Sunteți pe pagina 1din 38

1.

ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR


Razboaiele dintre daci si romani
87/88 Decebal impotriva lui Domitian
89 pace avantajoasa pentru daci(acestia devin clienti ai Romei, primind bani, mesteri
pentru a apara granitele Imperiului Roman de invaziile migratorilor)
101-102 primul razboi (Decebal contra Traian)
102 Tratat de pace nefavorabil dacilor (pierd o mare parte din teritoriu Oltenia, Banat,
trebuie sa darame cetatile, sa predea fugarii romani, nu mai au dreptul la politica externa:
sa aiba de prieteni si dusmani pe prietenii si dusmanii Romei)
105-106 al doilea razboi intre daci si romani. Cucerirea Dacia, Decebal se sinucide
106 Dacia devine provincie a Imperiului Roman.
Etnogeneza românească
Etapele romanizarii –contacte dintre daci si romani inainte de razboaie
-Dacia provincie romana(106-271)
-Romanizarea dacilor liberi dupa 271, cand Aurelian paraseste
provincia si retrage armata si administratia la sud de Dunare, din cauza repetatelor atacuri
ale migratorilor si ale dacilor liberi care traiau in Moldova, Maramures, Muntenia
® Numiţi doi factori ai romanizării
Factorii romanizarii:armata,administratia, veteranii, colonistii (trebuie sa stiti doi din ei)
Poporul si limba română
Format la nord dar si la sud de Dunare ca popor romanic (din geto daci si romani)
Romanizarea dacilor din provincia cucerita, dar si a dacilor liberi dupa retragerea din 271
Perioada formarii: secVIII(dupa asimilarea slavilor se considera format poporul roman)
Dialectele limbii romane : Daco-român(nord de Dunare)
Istro- român(sud de Dunare) Peninsula Istria-Croatia
Megleno-român(sud de Dunare) Grecia
Aromân(sud de Dunare) Macedonia
Componenta limbii 60% strat latin, 20% adstrat slav, 10%substrat geto-dac, 10% altele
Românii in sursele timpurii
Sec VIII- Insemnare Muntele Castamonitu(Grecia)-atesta asa numitii vlaho rinchinii
Sec IX – Cronica turca Oguzname- vorbeste de tara vlahilor (Ulak Ili)
Sec X - Imparatul bizantin Vasile al II lea –vorbeste de vlahi
Romanii in surse medievale tarzii (sec XV-XVI)
Sec XV –italienii Flavio Biondo, Silvio Piccolomini- vorbesc de romanitatea românilor
Sec XVI-Johannes Honterus (sas), Nicolaus Olachus -vorbesc de romanitatea românilor
® Explicaţi implicarea istoricilor în dezbaterea problemelor privind originea poporului
român ( politizarea originii poporului român)
Politizarea originii poporului român
-Sec XVI –cronicarul ungur Stefan Szamoskozy recunoaste ca românii sunt urmasii
romanilor, dar dupa ce Mihai Viteazul cucereste Transilvania isi schimba parerea, in
conditiile in care românii nu aveau drepturi politice in Transilvania. Pentru a justifica
acest fapt s-au cautat argumente care sa demonstreze ca nu românii au fost primii
locuitori ai Transilvaniei.
-Începând cu secolul al XVIII, o dată cu stapânirea austriacă asupra acestui teritoriu,
acestia(Habsburgii, adica dinastia conducatoare a Austriei) au cautat sa justifice statutul
de tolerat care era aplicat românilor, care in continuare erau lipsiti de drepturi, desi
formau populatia majoritara a provinciei.
® Numiţi două teorii şi doi istorici care s-au implicat în problema dezbaterii originii
poporului român(atenţie, istoricii sunt români, nu austrieci care sunt ofiţeri)
-Teoria imigrationista -F.J. Sulzer 1781 sustinea ca românii s-au format ca popor la sud
de Dunare, de unde au migrat la nord abia in secolul al XIII, cand in Transilvania se aflau
ungurii (din sec X )dar si colonistii saşi(germani, din sec XIII)
Este contrazis de reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior,
Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu prin petitia Supplex Libellus
Valachorum (1791), o cerere adresată împăratului austriac, pentru a recunoaste națiunea
română ca parte constitutivă a Transilvaniei.
-Teoria roessleriana -Robert Roessler 1871 dezvolta cu argumente teoria lui Sulzer:
-dacii au fost exterminati in urma razboaielor cu romanii
-165 de ani nu au fost de ajuns pentru romanizarea Daciei
-in anul 271 toata populatia din Dacia romană a fost retrasa la sud de Dunare
-asemanarea dintre limba română şi limba albaneză(ceea ce arata ca s-ar fi format
ambele la sud de Dunare)
-lipsa de elemente germane din limba română (tinand cont ca dupa 271, fosta
provincie romana Dacia a fost invadata de migratori de origine germana care puteau lasa
urme in lexicul românesc)
-lipsa unor izvoare(documente)istorice despre poporul român pana in secolul XIII
® Numiţi două, trei idei prin care istoricii au susţinut ideea romanităţii românilor
Teoria continuitătii si a romanitătii poporul român sustinea originea romană si
continuitatii românilor la nord de Dunare
Reprezentanti: BP Hasdeu, AD Xenopol , Dimitrie Onciul
-dacii nu au fost exterminati (macar femeile si copiii, in cel mai rau caz au ramas,
realizandu-se amestecul(sinteza)dintre daci si romani la nord de Dunare
-165 de ani erau de ajuns, in conditiile-n care Galia a fost romanizata-n 100 de ani
-dupa 271 doar armata si administratia au parasit Dacia, oamenii simpli au ramas
si s-au retras in munti sau in zone impadurite in timpul migratiilor
-asemanarea dintre limba romana si albaneza se datoreaza elementelor de substrat,
ambele fiind limbi indo-europene, avand in comun cuvinte
-imposibilitatea ca un popor ai carui stramosi au plecat in secolul III sa se
intoarca in aceleasi locuri(orase, sate) peste 1000 de ani
-existenta de izvoare privind poporul român pana in secolul XIII (vezi Românii in
sursele timpurii)
Ulterior, dovezi arheologice au atestat continuitatea daco-romana si a poporul roman la
nord de Dunare, prin descoperirea de fortificatii, morminte, basilica crestine dupa
retragerea aureliana, acestea neapartinand migratorilor, ci autohtonilor.
® Punct de vedere: Consider că implicarea istorilor în problema originii poporului român
este foarte importantă deoarece prin acest demers sunt căutate dovezi privind vechimea şi
continuitatea poporului român în acest spaţiu istoric. Astfel, în secolul al XIX-lea, în
contextul apariţiei statelor naţionale susţinând teoria romanităţii şi continuităţii poporului
român, BP Haşdeu sau AD Xenopol au căutat argumente privind originea romanică a
poporului nostru.
Autonomii locale si institutii centrale in secolele XIV-XVIII
Termeni istorici: Adunarea Tarii, autonomie interna, cnezat, comitat, curte domneasca, descalecat,
dinastie, district, obste sateasca, sfat domnesc,scaune,suveranitate, suzeranitate, tribut, vasal,voievodat
Autonomii locale
a)Obstea sateasca= prima forma de forma de conducere avand diferentiere sociala(un conducator numit
jude sau cneaz, sfatul batranilor care se ocupa, de obicei cu stabilirea judecatii, existand si o stratificare
sociala incipienta: o parte a membrilor acestei obsti acapareaza treptat avutie-pamant sau vite. Deobicei,
obstea stapaneste in comun padurile, izlazurile, apele)

b)Structuri politice prestatale(asa numitele Romanii populare/Nicolae Iorga) s-au format din unirea mai
multor obsti satesti, purtand diferite denumiri: ţări, cnezate, voievodate, câmpuri, ocoale, codri, jupante
Exemple:
Transilvania Voievodatele lui Gelu(Centru), Glad(Banat), Menumorut(Crisana)sec I Annonimus –Faptele
Secolul IX ungurilor –sec XII

Tara Romaneasca Voievodatele lui Seneslau(Arges), Litovoi (Oltenia si Hateg) Diploma Cavalerilor
Cnezatele lui Ioan(Romanati), Farcas (Valcea) Ioaniti- 1247
Tara Severinului - Secolul XIII
Moldova Câmpul lui Dragoş, Câmpul lui Vlad, Codrii Cosminului,
Codrii Hertei
Dobrogea 2 formatiuni prestatale conduse de - Jupan Dimitrie Inscriptie Murfatlar
Secolul X -Gheorghe Inscriptie Mircea Voda

® Rolul autonomiilor locale in formarea statelor medievale


Autonomiile locale au reprezentat baza de plecare, nucleul pentru formarea statelor medievale româneşti
incluzând următoarele elemente
a) creşterea demografică- datorată îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, războaielor mai puţine, progreselor
economice, răririi invaziilor migratorilor după Marea invazie mongola din1241
b)dezvoltarea economică- rezultă din Diploma Cavalerilor Ioaniţi, un document emis de regale Ungariei
Bela al IV,care acorda acestor călugări-cavaleri teritoriul dintre Dunăre şi
Carpaţi(Ţara Româneascî de mai târziu): se menţionează venituri provenite din
slujbe, morile, fanetele si pasunile, vitele si oile, pescariile si iazurile, ocnele care
existau pe teritoriul celor 5 formatiuni prestatale amintite(cazul fratelui lui Litovoi,
Bărbat, care cade prizonier la unguri si vrea sa ofere o suma de bani ca rascumparare)
-rezultă din existenţa unor drumuri comerciale care făceau legătura cu teritoriile de la
Marea Neagră de pe care se percepeau taxe
c)ierarhia socială – dovedită de Diploma care aminteşte mai marii pământului (boierii) şi rusticii(ţăranii)
d)organizarea militară -Rezultă din aceeaşi Diplomă, care relatează că Litovoi este ucis într-o luptă cu regele
ungur, iar fratele său, Bărbat cade prizonier( numai ideea de a se lupta cu regele Ungariei
dovedeşte o anumită organizare militară, chiar dacă aceasta nu este definită)
® Numiţi doi factori externi (două cauze externe )care au favorizat formarea statelor medievale
româneşti sau numiţi două asemănări ntre contextul externa al formării Ţării Româneşti şi Mold.
Contextul extern favorabil formării statelor medievale româneşti (cauză externă)

-decăderea puterii tătarilor după 1241


-criza politică din Ungaria(în 1308 dinastia Arpadiană dispare, fiind înlocuită de cea de Anjou, după lupte)
-slăbirea internă a Ungariei(care dorea să ocupe teritoriile locuite de români la sud si rasarit de Carpati)
dupa Marea Invazie Mongola care a distrus multe orase
®Formarea statelor medievale

Transilvania

-Voievodatele din secolul IX sunt cucerite de unguri (până în sec XIII e integrată în structurile Ungariei)
-1111 Mercurius Principe- Ungurii încearcă să transforme Transilvania în principat (model occidental)
-1176 Leustachius Voievod –Opoziţia românilor la această transformare a readus vechea titulatură

-Secolele XII-XIII -sunt colonizaţi saşii(germani)şi secuii, care au dreptul de a se organiza în scaune
-Românii rămân majoritari mai ales în zonele de margine ale Transilvaniei, fiind organizaţi în aşa numite
ţări sau districte Făgăraş, Amlaş, Haţeg, Maramureş, Bârsa, pierzându-şi treptat drepturile politice şi
religioase
- Sec XIV -Diplomele lui Ludovic D’ Anjou condiţionau calitatea de nobil de cea de catolic(românii,
ortodocşi, îşi pierd drepturile politice, fiind obligaţi să treacă la catolicism pentru a le păstra, mulţi se
maghiarizează după acest moment) 1366
- Sec. XV- Unio Trium Nationum alianţa saşilor, secuilor cu ungurii, românii excluşi
-Sec XVI Tripartitul -codul de legi care-i numeşte pe români toleraţi

-1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană(după ce Ungaria e cucerită de
turci şi transformată în paşalâc=provincie otomană)
1691- Transilvania e cucerită de austrieci (are autonomie internă, dar e condusă de un guvernator)

Ţara Românească

- Statul nou format apare în documente ca Ungrovlahia (în documentele emise de cancelaria
Ţarii Românesti)
-
- Basarab I (1310-1352) este primul domnitor cu titlul de „mare voievod si domn"
- Cuprindea: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia pâna la Dunare si Basarabia-teritoriul de la
nordul gurilor Dunarii smuls tatarilor de către Basarab I
- în 1324, în contextul expeditiilor maghiare împotriva tatarilor din nordul gurilor Dunarii, a
existat un acord între Basarab I si regele maghiar Carol Robert de Anjou, prin care Ungaria
recunostea stapânirea lui Basarab asupra Ţarii Românesti în schimbul suzeranitatăţii
(Basarab devenea vasal)
- în 1330, ungurii hotărau desfiinţarea statului condus de catre Basarab printr-o campanie
militara
- în septembrie, oastea maghiara, a ocupat cetatea Severin si tinutul înconjurator
- Basarab ofera o suma mare de bani pentru rascumpararea pacii (7000 marci de argint) şi e
dispus să cedeze teritoriul coupat de unguri, dar este refuzat de Carol Robert.
- Ungurii incendiază curtea domnească de la Curtea de Argeş, dar pe drumul de întoarcere
armata lor e învinsă pe 9-12 noiembrie 1330, în batalia de la Posada (loc necunoscut azi),
batalie în urma careia noul state îsi obtine independenta. Batalia a fost descrisa de Cronica
pictata de la Viena
- Nicolae Alexandru (1352-1364), care restabiliste relatiile de colaborare cu Ungaria si lupta
alaturi de Ludovic I de Anjou (1342-1382) împotriva dominatiei tatare. În 1359, noul voievod
îsi ia titlul de domn autocrat (singur stăpânitor) si întemeiaza mitropolia de la Curtea de
Arges

- Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364- cea. 1376) e primul domnitor care-şi trimite oştile la sud de
Dunăre contra turcilor, organizeaza institutiile civile si ecleziastice ale statului.El bate primele
monede: ducaţii şi dinarii de argint

Moldova

-1352- Regele Ungariei, Ludovic I a format o marcă de aparare în nord-vestul Moldovei,


marcă(provincie de graniţă a Regatului ungar) ce a fost condusă de Dragoş, un voievod român din
Maramureş. Aceasta marca de aparare împotriva tătarilor se întindea teritorial între Câmpulung
Moldovenesc si Vrancea si avea resedinta la Baia, iar Dragoş era supusul regelui Ludovic.

-1359- Bogdan din Cuhea, un alt voievod al românilor din Maramures, nemulţumit de politica
regelui maghiar faţă de români(ungurii doreau catolicizarea si incercau să introducă propria organizare
politica în Ţara Maramuresului.), trece în Moldova împreuna cu oamenii sai si participa la o rascoala
împotriva lui Balc, urmas al lui Dragos, dependent de coroana maghiara.
- încercarile militare ale regelui Ungariei, facute pâna în 1365, de a-1 înlatura pe Bogdan din
Moldova s-au dovedit zadarnice, dar în conditiile în care Ludovic I era absorbit de planul unei cruciade a
recunoscut independenta Moldovei. Despre eveniment ne povesteşte Cronica lui Ioan de Târnave.

- Urmasii lui Bogdan unifica întreg teritoriul moldovean


- Laţcu (1365-1374) care a avut de facut fata politicii de catolicizare a regelui Ungariei si în 1371
accepta înfiintarea unei episcopii catolice cu centrul la Siret. Cu toate acestea politica nu a avut succes.
-Petru I Musat (1374-1391) încheie un tratat cu regele Poloniei, Vladislav Iagello, pe care-1 recunoaste ca
suzeran (1387), în schimbul unei sume de bani împrumutata Poloniei, primeste ca garantie Pocutia. Tot el bate
primele monede moldovenesti grosii de argint şi înfiinţează la Suceava prima Mitropolie 1387
Roman I (1391-1394) în timpul caruia granitele Moldovei ajung de pe Nistru la Marea Neagra

Dobrogea

Secolul XIV –Balica conduce Tara Cavarnei(între Mnagalia şi Varna )în cadrul Imp. Bizantin
-Dobrotici, urmaşul său câştigă independenţa
- Ivanco, urmaşul său bate monedă, dar moare în luptele cu turcii
1388 -Mircea cel Batran anexeaza Dobrogea la Tara Românească

®Rolul descălecatelor în formarea statelor medievale

Traditia istorică privitoare la întemeierea Tării Româneşti este denumită din secolul al XVII-lea
descălecat. In 1291, regele maghiar Andrei al III-lea consolidează drepturile si privilegiile ungurilor,
sasilor si secuilor, anihilând autonomia româneasca din Fagaras. În aceste conditii o parte a românilor
condusi de cel numit de cronici Radu Negru, au trecut Carpatii si s-au asezat în zona Câmpulung. Acest
eveniment cunoscut din cronici si legende ca „descalecatul" lui Negru Voda din Fagaras, a facut ca din acea
zona sa înceapa unificarea formatiunilor politice românesti, populatia româneasca din Transilvania având o
anumita contributie.
Deasemenea, şi acţiunile politice ale lui Dragoş şi Bogdan din Moldova pot fi considerate descălecate,
ele dovedind rolul românilor de peste munţi(din Maramureş, în acest caz)la formarea Moldovei.

Instituţii centrale în spaţiul românesc


®Prezentaţi două instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 14-15
Se prezintă domnia şi biserica insistând asupra ideei de independenţa atât in ceea ce priveste politica
externă cât si cea internă-

Domnia
- principala instituţie medievală, fără de care statul nu poate funcţiona
- Suveranul țării purta titlul de - DOMN, din latinescul dominus -stăpân
-IO, DIN MILA LUI DUMENZEU - ideea divină, ales de Dumnezeu)
-SINGUR STĂPÂNITOR (autocrat)
- Atribuţii: - voievod (conducea armata)
- numea pe marii dregători şi înfiinţa noi dregătorii
-bate monedă (Vlaicu Vodă, Petru Muşat)
- declara război si încheia pace
-încheia tratate de pace, de aliantă si de vasalitate.
-e judecătorul suprem al Tării, asistat de Sfatul domnesc si urmând cutuma tării (legea
nescrisă)
-are drept de preempţiune asupra pământului(poate face danii sau confisca orice moşie)
- Succesiunea la tron: electiv-ereditară(nu exista principiul primogeniturii-dreptul primului născut)
de aceea toate rudele de gen masculin din cadrul dinastiei puteau emite pretenţii la tron. De aceea
aveau adesea loc adevărate războaie civile.
- Dinastia BASARAB (Ţara Românească ); MUŞAT (Moldova)
®Prezentaţi două instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 17-18
În secolele XIV-XV domnitorul îşi manifestă întreaga putere atât pe plan intern cât şi extern, dar în
secolele XVI-XVIII, pe fondul accentuării dominaţiei otomane în Ţările Române,alegerea domnitorului era
însoţită de confirmarea turcilor. Cu toate acestea principalul simbol al puterii domnului, coroana este păstrată
până în timpul lui Constantin Brâncoveanu la sfârşitul secolui al XVII lea.
Din 1711 (Moldova) şi 1716 (Ţara Românească)domnii români sunt înlocuiţi cu domnitori
fanarioţi(greci din cartierul Fanar al Constantinopolului) care nu au decât funcţia de simpli funcţionari
otomani, turcii nemaiavând încredere îm români pe care-i acuzau de trădare. Tronul este vândut prin licitaţie
de către turci.
Cu toate acestea şi în sec. XVII-XVIII, este nevoie de institutia centrala pentru a functiona statul, in
conditiile in care, desi sub dominatie otomană Ţara Românească şi Moldova nu au fost niciodată transformate
în paşalâcuri (aşa cum se întâmplase cu Serbia, Bulgaria sau Ungaria)
®Precizaţi o caracteristică a unei instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 17-18
O caracteristică a domniei în sec 17-18 este lipsa politicii externe în contextul în care pe fondul
accentuării dominaţiei otomane în Ţările Române,alegerea domnitorului era însoţită de confirmarea turcilor,
iar în secolul al 18 lea domnii români sunt înlocuiţi cu domnitori fanarioţi(greci din cartierul Fanar al
Constantinopolului) care nu au decât funcţia de simpli funcţionari otomani
Biserica
Instituţie susţinută de domn, care-i acordă danii, moşii, este ctitor de biserici şi mânăstiri. Tot el
sprijină financiar mânăstiri ortodoxe de la Muntele Athos sau din Orient (Egipt, Palestina)
Ţara Românească-Cotmeana- Radu I, Cozia – Mircea cel Bătrân, Mânastirea Argeş- Neagoe Basarab
Moldova- Putna –Ştefan cel Mare, Moldoviţa –Petru Rareş, Slatina- Alexandru Lăpuşneanu

- Are rangul de mitropolie (aflată sub controlul Patriarhiei ortodoxe de la Constantinopol)


-1359 Mitropolie- Curtea de Arges -Vladislav Vlaicu- mitropolit JACHINT de la Vicina (grec)
Episcopii : Râmnicu Vâlcea, Buzău (unităţi administrativ-teritorială inferioare mitropoliei)

-1387 Mitropolie -Suceava- Petru Muşat - Mitropolit Iosif(moldovean)


Episcopii- Roman, Huşi Rădăuţi

Mitropolitul- al doilea demnitar al statului, ales de episcopi şi confirmat de domn


-îl unge pe domn
-e locţiitor al domnului şi poate conduce soliile acestuia.
®Prezentaţi două instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 17-18
Biserica
În timpul dominaţiei otomane, din secolul al XVII lea biserica, drept institutie este
subordonată domnitorului, deoarece turcii se temeau de influenţa sa în declanşarea unor
eventuale revolte împotriva acestora. Totuşi biserica a continuat să joace un rol important
deoarece domnitorii fanarioţi erau creştini ortodocşi, au susţinut biserica atât material cât şi
spiritual. Spre deosebire de statele creştine transformate în paşalâcuri, în Ţările Române a existat
libertate religioasă
Se mai menţionează şi ideea că Tarile Române au avut în continuare instituţii bisericeşti puternice,
fondate încă din secolul al XIV lea 1359 Mitropolie- Curtea de Arges constinua să existe
Episcopii : Râmnicu Vâlcea, Buzău (unităţi administrativ-teritorială inferioare mitropoliei)

-1387 Mitropolie -Suceava continua să existe, Episcopii- Roman, Huşi Rădăuţi


Rolul Mitropolitul rămânea important
- al doilea demnitar al statului, ales de episcopi şi confirmat de domn
-îl unge pe domn
-e locţiitor al domnitorului şi poate conduce soliile acestuia.
®Precizaţi o caracteristică a unei instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 17-18
În timpul dominaţiei otomane, din secolul al XVII lea biserica, drept institutie este subordonată
domnitorului, deoarece turcii se temeau de influenţa sa în declanşarea unor eventuale revolte împotriva
acestora. Acest aspect a fost păstrat şi în secolul al 18 lea în condiţiile instalării domniilor fanariote.

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN SECOLELE XIV –XVIII

Termeni istorici: capitulaţii, cruciada târzie,Liga Sfântă, tribut, vasalitate, suveranitate, suzeranitate.

®Diplomaţia promovată de statele române face (confruntările militare fac) - parte integrantă din
relaţiile internaţionale ale Evului Mediu
Statele medievale româneşti au militat in Evul Mediu pentru obţinerea independenţei politice,
într-o primă fază şi ulterior, pentru menţinerea acesteia. Acest scop putea fi atins atât prin folosirea forţei
militare, atunci când împrejurările o cereau, dar şi prin încheierea de alianţe politice, militare, chiar
dinastice(căsătorii). Atâta timp cât domnitorii români au fost capabili, prin forţa lor militară de a ţine
piept marilor puteri vecine, aceştia au negociat de la egal la egal cu suveranii(regii) acestor state. De
multe ori, însă, net inferiore din punct de vedere economic şi militar, statele medievale româneşti au fost
nevoite să accepte soluţii de compromis pentru păstrarea independenţei, pentru apărarea teritoriului şi
graniţelor sau mai târziu, după accentuarea dominaţiei otomane, pentru obţinerea autonomiei interne.
Astfel au fost acceptate soluţii ce prevedeau: vasalitatea faţă de marile puteri vecine, acceptarea
suzeranităţii acestora, chiar plata unui tribut în bani pentru păstrarea păcii. Ţările Române s-au implicat
activ în cruciada antiotomană, astfel, Ţările Române atât prin diplomaţia lor, cât şi prin lupta militară au
făcut parte din relaţiile internaţionale ale Evului Mediu. În plus, în funcţie de subiect, la diplomatie daţi
exemple de aliante sau tratate; la confruntări militare, exemple de bătălii.â

®Precizaţi două asemănări între confruntările militare desfăşurate de români sau de Ţările
Române în Evul Mediu
1. Caracterul antiotoman (cu exemple, Braşov, Iaşi)
2. Alianţa cu statele vecine creştine (toate tratatele subliniate sunt încheiate cu state vecine
creştine)

®Precizaţi două asemănări între acţiunile diplomatice desfăşurate de români sau de Ţările
Române în Evul Mediu
3. Caracterul antiotoman (cu exemple, bătălii, cam toate în afară de Posada)
4. Alianţa cu statele vecine creştine (cu exemple: bătălii: Nicopole,Vaslui, Călugăreni)

Context internaţional (extern)


-Tendinţe expansioniste ale Imp.Otoman, Poloniei, Ungariei, Imp.Habsburgic( Austria) din sec. XVI
-Cucerirea Peninsulei Balcanice de către turci la sfârşitul secolului al XIV lea(1389-Serbia, 1396-
Bulgaria ), devenind ameninţare directă pentru Ţările Române

Relaţii româno-otomane
Secolul XIV –lupte directe şi alianţe politice pentru a încerca alungarea turcilor din Europa
Secolul XV- acceptarea unui tribut drept preţ de menţinere a păcii
Secolul XVI- acceptarea vasalităţii (după 1538- campania lui Soliman Magnificul în
Moldova)caracterizată prin: -reducerea autonomiei interne
-dispariţia politicii externe
-creşterea exponenţială a tributului
-Domnitorul era confirmat de sultan(nu mai era unsul lui Dumnezeu şi în cele mai bune cazuri era ales
de boieri, altfel era numit chiar de turci)
Secolul XVII- prima jumătate a secolului scade presiunea turcilor, după acţiunea lui Mihai Viteazul
- a doua jumătate a secolului turcii care reiau controlul asupra Ţărilor Române în condiţiile
în care domnitorii încearcă să se aproprie de Transilvania, sau de Imp. Habsburgic şi Rusia prin alianţe
Secolul XVIII- turcii înlocuiesc domnitorii români cu cei fanarioţi

Mircea cel Bătrân


®Prezentaţi 4 confruntări militare(bătălii) şi 4 acţiuni diplomatice(tratate de alianţă)desfăşurate de
români în Evul Mediu(atenţie la secolele cerute, spre exemplu 14-15 sau 14-16, sau 14-18)
-7 martie 1395- Tratat de alianţă (Braşov)cu Sigismund de Luxemburg (regele Ungariei)-primul tratat
antiotoman: lui Mircea i se recunoaşte stăpânirea asupra ducatelor Amlaş şi Făgăraş în schimbul alianţei.
Posibil, se prevedea şi acceptarea vasalităţii (nu există un document însă în acest sens)
-17 mai 1395 – Bătălia de la Rovine împotriva lui Baiazid, prima bătălie cu turcii pe teritoriul Ţării
Româneşti, victoria aparţine românilor într-o luptă decisivă(locaţie necunoscută astăzi) victoria permite
îndepărtarea pericolului otoman asupra ţării şi participarea la cruciada antiotomană de la sud de Dunăre
-1396- Cruciada creştină de la Nicopole – cruciaţii învinşi de Baiazid
-1417- Mircea e nevoit să plătească turcilor tribut 3000 galbeni şi cedează Dobrogea devenită paşalâc
Vlad Ţepeş
-16-17 iunie 1462 Atacul de noapte de lângă Târgovişte Turcii conduşi de Mahomed al II lea,
cuceritorul Constantinopolului în atacă pe Vlad după ce acesta cucerise cetatea Giurgiu şi refuzase plata
tributului ajuns la 10 000 de galbeni. Vlad, care crescuse la curtea sultanului cunoştea tactica de luptă a
turcilor, şi-a deghizat soldaţii în haine otomane provocând acestora mari pierderi. Nevoit să părăsească
ţara, se refugiază în Ungaria, unde regele Matei Corvin îl închide la Vişegrad.
Iancu de Hunedoara (voievod al Transilvaniei)
-1443-1444 Campania cea lungă- şase luni de atacuri asupra teritoriilor otomane de la sud de Dunăre
-1444 Tratat de pace de la Seghedin – pace pe 10 ani cu Imperiul Otoman
Alexandru cel Bun
-1402 Tratat de vasalitate faţă de Polonia
-1420 Prima luptă dintre moldoveni şi turcii- aceştia sunt respinşi din faţa cetăţii Chilia
Ştefan cel Mare
-1459 Tratat de la Overchelăuţi- vasalitate faţă de Polonia (reînnoit în 1485) –proteja Moldova de
expansiunea Ungariei care deţinea Chilia(până în 1465) şi controla drumul comercial din vecinătatea ei.
- ianuarie 1475 Bătălia de la Vaslui- Ştefan, ajutat de câteva mii de secui învinge oastea condusă de
Soliman Paşa
-iunie 1475 Tratat antiotoman cu Ungaria, cu regele Ungariei Matei Corvin de la Iaşi rămas fără urmări
pozitive, pentru că e învins la Războieni (Valea Albă) de sultanul Mahomed al II lea în 1476, iar în 1484
turcii ocupă Chilia şi Cetatea Albă
Mihai Viteazul
1594- Mihai declanşează răscoala antiotomană, ucigând garda turcilor şi creditorii din Bucureşti şi aderă
la Liga Sfântă(Sfânta Alianţă)= alianţă între Ţările creştine europene formată la iniţiativa papalităţii
condusă de Imperiul Romano- German din care mai făceau parte Spania, Veneţia, Mantua, Toscana,
Ferrara, şi cele trei Ţări Române.
Mai 1595 – Tratatul de la Alba Iulia- o delegaţie de boieri acceptă, în numele lui Mihai, vasalitatea
principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.
August 1595- Bătălia de la Călugăreni- Mihai reuşeşte prin vitejia sa să decidă soarta bătăliei cu cel mai
mare general otoman Sinan Paşa, dar, copleşit de numărul turcilor, care ocupă Bucureştiul se retrage
Octombrie 1595- Bătălia de la Giurgiu- cu ajutor din Transilvania şi Moldova, Mihai cucereşte cetatea
Giurgiu şi-i învinge pe turci, după ce eliberase Târgoviştea şi Bucureştiul
1597- Tratat de pace cu turcii(îi recunosc domnia pe viaţă şi înjumătăţesc tributul)
1598 –Tratatul de la Mânăstirea Dealu – Cu Rudolf al II lea, împăratul habsburg (romano-german), (îi
recunoaşte domnia ereditară şi îi acordă bani pentru lupta antiotomană)
1599- Bătălia de la Şelimbăr – Mihai intră în Transilvania, care sub conducerea lui Andrei Bathory ieşise
din Liga Sfântă preferând pacea cu turcii.
1600 – Mihai ocupă Moldova(Suceava îşi deschide porţile fără luptă) PRIMA UNIRE A ŢĂRILOR
ROMÂNE.
1601- Mihai e asasinat de mercenarii generalului habsburg Basta.
Ţările Române în sec.XVII-XVIII
® Rolul Diplomaţiei Ţărilor Române la sfârşitul evului mediu şi începutul modernităţii(se precizeayă şi
cele două evenimente Luţk şi Stănileşti)

Secolul XVII După moartea lui Mihai Viteazul are loc o luptă permanentă între concepţia turcilor de a
numi ei înşişi domnitorul şi cea autohtonă care prevedea ca domnul să fie ale de Adunarea Ţării(Stările
Privilegiate dominate de boieri). Cu toate acestea, au existat momente în care domnitorii au încercat să
scape de sub suzeranitatea otomană:
Constantin Brâncoveanu, domn în Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVII lea şi începutul
secolului al XVIII lea, a încheiat tratate secrete cu Imperiul Habsburgic şi a încercat să se alieze cu
Rusia care ameninţa Imperiul Otoman. Turcii l-au executat, nemaiavând încredere în el.
Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei la începutul secolului al XVIII lea a încheiat în anul
1711 – Tratatul de la Luţk cu ţarul Rusiei Petru I, tratat antiotoman secret în speranţa eliberării Ţării de
sub dominaţia turcă. S-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc şi a plasat Moldova sub
suzeranitate rusească. După ce au fost înfrânţi de turci în Lupta de la Stănileşti pe Prut în 1711,
neputându-se întoarce în Moldova, a emigrat în Rusia, unde a rămas cu familia sa până la moarte
Secolul al XVIII lea- Transilvania este ocupată de Imperiul Habsburgic (1701)
- Domni fanarioţi în Moldova (1711) şi Ţara Românească (1716)
- Rusia şi Imperiul Habsburgic doreau împărţirea Imperiului Otoman, aflat în
defensivă după 1683, când armatele turcilor fuseseră respinse de sub zidurile Vienei.

În timpul regimului fanariot au avut loc 6 războaie între ruşi , austrieci şi turci pe teritoriul Principatelor
Române, care au provocat mari distrugeri materiale, înapoiere economică, mărirea contribuţiilor
materiale faţă de turci, dar şi pierderea unor teritorii :
1775- Bucovina e cedată de turci Imperiului Habsburgic
1812- Basarabia e cedată de turci Rusiei
După toatea aceste războaie, boierii români au încercat să prezinte marilor puteri la negocierile
de pace, memorii în care cereau condiţii de viaţă mai bune, scăderea contribuţiilor materiale, respectarea
autonomiei interne a principatelor, însă aceste memorii au rămas la stadiul de proiect, nefiind acceptate.
Exemple: 1772- Memoriu Focşani în care se cerea unirea celor Moldovei cu Ţara Românească
1791 – Memoriu Şistov cereau domn ales de români şi neutralitatea în caz de război

Regimul Fanariot
® Prezentaţi un fapt istoric desfăşurat în spaţiul românesc în secolele al XVII-XVIII lea
Primul Domnitor Nicolae Mavrocordat (atât în Moldova cât şi în Ţara Românească) erau membri
ai familiilor aristocratice greceşti care locuiau în caratierul Fanar

Elemente pozitive
-Reformele lui Constantin Mavrocordat : - fiscală- o singură taxă anuală
-socială- desfiinţarea şerbiei (dependenţei ţăranilor)
- administrativă –înfiinţează judeţele
-Reforme juridice : Alexandru Ipsilanti şi Ioan Caragea
-Păstrarea culturii naţionale, a Bis. Ortodoxe, pătrunderea infl. franceze(primele ziare, îmbrăcăminte)

Elemente negative
- politici fiscale excesive(taxe mari), din cauza turcilor dar şi a domnitorilor care încercau să se
îmbogăţească rapid
- Preţuri preferenţiale cu Imperiul Otoman(Ţările Române deveneau cămara (chelarul)
Imperiului Otoman)
- sărăcirea populaţiei
Reformismul boieresc (sec. XVIII-XIX)

Termeni: partida naţională, burghezie, a abdica, a sancţiona

Elita politică românească (boierii în primul rând) a încercat în sec. XVIII-XIX să


internaţionalizeze problema Principatelor române(Ţara Românească şi Moldova) ţinând cont de poziţia
strategică a acestora, în contextul războaielor ruso-turco-austriece. Memoriile boiereşti (Focşani 1772,
Şistov 1791) prezentate la tratativele de pace de după războaiele amintite au reprezentat un punct de
plecare pentru întregul program revendicativ din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cele mai multe
memorii vizau recâştigarea independenţei prin înlocuirea domnilor fanarioţi cu cei pământeni. Pe lângă
aceste memorii adresate marilor puteri la tratativele de pace, boierii au redactat numeroase proiecte de
schimbare a formei de guvernământ

Proiecte de reformă ale boierilor români:


-sec. XVIII-Moldova- mitropolitul Gavril Callimachi, reprezentând partida naţională(boierii autohtoni)
-propune instituirea unei republici aristocratice condusă de 12 boieri
-sec. XIX- Moldova- Dimitrie Sturdza boier reprezentând partida naţională
-propune instituirea unei republici aristo-democraticească

Mişcarea naţională a românilor din Transilvania


- sec. XVIII- Şcoala Ardeleană: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu
- petiția Supplex Libellus Valachorum (1791), adresată împăratului austriac cerea:
-drepturi egale cu ungurii, saşii, secuii (limba, religia, şcoli)
-defiinţarea termenului de TOLERAT, acordat pe nedrept românilor

Proiecte politice în anii 1821-1848


® Numiţi două acţiuni politice desfăşurate de români (sau în Ţările Române )în prima jumătate a
secolului al XIX
1.Mişcarea lui Tudor Vladimirescu din 1821
2. Revoluţia de la 1848-1849

1821- Cererile norodului românesc (Ţara Românească) (program politic al mişcării conduse de Tudor
Vladimirescu , turcii acceptând instaurarea, în 1822 a domnilor pământeni, înlocuind regimul fanariot)
-restabilirea domnilor pământeni
-desfiinţarea privilegiilor boiereşti (unele categorii erau scutite de taxe)
-înfiinţarea armatei naţionale (din 4000 de panduri)
® Precizaţi două documente (proiecte politice )din prima jumătate a secolului al XIX lea prin care
românii au încercat să-şi modernizeze statul cu câte două cerinţe ale fiecăruia(1. şi 2.)
1. 1822 – Constituţia cărvunarilor (Moldova) –Ioniţă Tăutu (după modelul mişcării italiene)
-egalitatea în faţa legii
-acordarea funcţiilor pe merit
-libertate religioasă

1831- 1832- Regulamentele Organice (impuse în timpul ocupaţiei militare ruse, erau primele legi cu
character constituţional din Ţara Rom. şi Moldova. Rusia introduce protectoratul său asupra
Principatelor, devenind practic o a doua putere suzerană încă de la Tratatul de la Adrianopol, încheiat în
anul 1829, după un răboi cu turcii)
-separarea puterilor în stat
-se introducea bugetul statului
- domnitorul era ales pe viaţă

2. 1838-Actul de Unire şi independenţă (Ţara Românească) -Ion Câmpineanu liderul Partidei naţionale
-unirea Principatelor (Ţara Românească şi Moldova)
- independenţa acestora
-domnie ereditară(fiul domnitorului să aibă dreptul săi urmeze la tron)

Revoluţia de la 1848-1849
®Prezentaţi o acţiune prin care românii au încercat să-şi modernizeze societatea în prima jumătate a
secolului al XIX lea.
- toată revoluţia insistând pe context, cauze, cele 3 proclamaţii, participanţi, intervenţia străină,
importanţa revoluţiei: deşi învinsă, aceasta a însemnat un model de urmat pentru generaţiile
următoare în atingerea scopului propus: unirea şi independenţa Principatelor Române

Revoluţia a fost opera tinerilor intelectuali cu vederi liberale, români şcoliţi în Occident, dar
având sprijinul altor clase sociale nemulţumite-

Context: Revoluţia din Europa îndreptată împotriva abuzurilor Marilor Imperii(în Italia, Austria, Germ.)
Cauzele: -politice –limitarea autonomiei Principatelor de către Rusia
-sociale- exploatarea ţăranilor clăcaşi (care erau obligaţi la muncă pentru boieri)
-naţionale- lipsa drepturilor politice pentru românii din Transilvania
-economice- nemulţumirea burgheziei faţă de abuzurile regimului politic,creşterea preţurilor
Moldova
Caracteristici: Opozitie faţă de politica domnitorului Mihail Sturdza şi teama de intervenţia militară a Rusiei
Participanţi : Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza

® Numiţi două sau trei proiecte politice din prima jumătate a secolului al XIX lea prin care românii au
încercat să-şi modernizeze statul cu câte două cereri asemănătoare pentru fiecare
R: cele trei proiecte ale revoluţiei (Petiţiunea-proclamaţiune, Proclamaţia de la Islaz, Petiţia Naţională) cu
2 elemente comune: drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt comune tuturor, iar problema ţăranilor este de
asemenea comună, cu deosebirile privind despăgubirea.

27 martie-Iaşi - Petiţiunea-proclamaţiune(Vasile Alecsandri) -35 de puncte, caracter moderat


-grabnica îmbunătătire a stării locuitorilor săteni
-eliberarea detinutilor politici
- reformarea învătământului
Domnitorul Mihail Sturdza a respins "petitia", a arestat lideri ai revolutiei care au fost exilati.

Ţara Românească
Caracteristici: Opoziţie faţă de politica domnitorului Gheorghe Bibescu, organizare mai bună decât în
Moldova , mai multe centre revoluţionare, teama de intervenţia otomană
Participanţi : Nicolae Bălceascu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu

9 iunie-Islaz- Proclamaţia de la Islaz 22 de puncte a avut valoarea unui act constituţional


- alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani
- emanciparea ţăranilor clăcaşi(cu despăgubire pentru boieri, adică aceştia plăteau boierilor liberatea)
- emanciparea israeliţilor (evreilor) şi dezrobirea ţiganilor(erau robi, un fel de sclavi)
Guvernul revoluţionar- 11 iunie a izbucnit revolutia la Bucuresti, Bibescu abdică si se constituie un guvern
provizoriu. Acesta s-a pronunţat pentru rezolvarea problemei agrare prin împroprietărirea ţăranilor. S-a
înfiinţat Comisia Proprietăţii fără a reuşi rezolvarea problemei ţăranilor. Se adoptă acum tricolorul ca steag.
Înfrângerea revoluţiei- Turcii au intervenit mai întâi diplomatic, apoi cu forţa armată (Fuad Paşa), care pe 13
septembrie 1848, cu toată rezistenţa pompierilor conduşi de Pavel Zăgănescu, din Dealul Spirii

Transilvania
Caracteristici: Opozitie faţă de politica de maghiarizare, în contextul măsurilor dure luate după anexarea
acestei provincii la Ungaria (mai 1848), lipsa drepturilor politice pentru români, lipsa de cooperare între
revoluţionarii români şi cei maghiari
Participanţi : Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Simion Bărnuţiu

3 mai- Blaj-Petiţia Naţională- citită la Marea Adunare Naţională a românilor-40 000 de participanţi
- independenta naţională a românilor din Transilvania
- desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire din partea ţăranilor
- înfiinţarea unei gărzi naţionale româneşti

-Adunări populare au avut loc si în Banat Eftimie Murgu si în Bucovina Eudoxiu Hurmuzaki
Pentru învrăjbirea revolutiei române si a acelei maghiare, împăratul austriac a sancţionat anexarea
Transilvaniei la Ungaria, încălcându-se astfel voinţa românilor. Românii au rezistat în Munţii
Apuseni conduşi de Avram Iancu, reuşind să ţină piept ungurilor, dar prin intervenţia ruşilor în lupta
de la Şiria lângă Arad (august 1849), armatele revoluţionare maghiare au fost învinse, Ungaria şi
Transilvania fiind predate de ruşi austriecilor
Statul român modern- Unirea din 1859

Punct de vedere privind importanţa formării statului român modern

După opinia mea, constituirea statului român modern în secolul XIX reprezintă o etapă foarte importantă
din istoria României deoarece în secolul al XIX s-a îndeplinit idealul naţional, acela ca naţiunea română
să-şi formeze propriul stat. Astfel, prin Unirea din 1859 prin care principatele Valahiei şi Moldovei a-u
unit sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele statului român modern
Context intern:
- înrăutăţirea condiţiei politice a Ţării Româneşti şi Moldovei după Revoluţia de la 1848
-1849 Convenţia de la Balta Liman (impusă de ruşi şi turci) domnitorii erau numiţi de turci, pe 7 ani,ocupaţie militară
-Revoluţionarii sunt nevoiţi să fugă în occident, mai cu seamă la Paris
Context extern:
- Războiul Crimeii (Rusia contra Imperiului Otoman, ajutat de Anglia şi Franţa care nu doreau să se strice
echilibrul european prin înfrângerea turcilor , iar Principatele au fost ocupate militar în timpul conflictului)

® Numiţi două fapte istorice pe plan extern în care s-au implicat românii (Ţările Române sau România) în a doua
jumătate a secolului al XIX lea
1. Războiul Crimeii (pentru Ţările Române)1853-1856
2. Războiul ruso- turc din 1877-78 care pentru România s-a transformat în Război de independenţă(pt România)

® Numiţi două documente internaţionale în care se discută şi despre români (Ţările Române sau România) în a doua
jumătate a secolului al XIX lea şi precizaţi două prevederi ale acestora pentru români
1. Tratatul de la Paris 1856 ( despre Ţările Române ), cu prevederi: 1.înlocuirea protectoratului rusesc şi Rusia
cedează 3 judeţe din sudul Basarabiei
2. Tratatul de la Berlin 1878 cu prevederi: independenţa României şi România primeşte Dobrogea cu Delta Dunării şi
Insula Şerpilor, cedând Rusiei cele 3 judeţe din sudul Basarabiei
® Numiţi două documente internaţionale în care se discută şi despre români (Ţările Române)în sec. al XIX lea
1. Tratatul de la Paris
2. Convenţia de al Paris
® Prezentaţi un fapt istoric prin care românii şi-au constituit(format, constituit)statul modern în sec XIX
Se prezintă Unirea lui Cuza de la războiul Crimeii până la 24 ianuarie 1859

1956 Congresul şi Tratatul este înlocuit protectoratul Rusiei asupra Principatelelor cu garanţia colectivă a
de pace de la Paris celor 7 mari puteri europene, dar suzeranitatea otomană rămânea în continuare
Franţa susţinea necondiţionat unirea Rusia cedează Moldovei 3 judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad
Anglia e împotrivă (aliat al turcilor)Turcii acceptă convocarea de Adunări Ad-Hoc, din care făceau parte reprezentanţi
din toate categoriile sociale, care sa-şi exprime opinia privind unirea
Alegerile din Moldova au fost falsificate de caimacamul (locţiitorul, înlocuitorul de domn) Nicolae
Vogoride, iar Anglia(regina Victoria) şi Franţa(Napoleon al III lea) au ajuns la un compromis: Anglia era
de acord cu reluarea alegerilor, iar Franţa se obliga să nu mai sprijine unirea fără nicio condiţie.

1857- Adunările ad-hoc au votat – unirea Principatelor sub numele de România


-conducerea acordată unui prinţ străin, cu moştenitori care să fie ortodocşi
- autonomia şi neutralitatea ţării ăn caz de război
1858- Conferinţa de la Paris a celor 7 mari puteri a adoptat Convenţia de la Paris (rol constituţional )stabilea:
-unirea sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei(nu se accepta numele de România)
-statul avea 2 domni aleşi pe viaţă, 2 adunari legislative, 2 guverne, 2 capitale (Iaşi, Bucureşti)
-doar 2 instituţii erau comune – Comisia Centrală de la Focşani (elabora legile)
– Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie (puterea judecătorească supremă)

1859 – 5 ianuarie Iaşi- este ales prin vot de adunarea electivă a Moldovei drept domn Alexandru Ioan Cuza
– 24 ianuarie Bucureşti - este ales prin vot de adunarea electivă a Ţării Româneşti ca domn tot Cuza, profitând
de interpretarea juridică a Convenţiei de la Paris care nu prevedea ca aceeaşi persoană să nu fie aleasă de două ori.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza


® Prezentaţi un fapt istoric prin care românii şi-au consolidatstatul modern(modernizat statul ) în sec XIX
Se prezintă reformele lui Cuza
® Precizaţi două fapte istorice prin care românii şi-au consolidatstatul modern(modernizat statul ) în sec XIX
Se precizează două dintre reformele lui Cuza

I. Recunoaşterea internaţioanală şi desăvârşirea unirii din punct de vedere instituţional 1859-1862

Cuza a făcut eforturi diplomatice pentru ca marile puteri să recunoască unirea în ciuda interpretării în folosul
românilor a Convenţiei de la Paris. În acelaşi timp unifică armata, telegraful şi poşta. Marile puteri sunt deacord cu
unirea, dar doar pe timpul vieţii lui Cuza (decembrie 1861). Imediat sunt unificate cele două guverne care funcţioanseră
la Iaşi şi Bucureşti, sub cinducerea lui Barbu Catargiu, se convoacă o singură adunare legislativă şi se proclamă unirea
deplină sub numele de ROMÂNIA(1862)

II. Epoca marilor reforme- prim ministru Mihail Kogălniceanu 1862-1864

-1863 decembrie - legea secularizării averilor mănăstireşti


–circa un sfert din terenul arabil al ţării, care aparţinea acestora (multe mănăstiri erau din Sinai sau de la
Muntele Athos )era trecut în proprietatea statului (turcii au protestat, sub pretextul că ajută Patriarhia de la
Constantinopol, sub autotitatea căreia se afla Biserica Ortodoxă)
-1864 august –legea rurală
–se desfiinţa claca (munca ţăranilor gratuită pentru boieri)
-circa 460 000 familii primeau pământ în funcţie de numărul de vite deţinut, dar erau obligaţi să-i despăgubească pe
boieri timp de 15 ani pentru pământul primit.
Din păcate, nu toţi ţăranii au primit pâmânt, parcelele au fost destul de mici şi s-au fărâmiţat şi mai mult
prin moşteniri, iar lipsa unei bănci care să şe acorde credit a determinat în mare parte eşecul acestei reforme.
-1864 noiembrie- legea instucţiunii publice
- s-au stabilit trei grade de învaţământ: primar, secundar, superior(1860 Universitate Iaşi. 1864 Universitate Bucureşti)
-învăţămânutul primar era gratuit (pentru ca toţi ţăranii să-şi permită)şi obligatoriu(pentru a nu-şi ţine copiii acasă)
Alfabetul chirilic era înlocuit de cel cu caractere latine
Alte reforme: Cod penal, Cod civil, Înfiinţarea C.E.C, Legea organizării armatei, Legea organizării administraţiei

III. Epoca domniei autoritare 1864-1866

1864- 2 mai - Cuza dă o lovitură de stat, dizolvând Adunarea Legislativă,


- se adoptă prin plebiscit (referendum) noua constituţie Statutul Dezvoltător, care-i acordă puteri sporite
Cuza începe să fie suspectat de liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii duşmanii lor (se forma monstuoasa
coaliţie), că ar intenţiona să instituie un regim personal. Complotistii au reusit să-si realizeze planurile atrăgând de
partea lor o parte a armatei (colonelul Haralambie, maiorul Lecca), si l-au obligat să abdice pe 11februarie 1866. A
fost înlocuit de o locotenenţă domnească

Independenţa de stat a României

Punct de vedere : Impliocarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX


Consider că România a avut un rol important în relaţiile internaţionale din secolul XIX deoarece a particpat la toate
marile evenimente pe plan internaţional în această perioadă. Astfel, participarea la criza orientală în secolulul XIX,
respectiv la Războiul de independenţă din anii 1877-1878, în urma căreia şi-a câştigat independenţa de stat 1877 este un
exemplu semnificativ care susţine afirmaţia anterioară.

® Prezentaţi un fapt istoric prin care românii sau România şi-au consolidat statul pe plan extern în a doua jumătate a
sec XIX sau prin care românii (România )s-au implicat în relaţiile internaţionale(politica externă) în a doua jumătate
a sec XIX.
Se prezintă tot războiul de independenţă
® Precizaţi două fapte istorice prin care românii(România) se implică în relaţiile internaţionale(politica externă) în a
doua jumătate a sec XIX. Şi câte două consecinţe ale acestor fapte.
1. Războiul de independenţă şi urmări: ieşirea de sub suzeranitatea otomană, dezvoltarea premiselor
proclamării României ca regat+1881
2. Tratatul secret încheiat de România cu Puterile Centrale (1883) şi consecinţe strângerea relaţiilor
dintre România şi Germania

Context extern:
1875-76 -criză orientală în Balcani- răscoale în Bosnia Herţegovina Bulgaria Serbia Muntenegru împotriva turcilor
1876- o Nouă constituţie otomană numea România provincie privilegiată
Context intern:
La 10 mai 1866 locotenenţa domnească e înlocuită de Carol de Hohenzollern, ca domnitor dintr-o dinastie străină cu
scopul de a obţine sprijinul marilor puteri europene, pentru consolidarea autonomiei interne şi pentru a pregăti
obţinerea independenţei politice. Se dorea obţinerea independenţei prin demersuri diplomatice pe lângă Germania

Rusia, sub pretextul apărării fraţilor creştini din Balcani a decis să intervină în conflict. Pentru aceasta era nevoie de a
tranzita cu armata sa teritoriul României. După tratative purtate de români şi ruşi la Livadia, în Crimeea s-a semnat la

4 aprilie 1877- Convenţie româno- rusă la Bucureşti (Mihail Kogălniceanu şi baronul Dmitri Stuart au semnat )
- ruşii primeau dreptul de a-şi transporta trupele prin România
- ruşii se obligau să plătească transportul, să ocolească Bucureştiul(pentru a nu-l jefui)
- să respecte integritatatea teritorială a ţării (adică să nu aibă pretenţii teritoriale asupra teritoriului
României)
12 aprilie Rusia declară război Imperiului Otoman, trupele sale trec la sud de Dunăre

9 mai 1877 - România îşi proclamă independenţa (în Parlament, românii fiind convinşi că ruşii îi vor învinge pe
turci, dar ruşii sunt respinşi la sud de Dunăre, Marele Duce Nicolae, comandantul trupelor ruseşti şi fratele Ţarului
Alexandru al II lea trimite o telegramă domnitorului României , Carol I, cerându-i ajutorul armatei române-iulie
1877). Armata română intră în august în război, având circa 60 000 de soldaţi şi 190 de tunuri Krupp performante din
Germania, atacând oraşul cetate Plevna din Bulgaria, alături de ruşi. Este cucerită doar reduta (un complex de
fortificaţii din ziduri, şanţuri) Griviţa, care apăra oraşul. Comandantul Plevnei, Osman Paşa s-a predat după câteva
luni, oraşul fiind încercuit şi silit să-şi epuizeze proviziile. Românii participă şi la cucerirea redutelor Rahova şi
Smârdan precum şi a oraşului cetate Vidin.
® Precizaţi două documente internaţionale în care se discută şi despre România sau români în a doua jumătate a
secolului al XIX lea
Armistiţiul de la San Stefano: (document februarie 1878- )
Congresul (întâlnire)şi Tratatul de pace de la Berlin (document)(iunie-iulie 1878)

-Recunoaşte independenţa României (Serbiei, Muntenegrului, autonomia nordului Bulgariei, iar Bosnia e oferită Austriei)
-România trebuia să modifice art 7 din Constituţia din 1866 (privind cetăţenia acordată doar creştinilor)- pt evrei
-România era obligată să cedeze Rusiei cele 3 judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) şi primea în schimb
Dobrogea cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor

Relaţiile româno-ruse s-au înrăutăţit în condiţiile în care cedarea celor 3 judeţe încălca Convenţia din 4 aprilie 1877
privind integritatea teritorială

® Precizaţi două consecinţe ale independenţei


Consecinţele recunoaşterii independenţei au fost:
-România iese de sub suzeranitatea otomană, devenind stat suveran
- Creşterea prestigiului domnitorului care se proclamă rege în 1881
-Apar premisele desăvârşirii unităţii naţioanale, prin unirea provinciilor locuite de populaţie majoritar românească

România şi Primul Război Mondial 1914-1918


® Precizaţi două fapte istorice prin care românii sau România s-au implicat în relaţiile internaţionale în prima jumătate
a secolului XX
1. Războaiele balcanice....cu consecinţă România primeşte Cadrilaterul
2. Primul Război Mondial cu consecinţă Unirea din 1918
Context internaţional: după obţinerea independenţei de stat, relaţiile României cu Rusia s-au răcit din cauza
cedării celor trei judeţe din sudul Basarabiei. În anul 1882 s-a format prima alianţă politico-militară numită Tripla
Alianţă (Germania, Austro-Ungaria şi Italia). Regele Carol I a semnat un tratat secret defensiv (prevedea ajutorul
militar dacă una din părţi era atacată)cu această alianţă în 1883. În anul 1907 s-a definitivat şi cea de-a doua alianţă
politico-militară numită Antanta (Anglia, Franţa, Rusia )Între anii 1912-1913 România a participat la Războaiele
Balcanice (primul împotriva Imperiului Otoman, al doilea contra Bulgariei) în urma cărora a obţinut sudul Dobrogei
(Cadrilaterul) de la Bulgaria.
® Prezentaţi un fapt istoric prin care România sau românii s-au implicat în politica externă în prima jumătate a
secolului XX Prezentaţi un fapt istoric prin care România sau românii s-au alăturat unor mari alianţe şi numiţi motivul
acestor alianţe
Primul Război Mondial şi se prezintă alianţa cu Antanta pentru recuperarea provinciilor aflate sub dominaţie străină

Neutralitatea: când a izbucnit războiul, în anul 1914, după atentatuld e la Sarajevo şi atacul Austro-Ungariei contra
Serbiei, România a considerat că Austria a declanşat războiul şi a decis, prin votul unui Consiliu de Coroană să rămână
neutră, deşi regale Carol a prezentat tratatul secret cu Puterile Centrale. Primul ministru al României, Ion I.C. Brătianu a
început negocierile cu Antanta după moarte regelui Carol în septembrie 1914 care au durat doi ani. I-a urmat la tron
regale, Ferdinand I (1914-1927)

La 4 august 1916 s-au semnat documentele de alianță cu Antanta, care cuprindeau :


1. convenţie politică -Franţa, Marea Britanie, Italia(care trecuse de partea Antantei în 1915) și Rusia garantau
integritatea teritorială a României, iar ţara noastră declara război Austro-Ungariei. Antanta recunoştea dreptul României
la anexarea teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români , anume Transilvania, Banatul și Bucovina. Militar, Anta
2. convenţie militară - România se obliga să atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 15 august 1916, armata rusă
trebuia să ţină ocupată armata austriacă, să împiedice debarcarea inamicului pe litoralul românesc, iar aliații se mai
obligau să declanşeze o ofensivă la Salonic şi să ofere muniţii României de circa 300 tone pe zi.
În noaptea de 14-15 august 1916, România a intrat în război, deşi avea o armată slab pregătită, şi avea de luptat pe un
front destul de întins de pe crestele Carpaţilor cu Austro-Ungaria, până pe Dunăre, cu Bulgaria, aliată a Puterilor
Centrale. Armata română a trecut Carpaţii Meridionali, în Transilvania, Primele atacuri au fost încununate de succes,
obligându-i pe austro-ungari să se retragă şi ocupând Braşovul. Dar germanii au trimis patru armate în Transilvania,
respingându-I pe români, chiar dacă aceştia beneficiau de ajutorul a trei divizii ale ruşilor.

Pe 1 septembrie 1916, generalul August von Mackensen, numit la conducerea unei armate formată din trupe
germane, bulgare şi otomane a atacat trupele române dinspre Bulgaria, învingându-le la Turtucaia (Bulgaria azi).
Românii au suspendat ofensiva în Transilvania, încercând să-i respingă pe atacatorii de la sud de Dunăre. Ofensiva
română nu a avut success, cu toate că era sprijinită de ruşi, iar trupele Puterilor Centrale din Transilvania au ocupat
trecătorile C. Meridionali, trecând la sud de Carpaţi. Românii au fost prinşi între două armate ale Puterilor Centrale.

La 6 decembrie 1916 a avut loc pe râul Argeş, bătălia pentru Bucureşti, pierdută de români, germanii au
ocupat capitala, regale, armata, politicienii s-au retras la Iaşi, iar tezaurul a fost trimis la ruşi pentru a fi salvat. Frontul s-
a stabilizat în sudul Moldovei, un rol important avându-l şi apărarea trecătorilor Carpaţilor Orientali. În iarna care a
urmat, armata română a fost reorganizată şi cu ajutorul corpului francez condus de generalul Henry Berthelot, reuşind să
reziste atacurilor germane în vara anului 1917, la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, unde s-au remarcat generalii Averescu,
Grigorescu şi Prezan..

În octombrie 1917, comuniştii bolşevicii au cucerit puterea în Rusia în iar Lenin, a promis scoaterea Rusiei
din război pentru a-şi atrage sprijinul populaţiei. Ruşii au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk (1918),
România rămânând încercuită de inamici, fără aliaţi.

În aprilie 1918 -România a fost nevoită să semneze Pacea de la Bucureşti cu Puterile Centrale (ceda
Dobrogea Germaniei, Trecătorile Carpaţilor Austro-Ungariei, producţia de grâu, ptreol şi cereale timp de 90 de ani
Puterilor Centrale).Regele Ferdinand a refuzat să îl sancţioneze(să-l semneze)

După ofensiva Antantei de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei şi pe fondul
înfrângerilor Puterilor Centrale pe frontul de vest, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai
înainte ca războiul să se încheie în vest(11 noiembrie 1918)
® Numiţi două consecinţe ale unui fapt istoric prin care România sau românii s-au implicat în politica externă
în prima jumătate a secolului XX
1. pierderi materiale şi de vieţi omeneşti
2. criză economică

Unirea din 1918


Punct de vedere privind importanţa formării statului naţional român

După opinia mea, constituirea statului naţional român la începutul secolului XX reprezintă o etapă foarte
importantă din istoria României deoarece prin Marea Unire s-a îndeplinit idealul naţiunii române. Astfel,
prin Unirea din 1918 provinciile locuite de români, dar aflate sub dominaţia fostelor mari imperii:
Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat s-au unit cu România, punând bazele României Mari.

® Prezentaţi un fapt istoric prin care românii şi-au constituit statul naţional unitar(sau un fapt istoric prin care românii
realizează Marea Unire)
Contextul internaţional:
- Primul Război Mondial cu contextul favorabil care a condus la destrămarea marilor imperii: Austro-
Ungaria şi Imp. Otoman(înfrânte în război), Rusia (victima revoluţiei bolşevice şi a războiului civil)
- adoptarea principiului autodeterminării (fiecare naţiune din cadrul imperiilor multinaţionale a avut
dreptul de a-şi decide singură soarta, formându-se statele naţionale de după război)
® Precizaţi două fapte istorice prin care românii şi-au constituit statul naţional unitar sau şî-au desăvârşit unitatea
naţională
Se precizează 2 din cele 3 uniri
Unirea Basarabiei
Când a intrat în război de partea Antantei, România a conştientizat că astfel renunţa la ideea unirii Basarabiei,
aceasta făcând parte din Imperiul Rus, stat aliat în cadrul alianţei. Cu toate acestea, revoluţia bolşevică a creat
premisele favorabile ale unirii acestei provincii. Lenin a acordat dreptul naţiunilor nonruse la autodeterminare.
Octombrie 1917-Congresul Ostaşilor Moldoveni -a proclamat autonomia Basarabiei în cadrul Rusiei
-a înfiinţat Sfatul Ţării condus de Ion Inculeţ, rol de Parlament
Decembrie 1917- S-a proclamat Republiaca Democratică Moldovenească în cadrul Rusiei
24 Ianuarie 1918 – Basarabia şi-a proclamat independenţa, armata română a intrat în Basarabia la cererea
Sfatului Ţării, pentru a pune capăt tulburărilor provocate de ruşi. Exista şi pericolul anexării Basarabiei la Ucraina care
şi ea îşi proclamase independenţa. Ca urmare a intervenţiei armatei române, Lenin a confiscat tezaurul României.
27 Martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România (ruşii, ucrainienii şi evreii s-au opus)

Unirea Bucovinei
Bucovina aparţinuse Austriei dar profitând de dezintegrarea Imperiului, Ucraina pregătea intervenţia militară în aceasta.
Octombrie 1918 -Deputaţii bucovineni din Parlamentul din Viena se declară pentru folosirea dreptului la
autodeterminare în ceea ce priveşte soarta provinciei.
-Se formează la Cernăuţi Consiliul Naţional Român (şi un guvern condus de Iancu Flondor)
Noiembrie 1918- Naţionaliştii ucrainieni şi revoluţionarii bolşevici au creat o stare de haos şi anarhie.
Soldaţii ucraineni întorşi de pe front terorizau populaţia, Consiliul Naţional a cerut intrarea
armatei române în Bucovina.
15/28 noiembrie 1918 –Congresul General al Bucovinei, adunare reprezentativă din care făceau parte reprezentanţii
tuturor naţionalităţilor (români, ruşi, ucrainieni, germani, ruteni, evrei, polonezi) a votat la Cernăuţi unirea Bucovinei

Unirea Transilvaniei şi a Banatului


Exista pericolul ca după destrămarea Austro-Ungariei, Transilvania să fie inclusă în noul stat Ungaria.
-septembrie 1918- Oradea- Partidul Naţional Român adoptă declaraţia de autodeterminare
-octombrie 1918 -Arad- se formează un Consiliu Naţional Român Central(condus de Ştefan Cicio Pop cu 12 membri :
6 PNR, 6 PSD) cu rolul de a guverna provizoriu provincia şi a pregăti unirea cu România
-noiembrie 1918 –Arad au avut loc tratative ale CNRC cu ungurii, aceştia fiind dispuşi să acorde autonomie
Transilvaniei dar în cadrul Ungariei .CNRC se retrage de la negocieri şi decide să ţină alegeri şi convine pentru data de
18 noiembrie / 1 decembrie pentru Marea Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.
18 noiembrie / 1 decembrie 1918- Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia(participă 1228 de delegaţi din toată
Transilvania şi peste 100 000 de oameni) care votează unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului.
Rezoluţia Unirii a fost citită de Vasile Goldiş. Tot acum sunt alese organismele de conducere ale provinciei până la
unirea deplină cu România: - Marele Sfat Naţional (cu rol legislativ) condus de Gheorghe Pop de Băseşti
-Consiliul Dirigent(cu rol executiv- guvern) condus de Iuliu Maniu
® Precizaţi două documente internaţionale prin care s-a recunoscut trecerea provinciilor aflate sub dominaţie străină---
2 tratate
Tratatele de pace care recunoşteau unirea:
1919- Tratatul cu Austria- Saint Germain- se recunoştea unirea Bucovinei
1919- Tratatul cu Bulgaria- Neuilly – se recunoştea posesia asupra Cadrilaterului
1920- Tratatul cu Ungaria- Trianon- se recunoştea unirea Transilvaniei
1920- Tratatul de la Paris- se recunoştea unirea Basarabiei (Japonia şi SUA nu au semnat)

® Precizaţi două urmări ale Unirii din 1918


Urmările Unirii
- pozitive: -creşte teritoriul naţional, creştere demografică, îmbunătăţire a stării economice, dezvoltarea infrastructurii
(numai căile ferate s-au mărit de la 4.300 km la circa 11 000 km moşteniţi de la Austro- Ungaria şi
-negative- creştere importantă a numărului minorităţilor (71,9% români şi 28,1% minorităţi) cu consecinţe negative,
tulburări interetnice în Basarabia, Transilvania; alt element negative a fost întârzierea unificării monetare şi prin cursul
ridicat la care ea s-a efectuat, circulând în paralel mai multe monede.

Constituţiile României- Actele fundamentale

Punct de vedere privind importanţa constituţiilor

După opinia mea constituţiile au avut un rol esenţial în dezvoltarea României , deoarece fără un act fundamental un stat nu
poate funcţiona. Astfel, prin adoptarea în anul 1866 a unei prime Constituţii s-a cosolidat statul român modern, deschizând
calea schimbărilor de ordin juridic ce au urmat, precum câştigarea independenţei de stat în 1877 sau transformarea statului
în regat în 1881.

® Introducere eseu
În România prima constituţie a apărut mai târziu decât în majoritatea statelor europene din cauze care ţin de dezvoltarea
economică, socială şi culturală, dar şi de statutul politic al ţării, anume suzeranitatea otomană. Până în 1866 au existat în
Principatele Române şi în România mai multe încercări constituţionale(Regulamentele Organice, Doc. revoluţiei de la
1848,Convenţia de la Paris etc.), însă Constituţia din 1866 e primul act fundamental propriu-zis al ţării elaborat fără
intervenţie străină si fără aprobare externă. Aceasta a devenit un act de manifestare a independenţei, făcând abstracție de
suzeranitatea otomană si garanţia colectivă a celor 7 mari puteri, oferind totodată cadrul pentru evoluţia statului român pe
baze moderne şi democratice
Constituţia din 1866
-A fost discutată şi votată de Adunarea Constituantă şi promulgată de domnitorul Carol I la 1 iulie 1866
-A avut ca model Constituţia belgiană (cele 2 ţări se asemănau şi din dorinţa de a oferi tronul lui Leopold, prinţul Belgiei)
Statut politico-juridic: nu e menţionat, deşi România se afla încă sub suzeranitate otomană, nu era stat independent
Forma de guvernare: monarhie constituţională (ereditară din familia domnitorului, pe linie masculină, cu religie ortodoxă)
®Numiţi două principii înscrise într-o constituţie( acte fundamentale)
Principii: - suveranitatea naţională (adică naţiunea decide soarta ţării),
- separarea puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească)
- guvernarea reprezentativă (guvernul acţionează în numele naţiunii pe care o reprezintă)
Sistemul de vot: vot censitar-barbaţii(după avere) cu 4 colegii electorale(3 colegii din 1884), lege modificată în 1884
Cetăţenia: Art.7 prevedea cetaţenie română doar pt locuitorii creştini, evreii excluşi(1879modificat la presiuni externe)
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: libertatea conştiinţei, învăţământului, presei, întrunirilor şi de asociere
®Prezentaţi un principiu înscris în una din constituţiile alese: principiul separării puterilor în stat
Puterea legislativă
1. Domnitor (din 1881 rege) 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi Adunarea Deputaţilor)
-iniţiază, promulgă(semnează, dându-i caracter oficial) legile - adoptă legile şi bugetul statului
-convoacă sau poate dizolva Adunarea Legislativă

Puterea executivă
1. Domnitor (din 1881 rege) prin guvernul său 2 Prerogativele domnitorului(regelui, din 1881)
miniştrii aveau responsabilitatea legilor şi -are drept de veto absolut(se poate opune unei legi)
răspundeau în faţa Parlamentului -numeşte sau demite guvernul
-conduce armata-bate monedă-acordă decoraţii, grade militare
-declară război sau încheie pace
-semnează tratate sau convenţii internaţionale
- are drept de amnistie(când procesul nu încheiat)
- are drept de graţiere (a unui deţinut condamnat deja
Puterea judecătorească
1.Tribunale şi curţi juridice 2. Înalta Curte de Justiţie si Casaţie
Hotărârile lor sunt executate în numele domnitorului(regelui) - instanţa supremă în domeniu

® Prezentaţi importanţa sau urmările constituţiei alese (1866)


Importanţa şi urmările Constituţiei de la 1866: Reprezintă baza dezvoltării democratice a României, fiind şi o
dovadă de relativă independenţă faţă de Imperiul Otoman, dar şi faţă de cele 7 mari puteri europene, care nu au
fost consultate la adoptarea actului fundamental. Au fost puse bazele unui sistem politic şi economic bine
definit care avea în centru două mari partide politice: Partidul Naţional Liberal ( doctrina prin noi înşine –
protecţionism , reprezentanţi industiriaşi şi burghezi Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti ) şi Partidul Conservator
(doctrina paşilor mărunţi – reforme graduale, reprezentanţi marii moşieri legaţi de agricultură Lascăr Catargiu,
Titu Maiorescu, Petre Carp),care din 1895 s-au succedat la guvernare(aşa numita rotativă guvernamentală)

Constituţia din 1923


®Prezentaţi un fapt istoric ce a făcut necesară adoptarea unei noi constituţii în secolul XX: se prezintă Unirea
din 1918 cu precizarea schimbărilor produse de integrarea noilor provincii, care necesitau o legislaţie uniformă
atât în domeniul politic dar şi economic
-A fost discutată şi votată de Adunarea Constituantă şi promulgată de regele Ferdinand I la 28 martie 1923,
fiind necesară ca urmare a Unirii din 1918, fiind considerată Constituţia României Mari. Era necesară datorită
modificărilor teritoriale produse de unire şi a reformelor anterioare: votul universal din 1918 şi reforma agrară din 1921,
cele două promisiuni politico-reformatoare pe care Ferdinand le făcuse soldaţilor care luptaseră pe front
®Numiţi trei asemănări şi trei deosebiri între constituţiile alese pentru prezentare:
!!!! La subiectele cu constituţie, dacă se cer asemănări şi deosebiri între două constituţii se aleg două consecutive, adică
1866 si 1923 sau1923-1938 etc, pentru că acolo apar diferenţele. Vă veţi exprima astfel (Exemple):
O asemănare între Constituţia din 1866 şi cea din 1923 este aceea că în ambele acte fundamentale este prevăzută
separarea puterilor în stat.(legislativă, executivă şi judecătorească.) Dacă se cere o deosebire: În Constituţia din 1866,
cetăţenia este acordată conform articolului 7 doar locuitorilor de religie creştină. Spre deosebire de Constituţia din 1866,
în actul fundamental din 1923, cetăţenia este acordată tuturor locuitorilor României, indiferent de religie.

Statut politico-juridic: România stat naţional(al unei singure naţiuni, cea română), unitar, indivizibil(nu se poate divide),
cu teritoriu inalienabil(ce nu poate fi înstrăinat)- (spre deosebire de 1866 unde nu e precizat statutul politico-juridic)
Forma de guvernare: monarhie constituţională (ereditară, pe linie masculină, cu religie ortodoxă)
Principii: - suveranitatea naţională, separarea puterilor în stat, guvernarea reprezentativă (la fel ca în 1866)
Sistemul de vot: universal-barbaţii care au peste 21 de ani (diferenţă faţă de 1866 unde era vot censitar)
Cetăţenia: Toţi locuitorii indiferent de religie primeau cetăţenie română(spre deosebire de 1866- vezi articolul 7)
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: libertatea conştiinţei, învăţământului, presei, întrunirilor şi de asociere (idem 1866)
Puterea legislativă
1. Regele 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi Adunarea Deputaţilor)
-iniţiază, promulgă(semnează, dându-i caracter oficial) legile - adoptă legile şi bugetul statului
-convoacă sau poate dizolva Adunarea Legislativă

Puterea executivă
1. Domnitor (din 1881 rege) prin Consiliu de Miniştri-guvern 2 Prerogativele regelui
miniştrii aveau responsabilitatea legilor şi Aceleaşi ca în 1866, dar nu are drept de veto absolut, în plus
răspundeau în faţa Parlamentului -actele regelui trebuie contrasemnate de către un ministru
de resort(adică de cel din domeniul respectiv)
Puterea judecătorească
1.Organe judecătoreşti locale şi centrale 2. Curtea de Casaţie
Hotărârile lor sunt executate în numele regelui - instanţa supremă în domeniu
® Prezentaţi importanţa sau urmările constituţiei alese (1923)
Importanţa şi urmările Constituţiei de la 1923: aceasta pune bazele sistemului politic interbelic, apărute o dată
cu schimbările datorate unirii din 1918. Perioada interbelică se caracterizează prin momente de criză politică şi
economică(1918-1922 din cauza urmărilor războiului şi a dificultăţilor legate de integrarea noilor provincii în
cadrul statului; 1929-1933 din cauza marii crize economice mondiale, sunt 8 guverne ţărăniste). Principale
partide politice sunt P.N.L. (condus de Ion I.C. Brătianu)şi Partidul Naţional Ţărănesc(format în 1926, condus
de Iuliu Maniu)Partidul Conservator a dispărut după Unire, în condiţiile acordării votului universal şi a reformei
agrare care a redus rolul moşierilor. Principalele legi adoptate în perioada interbelică:
1925-legea organizării Bisericii Ortodoxe Române(aceasta devine patriarhie)
1925- legea unificării administrative(unităţi: judeţe, plăşi, comune urbane şi comune rurale, sate)
1926- legea electorală(a primei electorale): partidul care câştiga locul I la alegeri lua 50% din voturi, dacă avea peste 40% din
voturi, restul voturilor se împărţeau proporţional tuturor partidelor inclusiv celui câştigător. Astfel, acesta avea majoritate şi forma
guvernul, evitând coaliţiile. Era o lege care aveantaja partidul câştigător în alegeri, dar nu era pe deplin democratică încalcându-
se principiul proporţionalităţii.

Constituţia din 1938


A fost redactată de juristul Istrate Micescu , inspirată de Carol al II-lea care dorea instaturarea unui regim autoritar, având
ca model regimurile de acelaşi tip din Europa( deosebire, nu mai e discutată de Adunare Constituantă) şi a fost promulgată
la 27 februarie 1938. Contextul adoptării constituţiei era: Carol era inspirat de regimurile de tip autoritar europene, iar pe
plan intern, după alegerile din 1937 niciun partid nu obţinuse majoritatea, fiind imposibilă formarea guvernului.
Statut politico-juridic: România stat naţionalunitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil
Forma de guvernare: monarhie autoritară: Regele este Capul Statului (art.30)
Principii: - suveranitatea naţională, separarea puterilor în stat, guvernarea reprezentativă (la fel ca în 1866)
Sistemul de vot: universal-barbaţii care au peste 30 de ani (teama regelui de influneţa leginarilor care erau tineri)
Cetăţenia: Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin recunoastere si prin naturalizare.
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: toate drepturile cunoscute
Puterea legislativă
1. Regele prin Parlament 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi Adunarea Deputaţilor)
Initiativa legilor este data Regelui -are doar un rol decorativ, regele are dreptul să impună
Regele sanctioneaza si promulga legile senatori
Puterea executivă
Regele prin guvernul său 2 Prerogativele regelui
miniştrii aveau responsabilitatea legilor şi Cele clasice, în plus,
răspundeau în faţa Parlamentului Miniştrii răspund doar în faţa regelui, nu a Parlamentului
Puterea judecătorească
1.Organe judecătoreşti locale şi centrale 2. Curtea de Casaţie
Hotărârile lor sunt executate în numele regelui, regele se - instanţa supremă în domeniu
amestecă în hotărârile justiţiei
Judecătorii sunt inamovibili(adică nu poate fi destituit
sau mutat din funcţia pe care o deţine)
Importanţa şi urmările Constituţiei de la 1923: Aceasta restrânge drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, schimbă vârsta
alegătorilor la 30 de ani, dar acordă şi drept de vot femeilor. Imediat după adoptarea Constituţiei, Carol înlocuieşte
pluripartitismul cu partidul unic(Frontul Renaşterii Naţionale) Regimul autoritar al lui Carol al II lea eşuează în 1940 când
România e nevoită să cedeze aproape jumătate din teritoriul său, regale abdicând.

Constituţiile epocii comuniste 1948,1952,1965


Sunt adoptate ca urmare a schimbării regimului politic în România, prin preluarea puterii de către comunişti după al doilea război
mondial cu sprijinul Armatei Roşii (sovietice)
Constituţia din 1948
Are ca model Constituţia sovietică din 1936
Statut politico-juridic: stat popular, unitar independent, prin lupta întrgului popor cu reacţiunea în frunte cu muncitorimea
Forma de guvernare: Republică Populară România (pe 30 decembrie 1947 regele Mihai I fusese nevoit să abdice)
Principii: - puterea poporului şi monopartitism (un singur partid) Partidul Muncitoresc Român din 1848 numit astfel
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar doar teoretic recunoscute, ele fiind încălcate
Puterea Legislativă: Marea Adunare Naţională (monocamerală)-numeşte guvernul, votează bugetul, delară pace şi război, modifică
constituţia, e organul suprem în stat
Puterea Executivă: Consiliul de Minişti (Guvernul)
Puterea Judecătorească: Curtea Supremă, tribunalele, curţile de apel, judecătorii
Structura social-economică: toate mijloacele economice aparţin statului,bogăţiile subsolului ca şi pădurile, apele, poşta, statul
controlează comerţul, se pun bazele naţionalizării(confiscării de către stat) a întregii industrii
Constituţia din 1952
Se adoptă ca urmare a consolidării regimului, prin naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii
Statut politico-juridic: stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate,popular, unitar, suveran şi independent,
Forma de guvernare: Republică Socialistă România
Principii: - alianţa dintre muncitori şi ţărani şi monopartitism Partidul Comunist Român
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar doar teoretic recunoscute, ele fiind încălcate
Puterea Legislativă: la fel ca înainte, în plus alege Preşedintele din 1974
Puterea Executivă: la fel ca în 1948
Puterea Judecătorească: Tribunalul Suprem al Republicii Populare, tribunalele, curţile de apel, judecătorii
Structura social-economică: la fel ca în 1948
Constituţia din 1965
Pune bazele regimului condus de Nicolae Ceauşescu
Statut politico-juridic: stat popular, unitar independent, prin lupta întrgului popor cu reacţiunea în frunte cu muncitorimea
Forma de guvernare: Republică Populară România (pe 30 decembrie 1947 regele Mihai I fusese nevoit să abdice)
Principii: - puterea poporului şi monopartitism (un singur partid) Partidul Muncitoresc Român din 1848 numit astfel
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar doar teoretic recunoscute, ele fiind încălcate
Puterea Legislativă: Marea Adunare Naţională (monocamerală)-numeşte guvernul, votează bugetul, delară pace şi război, modifică
constituţia, e organul suprem în stat
Puterea Executivă: Preşedintele, Consiliul de Stat şi Consiliul de Minişti . Preşedintele conduce Consiliul de Stat, grade, decoraţii,
decrete prezidenţiale, încheie tratate internaţionale
Puterea Judecătorească: la fel ca în 1952 Structura social-economică: la fel ca în 1952
Constituţia din 1991
A reprezentat Constituţia întoarcerii la democraţie după 1989.,fiind dezbătută de o adunare constituantă şi supusă unui
referendum popular -8 decembrie 1991.
Statut politico-juridic: stat naţional, suveran, independent, unitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil
Forma de guvernare: Republică
Principii: suveranitatea naţională, separarea puterilor în stat, pluralism politic, guvernare reprezentativă
Sistemul de vot: vot universal, de la 18 ani atât pentru bărbai cât şi pentru femei
Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti din Declaraţia Univ. a Drepturilor Omului
Puterea Legislativă: Parlament bicameral: Senat şi Camera Deputaţilor: adoptă legi, organizează guvernul
Puterea Executivă: -Preşedintele ca garant al independenţei,
- Guvernul -primul ministru numit de preşedinte din Partidul care a câştigat alegerile
- răspunde în faţa Parlamentului pentru faptele sale
Puterea Judecătorească: Curtea Supremă de Justiţie , judecătorii sunt independenţi şi se supun doar legilor
Structura social-economică: toate mijloacele economice aparţin statului,bogăţiile subsolului ca şi pădurile, apele, poşta,
statul controlează comerţul, se pun bazele naţionalizării(confiscării de către stat) a întregii industrii
Secolul XX între democraţie şi totalitarism- Ideologii şi practici politice în România şi Europa

REGIMURI DEMOCRATICE-CARACTERISTICI

® Prezentaţi două principii democratice din secolul XX


a. Principii democratice:
separarea puterilor în stat- legislativă(adunarea legislativă, sau parlamentul cu rolul de a elabora legile)are un rol
foarte important prin participarea cetăţenilor la desemnarea acestor reprezentanţi(deputaţi, senatori,
reprezentanţi,Exemple: Camera Comunelor în Anglia, Camera deputaţilor în Italia, Bundestagul în
Germania,Adunarea Naţională în Franţa) executivă(regele-preşedintele,depinde de regimul politic monarhie sau
republică şi guvernul, care au rolul de a pune în practică (să execute legile)Guvernul are legitimitatea oferită de
majoritatea din parlament rezultată după alegeri, iar guvernul este responsabil în faţa adunării legislative,
judecătorească(instanţele de judecată, tribunalele pun în aplicare hotărârile legilor, Înalta Curte sau Curtea Supremă ).
Acest principiu se manifestă sub forma apariţiei regimurilor parlamentare.

pluralism politic- sistem bazat pe funcţionarea unor mai multe partide politice. Partidele politice au rolul de a organiza
opinia publică. Partidele au rolul de a duce o luptă de idei pentru preluarea puterii politice într-un anumit stat, doar
prin confruntări desfăşurate în cadrul alegerilor. Ele sunt cele care propun diverse soluţii pentru rezolvarea
problemelor societăţii. Cel mai vechi stat unde funcţionează pluralismul politic este Marea Britanie (Partidul
Conservator, Partidul liberal şi de la începutul secolului XX s-a format şi Partidul Laburist).Pot fi oferite şi alte
exemple din alte ţări, România spre exemplu, în secolul XIX, perioada interbelică şi chiar de astăzi.
suveranitatea poporului( dreptul poporului de a decide asupra soartei sale şi de a stabili linia politică a statului)
constituţionalism(constituţia reprezintă un contract social între popor şi putere şi pune bazele unui regim reprezentativ
şi pe separarea puterilor în stat),
alegeri libere- permit cetăţenilor dreptul de a-şi alege conducătorii

b. economia liberă sau economie de piaţă, în cadrul căreia statul nu are dreptul să intervină în relaţiile economice,
piaţa liberă fiind cea care le autoreglează prin nivelul de cerere şi ofertă.

Tipuri de regimuri politice democratice:


Monarhii: Marea Britania Olanda Danemarca Suedia Spania Norvegia
Republici parlamentare: Germ, Italia Austria-rolul preşedintelui este decorativ, nu e ales prin vot direct
Republici semiprezidenţiale : Franţa, România

PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE ÎN SECOLUL XX


Practica politică se referă la modul în care sunt aplicate principiile democratice, în cazuri concrete la nivelul statelor
democratice. Dacă ideologia se referă la elemente comune mai multor regimuri politice, practica se mărgineşte la
fiecare stat în parte, la modul cum acesta îşi aplică propria legislaţie la nivel naţional.
® Prezentaţi două practici democratice din secolul XX

Se prezintă Marea Britanie Franta sau Romnai din Cosntitutia din 1923 separare puteri, pluripartitism, guverne, cu
exemple

Marea Britanie
-Este monarhie constituţională sau parlamentară conform principiul regele conduce, dar nu guvernează,
-Parlamentul e bicameral: Camera Lorzilor(prin moştenire se transmite titlul şi Camera Comunelor – prin alegeri)
-prim-ministrul- şeful majorităţii parlamentare, rol însemnat, el desemnează miniştrii având puteri executive extinse.
-Principalele partide politice din secolul XX: P.Conservator şi P.Laburist, care înlocuieşte ca importanţă P.Liberal
- Personalităţi importante: Winston Churchill, prim-ministru, Partidul Conservator, (1940-1945; 1951-1955), mari
reforme interne şi rol în câştigarea războiului
-După Război, Margaret Thatcher, prim-ministru, Partidul Conservator consolidează economia aflată în criză
privatizând anumite întreprinderi şi servicii de stat, dar are şi acţiuni de politică externă (1982-Războiul din Malvine
cu Argentina)
Franţa
• 1918 şi 1940 are regim democratic republican, pluralist, caracterizat prin instabilitate guvernamentală (are 42 de
guverne). Principalele forţe politice aveau orientare de dreapta (Blocul Naţional, Uniunea Naţională), dar prin Frontul
popular(coalizarea forţelor de stânga),în anul 1936 apare primul guvern de stânga condus de socialişti care au luat
măsuri populiste-primul concediu plătit din istorie pentru muncitori
• După al Doilea Război Mondial, a fost adoptată o nouă Constituţie, care instituia un regim parlamentar clasic.
Charles de Gaulle, preşedinte al ţării din anul 1959, a susţinut ideea consolidării puterii şefului statului acesta având
dreptul să se pronunţe asupra liniilor generale ale politicii interne şi externe a ţării.
• Reforma constituţională din anul 1962, a stabilit ca preşedintele Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal, nu
de un colegiu electoral, ca până atunci. Are şi un rol extern important, prin susţinerea independenţei Algeriei în 1962
• Georges Pompidou, a fost continuată politica lui de Gaulle, Franţa înregistrând progrese economice importante, cu
accent pe industrie, dar problemele sociale s-au menţinut . El a susţinut integrarea Marii Britanii în C.E.
• François Mitterand(P.Socialist). Cu el apare fenomenul de coabitarea la putere a unui preşedinte şi a unui prim-
ministru de orientări diferite. În 1986, Mitterand era preşedinte socialist, prim-ministrul Jacques Chirac, de dreapta.

Germania
• După Primul Război Mondial, Germania a fost organizată prin Constituţia de la Weimar(1919)ca o ţară cu un regim
politic democratic, condusă de un preşedinte. Situaţia s-a schimbat însă în 1933, puterea e preluată de Hitler.
• În a doua jumătate a secolului al XX-lea, germanii au fost nevoiţi să trăiască în două state separate(1949). În zona
de ocupaţie militară a aliaţilor occidentali, s-a constituit un stat democratic, având ca formă de guvernământ republica
federală, care a devenit apoi membru NATO şi al Comunităţii Economice Europene (Republica Federală Germană),
iar în est a funcţionat Republica Democrată Germană. Un rol însemnat în istoria germană l-a avut cancelarul creştin-
democrat Helmuth Kohl, în timpul căruia s-a realizat reunificarea Germaniei (1990).

România
La România sunt valabile regimurile democratice instituite de Constituţia din 1866 şi 1923. Orice practică
democratică a cărei bază o reprezintă una din cele două constituţii este valabilă pentru acest subiect(de exemplu
rotativa guvernamentală după 1866 cu cele două partide liberal şi conservator, respectiv, după 1923, legile adoptate
după 1923, cum ar fi legea primei electorale din 1924, etc). La subiectele cu principii democratice în Europa şi un stat
în care acestea au fost puse în practică se pot folosi exemplele celor două constituţii şi la descrierea elementelor de
acolo, cu separarea puterilor în stat, principii, etc şi cu menţionarea României ca statul în care aceste principii sunt
puse în practică.

® Demonstraţi că democraţia este un regim politic ce caracterizează secolul XX

Deşi în secolul XX au avut loc două războaie mondiale şi în acest context au apărut şi regimuri politice autoritare sau
totalitare, caracterizate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, cenzură sau măsuri represive, toptuşi,
democraţia a rămas cel mai important şi mai răspândit sistem politic la nivel european în secolul XX.
În continuare se enumeră 2 principii demcratice sşi o practică(din Marea Britanie sau România)

IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE TOTALITARE


Diferenţe ideologice între politica de stânga şi de dreapta
Ideologia-o sumă de idei și principii care stabilesc o anume formă de guvernământ (democratică, autoritară, totalitară)
Dictatura- un singur conducător(persoană, grup) care deţine puterea fără nicio piedică şi o exercită fără restricţii

Conceptele politice de stânga şi dreapta îşi au originea la Revoluţia franceză(sf. sec XVIII), când pentru a simplifica
procesul de numărare a voturilor, cei care-l susţineau pe rege s-au aşezat în dreapta, iar adversarii acestora în stânga

Stânga Dreapta
-face apel la modernizare şi progres prin reforme -facea apel la tradiţie, moraliatate şi ordine
-se inspiră din concepţia iluministă privind perfectibilitatea omului -are o atitudine mai rezervată asupra naturii umane
-doreşte dreptate socială, egalitate în cadrul societăţii -pune accent pe credinţă, familie şi inegalitatea în societate
-reprezetanţi politici: socialiştii (şi liberalii în secolul al XIX lea) -reprezentanţi politici -conservatorii

Diferenţele între un regim politic autoritar şi unul totalitar


Regim autoritar Regim totalitar
-nu e o ideologie ci o mentalitate(de ordine, disciplină, religie) -are ideologie oficială bine structurată în totate aspectele
vieţii, la care cetăţenii sunt obligaţi că adere
-1 partid, dar mobilizaea politică nu e generală(nu eşti obligat) -1 partid, 1 lider care monopolizează toate acţiunile politice
-pluralism politic limitat(biserica, organizaţii profesionale) -lipsa pluralismului politic
-dictatură(nu totală, cultura, viaţa socială nu depind de dictator) -control total (de tip terorist-supraveghere, tortură,
ameninţări) asupra întregii societăţi
-lipsa monopolului asupra mijloacelor militare -monopol asupra mijloacelor militare
-lipsa monopolului asupra economiei -monopol asupra economiei prin centralizare
-lipsa exterminării unor categorii sociale sau etnice -exterminarea de populaţii (Hitler –evreii, Stalin-tătarii etc.)
Din aceste cauză se consideră că doar două regimuri au întrunit toate elementele pentru a fi încadrate ca regimuri de
tip totalitar: Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Regimul fascist din Italia, deşi e considerat de unii autori drept
totalitar, nu întruneşte toate elementele pentru a se încadra în această categorie.

®Demonstraţi că în secolul XX există practici totalitare


Se prezintă contextul european de mai jos şi se prezintă o practică totalitară, spre exemplu punerea în practică a ideilor
antisemite din Germania Nazistă
Context european
După Primul Război Mondial, atât în statele învinse, cât şi în anumite state învingătoare au apărut
nemulţumiri din cauza aşteptărilor pe care aceste state le aveau după încheierea conflictului. Învinşii erau nemulţumiţi
de pierderile teritoriale, de umilinţe politice, de plata unor despăgubiri de război, iar în cazul unora dintre învingători,
precum Italia, existau nemulţumiri referitoare la teritoriul considerat prea mic pe care Italia l-a primit după război de
la fosta monahrhie Austro-Ungară. La aceste probleme su-a adăugat: criza economică ce s-a declanşat la nivelul
continentului european şi reintegrarea foştilor combatanţi(soldaţi) în viaţa civilă.
Apariţia regimurilor autoritare şi totalitare s-a produs în acest context tulbure, când principiile democratice
erau puse la îndoială în multe din statele europene. După Revoluţia bolşevică din 1917 şi state din Europa Centrală şi
de Vest au fost supuse presiunii comuniste (Ungaria, Germania, imediat după război). Ca o contrapondere la asaltul
comunist au apărut mişcări de extrema dreaptă care au acaparat puterea în unele state europene: (1920-Ungaria, 1922
Italia, 1923-Bulgaria)
® Prezentaţi două caracteristici totalitare din secolul XX
CARACTERISTICI ALE REGIMURILOR TOTALITARE
Liderul(conducătorul)- are puteri depline, el fiind cel care conduce întreaga mişcare politică, fiind chiar considerat un
fel de divinitate pe pământ. Cuvintele şi scrierile liderului au valoare inefabilă( nu pot fi puse la îndoială)În cinstea sa
există aşa numitul cult al personalităţii, prin care se exacerbează trăsăturile liderului şi se venerează excesiv un
conducător aflat în viaţă, prin manifestări pe stadioane, în pieţe publice, etc.

Partidul unic- acesta are o birocraţie excesivă(un aparat întins la nivel naţional cu ramificaţii în toate domeniile)
-existenţa de conflicte la vârful său rezolvate pe cale violent(arestări, execuţii, asasinate politice)
-discurs de tip dogmatic(aşa zisul limbaj de lemn, limbajul oficial folosit în orice ocazie)

Poliţia politică- scopul său principal a fost acela de a urmări şi de a vâna orice potenţial adversar politic(real sau
închipuit). De multe ori, aceşti adversari reprezentau categorii sociale sau etnice suspecte(chiaburii şi agenţii
imperialişti –în Rusia societică sau în URSS, sau evreii în Germania Nazistă). Poliţia politică(CEKA, NKVD,KGB în
regimul sovietic, GESTAPO- în Gemania Nazistă) este dublată de apariţia închisorilor politice, dar şi a lagărelor de
muncă sau de exterminare în care erau închişi toţi potenţialii adversari ai regimului respectiv

Propaganda- Ideologia statului totalitar se consideră datoare de a impune direcţiile în domeniul cultural-artistic, dar
chiar şi în domeniul ştiinţific. Astfel, mass- media este controlată total(ziare, radio, teelviziune, reviste, etc), şcoala
serveşte scopurilor regimului, prin înregimentarea tinerilor în organizaţii (pionierii, tinerii lui Hitler, etc.).
Deasemenea, sportul este folosit ca un mijloc de propagandă al regimului pentru a controla viaţa socială a
cetăţenilor.Nu există loc de discuţii la adresa ideologiei oficiale(sau aceasta este aspru pedepsită), iar oamenii sunt
încurajaţi să devină complici ai sistemului (turnători ai vecinului, colegului de muncă, ect.). Regimul politic respectiv
reprezintă binele suprem în confruntare cu răul suprem reprezentat de diverse categorii sociale sau etnice. Există şi
elemente de natură mitologică (eroul salvator, omul superior, supraomul care au rolul de a mobiliza populaţia prin
raportarea acesteia la anumite valori din trecut )

PRACTICI TOTALITARE ÎN SECOLUL XX

Regimul fascist din Italia


Nu e considerat un regim totalitar,deoarece nu întruneşte toate elementele necesare, dar anumite practici politice
desfăşurate în cadrul acestuia pot fi încadrate în această categorie.Acesta apare în Italia ca urmare directă a crizei
sociale, politice şi economice de după Primul Război Mondial. Italienii erau nemulţumiţi de prevederile tratatelor de
pace de după război , care nu le acordaseră teritoriile la care ei sperau din cadrul fostei monarhii austro-ungare: cele
din sudul Austriei sau din Dalmaţia(Croaţia de azi). În 1922, are loc marşul asupra Romei, prin care fasciştii îl silesc
prin presiune pe regele Victor Emanuel să îi acorde puterea lui de Benito Mussolini. Partidul.Naţional Fascist preia
puterea deplină în anul 1924, regele Italiei devenind un element de decor.
Caracteristicile regimului fascist
Naţionalism- reînvierea gloriei Romei Antice (fascia era simbolul justiţiei în Roma antică, manifestări imperiale)
Corporatism- sunt înlocuite sindicatele cu corporaţiile (un sistem economic bazat pe fuziunea capitalismului , păstrând
ierarhia socială, dar permiţând muncitorilor să negocieze pe baze egale cu proprietarii afacerilor în problemele
salariilor, programului sau condiţiilor de muncă)
Poliţie politică (OVRA) şi organizaţii paramilitare (cămăşile negre) ca sprijin principal al regimului
Lichidarea opoziţiei (de la asasinate politice- 1924 socialistul Matteotti, până la ameninţări, cenzură, desfiinţarea
partidelor politice sau a sindicatelor)
Cultul personalităţii- Mussolini era denumit IL DUCE, manifestaţii etc.
Concordatul cu papalitatea- 1929 Acordul de la Laterano, prin care Mussolini recunoştea suveranitatea statului papal,
chiar dacă pe un teritoriu minuscul în jurul Catedralei San Pietro
Tendinţe imperialiste în politica externă- dorinţa de a domina Marea Mediteraneană prin acţiuni în Dalmaţia, Grecia şi
Albania (reînviind ideea Romei antice de MARE NOSTRUM), dar şi aceea de a-şi crea un imperiu colonial în
Africa(încercări de a extinde posesiunile din Libia şi atacul din 1935 asupra Etiopia)

Regimul nazist din Germania


Este un regim politic totalitar de extrema dreaptă, reprezentat de Partidul Nazist (Partidul Naţional Socialist al
Muncitorilor Gemania- NSDAP- Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, pe scurt, Partidul Nazist). Acesta a
apărut în Germania pe fondul nemulţumirilor ce au urmat adoptării Tratatului de la Versailles, prin care Germania
pierdea teritorii şi era umilită la plata unor despăgubiri de război uriaşe. În timpul Republicii de la Weimar, din cauza
crizei economice din anii 1929-1933, rolul Partidului Nazist a crescut, fiind posibilă câştigarea alegerilor din 1932
-Ideologia partidului este expusă în lucrarea MEIN KAMPF (1926. Adolf Hitler)
-Liderul –Adolf Hitler numit CANCELAR(prim ministru) pe 30 ianuarie 1933, iar în 1934 după moartea
preşedintelui Hindenburg, numit FÜHRER (conducător)
-1934 Acapararea întregii puteri în stat prin intermediul Batalionului de protecție (Schutzstaffel -SS), o organizație
nazistă paramilitară de elită, şi de către GESTAPO, poliţia secretă a regimului, prin NOAPTEA CUŢITELOR LUNGI
(30 iunie 1934 după îndepărtarea şi lichidarea organizaţiei paramilitare Batalioanele de Asalt (SA Sturmabteilung
sau Cămăşile brune) condusă de Ernst Röhm, care reprezenta o ameninţare la ascensiunea lui Hitler,dar
nemulţumeau prin acţiunile lor distructive şi liderii armatei, pe care Hitler îi dorea de partea sa), desfiinţarea
partidelor politice şi a sindicatelor, cenzura mass-media, controlul asupra bisericii.
-Câştigarea încrederii populaţiei- creşterea economică puternică şi a standardului de viaţă i-au determinat pe germani
să nu conteste măsurile lui Hitler, care a continuat răfuielile politice arestând comunişti, socialişti, acuzându-i de
trădare, mulţi fiind executaţi, iar zeci de mii de persoane dispărute
Caracteristicile regimului nazist
1.Antisemitismul - 1935 Legile de la Nürnberg- legi rasiale prin care le erau interzise evreilor dreptul de a a avea
cetăţenie germană sau de a se căsători cu cetăţeni germani şi de a avea funcţii în stat(lucru de care au profitat şomerii)
-1938 Noaptea de cristal (9-10 noiembrie) –pogrom (atac masiv, spontan sau organizat, contra unui grup minoritar),
împotriva evreilor, prin disturgerea magazinelor şi a caselor acestora, ca urmare până la declanşarea războiului, 200
000 de evrei au fugit din Germania, bunurile lor fiind confiscate.
- 1942 Soluţia finală (exterminarea evreilor în camere de gazare în lagărele de la Auschwitz-
Birkenau, Belzec, Sobibor, Treblinka, Chelmno, Majdanek , după ce se dorise o deportare a acestora în Madagascar,
eşuată din cauza dificultăţilor războiului)
Au existat şi alte programe de exterminare a membrilor slabi sau handicapaţi, prin care yeci de mii de persoane de
origine gemană au fost eutanasiate, iar persoanele considerate defecte din punct de vedere genetic au fost
sterilizate(alcoolicii, cei cu boli mintale)

2. Spaţiul vital (lebensraum)- ideea că pentru a se dezvolta, popoarele au nevoie de un spațiu vital ia r întreaga istorie
a omenirii este o luptă a statelor şi naţiunilor pentru a cuceri sau menţine spațiul de care au nevoie. El reprezenta
dorinţa Germaniei de a-şi mări teritoriul la est (în dauna Polonie şi URSS)

3. Rasismul şi xenofobia(ura faţă de străini) –rasa germană era considerată pură, ariană, Germanii erau consideraţi
rasa superioară, având obligaţia de a menţine puritatea rasială prin subordonarea raselor inferioare: evreii, ţiganii,
slavii şi negrii.

4. Cultul personalităţii- mari manifestări organizate de ministrul pentru propagandă, Joseph Goebbels în favoarea
regimului şi a conducătorului (numit FÜHRER) mai ales în oraşul Nürnberg; înregimentarea tinerilor în organizaţii
precum Tineretul Hitlerist (Hitlerjugend); propagandă agresivă prin mass-media, sport (Jocurile Olimpice de la
Berlin din 1936 au reprezentat o ocazie pentru proslăvirea regimului nazist ), spectacole, afişe, filme,etc. Deasemnea,
lozincile folosite pentru a ridica moralul oamenilor şi a demonstra măreţia regimuli : Ein Volk, ein Reich, ein
Führer!(Un popor, o naţiune, un conducător!), folosirea semnului solar arian al zvasticii şi a acvilei, şi ideea
unui Imperiu de 1000 de ani, ca simboluri ale regimului.

®Demonstraţi că în a doua jumătatea a secolul XX există practici totalitare (sau în epoca postbelică)

Se prezintă acelaşi context de dinainte, cu precizarea că după al Doilea Război Mondial regimurile totalitare de
dreapta au dispărut, dar a continuat să existe regimul totalitar de stânga, în speţă regimul comunist. Acest regim a fost
exportat în Europa de Est de sovietici care s-au folosit de Armata Roşie, învingătoare în război pentru a-şi impune
propriul regim politic în această parte a continentului.
Apoi se dă un exemplu de practică totalitară de la comunismul din România: de exemplu : confiscarea propreităţii
private cu cele două aspecte: naţionalizarea industriei (1948) şi colectivizarea agriculturii(1948-1962)

®Prezentaţi două practici totalitatere în secolul XX:


1. punerea în practică a ideilor antisemite din Germania Nazistă
2. cultul personalităţii la URSS- Lenin şi Stalin

Regimul comunist din Uniunea Sovietică

Prin revoluţia bolşevică din octombrie 1917, comuniştii conduşi de Lenin au preluat puterea în Rusia, profitând de
nemulţumirile legate de război, l-au arestat şi ulterior executat pe ţarul Nicolae al II-lea. Comuniştii au pus bazele unei
-Ideologii totalitare de extrema stângă- descrisă de Lenin în documentul numit Tezele din aprilie, prin care prelua
ideile din secolul XIX lansate de Marx şi Engels, privind lupta de clasă (muncitori contra burghezie) şi desfiinţarea
proprietăţii private. El propunea controlul muncitoresc al statului prin sistemul sovietelor (unitatea de organizare
de bază a societăţii, formată din consilii locale ale muncitorilor). Ideea revoluţiei mondiale prin care să se
impună dictatura proletariatului(a oamenilor muncii) în faţa aşa numitei dictaturi a burgheziei.
Liderul- Lenin, după moartea sa în 1924, Stalin (abia din 1929 cu puteri depline, până în 1953)
Partidul: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice(PCUS), la începul Partidul Bolşevic(roşu)
-Consolidarea puterii comunisteîn timpul lui Lenin
-NEP-ul(Lenin dorea înlocuirea proprietăţii private cu cea de stat, colectivă, prin naţionalizarea industriei şi
colectivizarea agriculturii, însă conştient că nu poate păstra puterea dacă nu se aproprie de ţărani a amânat acest pas,
lansând, în anul 1921, pe fondul războiului civil din Rusia, aşa numitul NEP-noul politica economica, împărţea
pământ ţăranilor şi îi lăsa să-şi vândă surplusul de produse, aceeaşi măsură fiind luată şi în cazul micilor întreprizători
-desfiinţarea oricărei forme de opoziţie şi câştigarea războiului civil(cu ajutorul poliţiei politice CEKA),
-formarea URSS (1922) Rusia, Ucraina, Belarus şi Republicile transcaucaziene
-Caracteristici ale regimului comunist în timpul lui Stalin (stalinismul)
-centralism economic(statul subordona total economia)
-planificare anuală şi cincinală (din 1928-1933 primul cincinal)- prin stabilirea de obiective economice reprezentând
cât trebuie să producă ţara în acel interval
-naţionalizarea industriei (toate fabricile şi întreprinderile treceau în posesia statului)
-colectivizarea agriculturii-prin lichidarea unei întregi categorii sociale cea a chiaburilor sau kulacilor , cei mai harnici
şi gospodari oameni ai satelor, de fapt (ca urmare a acestui proces în anii 1931-1932, 6 milioane de ucrainieni au fost
ucişi prin înfometare, acuzaţi că nu predau grânele autorităţilor)
-industrializare forţată (fără a ţine cont de distribuţia resurselor naturale ale ţării) pe baza industriei grle, metalurgică,
energetică, constructoare de maşini. Se constuiesc noi oraşe în Siberia: Novosibirsk, sau în alte zone
nedezvoltate.Rezultatul este creşterea producţiei industirale de câteva ori, dar cu costuri umane imense.
-Marea teroare(1936-1939)-milioane de oameni sunt deporaţi, trimişi în lagăre de muncă, arestaţi, asasinaţi.
Adversarii erau elemente considerate antisovietice din rândul intelectualilor, a celor mai înstăriţi ţărani – chiaburii
(kulacii), dar şi din industrie şi transporturi sau armată. Stalin îşi elimină toţi adversarii politici (Kirov, Troţki etc),
foloseşte poliţia politică NKVD, apoi KGB, în acest scop, trimite în Siberia în lagăre de exterminare numite GULAG
întregi categorii de oameni. Regimul nu iartă nici eroii armatei, nici oameni de ştiinţă. Oamenii trăiesc zilnic cu
spaima pierderii libertăţii sau chiar a vieţii
-lichidarea unor populaţii întregi(şapte popoare din URSS sunt exterminate, dintre care cei mai importanţi sunt tătarii
din Crimeea)
-cultul personalităţii (numeroase oraşe sau alte locuri primesc numele lui Stalin- Stalingrad de exemplu, Leningrad,
numele lui Lenin, se construiesc statui imense cu liderii sovietici, mai cu seamă cei doi, sportul, cultura devin obiecte
de propagandă ale regimului,. În timpul celui de-al doilea război mondial, Stalin este considerat salvatorul ţării, i se
închină cântece, poezii, tablouri, manifestaţii.

1956- Hruşciov denunţă regimul lui Stalin, cultul personalităţii şi abuzurile sale
1985 Gorbaciov începe politica de PERESTROIKA(reconstrucţie) şi GLASNOST (transparenţă)
1991-URSS se desfiinţează, comunismul e înlăturat
Regimul comunist din România
Termeni : expropriere, stalinist, epurare, prim secretar, naţional comunist, naţionalizare, industrializare,
colectivizare, cincinal, industrie extensivă, SOVROM, CAER, GAC, CAP,chiaburi, proletcultismul
1. Cauzele instaurării regimului comunist în România
®Numiţi doi factori(cauze) ale instaurării regimului comunist în România(pot fi doi interni şi doi externi)
a. Cauze (factori externi)
- alianţa (numită Naţiunile Unite) URSS cu Anglia şi SUA împotriva Gemaniei naziste şi concesiile
făcute de cele două state occidentale ruşilor, (încheierea unui acord între Churchill şi Stalin(9 octombrie 1944,
Conferinţa de la Moscova) prin care se împărţeau sferele de influenţă în Europa de Răsărit, România urmând să
aibă 90% influenţă sovietică, conferinţele de la Yalta şi Potsdam -1945, unde aceste aspecte au fost reconfirmate)
-Victoriile Armatei Roşii pe frontul de est, şi ocuparea unui teritoriu până la vest de Berlin
-Politica URSS de a-şi impune, cu sprijinul Armatei Roşii, propriul regim politic, cel comunist în statele
aflate în sfera sa de influenţă (ocupate militar)- România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria,
b. Cauze (factori interni)
-Momentul 23 august 1944 (lovitura de stat)- mareşalul Antonescu era arestat, întoarcerea armelor împotriva
armatei germane şi încheierea arminstiţiului cu Naţiunile Unite(12 septembrie 1944)
-Prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul României, care acţiona ca o forţă de ocupare, în timp ce armata română se
lupta pe frontul de vest( în Transilvania, Ungaria, Cehoslovacia, Austria chiar)
-reînfiinţarea Partidului Comunist (format în 1921, scos în afara legii în 1924 pentru acţiuni care vizau distrugerea
României Mari) şi folosirea lui, cu sprijin sovietic pentru a ajunge la guvernare

2. Etapele instaurării regimului comunist în România


®Prezentaţi un fapt istoric prin care s-a schimbat regimul politic în a doua jumătate a sec. XX
®Prezentaţi un fapt istoric desfăşurat ca urmare a unui eveniment internaţional din secolul XX în urma căruia s-a
schimbat regimul politic(este al doilea război mondial şi instaurarea comunismului)

a. Etapa coaliţiei (alianţei cu alte partide) 23 august 1944-6 martie 1945


–Primul guvern- comuniştii se folosesc de alianţa numită FRONTUL NAŢIONAL DEMOCRAT ( PCR,
PSD, Frontul Plugarilor) pentru a prelua puterea, avându-l pe Lucreţiu Pătrăşcanu drept ministru secretar de stat
în primul guvern condus de un militar, generalul Sănătescu(august-octombrie 1944)
-Al doilea guvern (gen. Sănătescu nov-decembrie1944)- Lucreţiu Pătrăşcanu drept ministru justiţiei
- Al treilea guvern (generalul Rădescu decembrie –martie 1945)- 5 ministere conduc comuniştii, cu
presiuni mari din partea acestora pentru a prelua puterea (manifestaţiile din februarie 1945)

b. Etapa comunizării (preluării puterii depline) 6 martie 1945 -30 decembrie 1947
-6 martie 1945-primul guvern comunist condus de Petru Groza la intervenţia directă a sovieticilor (trimisul
Moscovei, Andrei Vâşinski) în faţa regelui Mihai, în care se mai regăseau însă şi personalităţi din vechile partide
istorice, pe care comuniştii încercau să-i discrediteze.
-9 martie 1945- se restabilea controlul românesc asupra NV Transilvaniei pierdut în 1940
- Martie 1945- reforma agarară- se expropriau (intrau în posesia statului) moşiile de peste 50 ha
- greva regală (august 45- ianuarie 46) regele Mihai, refuză semnarea actelor guvernului
-falsificarea alegerilor legislative (19 noiembrie 1946)- comuniştii aflaţi în alianţă cu alte partide de
stânga(Blocul Partidelor Democratice), obţin 70% din voturi, deşi PNŢ câştigase alegerile. S-au folosit de
prezenţa Armatei Roşii a unor grupuri de intimidare(bătăuşi) care ameninţau populaţia
-eliminarea partidelor politice istorice (PNL şi PNŢ)- arestarea liderilor ţărănişti Iuliu Maniu şi Ion
Mihalache în 1947, acuzându-i că au vrut să fugă din Ţară după ce comuniştii le pregătiseră un avion şi
presiunile asupra liderului liberal Constantin Brătianu pentru ca partidul său să-şi înceteze activitatea
- abdicarea forţată a regelui Mihai (30 decembrie 1947) România devine republică populară.

3. Regimul Stalinist condus de Gheorghe Gheorghiu Dej


® Prezentaţi un fapt istoric prin care regimul Stalinist(sau regimul lui Dej) s-a implicat în relaţiile internaţionale
sau în politica externă în a doua jumătate a secolului XX şi o consecinţă a acestui fapt pentru România
Se prezintă intrarea României în Pactul de la Varsovia, cu poziţia acesteia faţă de revoluţia din Ungaria 1956 şi
consecinţa acestui fapt istorie este întărirea relaţiilor Românei cu URSS, ca urmare, în 1958 Armata Roşie a fost
retrasă din România de către Nikita Hruşciov, liderul sovietic.

După abdicare regelui Mihai, România devine un stat totalitar, după modelul sovietic stalinist, în care puterea e
concentrată în mâinile Partidului Comunist (devenit între anii 1948- 1965- Partidul Muncitoresc Român)
1. RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA

A ) ÎN PRIMA FAZĂ, imediat după război, subordonare politică totală faţă de Uniunea Sovietică
● 1948- 1949, condamnarea acţiunilor regimului iugoslav condus de Tito care se detaşa de sovietici
● 1949 participarea la CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), organizaţie a statelor comuniste
care se ocupa cu schimburile comerciale între aceste state
● 1955 participă la Tratatul de la Varşovia (alianţă politico- militară a statelor comuniste opusă NATO)
● 1956 Revoluţia din Ungaria împotriva regimului comunist- România oferă sprijin sovieticilor(tancurile
lor trec prin ţara noastră) pentru a înăbuşi revolta, conducătorul acesteia, Imre Nagy este arestat şi deţinut aici.
® Precizaţi două evenimente internaţionale(două fapte istorice) prin care regimul stalinist se implică în
relaţiile internaţionale.
1.CAER 1949
2. Revoluţia din Ungaria 1956
3. Respingerea planului Valev(1964)

B ) ÎN A DOUA FAZĂ, după moartea lui Stalin în 1953 , distanţare politică faţă de Uniunea Sovietică, în
contextul în care acţiunile acestuia încep să fie condamnate în URSS de Hruşciov, urmaşul său
● 1958 retragerea trupelor sovietice din România (singurul stat comunist în care s-a întâmplat aceasta)
●după 1960 - reluarea legăturilor cu Occidentul în domeniul ştiinţifoc şi cultural
- reluarea relaţiilor diplomatice cu Iugoslavia
●1964- respingerea Planului Valev- prpus de un bulgar ce prevedea specializarea economică a statelor
comuniste, urmând ca România şi Bulgaria plus Ucraina(ca parte a URSS) să se specializeze pe producţia
agricolă, iar Cehoslovacia şi Ungaria pe cea industrială( practic România devenea dependentă de acest sistem)
- Declaraţia din aprilie 1964- Dej refuza amestecul extern, suţinând ideea suveranităţii naţionale
şi pricipiul egalităţii între statele şi partidele comuniste

2. CARACTERISTICI INTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA


® Precizaţi două practici politice ale regimului stalinist din România(lupta pentru putere şi constituţiile)
a) POLITIC
● Partidul unic 1948/1965 PMR (Muncitoresc) –prim secretar G.G. Dej prin fuziunea PCR-PSD
● lupta pentru putere - manifestată prin epurări( eliminări prin măsuri represive)
-1948 arestarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, acuzat de tendinţe burgheze (1954 executat)
- 1952 eliminarea echipei pro moscovite Ana Pauker, Vasile Luca
- 1957 eliminarea adversarilor lui Dej pe fondul destalinizării I.Chişinevschi, M.Constantinescu
●adoptarea constituţiilor din 1948 şi 1952, inspirate din Constituţia sovietică, rolul Partidului, Parlament
unicameral- Marea Adunare Naţională, subordonarea economică, etc.
® Prezentaţi un fapt istoric adoptat pe plan intern în timpul regimului comunist (sau în timpul regimului stalinist,
atentie!!! Nu din timpul regimului naţional comunist!) şi o consecinţă a acestui fapt pt. România
Se prezintă confiscarea proprietăţii private din România cu cele două elemente, naţionalizarea şi colectivizarea
consecinţa este că nu mai există economie de piaţă, o cerinţă fundamentală pt. funcţionarea unui stat democratic
® Precizaţi două fapte istorice adoptate pe plan intern în timpul regimului stalinist din România şi două
consecinţe ale acestora.
Naţionalizarea şi colectivizarea şi consecinţă nu mai există economie de piaţă şi arestări ale ţăranilor care s-au
opus colectivizării.
b) ECONOMIC
○ 11 iunie 1948- naţionalizarea tuturor mijloacelor de producţie (industria, băncile, transporturile, comerţul) au
fost confiscate în mai multe etape ajungându-se la teatre, farmacii, cinematografe.
○ 1948 -planificarea centralizată după model sovietic, anual, apoi cincinal (pe 5 ani planificare)1951-1955
○ industrializarea forţată- s-a manifestat imediat după preluarea puterii,
-accentul pe industria grea: electrică, chimică, metalurgică, constructoare de maşini industriale
-mari şantiere naţionale, cu mii de muncitori deplasaţi (la baraje, combinate, drumuri)
- industrie extensivă (accent pe cantitate, nu calitate), stahanovism(vezi URSS)
- SOVROM- întreprinderi sovieto-române prin care se dorea plata datoriilor de război pt. Ruşi
- CAER (vezi mai sus, relaţiile externe)
○ 1948-1962- colectivizarea agriculturii- trecerea terenurilor agricole în proprietatea statului, după modelul
sovietic, prin înfiinţarea GAC (Gospodării Agricole Colective) şi apoi CAP(Cooperative Agricole de Producţie )
-s-a realizat prin măsuri represive: arestări(80 000 ţărani), ameninţări, corupţie, propagandă
-a existat rezistenţă din partea ţăranilor (revolte, răscoale, fuga în munţi,refuzul plăţii cotelor =produse )
-distrugerea elitelor satului (cei mai înstărţi ţărani, numiţi chiaburi, erau urmăriţi cu precădere)
-la finalul campaniei, 96% din suprafaţa ţării a fost colectivizată, restul ţăranilor oricum plăteau cote
-consecinţe dezastuoase pentru lumea rurală, distrugând ordinea constiută în generaţii de oameni, ţăranii, lipsiţi de
proprietate au luat calea exodului spre oraş, pe fondul industrializării, unde de multe ori nu s-au adaptat; ţăranii
rămaşi au fost nevoiţi să muncească pentru stat, neavând interesul de a-şi apăra proprietatea care nu mai exista,
ceea ce a condus la dezinteresul faţă de o muncă în folosul altora.
® Precizaţi 3 măsuri luate pe plan cultural de către regimul stalinist
c) CULTURAL
Ca orice regim totalitar, regimul comunist din România şi-a pus amprenta şi asupra vieţii cultural-
artistice, dorind modelarea caracterului omului în acord cu ideile marxist-leniniste şi formarea, într-o
ultimă instanţă a omului nou. Pentru aceasta regimul stalinist din timpul lui Dej s-a folosit de următoarele:
-Ruperea oricăror legături de ordin cultural cu Occidentul
-reorganizarea instituţiilor culturale, pe baze noi, pentru folosul regimului(arta, istoria,literatura)
-rescrierea manualelor şcolare în conformitate cu interesele regimului(Istoria- Mihail Roller )
- oreorganizarea învăţământului pe model sovietic, lima rusă devine obligatorie în şcoli
- cultura proletariatului era promovată intens (proletcultismul)
- religia interzisă şi promovarea ateismului, cu măsuri dure împotriva Bisericii Greco-Catolice
-folosirea cenzurii în domeniul cultural,cât şi ştiinţific(index al cărţilor interzise-8000 în 1948)
După 1958, o dată cu retragerea Armatei Roşii din România se manifestă o realtivă relaxare a măsurilor în
domeniul cultural, fiind desfiinţate o serie de instituţii care se ocupau cu rusificarea, Institutul Maxim
Gorki, sau Muzeul Româno-Rus

4. Regimul naţional- comunist condus de Nicolae Ceauşescu


®Numiţi două cauze ale instaurării regimului naţional comunist din România
1. Moartea lui Dej
2. Ceauşescu considerat ca o soluţie de compromis
După moartea lui Gh. Gheorghiu Dej, s-a impus în funcţai de secretar general al partidului,N. Ceauşescu,
un tânăr văzut de liderii marcanţi ai partidului ca o soluţie de compromis, care la acel moment nu reprezenta o
ameninţare pentru interesele acestora.Regimul lui Ceauşescu poartă numele de naţional comunist, deoarece acesta
a încercat să implementeze un sistem politico- economic bazat pe forţe proprii, într-o oarecare dependenţă faţă de
ruşi, punând accent pe elemente de tip naţional, atât în politica internă, cât şi în relaţiile externe

1. RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI NAŢIONAL- COMUNIST DIN ROMÂNIA


® Prezentaţi un fapt istoric prin care regimul naţional comunist (sau regimul lui Ceauşescu) s-a implicat în
relaţiile internaţionale sau în politica externă în a doua jumătate a secolului XX şi o consecinţă a acestui fapt
pentru România – se prezintă 1968 Ceauşescu- Cehoslovacia şi consecinţa relaţiile pozitive ale regimului cu
Occidentul: vizitele şi relaţiile economice: Dacia, Oltcit, clauza naţiunii celui mai favorizate

a. Perioada 1965-1971- este continuată linia de relativă independenţă faţă de URSS începută de regimul Dej
-1967- în timpul războiului israeliano-arab e singura ţară comunistă ce menţine legăturile diplomatice cu Israel
-1967- e singurul stat comunist ce stabileşte relaţii diplomatice cu RFG(Rep. Federală Germană, stat democratic)
-1968- momentul de glorie al regimului pe plan internaţional, în contextul în care Revoluţia din Cehoslovacia a fost brutal
înfrântă de intervenţia trupelor Tratatului de la Varşovia, coordonate de sovietici. Ceauşescu ţine un discurs în faţa a zeci de
mii de oameni la balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, condamnând intervenţia străină în afacerile interne ale
alrot state(cu trimitere directă la acţiunile ruşilor la Praga) şi refuză trimiterea de trupe româneşti sau orice alt ajutor militar în
scopul invaziei. Momentul este bine exploatat pe plan extern, Occidentul privindu-l ca pe un erou care îndrăzneşte să se
opună politicii Moscovei, considerând România punctul slab al sistemului comunist.
În aceste condiţii au loc vizitele lui Charles de Gaulle (Franţa 1969) şi Richard Nixon (SUA-1969- primul preş.
american ce vizita o ţară din blocul politic comunist), Gerald Ford, dar şi şi vizita lui Ceauşescu la Londra(1978), primit fiind
de Regina Elisabeta a II-a. Tot acum, Franţa deschide fabricile Renault (DACIA Piteşti), Citroen (OLTCIT Craiova )iar SUA
acordă României clauza naţiunii celei mai favorizate(care permitea dezvoltarea de relaţii economice în condiţiile cele mai
avantajoase) . Toate aceste realizări au concolidat poziţia lui Ceauşescu nu doar pe plan extern, ci şi pe plan intern.

® Precizaţi două evenimente internaţionale(două fapte istorice) prin care regimul naţional comunist se
implică în relaţiile internaţionale.
1. Revoluţia din Cehoslovacia 1968
2. Semnarea actului de la Helsinki 1975

b. Perioada 1971- 1989 – perioada de relativă deschidere faţă de Occident se încheie brusc după vizitele din
1971- China şi Coreea de Nord când Ceauşescu, impresioant de ceremoniile fastuase la care a asistat a declanşat
în România cultul personalităţii dus la măsuri de neimaginat(manifestaţii cultural artistice sportive etc).
1975- Semnarea la Helsinki a actului final al CSCE(Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa) prin
care statele comuniste, inclusiv România se angajau să respecte drepturile omului şi cetăţeanului, în schimbul
recunoaşterii de către Occident a regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. Ceauşescu a semnat şi
actele ulterioare din cadrul Conferinţei, dar a încălcat constant prevederile acestora.
După 1980- izolarea treptată a României pe plan intenaţional- Ceauşescu refuză colaborarea cu Mihail
Gorbaciov, noul lider politic de la Moscova şi nu doreşte aplicarea reformelor pe care acesta le promovează
glasnost (transparenţă politică) şi perestroika(restructurare economică). Americanii văd în noul lider sovietic un
partener mult mai credibil de negocieri decât Ceauşescu.

® Prezentaţi un motiv al căderii regimului naţional comunist


Criza petrolului, economică din anii 80, criza alimentară, introducerea cartelelor alimentare şi energia
restrcţionată populaţiei, exemplu 20 de litri de benzină pe cartelă fiecărei maşini.
În acelaşi timp, Ceauşescu se autoizolează pe plan internaţional, preferând legături strânse cu statele arabe sau
africane în speranţa dezvoltării unor relaţii comerciale care de fapt s-au tradus în investiţii costisitoare ale
României în Siria, Egipt, etc. În plus, după criza petrolului din 1973 care a determinat creşterea preţului de 4 ori,
şi răsturnarea regimului iranian în 1979 de către fundamentaliştii religioşi speranţele economice ale regimului de a
se baza pe petrolul arab au suferit o puternică lovitură, iar economia românească a intrat pe o pantă descendentă.
2. POLITICA INTERNĂ A REGIMULUI NAŢIONAL- COMUNIST DIN ROMÂNIA

® Precizaţi patru practici politice ale reg. naţional comunist( rotirea, Elena, reabilitarea, Ceauşescu preşedinte)
a) POLITIC
a. Perioada 1965-1971-
1965- se revine la denumirea de PARTIDUL COMUNIST ROMÂN
1965- numele REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA (cu scopul de a făuri întâi socialismul, ca o etapă înainte
de realizare a comunismului) şi se introduce în doctrină ideea de naţionalism (de aici naţional-comunist)
1967- Ceauşescu e şeful Consiliului de Stat, consolidându-şi poziţia pe plan intern,în condiţiile succeselor externe
-După modelul destalinizării din URSS, Ceauşescu critică regimul lui Dej, se încearcă reabilitarea unor lideri
căzuţi victime represiunii staliniste (Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Foriş)
b. Perioada 1971-1989- etapa regimului personal
Se decide trecerea la o nouă etapă în plan politic- cea a socialismului multirateral dezvoltat( în sensul în care se
dorea diversificarea domeniilor în care să se aplice fundamentele regimului de extrema stângă)
1971- adoptarea TEZELOR DIN IULIE –se intensifică cenzura, cultul personalităţii(vezi vizitele din China şi
Coreea de Nord), se intensifică controlul ideologic în toate domeniile, inclusiv propaganda în şcoli şi universităţi.
1974- Ceauşescu devine PREŞEDINTE al Republicii Socialiste România(funcţie nou înfiinţată), deţinând practic
control total asupra vieţii politice, prin metode precum
-rotirea cadrelor(oficialii care păreau incomozi sistemului erau schimbaţi din funcţii)
-cenzura generalizată însoţită de măsuri represive la adresa potenţialilor duşmani ai sistemului
-impunerea rudelor sale în poziţii importante(Elena C.- prim viceprim-ministru)

b) ECONOMIC ŞI SOCIAL
® Prezentaţi un fapt istoric adoptat pe plan intern în timpul regimului naţional comunist! şi o consecinţă a acestui
fapt pt. România
Industrializarea cu urbanizarea şi sistematizarea satelor , iar consecinţa depopularea satelor!

® Precizaţi două fapte istorice adoptate pe plan intern în timpul regimului stalinist din România şi două
consecinţe ale acestora.
1. industrializarea masivă, consecinţă urbanizare şi depopulare sate 2. Decretul din 1966, consecinţă creşere
demografică puternică(dublarea numărului de naşteri şi mortalitate ridicată în rândul femeilor care recurg la
avorturi clandestine)

-Este continuat procesul de industrializare început în vremea lui Dej, dar, spre deosebire de acesta, făcându-se
apel la tehnologie occidentală(DACIA, OLTCIT). Rezultatele nu se lasă aşteptate. Creşte producţia în industrie
+agricultură, se dezvoltă infrastructura, cresc exporturile. Ca urmare, creşte şi nivelul de trai , iar măsurile
represive sunt atenuate. Cu toate acestea, industrializarea nu a ţinut cont de potenţialul de dezvoltare al diferitelor
regiuni, astfel încât au apărut oraşe monoindustriale, bazate doar pe o anumită ramură de activitate(Galaţi, Reşiţa,
Hunedoara –siderurgic, Ploieşti-petrol, Petroşani, Lupeni-carbune)
-Ceauşescu pune accent pe urbanizare masivă construind noi cartiere în marile oraşe (Bucureşti, Braşov, Cluj) sau
transformând oraşe neînsemnate în centre industriale (oraşele din Valea Jiului, Victoria, Mizil, Comăneşti). -Sunt
însă sistematizate satele(de fapt desfiinţate, prin transformarea în localităţi de tip urban, demolând casele şi
mmutând oamenii în blocuri insalubre, majoritatea construite rapid, fără utilităţile elementare în centrul satului,
proces ce a determinat exodul masiv al populaţiei rurale către marile oraşe în contextul industiralizării forţate )
-Pe plan social se hotărăşte o nouă politică demografică, Decretul din 1966, prin care se interzic avorturile, având
drept consecinţă o dublare a numărului de naşteri în anii următori, dar şi numeroase cazuri de complicaţii
medicale şi deces în rândul femeilor, care apelau la metode ilegale pentru întreruperea sarcinilor.
-După 1980 se pune accentul pe industria grea(metalurgică, minieră, constuctoare de maşini). Încep proiecte mari
de infrastructură(Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărăşanul, Marile hidrocentrale-mari baraje, Porţile de
Fier, Bicaz, Vidraru, etc, drumuri,şosele), dar şi proiecte faraonice- Casa poporului sau sistematizarea centrului
Bucureştiului(Zona Unirii, cu demolarea multor obiective istorice, biserici, etc, pentru a face loc unei arhitecturi
de tip comunist dominată de blocuri monotone). Acelaşi proces e suferit de toate marile oraşe culturale ale ţării
care suferă mutilări care nu mai pot fi niciodată remediate, prin distrugerea centrelor istorice.

® Prezentaţi un motiv al căderii regimului naţional comunist


-1981-Ceauşescu doreşte plata datoriilor externe, de 10 miliarde de dolari , forţează exporturile mai ales în state
din lumea arabă sau africană, consumul intern e total neglijat, alimentele devin o raritate, apar cartelele pentru
bunurile de strictă necesitate(pâine, ulei, zahăr, carne-se stabilea o cantitate lunară pentru fiecare persoană,
evident mult sub limita unui trai decent). Deasemenea, sunt raţionalizate apa caldă, curentul electric, gazele,
căldura pe timp de iarnă(în sensul în care acestea sunt disponibile doar câteva ore pe zi), iar programul tv este
redus la 2 ore pe zi , cu excepţia duminicii (20-22), timp în care propaganda regimului funcţiona din plin. Pentru a
ţine în frâu populaţia, acţiunile Securităţii se intensifică, încălcându-se grav drepturile şi libertăţile cetăţeneşti

d) CULTURAL
® Precizaţi 3 măsuri luate pe plan cultural de către regimul stalinist

-Are loc o destindere relativă, cultura iese de sub mantia sovietică, intelectualii sunt promovaţi
-Au loc schimburi şi experienţe culturale cu Occidentul mai ales în ştiinţele exacte(vizite, seminarii etc.)
- Istoria pune accentul pe naţioanlism, uneori exacerbat(ideea dacilor, a marilor domnitori )
- Totuşi, cenzura funcţionează în continuare, chiar dacă la un nivel mai scăzut decât înainte
- După 1971, se produce o schimbare majoră, legăturile cu Occidentul sunt tăiate, cenzura se amplifică, istoria e
rescrisă în interes de partid, românii sunt consideraţi învingători, mari inventatori în ştiinţă etc.
-Se creează Academia Ştefan Gheorghiu,ce îngloba doenii ca sociologia şi jurnalistica, în slujba regimului
-Cultul Personalităţii, ajunge la dimensiuni groteşti ( Ceauşescu e numit- geniul Carpaţilor, Marele Cârmaci,
Primul Fiu al Patriei, Cel Mai Iubit Conducător), au loc manifestaţii(Cântarea României, Defilări de 23 august
dar lşi cu alte ocazii, după model corean, totul în cinstea cuplului prezidenţial), tablouri, poezii, omagii, muzee
dedicate regimului, imaginea lui Ceauşecu folosită în orice sală de clasă şi pe prima pagină a manualelor şcolare,
manifestări sportive, tinerii înrolaţi în organizaţii(şoimii patriei-grădiniţă; pionieri-şcoală; UTC- Uniunea Tinerilor
Comunişti), Totul e folosit pentru preamărirea cuplului Ceauşescu.

5. Represiunea Comunistă
® Precizaţi 2 elemente ale represiunii comuniste 1.Securitatea şi 2. Miliţia

® Precizaţi 3 măsuri ale regimului comunist în ceea ce priveşte represiunea:


arestare lideri politici ai opoziţiei, deportări, lagăre de muncă, închisori de exterminare cu exemple pentru
fiecare

Fiind un sistem impus cu forţa, comunismul avea nevoie de un aparat represiv care să ţină în frâu masele
populare şi orice încercare de protest la adresa acestuia să fie rapid stopată.
1945-1948- sunt arestaţi liderii politici interbelici(Maniu, Mihalache), foşti legionari, industriaşi, bancheri
1948- se înfiinţează SECURITATEA- condusă de agenţi sovietici(Gheorghe Pintilie) având ca ţintă elita politică
interbelică, intelectualii, preoţii ţărănimea şi orice potenţial suspect la adresa regimului
1949-se înfiinţează MILIŢIA şi lagăre de muncă forţată(Canalul Dunăre Marea Neagră, Delta Dunării)
-încep deportările în Bărăgan(persoanele considerate suspecte, mai ales din Banat, unde comuniştii se temeau
de influenţa iugoslavă, erau trimise să locuiască în locuinţe improvizate, în câmp deschis- circa 200 000 )
-apar închisorile de exterminare Jilava, Aiud, Gherla, Sighet, Râmnicu Cărat, Poarta Albă
1951- sistemul de reeducare de la Piteşti(studenţii suspecţi erau arestaţi, torturaţi de alţi puşcăriaşi, cu scopul final
de a le şterge memoria şi de a-i reeduca în spirit comunist)
1962- începe eliberare adeţinuţilor politici, în condiţiile destalinizării şi a relativei îndepărtări de politica URSS
După 1964, sistemul represiv capătă forme mai subtile, exterminarea fizică fiind înlocuită de un sistem bine pus la
punct de informatori, ascultarea convorbirilor telefonice, domiciliu forţat pentru adversarii regimului,folosirea
spitalelor de psihiatri pentru posibilii suspecţi sau fabricarea unui dosar personal cu care oamenii erau şantajaţi.
Chiar şi aşa numeroase persoane au fost maltratate de Securitate, mergând până la exterminarea fizică. În timpul
regimului lui Dej, 600 000 de oameni au fost deţinuţi politici sub diferite forme.

6. Disidenţa anticomunistă- Forme de rezistenţă anticomunistă


® Precizaţi 2 elemente ale disidenţei anticomuniste- două din ele la alegere
® Prezentaţi o modalitate de acţiune a disidenţei anticomuniste- se prezintă rezistenţa armată din munţi

Deşi era un regim impus, comunismul românesc nu s-a confruntat cu revolte politice importante ca celalalte state
din blocul sovietic, Polonia, Ungaria, sau Cehoslovacia. Cauzele sunt diverse: slaba organizare a disidenţei,
existenţa unei reţele de informatori, teama de eventualele măsuri dure care mergeau până la exterminarea fizică,
dar şi colaborarea perfectă între forţele de represiune(Securitatea şi Miliţia)

1. Rezistenţa armată (Partizanii din munţi, după numele rezistenţei antinaziste iugoslave ) 1944-1958
Oamenii credeau că regimul comunist va fi unul de scurtă durată, fiind convinşi de iminenţa unei intervenţii
americane. De aceea, foşti militari din regimul Antonescu, legionari, foşti membri ai partidelor democratice,
intelectuali, ţărani nemulţumiţi de colectivizare au organizat o rezistenţă armată, mai ales în zone
inaccesibile(Munţii Carpaţi, Delta Dunării). Folosirea Securităţii care a folosit măsuri represive mai ales asupra
acelora care-i aprovizionau pe partizani (ţăranii din satele din jur, în primul rând), dar şi sistemul de trădare, bine
regizat de regim a determinat prinderea şi lichidarea majorităţii grupurilor de rezistenţă: Haiducii Muscelului,
Sumanele Negre, Haiducii lui Avram Iancu, Grupul Carpatin Făgărăşean, Graiul Sângelui, Organizaţia T. S-au
remarcat printre partizani, coloneii Uţă(Maramureş)şi Arsenescu(Făgăraş) şi grupul condus de fraţii Arnăuţoiu, tot
în Făgăraş. Treptat, aceste grupuri sunt lichidate, în condiţiile în care intervenţia SUA s-a dovedit utopică.

2. Rezistenţa ţărănească(anticolectivizare) 1949-1962


Ţăranii au refuzat înscrierea în GAC sau CAP, nu au plătit cotele obligatorii impuse, au atacat sediile locale de
primărie sau ale Partidului, existând multe revolte spontane reprimate crunt de Securitate, prin deportări, arestări,
execuţii(se estimează că 80 000 de ţărani au fost arestaţi în acest proces de colectivizare)

3. Revoltele muncitoreşti- specifice perioadei de după 1970


Nivelul de trai tot mai scăzut şi eşecurile politicii economice a regimului Ceauşescu au determinat declanşarea
unor revolte muncitoreşti, cu caracter economic în primul rând(cerinţele erau de ordin economic- viaţă mai bună,
condiţii de muncă îmbunătăţite, creşterea salariilor). Nu s-a pus la îndoială prin aceste revolte legitimitatea
regimului comunist, aşa cum se întâmplase în revoluţiile anticomuniste din statele vecine(Ungaria, Cehoslovacia)
1977- Minerii din Valea Jiului au protestat din cauza condiţiilor de muncă grele, Ceauşescu a intervenit personal,
fiind sechestrat de muncitori în mină. Liderii au fost arestaţi, anchetele securităţii au detensionat situaţia
1987- Revolta muncitorilor de la uzina Steagul Roşu Braşov, rămasă tot fără rezultat.

4. Disidenţa anticomunistă a intelectualilor- o formă de protest individuală în timpul lui Ceauşescu


Intelectualii au fost stimulaţi de raportul de la Helsinki1975, când România se obliga să respecte drepturile omului
- 1977- Scrisorile deschise şi romanele lui Paul Goma(după modelul mişcării intelectuale cehoslovace numică
Charta 77). Aceastea nu au avut rezultat, decât prin acceptarea de către comunişti a plecării autorului în Franţa
- 1979 predicile preotului Calciu Dumitreasa(lăsat să plece din ţară în 1985)
Anii 1980- activitatea firavă a unor intelectuali care scriau subtilităţi la adresa regimului, o poziţie radicală
împotriva acestuia nefiind posibilă(Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Doian Cornea, Mihai Botez). Se cereau
printre altele, condiţii economice mai bune, respectarea drepturilor omului, încetarea demolărilor.
1985 – uciderea în arestul Securităţii a inginerul şi poetul Gheorghe Ursu, pentru textul unui jurnal intim scris pe
parcursul a 15 ani şi pentru scrisori trimise la Europa Liberă (post de radio român liber din Munchen)
-1989 publicarea la BBC a scrisorii celor 6 (foste personalităţi ale PCR) care criticau politica regimului,
propunând reforme după modelul lui Gorbaciov din URSS.

1. Punct de vedere privind rolul regimului comunist în România


Consider că regimul comunist a avut un rol negativ în dezvoltarea României deoarece a confiscat proprietatea
privată.Astfel, prin naţionalizarea industriei (1948) şi colectivizarea agriculturii(1948-1962) întreaga economie a
ţării a fost etatizată.(Dacă punctul de vedere este despre regimul naţioanl comunist, atunci exemplul oferit este cel
al industrializării forţate şi al planurilor cincinale care avut un impact negativ asupra dezvoltării economice a
României postbelice)

2. Punct de vedere privind rolul României în relaţiile internaţionale în a doua jumătate a sec XX(în timpul
regimului comunist sau în timpul războiului rece)
Consider că România a avut un rol important în relaţiile internaţionale, fiind nevoită să participe la evenimente
legate de Războiului Rece. Astfel, din cauza prezenţei Armatei Roşii pe teritoriul României ca o consecinţă a
câştigării celui de –al doilea război mondial, a fost impus regimul comunist, care pe plan extern a semnat în anul
1955 aderarea la Tratatul de la Varşovia, o alianţă politico- militară a statelor comuniste opusă NATO, condusă de
URSS.

3. Punct de vedere privind rolul disidenţei anticomuniste.


Consider că rolul disidenţei anticomuniste în România a fost destul de limitat deoarece prin acţiunea sa nu a reuşit
să declanşeze revoluţii precum în alte state comuniste. Astfel, rezistenţa armată a partizanilor din munţi a fost
anihilată prin măsuri represive până în anul 1958 cu ajutorul organelor de represiune ale statului comunist,
Securitatea şi Miliţia

7. Revenirea la Democraţie
Context extern: reformele lui Gorbaciov şi prăbuşirea treptată a regimurilor din statele vecine cu excepţia URSS
Context intern: scăderea dramatică nivelui de trai, ruptura dintre Ceauşescu şi unii membri ai Partidului
Revoluţia din 1989- 18 decembrie Timişoara-proteste masive, devastarea sediului PCR,intervenţia Securităţii
-21 decembrie Bucureşti –Mitingul lui Ceauşescu se transformă în protest împotriva lui
-22 decembrie-Ceauşescu fuge, puterea preluată de FSN(Frotnul Salvării Naţionale)
-25 decembrie Tîrgovişte- Soţii Ceauşescu executaţi după un proces sumar
-26 decembrie- Formarea guvernului condus de Petre Roman
Consecinţe-trecerea la democraţia, la economia de piaţă, deschiderea graniţelor, desfiinţarea aparatului represiv.

România după 1990- mai 1990- primele alegeri libere, câştigate de FSN şi Ion Iliescu
- Constituţia din 1991(modificată în 2003 Pentru a atinge standardele UE şi NATO)
-1992 Alegeri FSN- Iliescu
-1996 Alegeri-Convenţia Democratică (forţele de dreapta anticomuniste)Emil Constantinescu

Consecinţe pozitive
- revenirea la pluralism politic (vechi partide reapar PNŢ, PNL, PSD, se formează altele: PDSR-PSD azi, PDL, UDMR, PRM)
-formarea societăţii civile –organizaţii nonguvernamentale- Alianţa Civică, Pro Democraţia
- adaptarea legislaţiei la standardele UE şi NATO (având ca rezultat integrarea în 2004 NATO- 2007 UE)
-respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

Consecinţe negative
-corupţia generalizată indiferent de partid
-mita electorală sub diferite forme(bani, funcţii etc)
- devalorizarea monedei naţioanle şi distrugerea unor Bănci
-privatizarea unor fabrici comuniste puternic subevaluate, permiţând delapidări materiale importante
-creşterea datoriei externe la cote mai alarmante decât în anii 1980 (acord cu FMI astăzi)