Sunteți pe pagina 1din 119

www.dacoromanica.

ro
HANS COHEN

OFIMENI SI IDEI

BIBLIOTECA H EH AL U T"
BUCURETI 1945
www.dacoromanica.ro
MOISE HESS
Noul nationalism

www.dacoromanica.ro
Originea sentimentului national se gAse0e In
constiinta drumului parcurs si a legaturilor cari
unesc prezentul cu trecutul, pe scurt: in opera
istoricului.
loseph Salvador era istoric filozof; el a in-
terpretat epocile decisive ale istoriei evreilor in
sensul lunei profunde unitati. Henri Graetz a
fost primul care a reunit, intr'o opera monumen-
tala, cei 3000 de ani de istorie judaica: el sar
cotea ca era datoria sfântà a oricarui evreu de
a veghea ca firul care-1 unea cu stramosii si
si Cu trecutul milenar, sa nu se rapd, mi din
incapatanare, din falsà mAndrie, sau dintr'un
sentiment al onoarei nelalooul lui, ci din
sentimentul datoriei supreme, ca si vietuiascg
si sti se dea pe fata miracoluf poporului nostru".
Pen tru Graetz, judaismul era o unitate natio-
nala, o liege a Statului". Istoria evreiasca, spume
el, are ca obiect o rasa oe a trait färii. teritoriu,
MIA patrie, WA' frontiere geografice Si Vara orga-
www.dacoromanica.ro
6

nism de Stat, inlocuind conditiile reale prin forte-


le sale intelectuale. Graetz se ardta totdeauna
indatoritor §i. binevoitor fatà de strädaniile pa-
lestiniene ale timpului sdu, ca si fatä de Moise
Hess insusi, dar in acela timp era sub stdpal-
nirea ideilor de emancipare §i Ii lipsea, inainte
de toate, o dreapta apreciere a judaismului orien-
tal §i a hasidisraului.
Moise Hess devine fondatorul sionismului mo-
dern, rdmrmand totu§i, in multe privinte, dis-
sipatel recunoscdtor al lui Graetz. Educat in
traditia judaica, el se sprijinea, In operarsa Ro-
ma §i Ierusalim", pe anticile valori intelectuale
ale judaismulni. Dad. ideile evreilor au dat a-
tdtea roade, aceasta se datore§te faptului cd la
evrei se gdseau, hi stare de aluzii, toate curentele
ideologice de mai tdrziu ale sionismului. El §tie
sä lege traditia evreiascd de influentele filozofice
Inconjurtitoare; el §tie sd armonizeze conceptia sa
despre viitorul judaic, cu aceia a umanitdtii.
Fin al emancipdrii i discipol al stângii hege-
Ilene, anarhist cosmopolit, Imprietenit timp de
mai multi ani cu Marx, el a! fost, spre deosebire
de Graetz, singurul din timpul sdu care a bdnuito
chiar sub aspectul sdu denaturat, importanta ha-
sidismului. El recunoscu simultaneitatea eman-
ciparii lui Mendelsohn i a miscarii hasidice
inspiratd de Israel Baal-Sem; hasidimii, pentra
dans* reprezentau addncirea spiritului judaic".
Ceiace este sacru in hasidism, spunea el, nu e
www.dacoromanica.ro
7

forma, ci spiritul care 1-a creat". E adevdrat ca.


hasidismut a fost cotropit de greseli ridicule §i
de superstitii populare, dar i prin aceastd con-
-statare Hess se ridica cu mult deasupra stiintei
evreiesti din epoca sa. Critica actuala, care lupta
eu dreptate contra acestor erori, nu pare sa fi
!Metes Substanta reala i importanta istorica a
hasidismiului". ,,Excomuniduile rabirdlor, ca si
rationalismul, au ramas neputincioase in fata
umii produs al timpului tot asa de neinlaturat
ea si reforma si care, In cituda sau poate tocmai
din cauza necunoasterii sale, pare sa. fie de o
inlindere mult mai vasta. Chiar Induntrul spi-
rifului evreu. patruns mai curând de inconstient,
datoritä modernisnmlui, hasidismul formeaza
trecerea dela judaismul medieval la judaismul
regenerat. Urmarile hasidismtlui pot fi Meal-
culabile, daca stint insusite de miscarea natio-
nalà".
Prin aoeasta, Hess a fost primal care a stiut
sa explice sensul istoriei judaismului secolelor
XVIII si XIX. Emanciparea i hasidismul for-
meaza amandouä trecerea dela judaismul medie-
val la cel modern. Amandotia stint bazele si
factorii renasterii judaice; sionismul, sub forma
sa desavfirsitA, e copitul arnAndororn, dar hasii-
nascut chiar in sanul spiritului viu e-
vreiesc, are, dintre amândourt, eele mai rnulte per-
spective pentru viitor. Aeeastd conceptie a istoriei
judaismului in secolul 19, era intovarasita In
www.dacoromanica.ro
8

Hess de idei generale asupra desfdsurdrii isto-


riei generale. Cu toate eh' revolutia francezd a
adus introducerea exterioard a nationalismului,
acest nationalism respira Inca ideile dreptului
natural. Reactiunea contrarevolutionard facea sd
infloreasca peste tot nationalismul romantic si
traditional si numai anii cari urmard dupd 1848k.
11 Inlocuird prin noul nationalismul democratic.
Aces;-a din urmd, asa cum 11 reprezentau La-
salle i Mazzini, imbina, in desvoltarea caracte-
rului national, tendinta liberald i utopica
a ernancipdrii. Aceastd noua conceptie sin-
telich a nationalismului, care transmitea astfel
rnostenirea revolutiei, parea desavdrsirea
unei perioade istorice. Ma Hle popoare ale
istoriei pdrean a-§i arninti caracterul lor na-
tional i inoercarà sd rastoarne puternicele
dinastii mostenite din evul mediu s,i s organizeze
un nou regim, care sa ofere posibi1itai pentru o
libera desvoltare. Italia fu ultimul i cel mai re-
marcabil exemplu al acestui efort; unitatea I-
taliana fusese obtinula in 1860. Roma singuril
rilmfinea in afard, dar se apropia momenhil
cdnd si ea trebuia sä se uneascd, la rdndul ei,
en Italia cea noua. Atunci Hess Mcu comparatia
intre Roma si Ieru,a'im i dedica lucrarea sa no-
bililor aparatori ai popoarelor istorice caH lup-
ta pentru renasterea lor nationalà".
El vázu in solutia problemei italiene o pre-
www.dacoromanica.ro
9

zicere .a solutiei pentru ultima chestiune na-


tionalä", chestiunea evreiasca. Roma papala era
un simbol al evului mediu si al ostiLitatii fart
de evrei: cu eliberarea oetatii eterne depe Tigru,
incepe eliberarea cetatii eterne depe Moriah",
desavarsirea rnarei renasteri a popoarelor, sfar-
§tint evului mecliu, inceputul unei ere clout
Pentru Hess, natiunea era un tip organic
$i natural: existenta este produsul irnediat al
rasei, care organizeaza institutiile sale dupà in-
clinatiile i capacitatile sale inascute. Dela aceasta
formatie initia1 reiese conceptia vietii; concep-
tia rnodifica viata, dar nu o creazd s,i nu-i
niciodata capabilii sa reformeze tipul esential
care se manifestd totdeauna". Astfel, natiunea
nu-i nurnai un organism al naturii, dar o formatie
a culturii i a spiritului. Telul sari nu-i in ea
ins5si: dezvoltarea istorica si sociala a individua-
linilor nationale conduce la telul final al urna-
nitatii libere i unite. Dreptul la viatä al mini
popor mr se sprijind numai pe simplul fapt al
existentei sale, ci pe realizarea naturii sale si a
datoriei sale particulare, in vederea acestui scop.
Nfitionalitatea ia astfel, pentru Hess, un sens mo-
ral. ,,Se poate fi superior in domeniul stiintei
si inferior in acela al dragostei pentra aproape;
grcclul de dragoste de care e capabila.1 o rasa, de-
termina gradul de civilizatie la care poate a-
iunge".
Hess era istoric filozof ca Salvador. Sionismul
www.dacoromanica.ro
10

saki facea parte din filozofia sa. Prima sa opera,


publicata in 1837, sub titlul caracteristic de Is-
toria Sfanta a Umanitatii", contine deja trasa-
turile esentiale ale conceptiei sale mature, ex-
primata 25 de ani mai tarziu. Istoria apare ca
o revelatie ve§nica a lid Dumnezeu; evreii dato-
reazd existenta lor, totdeauna reinoitd, faptu-
lui de a intelege aceasta revelatie divina, care
se Innoie§te fara incetare. De aceia le rainCine
Inca o datorie in viitor.
Acest popor, dela inceput, fu. chemat sa cu-
eereasca lumea, nu ca Roma /Agana, prin forta
bratuhd, ci prin virtutea interioara a spiritu-
rid sAu. Asemanator el insi.0 unui spirit, el ra-
tacea prin lumea pe care o cucerea i dumanii
n'avean forta sä-1 distruga, caci un spirit a pa-
trims lurnea; va veni ordinea noua, sacra; ve-
chea lege, transfigurata, va reinvia. Din universul
cazut In haos, geniul umanitàtii va renWe ca un
ocean miscat de spiritul lui Dumnezeu. 0 lege
va apare, care va patrunde omenirea de con-
Viinta unitAtii sale, care o va face sä termine
drumul lei si slit realizeze destinul".
Hess vedea umanitatea, istoria i natura ca un
evreu: el le interpreta in felul säu evreiesc. El
o Theta liljer, ca acela 'care e la dansul acasa peste
tot, care a trecut prin. emancipare. Ca si afli
evrei, foarte multi evrei ai timpului modern,
el se simtea atras de elemente straine. Femeia
sa, cki care trai foarte fericit, era crestina.
www.dacoromanica.ro
11

Dar el 1§i insusia elementele strAine, in loc


de a se dizolva in ele, ca anumiti lineri scriitori
ebraici. Pentru aceasta el apare atat de evreu in
germana, in timp ce ei, dei in ebraica, nu par
deloc.
Pentru el, universul, natura i umanitatea, erau
supuse unei legi. Aceasta lege se bazeazA pe
trei dogme ftmdamentale, pe cari Hess le-a ex-
tras din Sursa naturii sale judaice, pe trei puncte
de credintA: unitatea, viitorul i actiunea. Omul,
pentru el, nu e numai obiectul naturii si al is-
toriei; el este subiectul care, prin voce.a constiin-
lei sale, poate sa ailing la libertatea de actiune.
Umanitatea e Inca pe cale de formatie, ea Uncle
la o armonie perfectà, la un Sabath al istoriei:
cand Pu terminata creatia universului natural,
eu aceste fiinte organice supreme, oamenii; cAnd
creatornl stirbAtori Sabathul naturii, istoria in-
oepu creatia sa: creatia universului social, care
nu va sArbatori Sahathul stiu decAt la epoca
messianica, la desavarsirea operei istorice mon-
diale". La baza tuturor fenomenelor istorice §i
univiersale e o lege: judaismul n'are alta' dogniti
decal Unitatea. El nu separa niciodatA individu/
de familie, familia de natiune, naliunea de uma-
nitate. Mnanitatea de creatia organica i cos-
micA, creathmea de Creator". AceastA unitate
nu-i numai radticina de ceiace este, dar tin-
ta a ceiace va fi. Alianta principiilor de nrthate
§i viitor, formeath fondul judaismului. El a creat
www.dacoromanica.ro
12

ideia umanitatii unite, el a stiut sà uneasc5. na-


tionalismul cu universalitatea. Eu cred c. natura
nationala a judaismului, f5rá sa se margineasc4
sh inteleagä umanitatea i civilizatia, face o de-
ductie obligatorie. Toata conceptia noastra uma-
nitara actualà, deriva din judaism. Poporul e-
vreu, 0115. la revolutia franeeza, a fost singu-
rul popor din univers care a avut in acelas
timp un cult national si umanitar. Priri judaism,
istoria umanitatii a devenit o istorie sfantil, un
proces de dezvoltare organica i totalà, care in-
cepe n dragostea familiei si care nu se va ter-
mina deal in inomentul când umanitatea in-
treaga va forma o singura familie". Dar va fi
unilatea care va domina si nu egalitatea. Pro-
cesul spiritului, ca acela al vietii sociale, nu mai
este un fenomen de separatie, o tendinta. catre
unitale si universalitate; nu-i vorba de o nivelare,
ri de un ansamblu viu i organic, care contine
in el individualul i nationalul in stare' de puteri
creatoare latente".
Astfel, evreii, dela inceput, alcatuiesc un popor
istoric, religia lor e religia istoriei, spre deos-
hire de toate celelalte popoare ale antichittitii,
a ctiror religie e aceia a natuiii i care-si gase$te
expresia supremä in clinism. Contrastul intre
judaism ielenism, raporturile intre cele dou'A
forme ale vietii intelectuale, preocupa pe Hess,
cum au preocupat altadata pe Heine si Tcherni-
covki; acest contrast, se stie, e una din pro-
www.dacoromanica.ro
13

blernele fundamentale ale con§tiintei judaice, de


când evreii, chtre sfar§itul sec. XVIII-lea, au in-
trat in lurnea europeana §i au reluat contactul
cu moVenirea greceascd. Hess vede limpede di-
ferenta intre cele cloud culturi: elenii, au ca
punct de plecare multiplicitatea, evreii, unitatea
vie!ii. Una vàd viata ca o eterna entitate, altii
ca o eterna devenire. Spiritul grecilor cautd sá
patrundil spatiul, acest popor e inzestrat cu sen-
timentul formei, vieii, plasticii, naturii si fru;-
musetii: la evrei, spiritul cautà sá patrunda timpul;
acest popor e inzestrat cu sentimentul duratei,
auzului, lirisrnului, istoriei .§i eticii sociale. A-
rest contrast dintre cloud directii intelectuale o-
puse a atins la aceste ambe natiuni perfectiunea.
De atunci, irnpacarea acestor contraste a devenit
scopul intregii civilizatii.
Pana la revolutia francezd, poporul evreu a
Yost singurul care a gandit laiSabathul istoric al
desvoltdrii umanitatii. Dar dela revolutia fran-
cezà. umanitatea civilizala in intregime a atins
varsta maturitatii. Gândirea messianicd a popo-
rului evreu apartine deacurn inainte tuturor po-
poarelor. cari rnerg, unite, in fata vietii noui.
La toate cotiturile istoriei umane, and era vorba
de o nada perioada a desvoltdrii mondiale, de
o nolud opera sociald, judaismul a avut totdeauna
cuvântul s6u, totdeauna a tiut sa-§i reinoiasca
forla sa spiritualà. Astlizi Inca, el este in aceastà
(situalie. lirnanitatea are nevoie de el. Influentd
www.dacoromanica.ro
14

adevdratului judaism cre§te in momentele de fata.


Cu ouvinle entuziaste, Hess proclamsa i repetA
acesi adevAr esential al teoriei sale, pe care o
imparte cu Salvador, dar pe care o formuleazA
eu mutt mai multä profunzime. El devine pro-
fet'ul unei ere noui a umanitAtii, care-*i scoate
forta sa din sursa nesecat5. a judaismului.
Flegia noastrA are ca punct de plecare exta-
zul unei rase care, dela aparitia sa pe arena
istoriei, a prevAzut i presimtit ultimele desA-
vArsiri ale urnannlii, timpuril ,. mosianice. cind
spiritul umanitatii se va reliza nu nurnai In
cutare sau culare indiVid, nu numai in parte,
ci in viata social5. In intregime, ceiace ar per-
mite fiecAruia salt desvolte calitAtile sale ome-
ne§li".
Cci sfarsitul zilelor, astfel cum a prezis-o
totdeauna judaismul, nu inseamn5. cum. au
inteles gresit alte popoare sfarsitul lumii, ci
rezultatul desvoltarii i educatiei rasei umane.
Noi suntem in ajunul acestui Sabath istoric
trebuie sà ne preparam, prin studiul religiei noa-
stre istorice, pentru indeplinirea ultirnei noastre
sarcini. Israel poseda secretul religiei viitoru-
lui, care va reda natiunilor credinta, tot a§a de
necesarA popoarelor moderne ca i celor antice,
degenerate prin lipsa de viatA moralA i reli-
gioasA. De fapt, nu-i o religie noud aceia pe
care poporul nostru, prin rena§terea sa natio-
nald, o va da popoarelor istoricel cari, gratie ge-
www.dacoromanica.ro
IC

niului srm religios, posedd deacum crestinismul.


Noul crestinism pe eare-I vrea noua lume, noul
messianism, care nu. asteapta decat renasterea
nationalà a poporului evreu ca sä devin'a baza
religioasd a intregei societAti moderne...e vechiul
crestinism, care-si implantä rädäcina odatä mai
mull in pdmântul din care a iesit. Crestinismul,
care nu-i nimic altceva decdt messianismul po-
porului evreu, adaptat la nevoile religioase ale
epocii originii lui, trebuie ssa se reintoarcà as-
azi la izvoarele sale, spre a extrage de acolo
o fortà nouá, dach vrea sá satisfacá cerintele
morale §1 religioase ale viitorului".
Iata ce scria Hess in cartea sa Roma i leru-
salim Si. câtiva ani mai tarziu, in scrisorile sale
despre Misiunea lui Israel in Istoria Umanitátir.
A§teptarea sa messianidi e tot asa de fierbinte
ca i aoeia a 1ui Chaim Moist Luzzato. El se in-
fioaril in fata desávarsirii regatului lui Dumnezeu
pe pamant. El II preparl Dar o face ca un om
modern. Plin de râvn5. hasidick este insufletit
In acelas timp de luminosul bun sing at email,-
cip5rii si al idealismului. El le uneste pe amândoud'
O. le sdepAseste. Fiecare evreu, spune Hess, are
In el stofa 'unui Messia". La dângul, aceastg
energie latentà, a devenit dinamicá. Ea pune
In mi§care istoria evreiascd. Ea îi face intrarea
In istoria umanitátii. Ea reuneste din non aceste
dou5. stere separate de secole. Judaismul rede-
vine o parte a umanitiltii, mergAnd totdeauna
www.dacoromanica.ro
16

inainte, nu numai cu tillul de mostenire ;si in-


fluentA ca elenismul, dar cu titlul de fortA vie
§i regeneratoare. Aceastä renastere a judaismului
e in armonie cii toate fenomenele timpurilor mo-
cl erne.
Revolutia francezA a pus Inceputul la echi-
aoxul prinuiverii popoarelor istorice: Roma .0
Grecia. Polonia §i Ungaria s'au trezit la o viata
aquà nationald si Israel, el Insusi, va reinvia.
,.Epoca mesianicA este epoca modernA, care a
inceput cu Spinoza si s'a realizat cu marea re-
volMie francezà. E renasterea popoarelor, cari
suit indatoritoare judaismului pentru cultul lor
istoric si national".
AceastA epocrt a nationalismului nou va fi
deasemeni o epoch' de libertate si de democratic;
orice tiranie a unui popor asupra celuilalt, va
tnceta; contrastele sociale Ii vor gasi solutia
intr'o armonie perfectrt. Popoarele hicreazà sa'
apropie aceastA epocA, prin cucerirea unui te-
ritoriu liber national, prin distrugerea oricarei
domintiri de rasa i clasa in interior si in afarA,
prin libera asociere a tuturor fortelor produc-
tive". Hess îi inchipuia nationalismul viitor di-
ferit de cel prezent, eliberat de mice dorinta
de dominare sau posesiune esclusiva, tristA moT-
lenire a unui limp cand popoarele erau Inca'
asuprite. Pentru Hess, ca pentru Lassalle i Maz-
zini, democratic i libertate nationald sunt iden-
lice.
www.dacoromanica.ro
17

Ceiace spune eu privire la acest lucru Lasalle,


e valabil i pentra Hess: Principiul nationa-
lismului liber si independent, e raldcina notiu-
nii democratiei..."
O democratie, care in libertatea eerutd pen.
tru propria sa natiune n'ar vedea hi acelas timp
necesitatea absoluth a aceleiasi libertati pentru
alle nationalitdti, o democratie care ar avea de-
spre nationalitatea sa notiunea barbard, medic-
vald, eselusivd, de a voi s. domind un alt popor,
ar deveni in eurand ea insasi prada unui eu-
ceritor reinviat". Democratia cere un nationa-
lism liber; un nationalism opresor nu poate con-
duce decal la moarte".
Pe acest vast fundament al speculatiei filo-
zofice si a conceptiei istorice, se ridicd sionismul
lui Hess. El il considerd vdzut in ansamblul
istoriei evreiesti ea una din epocile creatoare
cari urmeazd totdeauna epocilor criLice. Intfo
epoch' de dizolvare i nimicire a judaismului, el
indrdzneste sä prezicd reinvierea sa, avantul pu-
terii sale creatoare i importanta lui pentruuma-
nitate. Pentru el, care porneste dela trriditia ju-
daied, el care recunoaste valoarea hassidismului
care a fost educat de idealismul german, judais-
mul e o fortd spirituald. Nationalismul sdu dea-
semeni trebie sd fie o forta spirituald, o cueerire
de propriethti sufletesti i nicidecum o cueerire
de teritorii sau o insusire de bogAtifnaturale. Cu
indrazneala intelectuald, care n'ar putea fi ma-
www.dacoromanica.ro
18

surata decat cu situatia evreilor in acea epoca,


Hess, credincios messianismului sau, are curajul
si afirme cà judaismul, care, la primul contact
en educatia moderna, ameninta sd se dizolve,
a sUpravietuit, din fericire, acestui ultim pericol,
cel mai mare poate care a amenintat vreodata
existenta sa".
Criza asimilarii nu apare la Hess ca o catas-
trofa, ci ca o trecere necesard §i. binefactitoare.
Cat e de departe de platitu.dinea evreilor nationa-
Usti, cari nu stiura sà vada In emanciparea lui
Mendelsohn decat eroare i pacat! Gratie fitozo-
fiei sale despre judaism i umanitate, el vede
tot asa de just in. trecut, ca in prezent i in valor.
Din libertatea, pe care o considerä ca n-iotenirea
In acelas timp a emanciparii si a hassidismului,
el deduce libertatea judaismului; el a stabilit pro-
grarnul caruia nu i s'a recunoscut pand acum
toatà insemnatatea si a Cann singuril reali-
tare integrala va conduce la renasterea judaica.
Nu sunt de parerea lui Mendelsohn ca judaismul
n'are dogma: dar sustin cA conceptia sa despre
Dumnezeu n'a fost niciodata rigida si inghetatd,
ea ea a continuat totdeauna sa se desvolte cu
spiritul poporului evreu i, din umanitate, pe
baza tipica a Imitatii divine a vietii. Libera dez-
voltare a conceptiei sale despre Dumnezeu, prin
studiul sarguitor i cercetarea sarguincioasa, e
pentru evreu o datorie religioasa sfanta".
www.dacoromanica.ro
19

Regenerarea judaisnruhii, pentru Hess, e po-


porul care ia cunostintä de el insusi.
Ascultator la influientele timpului si ale me-
diului, el urma calea celei mai mid rezisteM,e si
ahmeca pe panta blanda. a emancipArii: acum era
vorba de a se regbi, de a dibui drumul ab-
rupt, de a reveni pe calea celei mai mari rezis-
tente, care a fost totdeauna aceia a istoriei e-
vreiesti, de a opune fortei dezvoltärii aparent
naturale, lozinca spiritului orice s'ar intAmpla".
Noi avem nevoie de stiintà, pentru a putea urma
calea noasträ divinà chiar prin aceastä epoch' de
tranzitie. Trebuie sä cunoastem istoria noastrà
A ramfmem constienti de misiunea noastra.".
Jtudaisrnul. fapt istoric spiritual, nu poate fi
regenerat decta printeun act de aceiasi naturà.
Hess a indicat cel dintaiu drumul de urmat
§i. a recunoscut solutia. El se gäseste in leagnul
renasterii spiritului evreiesc, aLt cum s'a realizat
la sfArsitul secolului al XIX-lea i s'a desvoltat
in toate ramurile vietii. Pentru Hess, dreptul la
viatä al iudaismului nu decurge din faptul exis-
tentei sale, ci din datoria i constiinta acestei mi-
siuni etice i umane. Astfel, Hess a dat mirärii
de renastere o baza.' pur moralà i spiritualk
dupli cum. odinioarl evreii au devenit un popor
datoritä misiunii care le impunea uniunea lor
cu Dumnezeu; ei vor deveni din nou, reluand
aceastá sarcinA, care e chiar natura lor. La In-
ceputul noului nationalism iudeu, care se desfa-
www.dacoromanica.ro
20
§.oara.' sUb influenta ideilor europene moderne,
au-i uici o afirmare a existentei biologice, indi-
ferentá la judecata etica universald, nici dorinta
uniunii teritoriale, a puterii politice sau a Imbogd-
tiri economice; la inceput,este afirmarea spiritu-
lui judaic in numele misiunii sale de educa tie isle-
tied §i moralii a rasei omene§ti. Prin aceasta,
e precursorul al altor doi mari animatori ai na-
tionalizmului evreiesc, Achad Haam 0 Martin
Buher. Avem incredere in reinvierea spiritului
rasei noastre, careia nu-i lipse0e deal un centru
de actiune in jurul cdruia ar putea sà se grupeze
aei enluziasmati de misiunea religioasä a lui
Israel: din acest centru. ar porni din non princi-
piile eterne can leagà umanitatea de univers
de Creator. Ace 0i ale§i se vor g.si inteo zi in
vechea cetate a lui Israel. Nurndrul nu conlea-
zei; judaismul nu a lost niciodatii reprezentat
de un popor nurneros. Vitelul de aur a atras in-
toldeauna cel mai mare numAr i numai un mic
grup de leviti va veghia in vechiul l'aca§ asupra fo-
eului sa cru al religiei noastre". Aceste cuvinte con-
tin o apreciere esential5. a Hill. judaice. Judaismul
nu e o categorie numerich §i cantitalivd, ci, dim-
potriv5., dinamia. i calitativit. Dela Moise, nU
e reprezentat chiar in sdnul poporului evreu de-
al de o infima minoritate. Poporul Insu0, In
oceanul natiunilor, nu a fost niciodatà deal o
insulita biciuitil de valurile furtunoase. Urit, dis-
pretuit, temut ca o fantomil misterioasä, a rámas
www.dacoromanica.ro
21

el insusi, a urmat propria sa cale. Dar acest spi-


rit al judaismului nu a trdit decdt printeo mi-
noritale; majoritatea se simtea atrasd care larg,
pe cdile altora; ea lintea sd-le semene si sa cdstige
stima lor; intre regi i profeti, intre Onasrimi si
nerniali", era o_prdpastie; dacd regi- i instinctele
massei aveau mereu predominanta, totusi, cu
timpul, spiritul judaismului relua victoria chiar a-
supra majoriatii. Toatd filozofia istoricd judaica o
dovedeste, cu cdrtile asupra exilului i admiterea
profetilor §i a rabinilor in calitate de cdlduze
poptlare. Hess recunoaste aceastd dualitate a is-
(oriel judaice (cu toate cd e Med departe de
13nber, care o considera problema cea mai lin-
porlanta a individului, chiar i punctul de ple-
care a tendintei de unificare asupra careia Hess
Insi insistd). ' I

Tot ce e mare si slant in judaism se dateo-


rete unui mic grup... dar a lost si este Inca prin-
Ire uoi o clash' orgolioasA, hrApAreatd, lacomd de
bogAtii i distinctii. diametral opusA celor drepti
i Onavimilor. In timpul persecutiilor, ei ne erau
mai putin perieulosi decal in vremurile de fe-
rieire i libertate. Profetii mi i-au crutat i n'ar
trebui crutati nici astdzi. Adevdratii reprezentanp
al judaismului, au datoria sd spund adevdrul or-
goliosilor i pretentiosilor..."
Pentru Hess, sionismul e pregAtirea poporului
levrett cdtre desavdrsirea misiunii sale istorice.
Ii lipseste tara pentru realizarea idealului istoric
www.dacoromanica.ro
22
al poporului nostru, ideal care nu e altul decat
acela al regatului lui Dumnezeu pe pAmânt, limp
messianic prezis de toti profetii no§tri". Dar rein-
toarcerea in tara tui Israel nu poate aduce prin
ea insà§i regenerarea judaismului; ea trebuie
sà fie punctul sdu de plecare. Nurnai un popor
inviorat, comtient de sarcina sa, va eduta .sd a-
dune pe cei mai buni din rasa lui in tara uncle
pot realiza ideatul istoric al natiunii.
Pentru aceasta, educatia poporului in Dias-
pora, reinvierea inirnilor" cum a numit-o, 25
de ani mai tarziu, Achad Haam, precedeath o-
pera colonizarii. Pand atunci sil nu ne gandirn
sà cMdim templul §i sd c5.0igdm inimile fratilor
no%ri pentru opera care va servi la gloria etern/
a natinnii judaice 0 la binele intregii umani-
t5ti". Ca Achad Haam, el vrea inainte de toate:
7) trezeascd sentimentul patriotic la evreii culti"
§i s 5. elibereze massele judaice, prin acest pa-
triotism vim de formalisml strAmt care acide
spiritul". 0 afirmä cu thrie, cu toate c5. e, ca
§i Achad Haam, conservator prudent in dome-
nitil religiei.
Acestei rena0eri spirituale se datore0e si e-
fortul coneentrArii poporului evreu in Palestina.
Cu toate ci punctul de plecare e aceln li lip-
se0e liii Hess perfeetia sistemului sionist a lui
Achad Haam. Sionismul lui Hess nu consistd
in trAsAturile sale fundamentale esential judaice,
dar in concluzii se bazeath prea vadit pe ana-
www.dacoromanica.ro
23
logie cu politica curopeanal nationald i democra-
tid. Insà, tocrnai aceste analogii lárgese concep-
tiile politice ale lui Hess. Pentru Achad Haam,
realizarea sionismtlui e o opera* pur evreiasd,
in timp ce Hesscum a Mout mai tarziu i Herzl
II leagà de politica mondiald si in special de a
Frantei. Franta, in acea vreme, nu era nurnai
mare putere, care incuraja efortul national al
celorlalte popoare, in special al Italiei; ea era
marea revolutie, care reprezenta pentru Hess in-
ceputul epocii messianice, in cursul dreia tre-
bua sá se desvolte renasterea judaismului.
Astfel, Hess crescoperA un vast orizont po-
litic. Astdzi, pentru a contribui la reconstituirea
nationalitátii judaice, trebuie sà piistrArn vie spe-
ranta renasterii politice i s'o trezim uncle dor-
miteazd. Apoi, dad' evenimentele mondiale cari
se pregillesc in Orient, oferà o posibilitate prac-
tid a restabilirii Statului evreu, se va incepe cu
siguranta prin interneierea coloniilor evreiesti in
tinuturile pArintilor nostri; Franta, fdrtt nici
o Indoia1i, e pregAtità sá ne dea ajutorul ei.
Franta, care acum ne-a redat drepturile noastre
politice i nationale, Franta, ale drei interese
politice se potrivesc atAt de minunat en acele ale
urnanithtii Franta, a drei cea mai mare dorintá
e de a repopula aceste regiunii pustii, uncle se
formeazil acurn noui di de comunicatie intre
Europa si India, se va bucura vazdnd stabilindu-
se coloniile unui popor prieten, ant de,,,plin de
www.dacoromanica.ro
24

simpatie pentru ideile sale libere si umanitare".


Coloniile evreiesti, cu ajutorul Frantei, ar trebui
sa se intinda dela Suez la Ierusalim si depe
malurile Iordanului pe tarmul Mediteranei".
Dar aceasta colonizare, executata cu ajutorul
Frantei, nu se sprijina numai pe politica. Poli-
tica primordiala e spiritul; politica nu e decht
tun mijloc secundar.
Franta trebuie sa vrea sä populeze calea
crttre Indii si China cu acei cari o vor urma panà
la inoarte, pentru a o ajuta s. Indeplineasea sar-
cina istoricd pe care i-a impus-o marea revolu-
lie. Cine i-ar ajtata mai bine idecat evreil, a
caror misiune e aceasta dela inceputul veacuri-
lor? Opera de colonizare judaica va creste or-
ganic; mimai o sIaba samanta sa fie depusa
sub protectia puterilor europene, si noul arbore
al vietii va creste si va da roade".
Viata tiWe in panifint. Ea se desvoltd In do-
imeniul spiritulni, dar Ii trebuiesc radacini In.
solul liranitor. Sentimentul, care a ramas strain
dela Herzl si Achad Haam, dar care a Insufletit
mai t5rziu pe A. D. Gordthi: si pe Hapoel Ha-
tair" in Palestina, vorbeste In Hess. Cu eman-
ciparea. el vrea i asanarea sociala a evreilor.
Dar tel crede c solul comun air patriei e prima
conditie a tunui lucru sanatos. Fiinta sociala'ne-
cesita, pentru desvoltarea sa, un teritorin vast
si. liber. fara de care devine in parazit. care
riti se poate brani deca pe socoteala productiei
www.dacoromanica.ro
25

Menne". Hess luptà contra metodelor filantro-


piei judaice i impotriva felului ei de edu-
catie, prin scoli si institutii de binefacere lipsite
de orice bath sociald, nenorocirea ,istorica" a
masRelor evreiesti. Filantropia judaica nu are
ici un plan, lid sistem i nu cunoaste nevoile
judaismului si ale epocii. La tintd pot conduce
n dob an dire a p atrimoniului c o mu n, el a-
borarea conditiunilor favorabile muncii, forma-
rea societdtilor de agriculturd, Industrie i co-
inert, dupd principille mozaice, adicd. socialiste".
Hess traseazd astfel drurnul siu catre un viitor
nnde evreii posedd o patrie fárd a Inceta sà iu-
beasca lumea cea mare. In ciuda oricdrei eman-
cipari. evreul in exil care reneagá nationalita-
tea, nu va dobandi niciodatd stima natiunilor cu
cari se asimileazd; se poate naturaliza, aceasta nu
1-ar despdrti de natinnea lui". Dar er trece peste
emancipare,prevdthndspre deosebire de toti e-
mancipatorii, chiar de Graetz, samanta rege-
nerdrii in massa obscurd a evreilor din Europa
orientald, Indatà ce vor fi transportati In atmos-
fera liberatoare a hasidismUlui primitiv.
Evreii orientali pdstreath samanta vie, care
va da nastere roadelor, indatà ce va fi distrus
Inve1i§t1 teap6n, Indatä ce va fi transplantat In
solul culturii moderne".
Cu 1m cuvânt indrásnet, Hess aruncd princi-
phil fundamental al emanciparil, care ordond
evreilor sà supuna firea lor instruct:lel etropene.
www.dacoromanica.ro
26
Daca ar fi adevarat Ca emanciparea evreilor
In exil ar fi incompatibila eu nationalitatea ju-
daicd, evreul ar trebui atunci sa nu sacrifice
prima, ultimei". Mendelsolm insu§i recunoscuse
aceasta. Dacd uniunea civica n'ar fi posibila de-
al cli conditia de a renunta la lege, am prefera
sa renuntAm la uniunea civica". Hess leaga teo-
ria sa de epoca de dinainte de emancipare. Dar
el s'a bucurat din plin de roadele sale, a §tiut
sà faca sa rodeascd §i sit infloreasca semintele
pe un pamant nou.
InvAtatura lui Hess nu a dat roade decat vre-o
30 de ani rnai tarziu. Dar cei cari se comportau
dupa spiritul srtu, nu §tiau nimic de dansul.
Numai la desavar§irea timpului pe care 1-a pre-
\Trutt §i prezis, judaismul, Inca imobil, incepuse
sA se mi§te.
Printre contemporanii sài, unul singur 1-a in-
teles: Alexander Weill, visator §i profet, poet §i
bufon. Sangele marei traditii judaice se arnesteca
straniu in vinele sale cu al unui emancipator
radical §i al unui bulevardier parizian. Scriind
asupra operei lui Moise Hess, Ii luà parte in mod
earagios. Prin cuvinte arzatoare, stigmatiza asi-
milanea, care reneagA originea evreiasca in nu.-
mele emancipArii. Spiritul lor in umanitate §i nu
renegarea nationalitAtii lor, poate da evreilor
curajul de a ccre drepturile omului". Weill cu-
noa§te Franta mai bine ca Hess; el nu va putea
impArtasi speranta sa in Franta ca in aceia
www.dacoromanica.ro
27

care va pregai sosirea epodi messianice.


Pentruca Europa sà facil dreptate evreilor,
trebuie ca evreii inság sà afirme i sà dovedeascá
nationalitatea lor virtualá prin opere nationale
nemuritoare. Nu milionarii, ci Danielii ne vor
salve.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ACHAD HAAM
Nationalism etic

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Importanta lui Achad Haam in istoria judais-
mului secolului al XIX-lea, este de a fireoit el,
Tiul unei famili hasidice, educat mai tdrziu in
spiritul emancipäriisdcreieze o utitate interioa-
rd intre traditia seculard specific judaicd i in-
fluenta Europei. De cand cu emanciparea evrei-
lor, aceastd influenta tindea in mod uniform
catre laicizare. Chiar cand ea accepta s pdstreze
o trdsatura a caracterului judaic, nu putea' fi de-
cat o ideie, ceva pur intelectual, neavand drept
la nici o expresitune corporald §i neputând, prin
tumare, sa se manifesteze concret in existenta
vitalitatea poporului evreu. Judaismul s'a eva-
porat intr'un spirit pur, Incapabil sd se uneascd
cu yiata poporului §i a oamenilor.
Sionismul politic a condus, printeo altd cale,
Nita la capat, aceastd laicizare inceputd prin eli-
herare. Poporul evreu trebuia sd fie asemdndtdr
celorlalte popoare i sd turmeze en ele marele
drum al istoriei. El trebuia sd. fie un corp care
www.dacoromanica.ro
32

sa se desvolte liber i sa raspandeasca cultura


sa in conditiuni normale. Vocea nationalismului
secolului al XIX-lea trebuia deasemeni sI fie si a
poporului evreu. Achad Haam, primul din timpu-
rile noastre, a indicat alt drum: acela al salvarii
anostenirli judaice, care totdeauna a deosebit a-
cest popor de intreaga umanitate; in acelasj timp,
cum era vorba de realizarea acestei esente, el
stia cii judaismul n'ar putea sa se mentina decdt
prin purtatorul sau, poporul evreu, caruia a-
ceasta misiune Ii impunea indatoriri particulare.
Dar Achad Haam, mostenitor al emancipririi,
a renuntat sa nu mai considere judaismul decat
sub aspectul sau teologic. exprimat conceptia
sa fundamentala In urmatoarea fraza: lna.
acum, istoria n'a stiut Inca sa explice Inteun mod
satisfacator fenornenul unui nue popor, care, in-
tenn colt al Asiei, si-a format o doctrina reh-
gioasa i morali unica. Aceasta doctrina a in-
fluentat lumea intreaga intr'o astfel de masura
si a ramas in acelas timp atat de adânc straina,
incat, Oda astrai, ea n'a putut nici sa domine
universul, nici sa-i se supuna. Dar orice adevarat
evreu, fie ortodox sau liberal, simte, in adâncul
suflelului sin, ceiace e unic in spiritul poporului
nostru chiar and noi nu putem preciza
si care-1 departeazi de cane strabatute de altii.
Acest spirit a creat pentru judaism bazele in
numele carora el ramâne astazi Inca la distanti,
find a putea si renunte. Cine are acest sentiment
www.dacoromanica.ro
33

in sufletul sau, sa-1 pAstreze:, cine 1-a pierdut,


sase dual. Aici nu poate fi compromis".
Dealungul secolelor istoriei judaice dinainte
de emancipare, aceasta conceptie unica religioasä
§i morala fusese pentru evrei opera lui Dumne-
zen, ancorata in absolut. Misiunea acestui po-
por era legata de esenta sa cea mai adânca.
Fara efortul cAtre realizarea acestei misiuni, po-
porul evreu n'ar fi existat. Emanciparea a trans-
format in relativ aceasta legatura absoluta; ea
a ,ilzut originea conceptict religicose si morale
In procesul istoriei si a fdcut din ea un produs
al evolutiei istorice.
Achad Haam insi, imprumuta dela filozo-
fia evolutiei lui Spencer originea empirica socio-
logica a esentei judaice. Dar daea, astfel, idealul
ludaic nu mai e absolut prin.originea sa, valoarea
pi importanta lui nu sunt mai mici. Datoria ab-
soluta de a trAi conform acestui ideal, ramAne in
vigoare. Chiar clacd invAtatura lui Israel s'a nas-
cut dintr'o nevoie sociala i biologicd, sa gdsit,
deatImci, indisoluhil legata de poporul evreu si
interpretarea diferità a nasterii judaismului nu
afecteazA misiunea sa. Cad trecutul e phinântal
heinitor viu de uncle poporul Ii extrage seva
si de unde se avântN.
Poporul e un organism istoric i fiziologic
cu trecutul i viitorul SAIL Viitorul poporului
ml ,poate fi construit decAt pe baza trecutului.
Un popor care are fn urma lui o istorie de mai
www.dacoromanica.ro
3
34

multc ori milenarA, nu poale, ca un copil non


naseut, sa reinceapa dela capät, pentru a-si crea
o nota viatA nationald, cu interese nationale noui.
Aceasta coneeptie nu tine seama ca e vorba
de popor, adica de eul national, sub forma sa
devenita istoricA, care doreste numai srt-si pa-
streze ciii, eul si nu un altul, in toata maretia
sa, cii toate amintirile i sperantele.
Eul popular, ea si eul individual, e purtrttorul
unui spirit i a unei vointe bine definite. Istoria
poporului evreu e aceia a dezvoltdrii vietii sale
spirituale. Acest spirit se exprim5 totdeauna in
manifestilri concrete. Dar poporul evreu nu tra-
ieste decAt prin acest spirit. AmAndoui: suf-
letul i purtatorul, sunt. inseparabili. Existenta
judaicA nu-i asigurata decat daca se asigura con-
tinuitatea vietii spirituale a judaismului. Poporul
evreu trebuie s ducA o viata concreta, conformA
cti bazele reale ale vietii judaice spirituale. Azi,
lucrul acesta nu e deloc posibil. caci diferentierea
crescAndà intro evreii diferitelor tan atnenintrt
sa nimiceascA legAtura spirituala i cultura spi-
ritului. Judaismul se dizolva. Aeeste tendinte cen-
trifuge trebuie sA fie cornbAtute printr'o forà
centripedd, spre a restabilitnitatea i cont inuitatea
spiritual:4. In vederea acestui scop, trebuie sa. se
creieze un centru, in care spirilul evreu sa se
manifeste prin toate mijloacele vietii zilnice. Tre-
buie sä fie un centru imbratisand toate ramurile
activit5tii umane, dar totdeauna din punctul de
www.dacoromanica.ro
35

valere al mentinerii esentei judaice, sub toate


formele.
Nu-i vorba, de exemplu, de un centru pentru
crearea operelor literare i artistice, când arta §i
literalura unui popor nu epuizeazá cultura §i
caracterul sau; acestea se manifesta inainte de
toate chiar in viatii, pe care o formeazd si careia
Ii dau sens. Influenta acestui centru care
trebuie sa fie situat in vechea patrie istorica a
judaismului asupra evreilor din lumea in-
treaga, va fi, inainte de toate, spiritualà. Caci
dragostea pentru Sion, Chibath Sion", face
parte din esenta judaica, e o reatilate spirituala
de nezdruncinat a judaismului, o p5rticica a
trecutului lui nesters. Numai legatura cu acea
tara e destul de puternica pentru a contrabalansa
instinctele egoiste ale evreilor. ,

Nu stint, deci, motive externe caH due pe


Achad Haam la sionism, nu-i mizeria i opri-
marea politica a masselor evreiesti, nici mândria
ranita a evreului occidental care luptd pentru
egalitatea drepturilor sale. Sionismul lui kchad
Haam decurge din nostalgia interioara a lui Is-
rael, din avântul stau vital, independent de des-
Uncle externe. Nu adversarul sau nenorocirea
exterioara mentin judaismul i zamislese necesi-
tatea sionismulni, ci continuitatea totdeauna
vie a secolelor.
Nationalismul bii .Achad Hawn tinde catre
-crearea conditillor externe necesare asigurarii §i
www.dacoromanica.ro
36

realizdrii vietii sufletesii, idealurilor judaisrnu-


lui. Txistenta politicA, econonilcA, teritoriald, nu
are valoare Clecat daed e purratbarea aceStor
ideaturi. Nationalismul lui Achad Haam e o mos-
tenire a prOTetismuluf evreu, de care se Ieagd in
mod conslient. 'El clobAndeste, prin aceasEd apro-
piere, o mare demnitate. Nu sufeeinta actualà sau
idealurile ponce 11 hrdnesc, cf doctrina lui I-
sjia. Achad Haam stie ca. puterile se sChimbd
si tree, in 'limp ce spiritul III-nal-ie. El singur ho-
tdrAste.
Nehad IIaam reia, in toatd puritatea sa. marea
gdndire profetica a niisiunii judaisnmlui. Ea era
transformala de asimilatie, care o consfdera ca
o simpld ideie intelectuald, neavand purtiltor
real i, in consecntiA, nici datoria de a se realiza.
Pentru Achad 'Hawn, ca pr pentru proteli, faptuI
de a fi poporul ales, implied acceptarea sarcinilor
celor mai grele i nu-i lasä dreptul de a-si face-
viata tusoard, de a trAi ca alte popoare. Aceastä
conceptie imbrdca odinioard forma credintei re-
ligioase Ca Dumnezeul alese poporul evreu pentra
a-1 aseza deastipra celorlalti, nu in scopul domi-
natiei mondiale", cad e cel mai mic dintre
toate popoarele", ci in acela al perfectiunii mo-
rale. Poporul evreu trelSuie totdeauna sA. poarte
sarcina celor mai aspre datorii morale, nu ea
intentia de a strica sau de a fi folositor restului
umanitAtii, ci numai pentru a realiza in viata
acest tip superior. Trebuie recunoscut ca Ufl fe-
www.dacoromanica.ro
37
nomen unic faptul ca judaismul deosebeste pe
adeptii sai de restul oamenilor, impunând e-
vreilor indatoriri mai obositoare si mai inalte
si usurlind la nesMrsit jugul celorlalti".
Prin urmare, acest popor nu poate trai ca
ceilalti, daca vrea sa-si ramAnd cralincios lui
insusi. Nu poate crea un Stat ea celelalte po-
poare; cei ean l. vor, uità cA4 imposibil. Acest
popor, a crtrui existenta din mornentul cAnd
a intrat in arena istoriei echivaleaza cu o pro-
testare directa si violenta a puterii spirituale
contra fortei pumnului si a sabiei, al carui curaj,
dela inceputurile sale Ora In vremea de fatà,
provine din credinta profunda in misiunea sa,
in datoria sa de a se apropia de idealul perfec-
tiunii morale, mai mult ca celelalte popoare
acest popor ar fi in stare, dupil o istorie mile-
nara, sA-si recaleuleze valorile sale si s renunte
la superioritatea sa nationalrt in lumea moralei,
pentru a deveni in lumea sabiei a cincea roata
la carutd? Acest popor ar sfärâma marele sane-
tuar al Dumnezeului dreptatii i sfinteniei, pen.-
tru a ridica in locul sari un altar al idolului forF,ei
brittale?" Achad Haam defineste astfel, ideia mora-
Irt, care sta la baza judaismului ca; ideia justitiei,
adica ideia obieetivitatii absolute: Omul se ri-
dica deasupra tuturor tendintelor inirnii sale si a
tuturor gândurilor de utilitate, chiar daca ar fi
formulate in favoarea sa insasi sau pentrut aceia
a altora, ca sil nu admitrt deal judecata adeva-
www.dacoromanica.ro
38

rului i sa nu judece decilt dupil ea fiecare ac-


thine i conseeintele ei pe pamânt. Aceasta justitie
suprerna se manifesta in afara i ii formeaza
drumul ei, independent de consecintele sale prac-
tice in raport en lumea externa, fie ele bune
sau rele".
Pentru realizarea acestei idei vitale, trebuie
aetionat din nou in centrul vechei patrii, uncle
odinioarg a inceput lupta.De acolo,aceasta lupta
spirituala trebuie th cuprinda tot poporul evreu,
si formeze din el purtatorul via al ideii sale.
Centrul care trebuie sa serveaseà la mantuirea
judaismului, 'Ware valoare deaf daca e inte-
meiat pe aspiratia Care dreptate i moralitate
absolula.
Taina dginuirii lui Israel si a esentei sate,
se afla in caracterul sari moral, in constiinta
indatoririi sale morale, care forrneaza cultara
sa nationala. Misterul existentei noastre ea
popor, consta in faptul ed, din timpurile cele
mai indepgrtate, profetii ne-au invatat sa nu
respeettim decat puterea spiritului. Dar un nrin-
cipiu de Stat, care nu se sprijing pe baza a-
cestei culturi nationale, risca sä se indeparteze
spiritual dela idealurile sale si sa trezeasca in
el ambitia puterii materiale, orgoliul dorninatiei
politice. Prin aceasta, s'ar Cala firul care-I leagg
de trecut i i-ar desfiinta baza sa istorica". Pen-
tru Achad Haam, esenta judaismului nu-i re-
ligia, asa cum ea a fost transmish in forma si
www.dacoromanica.ro
39
In toate amanuntele sale; ea n.0 e dedit inve-
lisul care acoper a. nucleul, expresia dogmatic5
si teologica a unui curent vital istoric i di-
namic Religia adapostita in scrieri, rise]. si fie
pietrificata. E adevarat ea esentialul in viata
evreiasca sunt scrierile, dar scrieri vii". Nu
mi phIng de existenta scrierilor, ci de pietrifi-
carea lor, de intreruperea dezvolCarii lor. Mil
plAng, pentrudi nu mai sunt calduzite de sena.-
mentul moral al inimii umane, ca odinioara,
cand vocea divina" in sufletul oamenilor se
inspira Inca direct din viata i fenornenele nat:irii
si cand ea obliga scrierile sá schimbe pe in-
cettl si putin cate putin continutul lor 5i sa-1
puna in armonie cu constiinta morald a po-
porului. Eu nu apar dominatia sabiei asupra
scrierilor", ci superiorilatea fortei morale, ne-
despartita de constiinta poporului nostru i care
singura a dat nastere scrierilor" si a reinviorat
continutul lor in toate epocile".
Caracterul unic al judaismului determina si
pe acela al oricarei rniscari adevarat nationale.
Regenerarea sa nu poate avea ca baza cleat
renasierea ideii morale. Idealul universal mnan
al justitiei absolute, e baza nationala a vietii
poporului evreu. Pentru aceasta, nationalismul
a luat amploare in sufletul profetilor, pdna ce
a capatat viziunea sifirsitului lurnii, cilnd lupul
si mielul se vor culca unul lane altul, cand nici
un popor nu va lupta impotriva altuia si cam]
www.dacoromanica.ro
40
Israel, deasemeni, va trrii 1initit in tara sa. Acest
ideal uman era si este pentru totdeauna o parte
esentialri. a idealului national al poporului evreu
si statul evreu nu-i va asigura pacea i sigu-
ranta decdt când justitia vesnica.' va conduce
toate popoarele si State le".
Na nurnai idealul international e baza vietii
nationale. dar chiar are nevoie de el;'natiunea e
patria sa, posibilitatea sa de realizare. Natio-
nalismul nu trebuie s5. diminueze, ci sä realifeze
ideahil general si universal. Aceasta era credinta
profetilor.
Ei credeau cd era nevoie de o intreagà co-
munitate care sä formeze un lant neintrerupt din
generatie in generatie, pentru a reprezenta in
mod constient forta spiritului fag de alte pu-
teri cari dominri lumea, pentru a-i se consacra
in toatil libertatea, pentru a recunoaste in veci
dominalia absolutà a acestei idei unice si pen-
fru a se hotriri ca ea sa rrimânà continuu vie
in shijba intregii lumi. Obisnuiti sh exteriori-
peze inc1in5rile inimii lor, profetii Rice= sà a-
pes(' aceastil sarcini nobilil si sublimä, dar asprd,
pe 'umerii micilor natiuni iubite. Idealul lor na-
tional era sib Meld din poporul lui DurnnezPli o
fortà puternick o fort5. a justitiei, care, in ar-
monie u viata generalà, ar ocupa, fatä de alte
popoare, acelas loc ca i profetii fatA de pro-
pria lor natiune".
0 reinnoire a judaismului in Palestina nu poate
www.dacoromanica.ro
41

sa se producd decat prin reinnoirea fiecdrui e-


vreu, renasterea sufletului" fiecaruia. Trebuie
trezit in orice om spiritul moral, dragostea ade-
varatului judaism. Numai and evreii din Dias-
pora vor fi trecut printeo ispasire i purificare
framana i nationala, vor face sacrificiile neee-
sare pentru a se incarca cu sarcina reconstruo-
tiei noului centru spiritual. Numai atunci dra-
gostea de judaism, Chibat Sion, va fi destul
de puternich in inima lor, pentru a o ridica,
din fundul Imprastierii i pietrificarii lor, catre.
o noua opera de unire si de creatie. Numai atunci
se va putea mari colonizarea in Palestina Dar
chiar inceputul colonizärii poate sà exercite o
influenta asupra evreilor din Diaspora, sh tre-
zeasca in ei dragostea de Sion, de judaism, sä
faca sà tasneasca sursa sufletului lor evreu. Ast-
fel se produce o actiune reciproca constanta
din centru catre toate punctele periferiei. Sco-
pul coloniilor in Palestina nu se &este in ele
140. nici dincolo de limitele prezente intr'un
domenit politic sau economic; scopul lor e tre-
zirea constiintei judaice in indivizii evrei, pre-
gatirea inimii si a spiribului. Acesta e sensul cen-
Maui spiritual si nu inlelectual, elneocupandu-se
numai de probleme si de inclinatii ale intelec-
talui, ci avand ca indatorire sa vegheze asu-
pra spiritului judaismului in intregime. El va
readtice judaismul, care se dizolva astäzi, la uni-
www.dacoromanica.ro
42

tiztea sa si va face din el din nou purtMorul nil-


siunii sale istorice.
Achad Haain a ramas credincios conceptiei
sale esentiale in toate scrierile. Punctul sdu de
plecarc mi era critica alloy curente, ci o po-
zitie care se putea numi, cu drept cuvant, po-
zitia judaismului. Din punctul sau de vedere,
chestiunea numarului in Palestina nu avea nici
un rol: numai calitatea era hotaratoare. Nu e
vorba de a sti cati oameni de origine evreiasca
vor locni in Palestina, ci eati dintre ei vor duce
o viata evreiasca, o viata de dreptate, o viaà
de lupti pentru desdvarsirea ideii morale. Pen-
tra Achad Haam, sionismul nu putea si aibd
ca scop crearea pentru evrei a conditiilor de
existenta politice si economice asemanatoare altor
popoare. Pentru el, sensul sionism,ilui nu era
deasemeni nici sà imblanzeasca mizeria mate-
riala a masselor evreiesti. Sionismul sau, vlizut
ca renastere morala a judaismului, nu putea sa
aibá ca bath egoismul individului sau al poporu-
lni. Achad Haam lupta contimm contra oricami
incerari de a ajunge la tinta fard a urma lam-
gui si durerosul drum care singur duce arolo,
impotriva oricarui pseudo-messianism sau saba-
thianism. falsa evanghelie a unei apropiate
mantuiri a poporului". El stia cii. regenerarea
jurlaismului nu poate fi decrit opera unei lungi
lapte i a unei mari purificari morale. El re-
cunostea nu numai ca orice sabathianism mi
www.dacoromanica.ro
43

poate duce deal la deziluzie amara, dar chiar


impiedica drumul catre o salvare realä. Cre-
dinta sa adanca in judaism 11 facea sä ceara
sacrificii pentru idealul foarte indepartat, o rab-
dare creatoare, eroismul muncii tacute pentru
v.7i.torul ale carui roade nu pot fi vazute. Cu
toatà adanca sa religiozitale, sou poate tocmai
datorig ei, el ramânea, fag de realitate, con-
y-tient,sobru, cu curajul de a ,privi viata In
fag. Dragostea de Sion, care se va destepta
in sufletul evreilor, Ii va invata sä nu:si in-
chipuie reconstructia Palestinei ca o opera in
beneficiul individului, ci de a sacrifica interesul
lor personal pentru ideia in indatorirea fag
de. judaism. Unui adversar al sionismului, kchad
Haam Ii raspunse: Nu-i pot ierta confuzia a
dcoun. notiuni diferite: dragostea pentru poporul
evreu i dragostea pentru evrei, interesele earl
reprezing in adevar poporul in intregime
interesele comunitatii cari sunt nurnite astfel,
pentruca ele sunt acelea ce apartin unui mare
numar de indivizi, dintre cari fiecare ntf se gdn-
deste declit la sine. Dad' el ar fi facut aceasta
deosebire, ea 1-ar fi impiedicat de a ne opune
obiectia ridicu1 cii unul singur dintr'o sutri-va
putea sa emigreze in Palestina si ca nouazeci
si nou3 dinteo suta din poporul evreu vor ri-
mane aid. Cad el Insui ar fi inteles cii noi
eilutarn toemai un oni. dintr'o satii si ca. In el
singur noi gasim rispunsul la chestiunea vietii
www.dacoromanica.ro
44
totale, in loc s. o vedem in cei 99, adicl in.
acei indivizi nurnerosi earl. vor 'Inane aici".
Numai o muncil asemanatoare va conduce la
telul ce 9i-1 propune Achad Haam i pe care-I
rezumti. astfel, In prefata la a doua editie a ope-
relor sale: Ne trebuie libertatea pentru spi-
ritul poporului nostril, posibilitatea de a se misca
farü piedici in atmosfera sa istoricà, pentra a
pntea sti se trezeascà din lungul s'au somn
sa recncereasc6 putinta de a regenera idealul na-
tional si de a-I Imbräca Intr'o forma corespun-
zdtoare cerintelor noastre actuate, ca acest ideal
sh redevina pavdza poporului nostru imprastiat,
ea el sti-I apere de distrugere i sä-i dea forta
sä suporte cu rabdare suferintele sale pana la
capat, cu ferma convingere ca ele an un scop
51 tun sens".
Achad Haam a crezut cu o incredere pro-
Pundà In poporul evreu, in posibilitatea lui de
a fi la inaltirnea rnisiunii sale, in puterea lui
de a-si regenera viata spiritualà. Cand s'a dus
in Palestina, in 1912, contemplà eu bucurie dez-
voltarea poporului. El vazu cä, fail a fi condus
ecitre OM a pe care o propusesera atatia adicä, spre
un Stai evrou, poporui se indrepta spre directia
pe care el singur voia s'o dea reconstructiei.
Mare le scop, care nu se intrez5rise la con-
gresul din Bale decat printr'o retea de nouri,
Imi aparu limpede la lumina faptelor din Pa-
lestina. Cu cat patrundeam mai mult in tara,
www.dacoromanica.ro
45
cu cat contemplam ceiace se forma aici, cu atat
mai bine intelegeam Ca aceastia dezvoltare, cu
toate eh era Inca plind de contraste §i. contra-
dictii, nazuia in totalitatea sa care scopul
suprem pe care-I ghiceam. Drumul e Inca lung,
dar chiar cu ochiul liber se vede de pe acum ca-
patul ivindu-se. la orizont". Toti observatorii simt
ch. centrele create de munca evreiasca. In. tara
stramo§ilor trebuie sa fie deacum incolo astioa-
nele spirituluipoporuluinostru" §i cà nu e deloc
nevoie sd le Infati§ezi ca primi pa§i catre cu-
cerirea tarii." pentru. a te convinge cA munca
merita osteneala".
Opera savar§ita in Palestina incepea sà mrcite
influenta sa asupra Diasporei. Ea a dal judais-
mului o misiune noud, in num.ele careia toate
fragmentele poporului risipit s'au regasit din
nou. Ea a inceput prin a insufla in el nn nou
avant vital, ea a imbogiitit sufletele acelora cari
au lost martori la reconstructie si i-a umplut
de bucurie. Astfel, din ceiace Ii se desvaluie lui
in Palestina §i din ceiace vede §i. descrie cu
inireaga sinceritate, adevar §i obiectivitate, Achad
Haam are dreptul de a spune cu toata sin-
ceritatea §i cunoa§terea de cauza cit visul
sau, al unui centru spiritual, astfel cum 1-a pre-
zis la inceputul miscarii sioniste, incepe sa se
realizeze, putin die putin, in Palestina.
Achad Haam §tia cit era vorba de o opera
educativa rabdätoare in Diaspora §i de or munca
www.dacoromanica.ro
46

de reconstructie lung i dificila in Palestina.


Ceiace Ii interesa mai mult, era munca oame-
nilort, transformarea sufletului si a spiriluluildr, ea
sà aiba lona morala de a urma drumul lung si
incet. El rCspingea politica si diplomatia ca mij-
loaoe ale sionisrnului, pe care inchipuia ca
o miscare de regenerare morald. Cu toate aces-
Lea, el Isi imagina toate evenimentele politice
en acea constiinciozitate justa obiectivitate care
dovedeste toatä gandirea sa. Politica judaica nu-i
pdrea posibila deck daca avea ca bazd morald
juslitia i daca tinea seamrt in intregime i faril
rezerve de faptele sale.
In prefata noui editii a operelor sale, publicata
in 1920, dupit o lunga tacere, Achad Haam a-
rata ca eroarea sabalhiana. In miscarea sionista
se manifesta Inca mai mtlt dela declaratia Bal-
four si cd ea atrage dupà sine noui consecinte
periOuloase. El explicit sensul acestei declaratii.
Ea nu inseamna, cum o cred si interpreteath
sionistii, restaurarea Palestinei ca un camin na-
tional al poporului evreu", ci ,,stabilirea unui ea-
min national pentru poporul evreiesc in Pa-
lestina". Deja in 1920 el recunostea piedicile
inevitabile pentru dezvoltarea unui chmin na-
tional evreiesc decurgdnd din faptul cri Palestina
e o tara populatil in mare majoritate de arabi.
Achad Haam era calituzit de principiile sale
morale Mta de toate chestiunile politice, cari
deveneau Dentru el chestiuni umane. Inainte de
www.dacoromanica.ro
47

toate, chestiunea araba. Din 1891 el atrase a-


tentia asupra marei imporlante morale si po-
Mice a ,acestei chestiuni. Tot atunci rec.unoscu
cä numai principiul sdu putea duce la o solutie:
Principalul, de care totul depinde, nu e cei(i
facem, ci cam faceal".
In 1914, scria unui prielen in Palestina: Am
cetit tratalut asupra problernei arabe si consider
ca unul din cele mai mari merite ci ati atins
Inca odata aceasta rank cu. toate ci stau la
indoialil daca vorbele dv. ar patea avea rasu-
netul volt. Pslhologia vietii publice sioniste e
de inteles. Cu toate ca au renuntat la Charta
unui stat si la tot ce decurge din ea, aceti oa-
meni pastreaza totusi iluzia ca se ocupa cu in-
temcierea unui Slat evreu". Si cu toate crt. cei
mai multi dintre ei nu-1 pronunta textual, ajunge
sa apleci urechea hi cuvintele pe cari ci le scapa,
pentru a fi sigur de acest fapt. Prin urmare,
le displace sä gAndeascil, si se supara contra
tuturor acelora cari le-o amintesc, c5. In Palestina
este un alt popor, care locuieste acolo si care
nu se giindeste sa piece din eäminul sau. In
viitor, ciind aceasta iluzie se va gasi complect
desradacinatil 9i cand toti, dezmeticiti, vor privi
in fall realitatea, se va intelege desigur intinderea
9i insemnatatea acestei probleme i efortul i-
mens pe care va trebui sd-1 facem pentru a ne
apropia, intr'o oarecare rnasurà, de solutie. As-
teptAnd, cea mai mare parte dintre sionisti se
www.dacoromanica.ro
48

gdsesc inteo stare de somnolenta, ca si cum


n'ar fi deck pe jumatate treziti dupa un vis
agreabil. Ei stiu de pe acum ca nu era deck
un vis, dar 'Inca nu vor sä vada; ei rarnan in-
tinsi, cu ochii Inchii i se lasa Inca o clipä
in voia iluziilor".
Ultirnul cuvant publicat de Achad Haam mai
exprima profunda durere ce-1 cuprindea cand
vedea ca toate sperantele de ordin. moral pe
cari le legase de reconstructia Palestina, arne-
nintau sh se sfarame de problema convietuirii
cu poporul arab. El scrise urmatoarele, in 1922,
kmui ziarist care se pronuntase contra actelor
de razbunare evreiesti din Palestina: Am cetit
anicolul dv. Pe calea poporului nostru", si simt
nevoia de a va felicita din toatti: inirna. Din ziva
cand vestile despre cari cuvintele dv. fac aluzie
mi-au ajuns la ureche i and am vdzut atitudinea
comunitätii noastre in tarti fata de aceste lu.-
cruri, sunt plin de ganduri triste.
Toate bazele pe cari am construit conceptia
mea despre judaism i sionism, imi par chili-
nate. Si dach haza se clalind, ce-mi va mai ra-
mane, la varsta mea, din toata truda vietii mete,
daca nu o inima pustie i un suflet disperatl
Un evreu i sange: e o contradictie mai flag-
ranta?" Asa am terminat unul din prirn.ele mele
esseuri i eram sigur atunci cd era o axioma de
care nu se va atinge nici un evreu. Ce am sal-
vat, deci, din zapaceala i distrugene, daca n'arrir
www.dacoromanica.ro
49

putul 'Astra invätamintele profetilor nostri, pe


cari le-am purtat pe calea exilului pentru a ilu-
mina existenta noastra printre straini? Sangele
nostru s'a varsat ca apa in. cele patru colturi
ale lumii timp de mil de ani, dar noi n'am facut
niciodata sa curga acela al altora. Noi ne-am
amintit totdeauna Ca marea doctrina morala pe
care am prinnt-o mostenire dela parintii nostri,
e invatámantul viitorului i cä datoria noastra
este sii o pastram i s'o ingrijim pana ce ea devine
binele comun al intregii umanitati si ea fiara
cane-i in om sà inceteze de a stapâni viata publica
si particnlara. Astfel trala poporul nostru. ge-
neratie dupa generatie, in taxi straine, printre
rase cari se sprijineau pe sabia lor si a caror
meserie zilnicd era sa verse sangele; dar poporul
persecntat din toate partite, scufundat in umilire
aparentä, contempla cu desgust mâinile insfm-
gerate ale vecinilor sai Si tia, in sinea sa, a
n'avea si nici rear fi avut niciodata vreo legatura
cu aoeastä existenta salbateca, fiindca piistreaza
in el marele adevdr moral, a carui misiune e
sa se raspandeasca in toate s pund capat
oricarei barbarii, oricalrei cruzimi i orkarei
atrocitati sangerande. Numai atunci va ramâne
in siguranta in propria sa Ora i va vedea cu
ochii sal marea victorie a doctrinei morale, In
numele cdreia s'a lasat martirizat de mil de ani.
);A fost dat generatiei noastre sa vadd un
fel de incepnt al m'antuirii, intoarcerea fiilor
www.dacoromanica.ro
50

exilati in taxa lor, Copii nostri au; venit din tiiri


departate sa-si consacre viata in serviciul poporu-
lui i pentru reconstructia rii. Noi, batrâni,
eram ea inteun vis. Oare e adeviirat? Sfdrsitul
e aproape9 Marne zile prezise de profeti au
sosit? Revenim, ridicdm drapelul nostru deasupra
tãrii noastre, ca s5.' fie flamura popoarelor, cum
era acum criteva mii de ani?"
Si acum, oe trebuie s5. spunem, dacil zvo-
mmile cari se liispandese sunt adelarate? Duni-
nezeule mare, oare e aoesta sfdrsitul? E oare
tinta pe care au unntirit-o párintii nostri si in
numele ca'reia au suferit toate generatiile9 E oare
visul milenar al poporului nostru? Revenim oare
in Sion pentru a murd5ri pdinântul srm cu Stfl-
gele inocentilor? Poporul va da banul situ ca
pret al Statului situ, dar profetii siti, niciodata".
Ma am terminat unul din tratatele mele: sunt
multi ani de atunci i aceasta fraza mi se
parea o axiom5.. $i acum, Dumnezeu m'a facut
sit tr5iesc panit c'And ssa vad cu ochii mei gresala
mea aparenta. In ciuda mandatului si a altor
suecese politice, poporul nu mai d5 bani ea
inainte pentru reconstructia c5minului national;
dar in schimb, tinde sit sacrifice pe altarul Re-
nnterii" pe profetii siti, marile lor principii
morale. In numele carora rasa noastra existg,
de dragul carora a suferit i gratie c5rora me-
rjt5. osteneala de a se reintoarce si de a fi Un
popor in Tara pitrintilor nostri. Caci f5r6 aceasta,
www.dacoromanica.ro
51

Oumnezeule mare, oe suntem nai i ce e viatg


noastra villoare In aceastd tard, pentru a-i darui
sacrificii irnense si vesnice fara de cari nu se
reconstruieste o tart? Ar fi numai pentru a a-
ddoga inteun colt al Orientului un mic popor
de foul levantini. cari rivalizeaza cu vechii auto-
chtoni in toate viciile lor, beligeranta sangeranda,
raezbunare, manie?
Daca aa e Messia, noi nu voim deloc sa-1
vedem venind!"
Astfel, pan5 la moarte, Achad Haam ramase
credincios lui insusi i ideii sale In misiunea mo-
rald a judaisrnului si a sionismului. A fost astfel
tun conducator nu numai al miscarii nationale
judaioe, dar si al urnanitatii, un pazitor nu numal
al valorilor scoase la iveala de doctrina judaica,
pe baza cdreia Ii intemeia nationalismul s5u,
dar i al elernentului celui mai pretios, din care
miscarile nationale ale tuturor popoarelor si-au
scos justificarea lor in fata viitorului omenirii.

www.dacoromanica.ro
THEODOR HERZL
Politica evreiascä

www.dacoromanica.ro
Theodor Herzl a venit din afara poporului
evreu. El parcursese cariera tipicA fiului de fa-
mine evreiascA, burghezA i asimilatA, din Europa
Centralà. El a trecut prin emancipare §i prin
ashnilare, fapt care i-a dat suficient impuls ca sd
poatA seziza, cu o privire comprehensivA, toatA
situatia exterioarA a poporului evreu §i s'o ma-
soare la scara vietii europene, care ii era fa-
miliarl. Este ceiace a constituit forta sa i taria
liniilor proiectului sAu. Judaismul n'a fost pen-
tru el o traditie spiritualA, a cArci esentd i-a
impregnat fiinta sau in care a pAtruns; a fost
pentru el un fapt creat §i mentinut
prin factori exteriori, printeo presiune exteri-
oara, care ii determinA viata interioarA in toate
mi§cArile sale, cu toate ernotiile ei. Judaisrnul
in sine n'a aviut, initial, pentru el, nici o valoare
intrinsecA. El nu 11 pAtrunse decal ca o reactie
contra Unei forte nAvAlitoare, a cArei activitate
se manifestA in toate laturile.
www.dacoromanica.ro
56

IIerzl recunoscu toatrt semnificalia particulard


a antisernitismUlui corelatia profundI a a-
i
cestuia din urmd cu existenta judaisrnului. El
nu se resemnii la erorile atilt de rdspAndite in
anturajul s'au asupra esentei antisemitismului,
care, dupA dansul, nu provenea nici din reaua
vointa, nici din neintelegerea celorlalte popoare.
Herzl vazu in antisemitism efectul natural al cau-
zelor sociologice pe cari nici persuasiunea, nici
moralizarea" de nici un fel, nu le pot neutra-
liza. Nasterea antisemitismului nu a fost dato-
rita", cum crezurd adeseori evreii secolului al
XIX-lea, prejudecilor, spiritului ma'rginit.
Causa remota" a fost pierderea, in evul mediu,
a facultritii noastre de asimilare; causa proxima"
a fost supraproductia noastrii In inteligente rnijlo-
cii, neavand nici rn debuseu normal, nici pro-
gresiv, nici rearesiv. Miscarea regresivA se trans-
forma.' intr'un proletariat de nemultumili. In a-
celas limp, puterea noastril Mneascii luà un avant
infricosittor. Insài existenta evreilor dildu nas-
tem antisemitismului, care negA asimilarea e-
vreilor, ii forp s rArnand in stare latentA §1
izvori peste tot unde judaismul fuziond cu alte
grupe sociale".
Deci, asimilarea indivizilor evrei, adicA de-
cadenta judaisrnului in fiecare individ i ase-
m'Anarea sporitA cu anturajul sAu, ar fi putut
servi de iesire din acest. impas. Herzl ar fi a-
firm at-o, dar antisemitisrn.ul blocA chiar aceastii.
www.dacoromanica.ro
57

ie§ire, Singura scdpare posibilá, pe care Herzl


o vázu n conceptia nea§teptatd, fu aceia de a
scoate evreii din anormala lor situatie de popor
periferic, de a face din ei un popor normal
de a-i concentra pe un punct al suprafetei terestre
§i de a-i asirnila altor popoare, nu individual, ci
in colectivitate.
Noi suntem §i vorn fi intutdeauna, vrand-
nevrAnd, un grup istoric, de o omogenitate de
recunoscut.
Noi suntem un popor, pentrucd dumanul
vrea w.! La primejdie, ne unim, i atunci ne
descoperim forta noastrd, Da, desigurt
11Noi avem puterea de a ridica un Stat §i chiar
un Stat model, caci noi posedam toate rnijloa-
cele umane i materiale necesare".
Prin toate aceste concepte politice. Herzl a-
partinea timpului sau, sfâritiilui veacului XIX
burghez si nationalist; el era de o naturd sensi-
bild §i artistica', bogat dotatd, Ca atati alti con-
timporani ai sal, el suferi izolarea care lovea e-
vreii In societatea hurghezd a secolului al XIX-lea,
imposibilitatea de a atinge annmite demnitati
si sarcini, de a trdi pe culmile societatii. Mandria
sa ränith, se apleca asupra soartei evreiesti, cd-
reia el Ii vede toatä josnicia i toatà uratenia. El
vedea umilinta servild a evrellor, atitudinea lor
tärfltoare, aservirea lor la atatea circumstante ex-
Ierioare, servilismul lor interior. Il visa evrei de
o specie noud, oameni Iil5eri, drepti, frurnO,
www.dacoromanica.ro
58

degajati de toatä josnicia galuthului. Herzl nu


cunostea cleat judaismul asimilat al Europei
Occidentale; el îi purta partea de povar4 a
strarntoarei comune, stramtoare a oamenilor
cari se simteau loviti i alungati din viata socie-
tatii ariene a Ora lor. Herzl nu. suferea niciodata
de pc trma marilor prohleme eterne ale ju-
daismului. Ceiace Ii fticu sh sufere, erau ne-
demnitatile societatii contemporane.
Mai tarziu, el invatá sti cunoasca egal i ju-
daismul Europei Orientate i fu miscat de pre-
zenta fortelor ce dormitau in acesti oarneni. Dar
el ramase. totdeauna strain vietii evreiesti Ins Asi,
adevaratului judaism milenar, cdruia nu i-a pa-
truns niciodata problemele. Din judaism, IIerzt nu
vazu fondul, ci doar forma; si aceasta forma, va-
zuttl din afara, era urata i, in ochii Europei se-
colului XIX, imperfectd. Era vorba de a o face
perfectd. In aceasta, Herzl a lost condus de
punctul de vedere al esteticii formale si in a-
ceasta se manifesta deaserneni natura sa artis-
tica. Dar a forma massa informa a judaismului,
a coordona aceasta turma, echivala, in limbajul
celur de al XIX-lea secol, a crea un .Stat E-
vreiesc", aceasta semnifica a da poporului evreu
forma cea mai inalta, forma definitiva la care
o natiune putea aspira in acel secol. '

Din 1891, o critica a romanului La femme


de Claude" a lui Dumas-fiul, Herzl scria: Bunul
evreu Daniel va regäsi patria rasei sale si acolo
www.dacoromanica.ro
59

1§i va aduce fratii risipiti. Dar un evreu ca


paniel stie bine ea patria istorica a evreilor
nu le-ar servi deloc. Este copilaresc def a cerceta
situatia geografica a acestei tari. Chiar cand e-
vreii s'ar reintoarce in patria lor", ei ar desco,
peri a doua zi cà nu mai formeaza o famille
ornogena. De secole ei au prins radacini in alte
patrii, ei stunt nationalizati", diferiti unii de altil,
neavând comun decal o singura' caracteristicd:
opresiunea; pe care in cornun o suporta peste
tot!"
Aceasta opresiune universala trébuia sa se ma-
nifezteze imediat eu o forta crescanda. Martor
al persecutiei ca'reia Dreyfus i-a fost victimd la
Paris In 1895, Herzl recunoscu adevarata natura
a antisemitismului i, prin aceasta, el insusi isi
dada seama de adevarata situatie a poporului
evreu.
Ce este o natiune? intreba el.
Si tot el rdspundea:
Un grup uman istoric de omogenitate re-
cunoscuta, care se mentine coherent datorita
unui inamic comun. Inamicul face din noi un
popor, contra vointei noastre".
Astfel, dinteo singura privire, Herzl irnbra-
tisa ansamblul raporturilor si trase din cunoaste-
rea lor consecinta logica: Noi suntern un po-
per!".
Acest popor trebnie sa indeplineasca actul pe
care toate celelalte popoare 1-au indeplinit in
www.dacoromanica.ro
60
secolul XIX. Pentru a deveni un agregat uman,
frumos i liber, trebuie sarsi creiezle un Stat.
Pentru evrei, un Stat evreiesc" va avea o
...emnificatie mai mare decat pentru. toate cele-
lalte popoare.
Chiar farä Stat, acestia din urma duc o exis-
fenta aproape coherenta, normal:á.
Fiecare este atasat ptimântului sau, limbii sale,
culturii sale, cconomiei sale dornestice proprii.
Statul evreiesc ar da evreilor o nouti demnitate:
el le-ar permite sa beneficieze de o egalitate
efectiva de cirepturi, el ar complecta ernanci-
pa/lea lor. In acelas timp, el ar indulci si suprima
mizeria economica a evreilor, care este datoritil
faptului ca ei traiesc prea strdintorati printre
celelalte popoare.
Intr'un elan de entuziasm extraordinar, Herzl
conoepu aceasta idee i scrise brosura st-e Statul
luden". ,,Eu nu Imi arnintesc s fi scris vreo
data ceva intr'o stare de spirit atat de exaltata
ca aceasta carte. Heine spline ca auzea un vultur
zburand deasupra capului sau cand scria anu-
mite versuri. Mi se parea ca aud un zgomot
analog deasupra capului, in timp ce imi scriam
cartea. Am lucrat la ea rail ragaz pand la epui-
zane!" Din acest mic i plapand volum, zbucni
Inn suflu, un suflu patetic, orgoliul technic al
sufletului secolului al XIX-lea.
In scrisoarea pe care Herzl o adresa Baronu-
lui Hirsch, aceastd carte este succint rezumata:
www.dacoromanica.ro
61

Eu trebuie insfarsit sa v'd spun care imi este


drapelul si cum 11 voiu desfdsura.
Si dacd ma ve[i intreba apoi: un drape], ce
este? o coadà de lemn cn o bucata de stofil?"
Ei bine, Domnule, eu vd voiu rAspunde Ca un
drapel este ceva mai malt deal atat.
Un drapel duce oamenii unde vrei, chiar in
lam promisA: pentru un drapel, oamenii traiesc
mor, este chiar singurul lucru pentru care ei
sunt gata de a muri in massà, cAnd sunt tarati.
titi ce a dat avant imperiului german: reverii,
cfmtece, viziuni i drapelul negru-ros-aur, *i a-
ceasta in putin timp! Bismark nu a fäcut decal
sa foloseascA arborele pe care vizionarii 1-au
plantat. Da, doar fantasticul antreneazt oamenii
§i eel care rarnane la o parte, poate fi an om ex-
celent, onest i rezonabil; el poate fi chiar tin
binefdditor in sill mare, dar el nu va fi nicio-
data lin conducAtor de oameni i dispare Vara
a lasa vreo urmA".
Materia cArtii Statul Iudeu" este, in trasatu-
rile sale originale i sociale, putin remarcabilN.
Ceiace este important in aceastà carte, este tonul,
trezirea unci noui personalitAti, continutul de
simbolic i exemplar.
Tanrirul evreu asimilat se recunoaste evreu,
vedc in fatA misitnea istoricA, simte In e,1 insusi
venirea unui now viitor.
NationalisMul sau modern s'a nAscut. Mate-
ria din care se compune cartea, ester o reluare a
www.dacoromanica.ro
62

aspiratiilor cart formau in 1895, idealul burghe-


ziei liberate mijlocii. Dar ce perspective deschide
ea!
Plecarea cdtre tara fagaduintii aparea practic
ca o extraordinard Intreprimlerre de transport.
Transport! Mai curand un amalgam din toate
Intreprinderile ornenesti cari se vor imbina in-
tr'un angreiaj. Si dela primul stadiu al acestei In-
treprinderi, multirnea de oameni tineri va gäsi
o ocupalle: toti inginerti, arhilectii, technicienh,
advocatii, cari au iesit In ultimii 30 de
ani din ghelou i cari credeau sa-si castige exis-
tento onorabil, in cadrul micului trafic sordid,,
cari se vedeau obligati de a renunta si de a ingro-
sa randurile disperate ale proletariatului inte-
lectual.
Catre acestia Imi indrept afectiunea rnea,
catre aceia al caror numar ati voi sd-1 vedeti
diminuand si pe cart eu vreau sad \rad multip-
licand massa. caci eu vac" in ei forta potentiala
a evreilor viitorului, semenii mei, Inteun cuvant!"
Nimenl- nu este suficient de puternic sou liogat
pentru a transplanta tin intreg popor. Dom- ideia
singura o poate realiza. Ideia de Stat are _de-
sigur o asemenea putere. In timpul Intregii nopti
a istoriei br. evreii nu au Incetaf sà viseze acest
vis real: Annl viitor la Ierusalim". Aceasta este
vechea noastra deviza Este vorba de a demonstra
ca visul acesta poate sa se transforme inteo
ideie limpede ca ziva. Pentru a ajunge ad, trebuie
www.dacoromanica.ro
63

sa" se inceapä prin a face tabula rasa" din


ceiace in spirite misunä ca demodat, perimat,
confuz. snu marginit. Spiritele obtuze pretind ca
aceasta echivaleaza cu un exod in desert, cu
pärasirea oricarei culturi. Aceasta nu-i adevarat!
In cultura nu se retrogradeaza, nu Se poate decat
progresa. Nu te instalezi intr'o cocioaba de lut
c'and ai o casa mai frumoask mai confortabild,
pe care o construiesti ea s te bucuri de ea in
toatil linistea. Nu se pierde un bun dobandit, ci se
vahDrified. Nu renunti la dreptul tau decdt pentru
tin drept mai bun. Nu te separi de obiceiuri
scumpe, decal pentru a reveni la ele. Nu Ora-
sesti vechea cask inainte ca cea noun. sa fie
terminata. Doar aceia emigreaza, cari an certi-
tudinea ca-si vor Imbunatati soarta. Intaiu vin
disperatii, apoi saracii, apoi oamenii bine siluati
apoi bogatii. Primii plecati, se ridica gradat
din strat in strat. Emigrarea este o rniseare ascen-
sionala de clase sociale".
Este caracteristic en, contrariu trasaturilor u-
mane generale, trásaturile nationale sunt foarte
slab marcate in aceastä lucrare. La Herzl este
vorba de a gasi un teritoriu pentru Statul sau
evreiesc. Acest teritoriu poate sa se afle in Pa-
lestina, dar poate fi i aiurea. In acel timp, Herzl
nii cunoaste Palestina si dificultatile pe cari ea le
prezinta. Baza esentiala pentru el este suverani-
tatea nationalk nu importa unde. Noul Stat nu
va fi evreiesc deeftt in masura in care locuitorii
www.dacoromanica.ro
64

sai vor fi evrei. Nu va exista limba nationalä.


Liii Herzl ii se pare foarte natural ca in Statul
evreiesc, evreii sit nu se poata servi de ebraica
drept limbh comma. Fiecare va vorbi limba
din Diaspora §i limba cea mai practical va sfar§i
prin a invinge pe celelalte. Fiecare va conserva
limba sa, care este partea soumpa a gandurilor
sale. Posibilitatea unui federalism linguistic este
amplu probata de exemplele Elvetiei. Noi vom
continua acolo a fi ceiace suntem actualmente
§1 mi vom inceta niciodata de a iubi cu melani-
colie patriile noastre respective, de caH noi am
fost deposedati"... Poporul nostru formeaza o
comunitate unica In genul ei. Die fapt, noi nu
recunoa§tem ca parinti, decat in functie de al
nostru credo palern". In Statul evreiesc, trebuie
sit domneasca o absoluta libertate religioasa, iar
neevrcii vor avea acela§i drepturi ca i evreii.
$1 dach se intampla ca nationalitati diferite sa se
stabileasca printre noi, le va fi acordata aceia§i
prolectie, aceia§i egalilate"...
Dar importanta acestei Iticrari o constituia
rnai mult forma de aplicare preconizata, dech't
continutul ei; nu atat in glindirea liii Herzl,
cat in maniera sa de a o realiza. Pentru prima
oara In Europa occidentala, problema evreiasca
era pusa cu claritate i forta, iar o solutie poll-
{Ica, se cerea. Chestitmea evreiasca exista. Ar
fi absurd sa negi. Ea este o supravietuire a evu-
lui mediu, de care popoarele civilizate nu s'au
www.dacoromanica.ro
65

putut lepdda, cu toatd buna lor vointd. Ele au


dovedit aceasta bund vointd, emancipdn.du-ne.
Problema evreiasca izvora peste tot uncle exist5
o aglomerare de evrei. Acolo unde ea nu existd,
era importatd de cdtre emigrantii evrei. NoI
cdutdm diverse loguri in cari nu suntem urm5.-
riti, dar sosirea noastrd provoacd persecutia. A-
ceasta este adevdmt §i trebnie sà rdmând ade-
vdrat peste tot 0. chiar in Wile de inaltd eut-
tua ca Frantoa, atata timp cat problema e-
vreiascd nu va fi rezolvatä polilice§te. Nefericitii
evrei transportd acuma antisemilismul in Anglia.
ei 1-au instalat deja in America. Eu cred cà In-
teleg antisemitismul, care este o mi§care foarte
complexd. Eu privesc antisemitisrnul ca evreu,
dar Mrd lurd, fdrd fried. Eu cred ca.' discern
in antisemitism partea de batjocurd grosoland, de
gelozie brulald, de prejudecatà ereditard, de in-
tolerantd religioasà, dar si a pretinsei legitime
apardri. Chestiunea evreiascd nu este, dupd mine,
nici religioasà, chiar dach ne-ar
nici sociald,
apare sub o formá sau alta. Este o chestiune
nationalà i, pentru a o rezolva,trehuie inainte de
toate s'o ridicdm la rangul de chestiune po-
Mica mondialii, a carei solutie va trebui sä fie
Incredintath consiliului natiunilor civilizate".
Pentru prima oard, dupd multe secole, po-
porn! evreu vedea infiripandu-se Inaintea sa o
misiune cornund. Problema evreiascd, in alte
www.dacoromanica.ro
timpuri discutatä pe furi§, in colturi tainice, si
66

care nu se infdtisa deal sub aspectul unui umil


cersetor, apärea acurn dreapta, liberà, cu capul
sns, a tribuna politicii mondiale, ceiace fit pen-
'dna evrei o strdlucire, o delimitate noud. Herzl
le fixa un tel pe care il inconjura de aureola
unei mari actiuni politico, la care evreii nu s'au
t,eandil. niciodata f5ra el. Herzl searnana in a-
ceasta cu Disraeli: un visator al ghetoului, ca si a-
cesta din urmä, insü un vistilor sprijinit nu pe pu-
i erea imperiului britanic, ci pe dorintele nostal-
sice ale unei mari parti din poporul evreu i pe
propria sa convingere, pe care incearcd sa o
realizeze. Dar Herzl dadn poporului evreu mai
mull decM o tinla: el i-a dat Congresul Sionist
si Organizatia Sionista. Pentru prima oar* uni-
tatea judaismului fu efectiv proclamata. Un po-
por, unit intr'un singur efort catre aceiasi tinta,
chemat sil creieze forma unificatoare a viitorului.
"'dna aci, cauza evrelasca fusese obiectul eforturi-
lor dispersate, ale unor oameni izolati. De acum
inainte, ea avea un centru. Pentru prima data
de dou5 mii de ani, evreii creau propria lor
tribuna, care rnarcheaza incepulul educatiei lor
politice ca popor. Herzl spune, chiar in Con-
gres: ,,Astfel, necesitatile connine se concentreazd
intean singur organ, care va fi punct de raliere
a aspiratiilor, a doleantelor fratilor nostri. Cauza
cvreiascA trebuie s'a fie sustrasa bunuhii plac a
persoanelor izolate, indiferent cat ar fi de mare
bunavointa acestora din urina. Un Forum tre-
www.dacoromanica.ro
67

buie insituit, dela inaltimea caruia sa se poata


cere socoteala tuturor celor oe fac ceva pentru
cauza evreiascd". Ideia dernocratica a parla-
mentarismului european patrunse in Judaism si
depAsi cadrul Organizatiei sioniste, Aceasta ideie
trmsformA radical toata structura sociala a vietii
evreiesti colective.
A ceste träsilturi fundarnentale, cari marcara din
prirnele zile conceptia sionista a lui Herzl, rA-
masera' trasaturile lui caracteristice. atva timp
inaintea rnortii sale, in romanul säu Altneu-
land", Herzl dada forma definitivä ideii sale,.
El mr aprofundà aci ideia nationall Ta-
ra ideilor sale, care nu mai este Satul
Judea", ci o Noua Societate, nu este, in
fond, evreiasca. Dar el largi aci ideia urnanitara,
aceia a fericirii universale, care a fost baza con-
ceptiei sale originate. Cuvintele cari formeath
eancluzia ,.Statulai Evreiesc" sant: Salvarea noa-
stra a va aduce pe cea a lurnii, bogatia noastra
0 va imbogati, maretia noastra o va marl_ Si
fericirea noastra va radia puternic asupra ama-
nithii Intregi". Aceste cuvinte trebuie sà devina
o realitate in Noua Societate. Ideia nationala,
aceia a suveranitatii si a puterii, (1à cu totul
inapoi in fata ideii umanitare, care se intareste.
Palestina nu a devenit o tara evreiasca' si cu at'at
mai putin un Stat evreiesc. Nu este sigur ca e-
vreii formeaza o majoritate a populatiei. Herzl a
recunoseut Intre timp ca Palestina era nelocuitá,
www.dacoromanica.ro
68

cla ea nu putea deveni Statul iudeu sau tara e-


vre:ascA la care el a visat. In Palestina, sionista
mi formeazA decat o societate north., dar chiar
aceasta societate Imbratiseath evrei i rieevrei.
Sionismul aparea lui Herzl ca o Intreprindere
ce se poate realiza inteun. timp relativ scurt, pe
care el 11 evalua la douAzeci de ani. El nu se gan-
dea la necesitatea unei lente preparari a poporu-
lui pentru aceastA Intreprindere. Palestina', pe care
o zugrrtveste in romanul shub nUli apare ca o end la,
te politick drept un. stat evreiesc, ef ea o North
Societate". Sionitii sunt o comunitate in Pa-
lestina, dar ei nu dominA tara. Noi nu suntem
lin Stat. Noi suntem n comunitate sub o forma'
noua. Noi suntem pur i simplu o societate, o
mare societate, compusd dintr'un oarecare nu-
mar de societati auxiliare, mai mici. Congresul
nostru nu este, in fond, deal adunarea gene-
ralA a tuturor acestor societati, formand Norm
Societate". Noi simtim totusi ca, in spetl, este
vorba de ceva mai mult deedt despre pure in-
terese materiale, de o societate de exploatare
econornica. Noi plantam gradini, noi fondam
scoli. Mai mult deal de utilitate generalà, noi
ne preocupdm cu frumusetea lucrulul, crud a-
ceasta are in ochii nostri un avantagiu pentru
Societate. Noi intelegem cà, pentru o comunitale
de oameni, idealul este o utilitate, un profit;
putem spune &à este chiar indispensabil. Idealul
www.dacoromanica.ro
69
ne poartd inainte. Nu. suntem primii cari facem
aceastà constatare; ea este veche cat lumea.
Geiace pentru individul izolat este painea
apa, pentru colectivitate este Idealul. Si sionis-
mul nostru, care ne-a adus pand aid" si care ne
va mai 'urea In regiuni incd necunoscute civi-
lizatiei, nu este altceva dee& un Ideal infinit,
nelimitat. Comunitatea Societatii Noui in Pa-
lestina nu este un organism politic. In contact
en realitdtile palestiniene, conceptia lui Herzl
a pierdut forma politicd a unui Stat, a unei
guveranitdti nationale, a posesiunii unei tdri. Ea
s'a Umanizat. Nobilele aspiratiuni umanitare ale
secohilui al XIX-lea Ii gdsesc ad realizarea. Nu
mai este vorba de ideia unui Stat National. Abia
dacd e vorba de Judaism. Sionitii cari au insti-
tuit aceastd societate, au lmprumutat ceiace era
mai bun In toate pile; servind propria tor rasd
persecutatd, ei voiesc sä serveascd pe toti la-
cuitorii Palestinei i toatd umanitatea. Cdci noua
cetate" n'a fost cldditä pentru un scop national
ingust, ci pentru binele tuturor si ea are dea-
semeni rädäcini In ideile gândite In Anglia, In
America, in Franta i In Germania. Ea izvordste
din experientele, edrtile i visurile de pretutin-
dent Toate plantatiile noastre se vor usca dacd
libertatea de gandire, generozitatea i dragostea
de umanitate, nu vor Inflori... Ar fi imoral de a
refuza oricui, de orice origind, rasd sau credinta
ar apartine, o parte din cuceririle noastre. De-
www.dacoromanica.ro
70

viza noastra trehuie sa fie: Omule, tu esti fra-


tele meal". In al sail Altneuland", Herzr a trasat
un tablou al viitorului, de nude predoininanta
elementului evreiesc in Palestina este complect
esclusa. In Altneuland" nu exista printre po-
poare nici o discriminare de naturd politica, e-
conomica sail de drept public. Noi nu intrebrun
pe nirneni de ce credinta este, din ce rasa face
pfirte. S. fie om, i aceasta ne ajunge", afirmä
David Litvalc, marele leader din Altneuland".
$i Rondhi Bey lauda efectul imigratiei evreiesti
asupra bunei stari materiale a arabilor. Ei
triiesc eu noi ca frati, pentru ce nu i-am iubi?"
Si ca geniul rail al taherei evreiesti Ii apare lui
Herzl dr. Geyer, care concepe Palestina ca Stat
evreiesc, iar pe evreii din Palestina ea o grupare
eschisiv politic, favorizAnd elanul popornlui
catre 0 dominatie politica. El este falsul pro-
fet, cum exista totdeauna printre evrei In Pa-
lestina; si In hdtalia electoral:a' din Altneuland",
Herzl lanseaza aderentilor sai acest apel: Votati
nentru cel cari cautä nu avantajul imediat, ci
eel permanent. Dar daca votati pentru un
adept al lui Geyer, voi nu meritati ca soarele
sfintei noastre àri si straluceasca deasupra voa-
stra". Academia evreiasca In Palestina are ea
InsAsi misiunea de a glorifica meritele pur umane
ale indivizilor izolati. Aceastä sarcina deparste,
bine Inteles, limitele tarn, iar savantii evrei din
Altneuland" se preocupä de emanciparea neg-
www.dacoromanica.ro
71

rilor. Astfel este noua Societate Universald, ie-


§ita din Stahil iudeu al lui Herzl. In Altneuland",
toti, fara distinctie de rasa, sunt liberi i fe-
Nimic n'a fost luat locuitorilor indigeni,
ci, din contra, le-a fast dat. Noua Societate era
o asociatie supra-nationala i supra-confesionald.
Ea voia ca tara sfânta, care a jucat in trecut
an rol mondial, O. joace §i in viitor acela5. rol.
In Noua Societate, religia a fost definitiv eli-
rninata din tutela publica. Societatea nu se pre-
ocupli de a §ti unde ii cautd fiecare reculegerea,
cornuniunea cu cel Etern, fie inteun templu,
Intr'o bisericd, moscheie, mluzeu de arta sau sala
de concert; este o afacere particulara a fiecaruia".
Caci, daca in Noua Societate, evreii nu due o
viata mai evreiasca deck in Europa occidentalá,
aceasta viata este eu mult mai umand, mai li-
huh', mai demna i aci era telul lui Herzl: de a
atinge frumusetea umana, universalà, intr'o a-
semenea viata.
In aceasta rezida sursa de putere magicd pe
care apelul lui Herzl o exercita asupra atâtor
tineri evrei: a fonda in Palestina o societate
sau o lumanitate evreiasca, al/And o Intin-
dere §i o insemnatate umana universald. In, a-
cela. limp, pentru a ajunge acest tel, Herzl in
dicä poporului evreu drumuri noui: libertatea
politica mondiala i sinceritate, cari ele singure
ar asigura implinirea emanciparii §i a autoeman-
ciparii.

www.dacoromanica.ro
NATHAN BIRNBAUM
Credinta evreiasca

www.dacoromanica.ro
Când popoare sau oameni sunt smu1i din
securitatea lor greu dobandita, cand formele tra-
ditionale ale vietli lor sunt modificate,canddes-
tilt al lor, supunandu-se unor legi misterioase, Ii a-
runca in necunoscut, sub presitmea momentului
care trece §i de teanaa momentului ce vine; ei
devin prada durerii de a trai". Aceasta durere
de a trai a fost umbra cam se agata de patut lui
Israet,'In cursul secOlutur al XIVlea.. El o ignora se,
odinioard, in securitatea lumii sale proprii. Bu-
curia" hasidimilor straludi Intro comunitate In-
chisa, impenetrabild ltumii exterioare, bucurie ce
emana din tot ceiace trdieste in natura. Dar
de atunci, fiecare evreu purta in inima sa ,,du-
rerea de a trai". Cand se resemna cu destinul
sat', bucuros sau silit, cand cauta sa se libereze
de greutatea lui. Asimilare sau sionism., nu stint
in mare parte decat doua aspecte ale unei do-
rinti comune: efort catre eliberarea de greutatea
judaismului, vointa de a deveni ca toate celelalte
www.dacoromanica.ro
76
popoare. Dar o allà cale era posibilä: transmuta-
rea acestei dureri de a tear printr'o reintoarcere
la securitatea treoutg. Peretz se angajase pe acest
drum; el incercg sg iasä din mandra sa singu-
ratate de intelectual i sg. se refugieze In secu-
ritatea neclintitá a poporului, in exaltarea hasi-
dica. Dar el se opri la jumatatea drumului.
Nathan Birnbaum merse pang la capat: el
transmutg durerea de a trai." In certitudinea
credintii.
A fi evreu, este a merge drept inaintea ta,
nu cu umblet placid, bland, ci cu o pastime
tenace, o mandrie intransigenta". Aoeasta este
calea urmata de Nathan Birnbaum in a sa
egutare a unitatii. Cu toate tatondrile sale, in
aparenta oarbe, Birnbaum nu are, in realitate,
decat o singura orientare: aceia care duce cgtre
Pun judaism viu. Plin de nergbdare, devorat de o
neliniste care 11 consumg, el vrea si strangh
dinteodata, nu numai in sine, dar imprejurul
s'au, In forma sa oea mdi perfecta, acest judaisn:
viu. Birnbaum este un cgutgtor de frumuseti;
el aspirg la perfectia formei, la expresia plasticg
a individualitatii poporului; el uraste grozav
torsul pipernicit al jidovului ratkitor. Eroul in-
departat al romanUlui sgu. In doug mit de ani",
este... al poporului, care culege limp dd o jumg-
tate de secol frumusetea, pentru a o rgspandi
in Israel". Aceastä frumusete, Birnbaum o vede
Imprastiata in Israel, acolo Uncle forta vitalti a
www.dacoromanica.ro
77

poporului s'a conservat. Ea se ridic5. in fata lui


ca soarele radios care imprAstie Intunecimile
cele mai puternice"; ea este dreaptA, inflexi-
bilA, imuabilA", ca i cum ea ar iei complect
proaspAtA din atelierul istorici, atilt de sAnAtoasil.
in dragostea si in urile sale; atAt de puternicA
in vointa sa, atAt de profundd in. credinta sa,
infinitA In speranta sa".
Alti evrei din acest timp, in aspiratia lor crttre
frumusete, se lepAdarã de judaism, se helenizarA
sau se refugiard in patrimoniul frumuselii altor
popoare. Dar Birnbaum vede uratenia i ari-
ditalea lumii europene i americane de astAzi,
care e lipsitä de stil. de formà definitä, de ideal
si se teme de a vedea inteligenta evreiascA asimi-
lata, dublu dezthdricinaLA, tArAtA in vArtejul ne-
consistent al Europei. El &este frumusete in
formele vechi, bogate, ale vietii interioare intense
si
, omogene, a unei vieti pe care o anima Durn-
nezeu. Aceste forme, cari fusesera cele ale vietii
poporului evreu i cari astäzi incA servesc de
cadru vietii unei mari prtrti din acest popor,
stint pline de caldurd, de bucurie, de securitate,
crici ele au rezistat actiunii dizolvunte a matenia.-
lismilui rece si morbid al Europei. In aceasta
constA conservatismul lui Birnbaum. El repre-
zintrt. contributia evreiascA, in manifestarea
sa cea mai semnificativrt a acestui val de rein-
toarcere la formele i credintele vechiului regim,
care in secolul XX se va desfAsura asupra Eu-
www.dacoromanica.ro
78
ropei, raul de care ea surerea fiind atribuit in-
telectualismului secolelor XVIII si XIX. Dealtfel,
Birnbaum (ca atAtia altii din afara judaismului),
Ii pIatise triblutul sau la intelectualfsmul aterst".
El fu, inaintea lui Theodor Herzl, precursorul i-
deilor nAionaliste T ceruse colon12area Pales-
tinei: dar aceste idei II descurajard repede, ele
comport5nd prea multd mecanicd i actiune di-
plomatica El fu unul dintre prindi evrei din
Occident. discipolul lui Achad Haam, care pre-
coniza stabilirea in Palestina doar a unui centru
national-cultural, Lard ambitii politice, st milità
Th favoarea unei actiuni practice, tinand la reali-
zarea acestui centru. Dar aceasta cale If paru
imediat prea sterild. In acest cadru stramt, viata
evreiasca nu putea, dupà el, sä dea rnhsura sa
plina si integralà. Acest cadru nu putea sa con-
tinuic viata evreiasd in intregime; fortele vi-
tale ale judaismului se &eau aci in strAmtoare
si mi se puteau desfasura liber. Dupa el, viata
evreiasca in intregul ei i puterea judaismului,
erau stânjenite si nu se puteau dezvolta in
voia bor. Dupg el, viata evreiascà ar putea
continua sa se desvolte in Diaspora, la sdnul
marei evolutii a Umanitatii: Nu trebnie sa se
priveze poporul evreu de nici una din nurnel-
roasele posibilitati de dezvoltare de cari este ca-
pabil". ExteriorizAndu-se, geniul poporului evreu
poate imbr5ca forme diverse si se poate ma-
nifesta Inteun centru cultural in Palestina tot
www.dacoromanica.ro
79

ntAt de bine ca i printre massa evreiasca din di-


-versele centre ale Diasporei. Conceptia lui Birn-
baum tinde la o diferentiene: ea corespunde re-
gionalismului ori conservatisrnului francez sau
german. Este vorba de a mentine particularita-
tea, forta originald, caracterul distinctly i limba
Innei intregi pärti din popor.
In acelas -limp, Birnbaum ajunge la un prin-
dpiu de nationalism care comporta o orientare
garantata, desi insuficient definità, catre viilor,
echivalând cu o orientare spre trecut, catre epoca
anterioard avântului nationalismului politico-te-
ritorial. El separa nationalitatea de teritoriul po-
litic; ea nu este pentru el decdt Un principin cul-
tural, spiritual, care nu necesith legatura meca-
nica cu un teritoriu. Ideia unei nationalitati fàrá
legaturd mecanicd cu un teritoriu, a unei natio-
nalitati färà legaturd politica, nereiesind din nici
tm teritoriu, nu prezinta pentru Birnbaum nici
o anomalie; ea anunta, dimpotriva, noul mod al
viaoarei culturi umane. Esentialul este energia
culturala a unui popor, vigoarea capacitatii sale
de a exprima plastic natura sa.
Sonand izvoarele adânci ale fortelor vita1 0
evreiesti, BirnUaum ajunge la religie. Numai In
contact cu aceasta bazd, el recupereaza intreaga
sa forta. El mi se mai &este in afard", el
nu mai urmeazd curentul formelor fluctuante,
el nu mai tinde cdtre forme odinioara vii, astazi
surghlunite.
www.dacoromanica.ro
80
Iata-1, insfarsit, reintrat inlauntrul acestei
forme, veche dar atat de vie pentru el, iatart
sub aceastà minunatä cupola a judaismului, din
care cea mai mica piatra este o parte integrauta
din tot, si din spiritut care anima' acest tot". Vio-
lentele valtori §1 marile zdruncinaturi din a-
fard", dispar de cum te gasesti in interior",
addpostit. Poporul nu este pentru el o aglomerare
fortata, ai carei membrii sunt obiect de placere
sau de durere; el este in ochii sai o mare rea-
Mate situata intre natura si istoria mondialà,
mi§cata de propria sa forth' ie§ita din Eternitate
si lansata catre finalitatea sa; este o opera de
aria particulara, unica, a lui Dumnezeu". El,
vrea un Israel integral", un evreu ireductibil,
omogen, complect.
Orice omca si orice popor este situat intre
Natura i Istorie Mondiala, in Natura i Spirit,
si participà si la unul t5i la celalalt. Dar din.
toate aceste popoare, Israel este alesul.
Dumnezeu nu-i se releva Inteo toropealti plas-
tica", ci intr'o actiune dramatica", aidoma unui
animator etern, pe care trebuie sa'-1 urmeze
in eternitate. Birnbaum se plaseazil cu Forta
mândrie pe terenul alegerii i rnisiunii poporului
lui Israel. Pentru el, istoria judaismului nu este
decal. aceia a luptei sale pentru eternitate, pen-
tru participarea la processus-ul divin al istoriei.
Judaismul a indeplinit singura aclevarata si mare
evolutie a spiritului uman: aceia de a se ridica
www.dacoromanica.ro
81

din dominatia fortelor naturale, pagane, ale in-


stinctului originar, pand la imparatia liii Bum-
nezeu. El este situat intre aceste doua taramuri,
le apartine amândurora si lupta se Gil in el
1115110.
Anumite elemente ale naturii si ale luptei
ei, nu patruns deasemeni in allele, pagane,
istoria europeana este o lupta a popoarelor in
jurul acestor elernente ale naturii evreie5ti. De-
sigur, din epoca Rena5terii, instinctul originar
al prtganilor cauta calea, cu o pasiune crescanda,
catre un joc liber al fortelor, lupt5. care opune
mi numai pe Cain si Abel, dar in. care Cain 11-
pune deasemeni un alt Cain si dac5. trebuie
un Abel doboard pe celälalt. Noi am lost, din
contra, ca oameni intr'un golf, la adapostut van-
turilor, pe cari le privim deslantuindu-se 5i star-
nind vartejuri in larg. Cu ochii uimiti, am vazut
lupta desfA5urfindu-se afara lupta gigantilor
pentru o parcell din judaismul nostru 5i noi
am ramas singuri la adapostul Eternitatii.
Dumnezeu ne avea, cad noi it alesesern".
Dupa Moses Hess i in acela5 timp cu
Martin Buber Birnbaum afirma din nou e-
ternitatea judaismului. Evreii nu stint deloc pen-
tru el un popor asemanator celorlalte popoare
ale pamantului mai ales celor europene
5i caruia nu-i lipsesc decat elementele vietii in-
terioare, teritoriu 5i limbh pentru a deveni ceia-
re sunt toate celelalte. Poporul evreu nu poate
www.dacoromanica.ro
82

si nu vrea sAdevind ca toate celelalte popoare. Prin


liberul act al acceptArii legii lui Dumnezeu, el
se diferenteazA de celelalte popoare ale psaman-
tului. Aceste popoare apartin instinctelor lor,
falsilor zei, cari sunt: puterea, independenta, na-
tionalismul, oricare ar fi nurnele dat feta
si variabile a idealului lor.
Israel, din contra, apartine mi Dumnezeu. Noi
singuri am stabilit mica noastrà comunitate
pentru El si nu in profilul puterii noastre. Com-
paratA la ceiace constituie normal altor popoarc,
pozitia poporului evreu este anormal6. Dar a
voi sA aduni aoeasta pozitie normalä" prinleun
prooedeu mecanic, este a pierde din vedere cA
anormalitatea" sa nu este un accident istoric,
gol de sens, ci, cA ea decurge dintr'o anormalitate
intrinsecA, specified poporul evreiesc. Poporul
evreu nu a fost smuts teritoriului sAu printeo
Ioviturá subita si de atunci el nu a dus o exis-
tentà inexplicabil A ; toatà istoria poporului evreu
dela Moise, cand. dfäruit definitiv lui Dumnezeu
reprezintà in proces crescand de dezvoltare a
acestei anormalitAti" asa cum se manifestA pe
de o parte prin fapta dintre Regi i preoti si
pe de alta, intre profeti si rabini. Pentru aceasta
Israel i existenta sa ulterioark constituie un fe-
nomen runic, atat in timpul antichitAtii, cat si
in timpurile actuate. Acest tip de popor etern
care pare a se fi detasat dei hazele naturale" ale
'unni popor, nu e mai putin in mijlocul larnii.
www.dacoromanica.ro
83

El invatà gloria lui Dumnezeu, care nu e-


mana izolare ci, asa cum a spus Buber, forta
admirabila a dragostei de lame, forth' uimitoare
care sa fie si sh depaseasca toate celelalle. Nu este
vorba aid de ascetism si de moarte, ci de ol
concentratie a vietii interioare. Viata unor ase-
menea oameni nu depinde decal de o conditie
mai sernnificativa, mai pura. Ea are radacinile
sale in parnant, dar este un ritm al cerului,
care regleaza u pulsatiile sale nenumaratele
functiuni ale vietii cotidiene, strans coordonate
profund ancorate in sanctiunea suprema. Na-
tura si Spiritul, lumea i serviciul divin, ago-
nisirea i puritatea morala, se aliazà toate intr'o
singura unitate.
A renunta la putere, nu inseamna a renunta
la viata". In aceasta existenth a unui popor,
detasat de baze naturale", palpitti o putere crea-
toare, o plenitudine de viata si de poezie", sor-
titá sit faca sà traiasca un tip de om capabil sa
afirme personalitatea sa. Baza naturalO a vietii
o'amenilor si a col ectivitatilor, este pilmantul. Dar
popoarele normale" dezvoltandu-se normal", au
Malt din aceasta baza naturala care e parnantul,
care Ii trage puterile, dar el nu este legat de
potitico-geografica, un Stat. Omul este legat de
piSmantul pe care traieste, care 11 hrdneste, din
care isi trage puterite, dar el nu este legat de
teritoriu in acceptia politica si care deseori ii
este in mare parte complectamente strain. Birn-
www.dacoromanica.ro
84
baum cunoaste importanta pamântului i apelul
s:111_ nu este mai putin semnificativ deck cel
al lui A. D. Gordon: Eu cred Ca pe pamfmt".,
adieri acolo uncle omul se sprijind pe el, sufletul
srai se inchide mai usor in mijlocul confuziel
lurnii i c, In varlejul luptei pentrii viata, omul
poate comunica cu Dumnezeu i ridica of privire
pasnicri spre cer". Iubind parnântul, Nathan Birn-
baum uräste teritoriul ca bath politica. El este
km adversar profund al sionismului politic, in
care el nu vede decal o asimilare a judaismului
la ideile civilizatiei europene.
In eivilizatia europeana rnodernd, statele mo-
derne nu se sprijina pe parnant, pe adevaratul
prumânt., a carui influenta asupra vietii umane
slAbeste din ce in ce; ele mi. se sprijina decat pe
teritoriu. Adevdrata cetatenie nu are nevoie de
teritoriu pentru a face sI valorifice bazele sale
originale i cu adevarat decisive". Cultura po-
porului evreu, de esenta ornogena, cu toata dife-
rentierea crescanda, nu are deloc nevoie de un
teritoriu. Intercomunicatia moderna tinde din ce
in ce la o fuziune a activitatilor culturale din
diversele centre locale, intr'o activitate eultu-
ralrt. nationalä.
Ideile lui Birnbaum ne due la o noua inter-
pretare a coneeptului popor, la o interpretare
arbaica, conforma celeia a profetilor; ele due
la domnia liii Dumnezeu pe parnânt, regat fara
Emile; la colaborarea individuala la un edificiu
www.dacoromanica.ro
85

la un regat care inglobeaza oamenii, dar nu se


ataseaza de nici un loc, la un regal a carui rea-
litate este prezenta in cele mai mici fapte coti-
diene ale vietii terestre, tot atat de nru lt, ca
celace noi avem mai personal. Dar pentru Birn-
baum, edificarea acestui regat este strict arhaica.
El apare aci din nou printre judaismul actual,
avocatul cel mai evident al tradipei conservatoa-
re. a disciplinei prescrisä de Durnnezeu, care Xi
vieii armonia profund i perfecta frumusete.
Pentru educarea rasei umane, el preconizeaza
calea disciplinei, aceia a sinagogii. Ceiace vrea
el, nu este spaima individului singur In fata lui
Dumnezeu, nici pericolul care ameninta omul
ratacind. pe un ascutis taios, intre vocea inexo-
rabila a cunostiintei i vocea seducdtoare a 1-
nimii indolente i asa treb'uie siT fi fost viata
profetilor nici, insfarsit, decizia totdemma
reinnoila a inirnii vii.
El c'unoa_ste prea bine pericolul pe care II
comporta o cale atilt de anarhicd: nu' se ncrode
nici in forta omului, nici in aceia a evreului. El
lie cA doar cAtiva oameni pot urma aceasta cale,
dar nu colectivitatea, Casa lui Israel". Or, el
vrea sa ridiceun edificiu pentru intregul Israel si
s.uliestimeazA poate pericolele acestui al cloilea
drum, acel a sinagogii. El vrea s instituie o in-
gradire protectoare in jurul lui Israel, pentru
a-I apilra de tentatiile cari ar putea sa-1 tarasca
in afara càii lui Dumnezeu, catre prabusire. El
www.dacoromanica.ro
86

aspird la un sistem de siguranta, care sustine o-


mul in lupta intre aseensiune i inertie, care 11
ajutd sa. se decidd pentru bunul care 11 Ineura-
iend la actiune. Seductiile si tentatiile evitabile.
trebnie sd fie ocolite, pentruca Israel sd, poatd
cu aiAt rnai multä sigurantà sà construiascd re-
gatul Ini Dumnezeu.
Iatd cele cloud cdi posibile cari due la acelas
capat: calea citre libertate care nu este liberul-
arbitru i necesitalea interioard cea mai pro-
fonda, cuceritä intr'o bdtdlie neincetata contra
perieolului càderii i calea disciplinii, care
este cea areasd de Birnbaum, si pe care el o
irnbrAtiseaza c'u patosul personalitatii sale. Ju-
daismta este o revolfà contra unei urnanititti care
este captivà existentei sale materiale, trdiesle o
viattl care nu este dead un compus dezordonat
si con.fuz de impresii, de dorinti si de pofte, in
loc de a fi clddit pe elarrul omului dare Durn-
nezeu. Judaismul este o rebeliune contra aceslei
manii a grandorilor, supravietuire tenace a pd-
gInismului, care asurnd uneori- numele de liber-
tate el inseamnd setea de uniunea liberaloare
cii Durnnezeu: el este aspiratiunea la un stat de
dependenta dobandità prin recunoasterea comu-
nti a vointei si legii lui Dlumnezeu".
Noi nu ignori-im maretia incomparabilei dis-
cipline spirituale a sinagogii. Noi vedern aci, dim-
potrivd, unul dintre cele mai mari progrese ale
Iimanit dia. Dar alegerea unilaterald a liii Birn-
www.dacoromanica.ro
87

bourn ne apare ca o simplificare a marei pro-


bleme, plina de pericole, in fata careia sina-
goga sucomba intotdeauna. Este tragic in ju-
daism faptul ca. neincetatul conflict interior, e-
lanul cdtre irnparatia liii Dumnezeu si caderea
Fe Ca e vorba de individ sau de colectivitate
se manifesta intr'un mod extrem de ascutit. Prin-
tr'im proces istoric fail seaman, judaisimil a
iesit din cadrul istoriei umane generale, in a-
celas timp ales si respins, si de atunci aspird
pasionat la securitate, intr'un cadru natural"
sou macar la o securitate pe care si-ar crea-o
el Insusi. Dar procesul dureros al cautdrii ca-
drului se implineste in singurdtate i risipire,
proces care antreneath disociatia vechilor cerli-
tudini ale existentei sale si a intregii bogate
frumuseti a formelor vietii sale. Atunci se tre-
7este cu forta dorinta arzatoare a unui cadru
normal" sau a unei reintoarceri catre frumu-
setea disparuta dintr'o viata intarita in certitu-
dinea sa, Dar cel putin in neoranduiala apa-
renta a tatonarilor haotice, in caularea formelor
de certitudine, in mijlocul carora judaismul se
thole de o surd de ani, nouile ie,iri sunt tot-
deauna deschise; noui aporturi la nouile forme
de viata ale servitorului lui Dumnezeu, care
poarta povara sa neanzità dealungul framântarii
secolelor.
Conflictul care izbi pc Israel contra Europei,
in secoltl XIX, poate fi tot timpul tot attlt de
www.dacoromanica.ro
88

ferlit in rezultatele sale, ca si altädatil conflictul


cu cultura Babilonului, a helenismului si a ara-
bilor. Pentru a face ca judaismul s. ia drumul
hasidismului, Birnbaum depuse o activitate ne-
intreruptil, care a durat patru decade. La fiecare
din aceste etape, el raspandi fecumle seminte,
a caror recoltá nu fu culeasd dee& mai tArziu
§i doar de altii. In evolutia sa, el ii ridicä .din
ce in ce probleme i solutii palliate catre tot-
tut; obiectul sau fu totdeauna un popor intine-
nit al lui Dumnezeu, care contrariu. ortodoxiei
actuate, uzata i dezagregatil ar urma integral
sfintele comandamente, cu o ardoare noul, in
toate domeniile vietii. In acest scop, Israel tre-
buie sá se grupeze in jurul unei mici trupe de
conducatori spirituali, de pa.zitori ai credintei si
sä se conducti dupá exemptul acestor olimi", a-
acestor balutimi" noui, acestei avantgardeeroioe,
buninoasa si exemplu pentru intregul popor. A-
test ideal fu criteriul lui Birnbaum. El n'a ga.sit
nicaeri o activitate gata de a se pune in servi-
chiT Fagacluintii". In toate câmpurile, in cele
ale ortodoxiei, ca si in cele ale Sionismului si
ale asimilatiei. el grisi o activitate intensä in lo-
(411 unei sensibilitati profunde, o urmarire feb-
rilä, de efect faril, In locul muncii pacinioe. Cu-
vintele pe cari Birnbaum le gaseste contra, nou-
lui tip evreu" care, dela e5ecu1 asimilarii, apare
ca reprezental al poporului evreu in fata celor-
!ale popoare, contin o mare parte de justete. Mi
www.dacoromanica.ro
89

se pare totusi ch Birnbaum, conform unei termi-


nologii devenita curenta In Germania si in Eu-
ropa Orientalà, In literatura ultimelor deeenii,
trage o linie de demarcatie netà si ingenioasa
intre cultura" si civilizatie", demarcatie igno-
ratA, cut motive, de catre popoarele occidentale,
cari ocupa locul predominant in acestc doua do-
menii. Evreul nu apare lui Birnbaum ca un re-
prezentant eminent al civilizatiei, pe care el o
asimileaza sceptimismului. Birnbaum adopta pe
de altà parte prea usor terminologia si valorile
politicienilor conservatori ai vechei sau ai nouii
scoli, care at o maniera analoaga cu a sa, pro-
cese de doua tipuri si rezerv5. toate laudele ho-
t 51101 or".
Birnbaum combate mentalitatea sionista. El
vede lin pericol in incalcarea lui asupra orto-
doxiei, dar nu combate dragostea de Sion. In
ochii sai, ca si in ochii oricarui veritabil evreu
ortodox, Palestina ocupa un loc important. Ea
nu _este centrul vietii sale, al gandirii sale e-
vreiesti. Acest centru este ocupat de Thora si-
de cdtre disciplina pe care ea o prescrie si
care inglobeaza Palestina. Dar Eret Israel n'a
epuizat niciodata si nu va epuiza niciodata pentru
noi, rolul sau in istoria lui Israel. Pentru noi,
Palestina a fost Eret Israel. Noi arni purtat-o tot-
deauna in inimile noastre! Ea a fost totdeauna
obiectul aspiratiilor noastre cele mai arzatoare".
Ca adversar cavaleresc, Birnbaum recunoaste
www.dacoromanica.ro
90
progresele realizate de Sionism, preeum si virtu-
tea conducatorilor sionisti, care Ii face s5.-si
consacre cahnul In mijlocul marei excitatiuni bu-
euroase i ii pune in gardit impotriva unor prea
mari iluzli". Ceiace II separa de Sionism, este
politica sionista, metoda sionista, sentimentul
pseudo-mesianic pe care-I au multi sionisti, cà
ei incep o noud epoch' istoricV. El regretg
absenta manifestarilor i exigentilor, cari na fac
deaf sa" provoace numeroase rezistente antisio-
nisi e. Ceiace trebuie dupa el ,,este de a lucra
in Palestina si pentru Palestina, a lucra Inca, a
hicra totdeauna, f5ra arnbitii politice, fdrq tel po-
litic".
Birnbaum viseazA dincolo de ideia Palestinei;
el aspirti la salvarea si ridicarea intregului Is-
rael. Maniera In care Brinbaum concepe baza
directia elevatiunii, el o exprima cu fort5:
profunzime, In frumosul capitol intitulat: In
serviciul fagaduintii". Noi ne ralinn la Birnbaum
In conceptul stiu de relevare spirituald a lui Is-
rael, la care el aspird, preeum si la viziunea
sa despre ameliorarea continua a fizionomiei
anterioare a poporului"; el afirm5. cu convingere
credinta sa in aceasta elevatie, care se va realiza
in ziva când elamil spiritual se va trezi in toat6
puritatea sa, când se vor scula din mijlocul po
porului oameni cari vor recunoaste acest ideal
§i-I vor predica.
Mai e necesar ca Imprejurarile economice si
www.dacoromanica.ro
91

sociale ale vietii massei poporului sa fie consti-


tulle in asa mod, ca s. nu se ImpotriveascA a-
cestui avant spiritual.
Ce conditiuni pune Birnbaum pentru aceasrA
ascensiune spiritualä i mora1á a lui Israel? El
recunoas'ste toropeala sufletului evreiesc in Ga-
hith, in aceste ultime secole. Dar el mai soco-
tete Ca toate relele galuthului nu trebuiesc a-
tribune acestuia; ca ele nu se pot vindeca chiar
in galuth. Pentru a ie.si din galuthul spiritual,
exist6 an mijloc, care implica douà conditiuni,
cart stnt de fapt ceiace cere si sionismul, cu
toate c5, in spiritul lui Birnbaum, ele tind spre
hin plan mai ridicat. Birnbaum cere ca primA
conditiune Juralizarea", intoarcerea evreilor la
agrieultur5, la viata rural5. i pentru a sublinia
importanta acestei vieti in sanul naturii el
gAseste envinte pe cari si A. D. Gordon a putut
s5 le scrie. Dar aceast5: ruralizare n'arr trebui
s'ci se mrirgineasat la Palestina. Intoarcerea dela
viata orliseneascA la cea directa a câmpurilor,
ar trebni sà se produc5. In toate Wile. Birnbaum
are, fara indoialà, dreptate, cand afirma ca un
galuth tie thrani valorean mai mull dee& un
galuth de negustori; c51 alcätuirea, in Diaspora,
a unei populatii dc taranf, ar constitui rezerva
Palestinei rurale; c5. situatia poporului evreu
cere, nu o deosebire intre Palestina sir Diaspora,
rtZci o concentrare de activitate asupra Palestinei,
ci, dimpotrivrt, o intrep6trundere a celor cloud
www.dacoromanica.ro
92

surse de activitate. Birnbaum insusi recunoaste


totusi ea, astdzi, numai Palestina poate fi luata:
In consideratie peniru ruralizarca poporului e-
vreu i prevede eh numai succesul acestei rura-
lizari In Palestina poate indernna la o Intre-
prindere asemanatoarc in alte tari. Daca. In Pa-
lestina nfl s'ar reui sa se transforme un popor
de neguslori intr'un popor de Omni, wide oare:
an putea sh se realizeze acest lucru? Exact la a-
ceste concluzii ajunge si A. D. Gordon: Pales-
tina ocup5 pozitie predominantil, pentruch. nu-
mai aid poporul evreu poate sa se reintoarca
la o viaii. productiva; in stransa legatura cu
parnantul si pentruca numai aid fortele istorice si
psibologice stimuleaza poporul.
Birnbaum, care deallfel atribuie acest rol for-
telor organice istorice si care se opune trans-
formhrilor rnecanice, ajunge totusi la ace!easi con-
cluzii finale, cerand ea sionistii, in. Palestina,
sit dea intaietate nu ideii politice, ci ruralizArii
tarii, afirmand ca scopul lor in Palestina nu trebuie
sa fie majoritalea cantitativa", ci actiunea
calitativa", ..dreptatea soCiala", moralizarea, a-
vantul religios, Intoarcerea la natura, pamant.
Oamenii cei mai destoinici, mai hothriti,
strigA Brinbaum, sit paraseasca orasele, sa mear-
t.rit sit intemeieze centre, uncle se vor dezvolta
eomunitati de evrei intr'o actiune comund, con-
sacrata Jul Dumnezeu .si naturii, ca astfel sa
duch la indeplinire sensul judaismului. Sa slujim
www.dacoromanica.ro
93
Ere! Israel, PAinantul Promisiunii, cu un de-
votament lini§tit, fárá acea grabä caracteristicti
ituziei i vdtamiltoare securitatii poporului".
Birnbaum cere, in al douilea rand. organizarea
intregului popor evreu inteun tot energic spi-
ritual si politic. Cunoscut fiind crezul lui Birn-
baum, nu e surprinzAtor ca vrea sá dea acestei
mari comunitilti evreiesti o constitutie spirituahl
teocraticd. Este interesant, avarid in vedere ca-
racteruf conservator al crezului lid Birnbaum,
sit se constate cá asernuieste aceastà mare comu-
nitate Unci forme asemrinàtoare aceleia a bisericii
catolice i cii hotarl5te clerului rolul diriguitor,
Insusj Birnbaum nu dispretuie*te dificultdlile rani
se opun la rpalizarea programului silu, dar .dez-
ordinea i indiferenta in sanurpoporuluisilu sunt
atilt de mari, Inca orice apel catre actiune,
catre o viatA spirituald mai bogata, trebuie sa
fie a selll tat.
Nathan Birnbaum e unul din accia care ne-a
dat pnilejul sà patrundem mai adanc in sufletul
tragic §i. particular al poporului evreu. El ne-a
aritat mai multe chi §i a fost intr'o privinta
conducatorul nostril. Cu toate ea noi nu putem
sl-I urmtim intotdeauna, viata sa, prin lupta neo-
bositoare pentru. un adevar mai profund, pen-
hla 0 claritate mai mare rimane unul din
exemplele cele mai edificatoare a luptei interioare
a judaismului actual.
www.dacoromanica.ro
94

La captitul unui drum lung, Birnbaum a a-


juns la zelul fierbinte al vietii religioase, 'care
timp de cloud mii de ani a tinut in Diaspor.a locul
pairiei poporului evreu.

www.dacoromanica.ro
MARTIN BUBER
Nationalismul religios

www.dacoromanica.ro
Conceptia sionista a lui Martin Buber ;là la
ivealA influenta ideilor lui Moise Hess si ale lui
Achad Haam. Impulsia principala Ii fu data de
Np i tul religios de care erau p5.trunse cercurile
evrciesti ale Europei Orientate, in special hasi-
dismul, care e manifestarea cea mai importanta a
acestui spirit. Conceptia sionista. a lui Martin
Buber e rezultatul sintetic al elementelor consti-
tulle din doui factori principali: emanciparea spi-
rituald in Europa Occidentara i hasidismul in
Europa Orientald, cari produc, catre mijlocul
secolului XVIII, miscarea de renovare a judais-
rmilui. In tinerete, Buber fu insufletitorul grupu-
'tali care, influentat de invatatura lui Achad
Haam, tindea dela inceput la o patrundere cul-
turala a miscarii sioniste. Miscarea nationala a
fost, pentru Buber, o lupta de eliberare i epu-
ratie interna. El respinse tot ce urmarea un tel
economic sau politic. Nu imbunatMirea soar-
tei evreilor, ci eliberarea sufletului judaic. con-
7
www.dacoromanica.ro
98

stituie silmburele ideii noastre. Sionismul nu-i


o mobilizare impotriva antisemitismului, nu-i o
miscare de rezislenta, de apilrarle a drepturitor
impotriva adversarilor elerni. Suntem sioiiiti
pentrucil nu se poale recuceri vigoarea orga-
nismului, nici regcnera resorturile sale vilale,
decat prin concentrar6a poporului pc propriul
sau pamant. prin reconstituirea continuitatii sale
istorice. Sufletul ratacilor at poporului nu-si va
regasi stalornicia deal in brazdele câmpurilor
Palestinei".
Sionismul, deci, nu se poate confunda cn acti-
vitatea politico-diplomaticil a conclucatorilor
Trelmie sa fie o fortil care sti patrunda activilatea
fiecarui individ, viata care sa hothrascil sensul
substanta concreta. Sionitii trebuie sa-si mani-
festezc sionismul nu nurnai prin vorbe, ci prin
fiinta lor totalà. Ei trebuie sa conceapa Viala
tor ea 0 pregalire zeloasa a acestui lucru nou si
a luminii pe care o poarth intrânsa; ei trebule
sr. triliasca aceaslä viata de pregatire, palrunsi
de o convingere grava, de o credinta sineera in
acest Sion al sufletelor, formând o mare si se-
nina familie de oameni maturi i hotdrali".
Nalionalismul lui Buber se incadreaza in mis-
earea culturald generala europeand. Din 1900,
Martin Buber a fixal cu precizie conceptia sa na-
tionalistd: Noi 1tim parte la o adunare de grupe
nationale in jurul nouilor steaguri, cari insearnna
sfArsitul nationalismului politic. Nu mai e in-
www.dacoromanica.ro
99

stinctul conservarii care Insufleteste aceste grupe,


nici necesitatea de aparare impotriva fortelor
agresoare exterioare sau dorinla lor de stapd-
nire i expansiune teritoriala, ci vointa de a-si
exprima deosebirile lor individuale; e luarea de
cunostintä a suflelului popoarelor". Sionismul
e numai o fateta a acestei miscari generale. Re-
nasterea poporului evreu nu-i dec.& un afluent al
curentului general al renasterii umane; ea e
forma particularil sub care apare, la poporul
nostru, cultura umana noutr, Acest nationalism
en totul intern, e un stimulent hinefacMor de
descoperire. de realizara pe sine insusi.
El ne prilejuieste sa scoatem din fundul in-
dividualllatii noastre original'. valori si opere
noui. sa Chian monumentele existentei noastre,
sil punem sub ochii nostri Infinitul, posibilitnti
transformate, sa ne imbibam chiar de esenta firii
noastre, sa ne descoperhn, sa ne regasim, sri. ne
cucerim".
Pentru Buher, sionismul nu-i un tel politic,
cf o forta vitalà. Buber vrea o reorgahizare a
vietii poporului", reeducarea sa profunda radi-
cala. Sionismul trebuie sa creieze o lume nouil
a spiritulur si forme noui d viata colecliva
pentru oameni". Pentru a ajunge la acest stadiu,
sunt necesare lungi etape si chiar generatii In-
tregi. Numai curajul unei resemnari active, spi-
ritul de sacrificiu voluntar adus in munca in-
www.dacoromanica.ro
100

treprinsA de generatiile viitoare, pot permite sA


se treacA aceste etape.
Conceptia sa asupra responsabilitAtii personale
a individului si a dependentei organice a colecti-
vitAtii, in tot ce e mai adânc in esenta fiintei o-
menesti, 1-a condus pe Buber sà considere proble-
ma evreiascA drept o chestiune individualLi, ca
problema fiecArui evreu in particular, nu atAt ea
produs al unei necesitAti exterioare, ci ca pro-
blerna Unei crize a sufletului. Chestiunea erreiasert
fusese consideratá pAnA atunci mai ales ca o
chestiune exterioarA, ca problernA inter-umanA
internationalA. Esentialul chestiunii era reac-
tiunea reciprocA a evreilor si a ambiantei lor.
Sionismul lui Herzl fu provocat de relatiile exis-
tenle intre evrei i cercurile neevreiesti in mij-
lccul c5rora trAiesc. In Primal discurs asupra
judaismului", Buber InfAtiseaza chestiunea sub
kin unghi diferit. SA proclamrun Ca suntem e-
vrei, ce inseamnA aceasta? Faptul de a fi evreu,
ce sens. ce InsemnAtate are in viata individualA a
fiecAruia dintre noi?" Aici se gAseste problema
fundarnentala pentru Buber: Care este esenta ju-
daismnlui in fieeare din noi? La cene constrânge,
na printr'o obligatie exterioarri, ci prin neeesi-
tatea de a realiza adevdrul nostru interior, faptul
de a trangforma euf, in fortA, in eul activ?"
Din 1901. Buber afirma ci adevArata naturA
a chestiunii evreiesti e interioara, individuald.
E chestiunea atitudinii fiecArui evreu en privire
www.dacoromanica.ro
101

la caracterul particular ereditar, nedespartit de


firea sa, cu privire la judaismul interior, sin-
gurul care constituie poporul. Ramane de a-
rAlat cum fiecare evreu gAseste in el Insusi a-
ceastA particularitate ereditara, si care este ea.
Moritz Heiman spune undeva: Ceiace indura,
gandeste si sperti cel mai izolat dintre evrei,
pierdut intr'o insula departatd, constituie ches-
tiunea evreiasc5. in toatA deplinAtatea eiT. Pro-
blema evreiascd pentru fiecare evreu in particu-
lar, este de a stabili diferenta 'Mire strain] cel mai
adanc si determinant al sufletului sau,intre sub-
stanta sa ereditarà j formele exterioare ale lumii
InconjurAloare, la actiunea careia e supusä: in-
tre lumea inconjuratoare, astfel cum i se pre-
zinta in totalitate si eul creator pe care-1 Ara-
vede In forul sau interior. Ca si copilul, care,
In procesul adaptarii sale la mediul exterior, nu
descoperA deck treptat lirnitele fiintei sale in
spatiu, omul adult, asezat in mijlocul impresiilor
influentelor exterioare, nu ajunge decat ir
mod gradat la perceperea substantei sale in-
terioare, la statornicirea acesteia la mediul mo-
dificArilor continue.
Orim experientA omeneascA se dobandeste sub
influenta anurnitor forme constante, cari, prin
caracterul lor distinctiv, hotardsc nuanta spe-
clan Regiunea, limba, obiceiurile, mediul geo-
grafic Si istoric. imprima in fiecare caz, dupa
exp'erienta individului, o anumita tonalitate a-
www.dacoromanica.ro
102

fectiva, un caracter particular, rezultdnd din ac-


tiunea lor combinata. Totalitatea acestor fac-
Lori actioneaz5. intr'o masura egald nu numai
asupra individului, dar deasemeni i asupra unei
Intregi colectivitati omenesti stalornicita in a-
celas loc, vorbind aceiasi limbd, supusa la a-
oeleasi obiceiuri. Aceasta actiune combinata, for-
meaza unitalea unui grup ilman pe un plan
superior aceluia al familiei sau al unui cerc de
prieteni. Dar in afara de acest element stator-
nic al experientei externe, tin spirit mai adanc
strapungc existenta unui element constant in-
terior, scena intregii experiente ornenesti.Aceasta
descoperire de sine insuj., ridicd pe om deasupra
eului propriu. Ea rr'zultä din avântul siu spre
continuitate, imortalilate. Ea Ii da, in nelinistea
si slabiciunea existentei sale singuratice si m5r-
ginita in limp. sentimental sigurantei voioase,
a unei prehingiri a eului in trecutul departat
si in viitor, pe deasupra duratei vielii care i-a
fost harazita de soarta.
Aceasla dezvoltare a eului individual care se
opereaza in planul naturii, al realitatii vii, ri-
dic5." prin ea insasi -- acest plan in dorneniul spi-
ritual. Omul care a descoperit continuitatea en-
WI sail in timp, se simte ridicat de suflul di-
vinitSUi; el la cuno5tinta de continuitatea gene-
ratiilor, de linia ancestrala al carei rezultat e
dânsul. ,.E1 simle in lantul generaliilor nemu-
riloare potrivirea de stmge, el simte ca o viatä
www.dacoromanica.ro
103

anterioara a propriei sale fiinte. Din impulsul


acestei perceperi intime, el descopera ca sangele 6
seva hranitoare, vilala, a individ.ului, ca el de-
termina natura straturilor celor mai profunde
ale gandirii noastre, a vointii noastre. El In-
cepuse sä vada in poporul sau lumea externa;
el deseopera acum un suftel. De acum inainte,
poporul reprezinta in ochii. sai o comunitale de
morti, de vii si de oameni cari' se vor naste, for-
mind o singurti unitate. Si tocmai aceasta uni-
tate o recunoaste ca baza eului sau, a acestui
eu care, in imensul lant, alcatuieste o veriga
necesara, al carei loc a fost marcat de toata
eternitatea. Ceiace toli oamenii cari formeath
acest lant an creat si ceiace vor crea, el o simte
ea opera esentei sale intime: in experienta lor
trecuta i viitoare, el isi vede deslinul srui per-
sonal. Trecutul poporutui sau alcaluicste sub,
stanta memoriei sale, viitorul sau constituie
propria sa indalorire. Ca lea urmata de ponorul
s5u, 11 invata sil se inteleagà cu el insusi, sa
eunoasca propria sa voint5.
Prin aceasta analiza, Buber contribuie nu nu-
mai la int5rirea constiintei nationale judaice, ci
si la definitia generala a esentei chiar a natio-
nalismului. Anii cari au precedat razboiul mon-
dial, an fost marcati de un non avant. o adân-
cire noua a nationalismului. Bedesteptarea spi-
ritului romantic provoaca tendinta profunda de
a inrädacina credintele ereditare in pamantul
www.dacoromanica.ro
104

natal, in randul generatiilor etice §i religioase


ale nationalismului. S'a recurs la Fichte, care
atribuia nationalismului misiunea pe care o a-
vusese de rezolvat religia, in special aceia a fu-
ziunii intre durata eternd cu indatorirea zilnica
§i introducerea lucrurilor pieritoare, cat i a celor
vecinice. Nationalismul deveni astfel o chestiune
de morala personal& o pregMire a timpurilor
rnesianice.
Prin acest noli nationalism moral, poporul a-
pare ca o grupare de oameni de aceia§i origine,
modelata de o totalitate de experiente interioare,
prin acela§ destin istoric. Acest nationalism e
o realitate vie; profund ancorata in viata ! umana
nu mai putin in cea spiritual& Aceastd forma a
nationalismului, forma stimulenta, bogata a va-
Joni noui. ancorata in adâncul naturii spirituale
a omului, risca sd fie exploatata de ambitia
politica. de dorintele de Stat §1 de a degenera
inteun nationalism de cucerire §i posesiuni de
teritorii. Si In adevar, aceasta s'a intamplat.
Nationalismul deveni planul mistic al setei de
dominare. al expansiunii teritoriale, al opresarii§i
ingfanfririi.
Nationalismul judaic al lui Buber prezinta,
alaturi de cel al lui Romain Rolland §i Rabin-
dranatb Tagore, incercarea nationalismului mo-
ral §i uman.
Ravna judaicil §i sentimentul profund al res-
www.dacoromanica.ro
105

ponsabilitatii mesianice, patrunsera aceasta con-


ceptie nationalisn. Acest nationalism judaic vrea
sa se afirme, printre valorile morale ale eter-
nitAtii, ca un factor de izbtivire universala. Nu
serve§te ca pretext motivelor de Stat, aspiratiilor
teritoriale §i colective, dominArii; numai cerin-
tele sufletului II inspira. Tot ceiace e politick
Slat, economie, se depArteaza i cade. Rarnâne
numai problema" a§a cum o considerdm noi,
astlel ca noi singuri treb'uie s'o limurim i s'o
rez olv5m.
Orice opozitie dispare deacum inainte dintre
individual i uman. Demnitatea, maretia mora-
15. a unei natiuni, nu depind de jocul intereselor
ooise de o zadarnich nalucti, de independenta
politici. Nationalismul vrea sa se ridice pand
la culmile cele rnai inalte. El vrea sti elibereze
hunea si aceastA mântuire nu o acorda decAt
en pretul sacrificiului de sine.
Dar pentru evrei, aceasta continuitate a ge-
neratiilor capAta o semnificatie cu totul parti-
cntar5: la celelalte popoare, comunitatea de sari-
ge, manifestririle exterioare §i interioare ale vie-
tii i formele sale constante, limba. obiceiurile,
lv.ara , formeazA un tot armonios. In orele de in-
trospectie, evroul simle dualismul profund al
fiintei sale morale. El se simte impartie i supus
la doua lumi, la douti comunitati distincte. El
nu poate indeparta acest dualism, dar poate
transforma aceasta opozitie inteo Imitate, recu-
www.dacoromanica.ro
106

nosclind eh sCmgele sinatura creditara,sunt forta


detcrminata a fiectirei vieti. In agitatia vietii zil-
nice, omul intervcde numai lumea exterioard §i
actiunea pe care aceasta o exercila asupra lui.
Dar cam] privim in noi Inine, in. Lacerea orelor
de introspectie, intelegem adevarala noastra fire
si recnuoastem cciace sangele" inseamna pen-
trn noi. Indatorirea noastra consista sa nu ne
lasam larfiti in conflictul nostru, in framântarea
noastra interioard, pe valurile hunii externe, ci
sa int-elegem. sa afirmarn natura particulard a
stratului cel mai profund al fiintei noastre si
-- inteo unitate armonionsa sa-1 adaptam
influientelor lumii noastre exterioare. N'ar pulea
fi vorba de a respinge ori sacrifica until din a-
ceste elemente in favoarea alluia: ar fi absurd
sA renuntrun la cultura inconjuraloare pe care
am transformat-o i asimilat-o. Voim si putem
avea constiinta de a realiza 0 cultura mixtd in-
tr'nn fel mai intens deeM oricare altui popor.
Dar in aceasta cultura mixta, e vorba de a deter-
mina elementul predominant, adica de a trai
inteo viata evreiasca complecla".
In ce consta insa aceasta plenitudine a vietii
evreiesli9 iata ce trebuie precizat dela inceput.
In ce consisri acest trecut, care arc influenta
in fiecare evreu? Cari au fost fortele hotaritoare,
al criror viitor nu-i dealt prelungirea? Care e
natura esentiala a judaismului i rolul sau in
huller?
www.dacoromanica.ro
107

La aceste chestiuni, Buber rrtspunde in Dis-


cursul asupra judaismului". Principiul de polari-
zare a sufletului omenesc, principiu orighytr al
Inlregii vieti spirituale a omului, se manifesta
In suflelul evreului cu o intensitale particulara.
Se manifesth cu o inlensitate egala si in istoria
evreiasca. Sufletul evreiesc e un amestec in-
destructibil de contraste. Din socul continuu al
tuturor acestor contraste, decurge loala viata
activa a evreului, individ sau popor. Evrcul nu
e niciodata simplu: el constituie totdeauna un
complex de contradictii. In literaturd,inistoria e-
vreiasca. pretutindeni apar aceste contrast- mul-
tiple, se ciocnesc in fiecare suflet indivi lual prin-
tr'un efort constant, care determina destinul po-
porului evreiesc. Putini oameni sunt, ca evreii,
tentati prin ei insasi i expusi slabiciunilor con-
tinue. Istoria fiecarui evreu tipic e o suceesiune
de avânturi si de slabiciuni istoria poporului
evren repetti pe un plan mai ridicat acelas
ritm. In sensul acestui ritm, vechi istorici ai po-
porului evreu au interpretat iesirea din Egipt si
epoca judecatorilor. Acest dualism al evreilor,
aceasta accentuare particulara a unui atribut
general al nmanitatii, nu sant un fapt obiectiv; nu-i
o disociere a lumii externe in doua câmpuri o-
puse, ca lumina i umbrele, ci o realitate subiec-
tiva, nrovenind din ruptura interioark din con-
flictul fiecarui suflet evreiesc. Acest conflict ex-
plica pentruce, la nici 0 alta grupare omeneasca,
www.dacoromanica.ro
108

tendinta catre unitate i eliberare nu atinge o


astfel de intensitate, cici realizarea acestei uni-
truti echivaleath pentru un evreu cu o vic-
toile asupra acestui dualism. Prin aceastä aspi-
ratio cdtre unitate, evreul e creator, judaismul e
kur fenomen omenesc, problerna evreiasca e o
chestiune umana. Aceasta aspiratie Care uni-
tatea interioard, stimuleath nevoia de imitate a
cului. Omul trebuie sa fie indivizibil, omogen,
inireg; el nu trebnie sá fie impins and dintr'o
parte, cand din alta; el trebuie sa se concentreze
spre actiunea sa, cu toata inima, cu tot sufletul,
cu toata puterea sa.
Aceastil nevoie interioaril de 'Imitate de ac-
tiune unitar6 tinde cAtre viitor, catre continuita-
tea istorick considerata ca drumul ducand la
realizarea ei. Acest avant anuntà o lume mesianica,
nude aceasta Imitate va fi realizatä, insfarsit,
In viata individualä, ca si in cea colectiv6. !sdci
stunt tendintele strans legate intre ele de viata
evreiascil; unitate, actiune, viitor. Procesul isto-
rie al judaismului se sàvarseste sub' forma unei
luple spirituale, interne, vecinic reinnoite, pentru
realizarea integrall a tendintelor poporului. Fie-
care evreu particip5 la acest proces; el desco-
pera in sine insusi acest dualism $i aceasta ten-
dintä catre 'unitate.
Procesul nu se intrerupe deloc $i, atata cat
dureaza, misiunea judaismului nu-i terminaa.
Ea devine misinnea personall a fiecarui evreu,
www.dacoromanica.ro
109

uleatul fiecärui individ. Nationalismul scoate de


aici o "loud consacrare, o semnificare largita.
Misiunea nationala, e in. acelas timp realizarea
misiunii umane. Nu e vorba de o chestiune
Intre nationalisti i nenatio,nalisti; acest lucru
c superficial si de putMa importantd. Eu in-
teleg prin evrei creatori", pe aceia cari au luat
Cu.nosiintd de formele puternice ale judaismului
original si cari, optand pentru acestea din. urtna,
s'au hotdrat sa le realizeze si Sii traiasca dupa
ele".
Prin aceastl alegere, facem un pas decisiv
spre unitatea interioari a sufletului nostru §i
participArn la eliberarea poporului; noi elibe-
ram judaismul, ca sà poatA indeplini misiunea sa
universali umand. Asa a fost si va rimane
totdeauna semnificatia i misiunea judaismului
in lume: OA se dea acest avant spre unitate,
pe care-I va fi dobandit el Insusi prin victoria
sa asupra propriului siu. dualism. Astfel a lost
sinteza religioasit In vremea profetilor si a cres-
tinisrmilui primitiv, sinieza spirituald In vreinea
lui Spinoza; aSifel a fost sinteza sociald' a soda-
lismului. Catre ce sintezd tinde astAzi spiritul
juclaismului? Poate catre o sinteza a tuturor
celorlalte sinteze? Orice ar fi, e sigur ell el va
ImpAca agitatiile multiple, divergente si contra-
dictorii ale umanitatii, catre un acelas avant
spre unitate".
Renovarea judaismului se impune. 0 astfel
www.dacoromanica.ro
110

de renovare se efectueoza toldeauna cand cullura


amorteste, cand procesul spiritual viu care a
produs aceasta culturd, a slabit sau a stopat. In
secolul XIX, procesul spiritual evreiesc s'a im-
pohnolit inteo stagnare asernanaloare. Lupta
pentru realizarea tendintelor sale se terminase.
Poporul Ineeta s produca valori noui. El con-
tinua sa-si clued viaa trecatoare si relativd. Via la
sa absoluta, acest ansamblu dc opere si valori
spirituale create prin lupte pentru realizarea ten-
dintelor sale, se departa de viata lui aetualti.
Caci orice popor inzestrat de ealitäti puternice
st specifice, trdieste pentru a spune astref
de doua ori: viata sa trecaloare si relativa, suc-
cesiune de zile pieritoare" ale generatiilor conse-
cutive si, paralel, viata sa absoluta In lumea spi-
ritului uman, ratacind si cautându-si calm A-
tunci and in viata relativa totul pare accidental
si adesea lipsit de sens, in viata absoluta se
manifesta gradat marile linii luminoase ale spiri-
tului. Via la relatfva, rtimane domeniul constiintei
nationale; viata absoIuti, imbratiseaza [oath' con-
stiinta umana.
Pienovarea inseamna, deci, fuziunea vietii re-
lative si absolute. Ea inseamna: sublimarea vietii.
Curn se va indeplini aceastd renovare, nimeni nu
o poate prezice.
Datoria oamenilor este sa fie pregatiti. Dar
pregatirca" implica preparare".
Duber a fost primul care a facut cunoscut
www.dacoromanica.ro
111

judaismului din Occident i lumii in general


viata rellgioasa a hasidimilor, care se hr5.-
nesP chiar la izvoarele traditiei judaice, care
libereaza inima de neputinta sa de comunicativi-
talc, care umple tenebrele cu raze de o voloasii
speranta, care a inaltat valoarea personalitatii
umenli *1. care chiar rn starea sa inferioara
actuala prezinla lumii imaginea unei comuni-
tali in care individul e supus autoritatii unui
sef, nu din constrAngere, ci din dragoste. De.si
Buber n'a luptat pentru a da la iveala inleo
lumina mai stralucitoare nucleul doctrinei ha-
sidice. gralle messianismului s5u, hasidismul ajula
pe Buber á inteleaga procesul istorici judaice,
lupta spirilualFi care, delumml secolelor. se da
neobosita, in sufletul fiecarui evreu, luptd per-
manenta, alcatuind o misiune permanentd. Buber
conc,ider profetia si hasidismul ca puncte cul-
minante. Orice renovare viitoare a judaismului,
trebuie sti se lege de aceste cloud misc5ri.
Sionismul lui 13uber nu vrea ca evreii sa
mearga in Palestina ca sa dornine sau sa stä-
paneasca tara. Ei nu trebuie sa formeze avant-
garda unei intreprinderi politice sau a unei am-
hitii de Stat coloniala. Slabilirea evreilor in Pa-
lestina nu poate deveni o realitate decat (lac('
aceast5 miscare riimâne credincioasa caracteru-
lui ei pur moral. Ceiace Ii indeamna pe evrei
sa se stabileasca in Palestina, e dragostea lor
adiincá pentru tara careia, timp de douà mii de
www.dacoromanica.ro
112

ani de exil, i-au ramas strans legati printr'o


nostalgie proPund religioasà. Ei trebuie sa mearga-
acolo pentru a ajuta la reconstructia [aril, de
acord eu ceilalti locuitori ai ei. Pentru a treia
oara, dela prezicereja Moira. lui Abraham, e-
vreii se reintorc in Palestina si de fiecare data
in aceste trei reintoarceri, atitudinea evreilor cu
privire la ceilalti locuitori ai tarii, da mrtkira
progresuIui moral realizat de Judaism asupra
paganisinului sdu originar. Numai atunci sio-
nistuul ar plitea sh ajungti la o semnificatie
care va depasi limitele linei tdri si se va con-
funda cu acelea ale omenirii. Renovarea, ju-
daismtlui, care va marca reinoirea procesului
spiritual evreiesc, poate sä aibá o insemnatate
limana. Buber are impresia de a se &Iasi la o
cotitura a vietii umanitatii, intr'un timp cand
lin sentiment nou incepe sa ia nastere, destinat
sà infloreascd in sufletcle oamenilor generatiilor
viitoare. Acest sentiment urnan, universal, Inca
nearticulat, germineaza in evreu, ca si in altii.
., Formarea acestui sentiment universal si re-
novarea judaismului, stint cele dona fete ale_ a-
celtias fapt. Tendintele fundamentale ale judais-
mului sunt chiar elementele de uncle va tasni
noul Cuvant Universal. Astfel, umanismul cel
mai adanc al sufletului nostru i judaismul cel
mai profund al sufletului nostru, se mese in-
teacelas avant, in aceiasi vointa: Buber pro-
claiiiiI astfel sionismul ca 0 misiune personala:
www.dacoromanica.ro
113

§i urnan5.. Nationalismul san evreiesc a devenit


mai nesigur; el are con§tiinta de a fi tranzito-
riu §i de a fi anuntat suflul timpurilor noui.
Nostalgia unei credinte noui II ridica. El aspirá in
acela timp la o bath elicà a nationalismului, sa!-.1
scoatä din cadnul säu marginit, pentru a-1 aduce
in lumina universalit El cauta sarl transporte
din domeniul strAmt al prezentului este", pe
planul moral' al fui ce trebuie sa,' fie', ii atribuie
un caracter mesianic. Un astfel de nationalism,
Wiscut din avântul suflelului, sperä el sa-§i grt-
seascA justificarea ca factor al mântuirii urnane.

NATIONALISM SI UMANISM
In epoca rklzboiului mondial, chestiunea re-
latiilor dintre natiune §i urnanitate s'a pus in loath.
insernnätatea ei. Cfmdgra tie decl aratiei Balfour,
cane fiind o másurd de rtizboi, purta toate
caracterele originii sale sionismul ajunse un
factor public mondial, Martin Buber se vAzu
din nou preoeupat de aceasta problemá: Ce tre-
buie sa fie sionismul pentru a se putea men-
tineea si fac6, NA' aoestei marl problcrne ? Buber
respinse toldeanna nationalismul politic. Pentru
el, misiunea sionismului era dezvoltarea unei rea-
litati spirituale, irnbobocirea sa pan'd la inflo-
rirea toted, panii la vitalitatea stralucitoare. Dar
aeeasta realitate este depa§ita de una ma i! mare:
umanitatea e superioaril Statuhii i natiunii. Deci,
www.dacoromanica.ro
8
114

finta sionisrnului nu-i Un nou Stat, o nouà forma


politica: Ca fiinta umand, n'am ca scop final
Statul, nici ca evreu Statul evreiesc". Nevoia
de putere a unei rase vitale" .irai este cu total
straina; prea am vazut rezultatele singurei fi
goalei nevoi de putere". Nu e vorba de Statul
evreiesc, care, daca s'ar forma astazi, s'ar baza
pe aceleasi principii ea orice Slat modern; nu e
vorba de un mic edificiu mai mult in mijbacul
gl oat ei : e vorba de un camin, care, independent de
vartejul altor popoare ,si liberat de politica ex-
terioara", poate concentra toate fortele sale a-
supra realizarii judaismului".
Aceste euvinte devenira lozinca de adunare a
acelora cari, dezorientati de razbol, Isi propuneau
acum sä pregaleasch Un nou regirn intelectual
social. Razboiul mondial atingea punctul culmi-
nant al nationalismului. Acesta din urma, intrat
ca o forta politica in arena evenirnentelor mon-
diale, cauta sti le modeleze dupa interesele sale.
Oricare ar fi fost motivele economice ale raz-
boiului, adevarata sa cauzil era nationalismul,
sorolit de fiecare din popoare ca un idol, sen-
sul gi aspiratia natiunilor care putere i seen-
ritate. De aceia, in cursul ultimilor ani ai eon-
flictului, tinerii ridicard atenti urechile cand Bu-
ber se silea sa dea o noua definitie nationalig-
rnului i cand el singur. cauta in cilmpul sionist
dar de acord cu avantgarda tuturor popoa-
relor sa indeparteze de politica si de inte-
www.dacoromanica.ro
115

rese de partid ceiace se gaseste in nationalism


ca element personal si etern. Buber crede in re-
nasterea unui nationalism nou. Ceiace se nu-
meste astazi cu acest nume, ne este str5in. dar
nu-i stergem. Semne straluclloare ne anunta cti
sensul sin se transform,a i noi ghicim in juruf
nostril o uniune Inca vaga a nationalistilor" In-
turor raselor, cari doresc, ca si noi,' nu succesul
exterior, ci dervoltarea interioara a natiunilor
lor. Faptul ci aceasti misiune ne-a lost de acum
acordati in toat5 puritatea sa, ca noi am niuns
de pe actm, fArri sti trebuiasci sti nrintim dela
inceput drumul insangerat al gre5elii, ca noi
putem in adev5r sa ne trastim drurnnl nostru
acest fapt ridici Inca mai mull valoarea operei
noastre. dar in acelas timp o face mai difici15.
Oricht de strAmt ar fi drumul nostril, inima nu
trebuie niciodati s5 se obi5nuiasert cu limitele;
intotdeauna mare, totdeauna treazi, ea trehuie
si ritmeze battiile sale dupti schimbirile acestor .
timpuri cari pregitesc omenirea nouti. Elementul
national nu trehuie niciodata si a5seascti scopul
sail in el insu5i, nici o frazeohr,ie nu trebuie
si ne facti si eredem cii este o legrituril iluzorie
intre cauza sa 5i cea a umanit5tii: aceasta legti-
turA trehuie si fie reali 5i sa se manifesteze nu
numai in scopurile noastre. dar si in alegerea
mijloacelor noastre 5i in elaliorarea metodelor
noastre".
Deaceia, sionismul nu trehnie si fie amestecat
www.dacoromanica.ro
116

cu viata Statelor i cu activitatca politica' de


ast5zi,u rnanifestArile i botAririle sale. Ju-
claismul poate fi eliberat atata limp cat se sa-
boteazd principiul säu imanent de dreptate si de
justitie intre popoare?" 0 concentrare de evrei
in Patestina in aceste conditiuni si prin qceste
rnijloace, ar sc5pa pe evreii izolati de mizeria
dar ar subordona in intregime judais-
mul.
Astfel, I3uber ajunge la o cerere esentialii. a sio-
nisrnului: Sti ne abtinem dela ()rice politicri ex-
terioard", exceptand demerstrile i rn5surile nece-
save pentru a stabili i mentine un: acord solid si
durabil: s5 se caute deaserneni o solidaritate
fraternel5 cu arabii in toate domeniile vietii pu-
blice". In .1919, cand sionismul politic domina
in intregime toate celelalte curente sioniste criri
deabea se rn-anifestau, Buber incearc5 sri se o-
pun5 activitAtii politice, exceptand aceia care
avea ca scop intelegerea cu arabii palestinieni.
Putter ci cativa prieteni recunoscar5: inc5 din
1920 importanta fundamenta1 5 a problemei a-
robe pentru sionisrn.
De fapt, pentru ei nu era vorha de arabi,
ci de esenta nationalismului evreiesc
problema, pentru ei, nu era nici arabri,
nici palestineanA, ci profund evreiasc i urnan5.
Era vechea problem5 a caracterului unic al ju-
daisMului ice se g5sea in joc, era realizarea sa in-
tr'o sfer5: specific5 a modernittitii, a nationa-
www.dacoromanica.ro
117

lismului nou. Buber se sili si scoata la iveala


nationalismul modern prin rnijlocul unui citat
din Demonii" lui Dostoiewski: Fiecare po-
por a avut totdeauna Dumnezeul sau. Orice po-
por nu-i un popor deal alfa cM are Dumnezeul
sau, mimai propriul sau Dumnezeu i când res-
pinge en hotarire pe toti ceilalti Dcumnezei din
lume". Aceste fraze ale unui scriitor crestin, a-
firma sinuciderea culturii crestine si relalivitatea
absolulA a liii Dumnezeu. Dumnezeu devine o
functie a noului idol, nationalismul. Aeeasi i e-
volutie a inceput cu Renasterea, cu sdrimcina-
rea Cosmosului medieval, cu irupliunea infin it 'dui.
Omul medieval era solid situat in limp' si spatiu;
deasupra pamântului se desfasura cerul, dede-
subt ardea infernul limpid i.i urma cursul ri-
garos (rasa( de creatie. de judecal a din urma. Omul
singuratic al modernismului, expulzat in infini-
tul spatiului contemporan, cantA un adapost in
natiune. ea singura garantie de durata, a unei
durate terestre; aceasta garantie uneste. mai bine
decal. oricare alta, natura, originea en spiritul
(islorie si formatiunn).
Natiunea salveaza omul din singurAtatea sa,
de frica sa de moarte. Ea 11 multiplica In spa-
tin, dfindu-i multime de frati i surori si-1 e-
ternizenzA in limp, fixandu-1 mostenitor 5i stra-
mos al atiltor generatii. Poporul, fenomen al
vielii. devine astfel natiune, fenomen al constiin-
lei. Unitatea organic i naturala a poporului
www.dacoromanica.ro
118

devine vointa puterii si a cresterii natiunii mo-


derne. Poporul era gajul natural al duratei in
limp: natiunea dobiindesste, prin mijlocul unei
marl zdruncimiri, constiinta acestei durate. Dar
nationalismul tinde sà depaseasca aceste limite
si sa devina un scop in el insu5i. El se trans,
forma in program, devine hibrid. se schimba in
demon; marcheaza astfel inceputul slintrsitului.
Nationalismul trebuie toldeauna si gaseasca o
frontiera, nu in el insusi, ci in constiinta res-
ponsabilitritii internationale a unei natiuni. Astazi
se considerd natiunea ca un scop proprin; ea este
pentru membrii sill autoritatea suprema, jude-
catorul propriei sale cauze si, prin urmare. ires-
ponsabila. Ea pastreaza dreptul de a-si apara in-
teresele sale, dar decide ea singurit cari anume
sunt, Mra a recurge la o instanta suprem6 par-
tiala. Asa se produce haosul Intro natiunile
timpului nostru. uncle politica nation alistii si sac-
cesele sale se meritin, dar unde ideologia natio-
nala, ca forta creatoare, e deja moarta. Astfel,
nationalismul se suprima el insusi sau, mai cu-
rand, dim mationalismul politic, suveran, auto-
nom, se schimba in factor de civilizdtle religioa0,
servitor al poporului si al umanitAtii. Ideia na-
lionall. dupa ce a trecut punctul absolut fictiv,
red evine relativa.
In 1922, Buber dt conceptiei sale despre sio-
msm forma detinitivd: eI explica punclui stilt de
www.dacoromanica.ro
119

tedere prin mijIocul unei intrebrtri si al unui


raspuns.
1n1rebare: Tu spui ca nu trebuie sa te supui
politicii europene. Dar daca aceastd politick
chiar daca ne-arn supune sau nu, ar dispune,
Mrà consimtdmantul nostru, de soarta noastra
crt Palestina? Spui ca. trebuie s ne unirn cu 0-
rfentut i sa fuám parte ca memnru activ ta
regenerarea sa. liar dach el respinge aceasla u-
niune? Ce politica pozilivd sfatuesti tu?
Rdspuns: Politica tarii.
lntrebare: Ce intelegi prin aceasta?
Reispuns: Srt intrebuintam toate fortele de cari
dispunern ca sr' reconstruim tara. Nu numar na-
tiunea noasträ in Ord, cum o cere dezvoltarea
sa, ci chiar tara, pentra dragostea de tara Dad'
aceasta ne reuseste, vom fi ap5rali impotriva
politicii europene i vont fi dat Orientului do-
vada tangibil5, doritk de crezut, Ca suntem pio-
nerii necesari regenerrtrii sale. Cu conditia s'o
stii, ca sa nu ascunzi un sacro egoismo prin
politica tArii nici o masa, astazi, nu inseald
ci s'o ineci, s'o dizolvi in ea. Am spits politica
Orli; dar adevArata expresie ar fi: dragostea
de tari
Intrebare: i daca, cu toate acestea, dup5 ce
am indeplinit functia noastra in reconstructia
(aril, suntem InvinI de majoritate, dac5 ni se
sMulg fructele muncii noastre?
Rdspans: Fricos esti: Dumnezeu 1111 semneaz5
www.dacoromanica.ro
120

trate. Dar acela care li imprumula Viet ipotech,


e bineeuvântat.
Aceaslà ispravil cere curaj, curajul de a fi
unic. E o opera intreprinsa fiii garantiile o-
bicinuil e: Slat, majorilate, capital, cari nu cousli-
tuie scopul salt Sc traseazd o cale nouh. Vechile
cuvinte de ordine stint totdeauna aceleasi: Stat,
majoritate, rationalizare economica, normalizarea
vielii, dar nu stint conforme cu realitatea. Numai
munca umila si tacuta, legata de realitatile Itirii,
poate duce la capht. N'ar trebui sa fie aici -- chci
nu-i deloc diferenta intre morala individuala si
colectivii --- nici un sacro-egoismo.
Cu prilejul chlatoriei la Ierusalim, Buber se
intneaba in cc masura colonizarea evreiasca in
Palestina era folositoare thrii si locuitorilor in
majoritate arabi. Dncà era vre-un folos, el nu
era un scop direct. Intentia, chiar cu privire
la tarh. lipsea. kdevhratul cuvâii de ordine era:
st se dea populatiei strhine o tara pentru coma-
nitalea viiloare; sh se incurasjeze interesele sale
particutare, pentru a-f arata posibifftatea uni-
unii, pe care s'o dovedeasca si mai' ales scop
care dephsesle primul pentru binele ei ca
membru al unei comunithti viitoare. 0 munca
savarita in acest spirit, e independenta de con-
stelatiile politice: ea singlurh corespunde situatiei
unice a poporului evreu i Palestinei; ea' singura
e demnri de opera, ea singuiti e dovada di sensul
Misiunii judaree e prolund intefes si Ca' se cadth
www.dacoromanica.ro
121

cu multa sinceritate sri fie realizat. Aceasta rea-


lizare e mereu impiedicata de principiile natio-
nalismului modern, care Uncle sá devina propriul
sau scop, sä domine si sa nu serveascri. Dar
nicaieri nu se gasesc ca in acest popor ican
aceasta tara prernizele unui nou nationalism u-
manizat, in sensul profetilor, un nationalism in
slujba telurilor etice corrume pentru constructia
omenirii. Oarnenii cari o construiese, trebuie sa
mearga inaintea acestei realizari. Desavarsirea
depaseste opera umana, dar omul trebuie sà dea
lot ce-i in pulerile sale. Tara, in realitatea sa, e
materia constructiei judaice. Trebuie sa fie re-
framantata, pentru a face din ea un camin al
Spiritului, o tara sEinta. .,Lupta pentru realizarea
misiunii judaice se trezeste din nou in aceasta
tara si in sdnul poporului evreu Din acest popor
si din acest prunAnt, a iesit la iveald adevarul cà
omul trebuie sit traiascil la lumina rnislerului,
la lumina lui Dumnezert i ct Dumnezen, care
a creat aceasta lume, vrea sil faca. din creatia sa,
regalul sau. Acest adevar e trainic legat de acest
popor si de aceasta. tarrt. Chiar dacd ele se vor
departa. chiar daca Ii vor deveni necredincioase,
fortele istoriei 5i necesitatea realitatii, le vor rea-
duce totdeatma". Un umanism cu baza nationala,
^an nationalism care n'are nirnic cornun decilt nu-
mete en care e intitulat astazi nationalisrnul; sin-
gur acest nationalism-umanism care, se stie. e
servitoru !. umanitatii, care nu apeleaza decat La
www.dacoromanica.ro
122

judecata con§tiintei umane a a legilor divine,


care c acela§ pentru toate popoarele, realizeath
in adevär sensul judaismului §i semnificatia sio-
nismulni. El este inrAdAcinat in trecut §i con-
duce spre viitor.

A CEST VOLUM S'A TIPARIT DE


EDITURA BICURIM REG. COM. 3831S0C /945

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pagina
MOISE HESS : Noul nationalism 3
ACHAD HAAM : Nationalism etic 29
THEODOR HERZL : Politica evreiascl. . . . 53
NATHAN BIRNBAUM : Credinta evreiascä . 73
MARTIN BUBER : Nationalismul religios . . . 95
fl . Nationalism *i umanism . . . 113

www.dacoromanica.ro
AU APARUT IN BIBLIOTECA HEHALUT" :

Interesele de clasd 0 problema


nationald de Ber Borochow
Mi§carea sionistd A. Bein
Rezolvarea problemei noastre . . I. Jaques
Berl Katznelson B. Dow
Palestina Dr. S. Blainglas
La brat cu moartea . M. Rudith
Istoria Sionismului Dr.Th.Loewensteiir.
Aspecte ale problemei evree0i I. Jacques
Rezistenta evreieascd dela Var0)via
Organizatia sionistd , N. Efraty
Cartea Albd , A. Libman
Problemele politice ale Palestinei I. Jacques
Oameni i idei Hans Cohen
Mose Beilinson
Viata i opera lui A. D. Gordon
60 de ani de recIddire Iosva Ziman
Chaim Weizman

VOR APARE :
Mat i fatá de Dr. Max Hodann
Cântecul palestinean
Sefer Hehalut
Kibut §i Kvuta N. Benary
Palestina, tam fdgdcluintii . Lowdermilk
Pregatirea economicd Frumkin
Cartea Drar Habonim"
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro