eşti,

cunoaşte-te pe tine,

284

00:17:44,800 --> 00:17:49,692

iubeşte-te necondiţionat

şi doar fii tu însuţi.

285

00:17:50,185 --> 00:17:54,300

Cu aceste cinci lucruri vă invit


să vă trăiţi viaţa fără teamă.

286

00:17:54,300 --> 00:17:56,702

Vă mulţumesc din suflet.

287

00:17:56,849 --> 00:00:00,000

(Aplauze)