Sunteți pe pagina 1din 19

E~ocilede tranzitie de la an tip de economic la

Jtul e ~ o c iin care spiritul 1ntreprinz8tor $-


florette. Astgzi ne af~iirnktr-o astiel de perload&
,- cUNOASTEREA
NOUA BOG~TIE
fntpo Societate industriall, wsursa strategic5 '
capitalul; cu 0 sutH de ani in urmg, 0 multi*e '
de oameni $iau, poate, Cum sg construiascg
olellria, dar nu foerte multi aveau banii neceswi
ca sg ridice una. Prin urmare, accesul la slstem
limitat. f n noua noastr; societate aga cum ,
a ar&tat Daniel Bell, pfimul fntre toti, r e s m a
strategicd este informatla. Nu angura resurs); '
rnai important& Datorits informatiei ca
pesursl strategici$, accesul la sisternu1 economibn
este mult mai ugor.
Cmapea binecunoscutei, aenm, Ifitel C ~ t V ~ ~ ~ ~
;tirn e s b un bun exemplu. *II a ~ e a s t gprivin*
l l t h g ( ppodlloorn informatie
fn mas& ia fel
oblfnulem all produeom automobile Pe bandgo
In snc:itltnt,eainformational6 am sistemxtizat -
pmduc.trrcln eunoaqterii fji am amplificat putere4
. crejepllllri. I'&,ru a folosi 0 metaforj industrialg,
&cum ,,, ' 1 ~ c min mas5 cunoaqtere, iar ~ ~ 5 a 5 t 5
sunanyl,,ll.c: esto forta societ5tii noastre-

TRANZITII: TIhlPUI, $I
EVOLUTIA VIETII

Exist5 ins5 0 dilerentil importantg. In timp ce


lrecerea de la societatea agricolg la tea indus-
dialj. trials a durat $00 de ani, actuala restructurare
cib.&teaz&i-.qiIle ia mai pu+i timp s5 eflectueze un
oamunicgrii. Tehnologiile combinate ale tdldonu- experiment $3 afle d a d nu curnva altoineva
i
lui, ~ o r n ~ u t ~ r u5;il uteleviziunii au fuzionat ink-un kp facut fnaintea lor.
&tern integrat de informare gi comunioare, c a n
bansmite date si permite interactiuni instante-

a Prin 1985, volumul de informatii va fi d.e


patru pin5 la vase ori mhi mare dedt cu Aluminium Abstracts (WAA).
numai cltiva ani In urm8. fn pofida entuziasmului general, putini ame-
ricani posed5 computere; $i totuqi numiirul, lor
Ne fnecilrn fn informatie, dar sPntem fnfometati b .-; creqt'e fntr-un ritm aproape incredibil:
Pin5 prin anul 1980, existau doar 1 milion
de computere, apreciazti presedintele firmei
de clar c5 nu mai putern opera cu mijloacele actu- ,
,
,

ale. Informatia necontrolata si neorganizats nu Termenul denurneqte, pe de o parte, cont,rolul unei


mai este o resursg intr-0 societate informational& activit.8ti sau operatii de ~Stre-cornputer,pc de all Q pa&,
carac,terizeazii accesul direct, de la un teru~inal,la cc.tnpu-
Dimpotrivii, ea devine inamicul lucratorului infor- - terul principal, far5 intrebuintarea unor iriitalatii inter-
mational. Oamenii de gtiintti, coplesiti de dateb
t.ehnice, se pling de poluarea informational& d
Ceb trei stadii ale*tehnologiei
% .

Guvernul federal folosegte computere pen-


tru a-i pune In lag8turA pe cei care caut5
de lucru cu ofertantii particulari, in cadrul
unui program experimentul initiat de mitre
bepartamentui muncii; programul poate
*
deveni in curInd o ,,operatie transamericanii",
relateazii publicatia Portland Oregonian. fn
perspectiva unui plan pe cinci ani, Congresul.
a votat deja alocarea sumei de 30 de mili-

reduce costul anual a1 electricitiltii cu 50 000

Birouri de vfnzare-cumpiirare din', Cdifor-


nia furnizeazg cumpiiriitorilor potentiali in-
fosrnatii prompte despre locuin$ele disponi- ' , ,

bib, conditiile financiare, istoria pmprie-


tiitii. Gratie linregistriirilor video, plroprie-
tatea poate fi chiar ,,vizitattiU.'
Eieta ar putea continua mult gi bine. Va mai
trece cltsa timp, totugi, hainte de a atinge eel
de-a1 treilea stadiu, cind vom crea obiecte suge-
rate de microprocesoarele insesi, inventii gi apii-
cati care sPnt de neimaginat acum. lntr-o mu-
mitA m8sur8, societatea a acceptat cu drag&himil
tehnologia numai pentru c$i am trecut prin primul
lstadiu a1 dezvoltgrii tehnologice. De-abia acum
tehnologia Igi giisegte aplicatii in vecbile sarcini
industrial0 functionarea fabricilor cu infor-
-
- matie mai curind declt cu muncitori - iar acea~tii
'Instalatie, format5 In principal din mavin; automate introducere trimite unde de tot 'Intr-o migcare
de scris ~i echipamente ebctronice, care transform8 rnuncitoreasc6 ~i aga slilbitil datoritii schimBiirilor
cuvintelc rostite In cuvinte scrise. aparute In industria prelucrgtoare insigi.
de a dec~ame v 8 In l @ d eu pr&me
tehnologice. (Acest drept nu a fost obtinut.)

tn sfma rnuncii".

Statele Unite pot fi inlocuiti fnainte cre sfiqitul


aecolului de roboti inteligenti".
Sti mai mentionsm c l toate exemplificilrile de
mai sus s'lnt fnradlcinate in a1 doilea stadiu al
dezvoltsrii, adic&;de aplicare a inovatiei khno-
logice la vechile sarcini industriale? Este clar 6%
Inca ne aflam fn a1 doilea stadiu al inovatiei teh-
nologice gi cti introducerea t,ehnologiei In sfera
muncii industriale poate duce la conflicte cu o
mare parte a fortei de muncii, fie ea organizatii
sali nu.
Sindicatele descriu cu promptitudine universul
dezumanizat a1 muncii de dup5 inovatia tehnolo-
gic$. Aceasta est,e tema unui articol care a ap5rut
fn I n These Times, un ziar promuncitoresc gi so-
cialist publicat de Institutul de studii politice. y
Articolul descrie operatiile dintr-o companie
telefonicl locall unde, dupil ce noua tehnologie

I
Latura umltulb a: trialtet' tehnologii

dt! IUcru &lternativb