1.

La nivelul unui sistem de producție, un produs trebuie livrat 11 luni pe an

calendaristic. El se realizează la 10 locuri de muncă fiind necesare 4 operații.
a. Definiți coeficientul de continuitate al livrărilor produsului
b. Definiți coeficientul mediu al specializării locurilor de muncă.
c. Ce tip de producție trebuie organizat la nivelul SP ?
2. La nivelul unui sistem de producție un produs trebuie livrat 11 luni pe an
calendaristic. El se realizează la 5 locuri de muncă în 10 operații.
a. Definiți coeficientul de continuitate al livrărilor produsului
b. Definiți coeficientul mediu al specializării locurilor de muncă
c. Ce tip de producție trebuie organizat la nivelul SP ?
3. La un loc de muncă sunt prevăzute două schimburi a 8 ore iar pe un an
calendaristic sunt: 104 zile nelucrătoare, 7 zile sărbători legale, 2 zile de întreruperi
aprobate iar coeficientul de reducere al fondului disponibil de timp ca urmare a
reparațiilor preventiv planificate este krp  0,9. La acest loc de muncă se execută o
operație k, pentru un reper oarecare j, având norma de timp NTj,k  30 min, fiind
planificat un volum al producției fizice Qj (an)  2000 buc/an.
Care este tipul de producție care trebuie organizat la acest loc de muncă ?
Justificare.
4. La un loc de muncă sunt prevăzute două schimburi a 8 ore iar pe un an
calendaristic sunt: 104 zile nelucrătoare, 7 zile sărbători legale, 2 zile de întreruperi
aprobate iar coeficientul de reducere al fondului disponibil de timp ca urmare a
reparațiilor preventiv planificate este krp  0,9. La acest loc de muncă se execută o
operație k, pentru un reper oarecare j, având norma de timp NTj,k  3 min, fiind
planificat un volum al producției fizice Qj (an)  200000 buc/an.
Care este tipul de producție care trebuie organizat la acest loc de muncă ?
Justificare.
5. Pentru fabricarea a trei repere (j  1,2,3) sunt necesare 6 operații, pentru care
timpii operativi sunt: Top, 1  12 min, Top, 2  18 min, Top, 3  6 min, Top, 4  6 min, Top,
5  18 min, Top, 6  12 min. Considerându-se organizarea unei linii în flux continuu
monoobiect cu tactul Tj  6 min, pentru oricare reper (j  1,2,3) să se stabilească:
a. Numărul de posturi dubluri;
b. Volumul optim al producției anuale (se cunoaște fondul de timp disponibil
al liniei, Fdl  3700 ore/an calendaristic)
c. Să se întocmească schema de prelucrare a celor trei repere funcție de
operație, mașină (loc de muncă) și timp.
6. Pentru fabricarea a trei repere (j  1,2,3) sunt necesare 6 operații, pentru care
timpii operativi sunt: Top, 1  12 min, Top, 2  18 min, Top, 3  6 min, Top, 4  6 min, Top,
5  18 min, Top, 6  12 min. Considerându-se organizarea unei linii în flux continuu
monoobiect cu următoarele valori ale numărului de utilaje de același fel (pe operații)
nmj, 1  2, nmj, 2  3, nmj, 3  1, nmj, 4  1, nmj, 5  3, nmj, 6  2 să se stabilească:
a. Tactul liniei
b. Volumul optim al producției anuale (se cunoaște fondul de timp disponibil
al liniei, Fdl  3700 ore/an calendaristic)
c. Să se întocmească reprezentarea grafică a dispunerii locurilor de muncă și
traseul fiecărui reper pe linie.
 7. Într-un sistem de fabricație se realizează produsele: P1, Q1, pl  50000 buc/an,
m1  1,5 tone/buc; P2, Q2, pl  150000 buc/an, m2  0,2 tone/buc; P3, Q3, pl  100000
buc/an, m3  0,3 tone/buc. Aceste produse se execută în secțiile: turnătorie, tratament
termic, secția S1 de prelucrări mecanice pentru produsul P1 și secția de prelucrări
mecanice S2 pentru produsele P2 și P3. Secția TURN{TORIE dispune de de 7
agregate de elaborare cu capacitatea de 40 t/șarjă și cu un coeficient de scoatere de
0,9. Durata de elaborarea a unei șarje este de 5 ore. În secția de turnătorie se lucrează
în regim de “foc continuu”. Timpul de întreruperi pentru reparații preventiv
planificate este de 16 zile/an.
a. Să se calculeze capacitatea de fabricație a secției turnătorie
b. Să se calculeze indicele de utilizare a capacității
c. Să se propună măsuri de utilizare rațională a capacității.

8. Într-un sistem de fabricație se realizează produsele: P1, Q1, pl  50000 buc/an,

m1  1,5 tone/buc; P2, Q2, pl  150000 buc/an, m2  0,2 tone/buc; P3, Q3, pl  100000
buc/an, m3  0,3 tone/buc. Aceste produse se execută în secțiile: turnătorie, tratament
termic, secția S1 de prelucrări mecanice pentru produsul P1 și secția de prelucrări
mecanice S2 pentru produsele P2 și P3. Secția de tratamente termice dispune de trei
cuptoare, cu o suprafață utilă 40 m2/cuptor. Suprafețele necesare de așezare a
pieselor pe vatră sunt: 0,5 m2/t pentru produsul P1, 0,2 m2/t pentru produsul P2, 0,25
m2/t pentru produsul P3, Durata operație de tratament termic est de 12 ore /
încărcătură. Secția lucrează în regim de “foc continuu” cu un număr de zile pentru
reparații preventiv planificate de 31 zile/an.
a. Să se calculeze capacitatea de fabricație a secției tratamente termice
b. Să se calculeze indicele de utilizare a capacității
c. Să se propună măsuri de utilizare rațională a capacității.
9. În secția de prelucrări mecanice a unui sistem de fabricație se produce
reperul P1, în cantitatea (producția) planificată Q1, pl  75 000 buc. Produsele trec pe
la locurile de muncă/operații U1, U2 și U3 subsistemul principal fiind cel
corespunzător locului de muncă U3. Numărul de utilaje de același tip pentru fiecare
loc de muncă, norma de timp și numărul de zile pentru reparații preventiv planificate
sunt date în tabel. Programul de lucru este de 5 zile/săptămână X 2 schimburi X 8
ore/schimb.
a. Să se calculeze capacitatea de fabricație pentru fiecare din locurile de
muncă/operații
b. Să se stabilească locurile de muncă înguste și cele cu excedent de capacitate.
c. Să se propună măsuri pentru asigurarea unei capacități optime a secției

Loc de Număr de utilaje de Nt nzrp

muncă/operație același tip Ore/buc zile
U1 7 0,7 17
U2 3 0,2 17
U3 3 0,25 17
 10. Fabricarea unui produs pe o linie in flux monoobiect conține 12 faze ale
căror predecesori și durate sunt date în tabel:

Faza Predecesor imediat Durata

F1 - 6
F2 - 9
F3 F1 4
F4 F1 5
F5 F2 4
F6 F3 2
F7 F3, F4 3
F8 F6 7
F9 F7 3
F10 F5, F9 1
F11 F8, F10 10
F12 F11 1
Durata totală 55

Să se echilibreze linia de fabricație.

11. Pentru stocurile de materii prime conform Tabelului 1 să se efectueze

analiza după metoda ABC, să se indice clasarea reperele în cele trei clase și să se
explice modul în care se va efectua supravegherea acestora.

Tabelul 1

Poziția Stoc anual, buc Preț unitar

1 10000 5
2 5000 7
3 2500 15
4 500 150
5 750 200
6 25000 2
7 200 1500

12. Într-o unitate economică „cu foc continuu” cererea anuală dintr-o materie
primă este de 200 buc. Costul de lansare al unei comenzi este de 7200 UM, iar costul
de stocare pe zi pentru o tonă de materie primă este de 20 UM. În ipoteza că se
admite un consum uniform, aprovizionarea se face la intervale egale de timp și că nu
se admite lipsa de stoc să se determine:
- volumul optim al unei comenzi;
- numărul optim de reaprovizionări;
- perioada optimă de reaprovizionare;
- gestiunea optimă;
- graficul corespunzător regulilor de gestiune a stocului (cazul când perioada
de reaprovizionare este ta  10 zile).

13. Necesarul anual de repere pentru o societate comercială este de 1000

bucăți, care se consumă în 250 zile lucrătoare. Aceste repere sunt produse de aceeași
societate într-un ritm mediu de 5 buc/zi. Cunoscând costurile pentru reglarea
utilajului în vederea lansării în fabricație a lotului optim de piese, Cr  200 UM și
costurile zilnice legate de stocarea lor – 10 % din valoarea reperului (C  5 UM) să se
stabilească:
- dimensiunea optimă a lotului;
- graficul cu regulile de gestiune a stocului;
- gestiunea optimă.

14. Într-o unitate economică cererea lunară pentru o anumită materie primă
este de 3000 kg. Costul zilnic de stocaj pentru 1 kg de materie primă este de 10 UM;
costul de lansare a unei comenzi este de 200 UM, iar costul de penalizare pe zi pentru
1 kg lipsă este de 190 UM. În ipoteza unui consum uniform, aprovizionare în
cantități egale la intervale egale de timp să se determine: volumul optim al comenzii,
stocul optim, numărul optim de reaprovizionări, perioada optimă de reaprovizionare,
gestiunea optimă. Să se întocmească graficul corespunzător regulilor de gestiune a
stocului, știind că se lucrează în trei schimburi.

15. O unitate de producție sezonieră (se lucrează 100 de zile pe an)

folosește materie primă cu termen de garanție de 24 ore. Necesarul de astfel de
produse este de 2500000 bucăți pe sezon, prețul de achiziție este de 1500 lei/buc,
costul fix al comenzii este de 450000 lei iar coeficientul de proporționalitate al
costurilor de stocaj este de 0,015. În ipotezele că se admite un consum uniform,
aprovizionarea se face cu cantități egale la intervale egale de timp și că nu se admite
lipsă de stoc să se formuleze politica economică pentru managementul stocului,
inclusiv graficul cu regulile de gestiune a stocului știind că ta  0,2 zile  4,8 ore.

16. Să se stabilească politica economică pe o perioadă de un an comercial

(300 zile) pentru stocul următoarelor trei produse:
P1: Q1  400 t; Cl,1  432 UM/comandă; cs,1  4,5 UM/t zi; ta,1  5 zile.
P2: Q2  2500 t; Cl,2  675 UM/comandă; cs,2  2 UM/t zi; ta,2  255 zile.
P3: Q3  900 t; Cl,3  300 UM/comandă; cs,3  8 UM/t zi; ta,1  60 zile.

17. Un vânzător de ziare cumpără în fiecare dimineață ziare cu 2500

lei/bucată și le revinde cu 3000 lei/ buc. El constată că sunt zile în care rămâne cu
ziare nevândute și zile când are cerere dar nu mai are ziare. De aceea timp de 100 zile
a făcut un studiu statistic al cererii rezultând următoarele date:
Cerere, buc 90 100 110 120 130 140 150 160
Nr. zile 2 6 10 15 20 25 18 4

a) Cât pierde dacă vinde într-o zi 100 de ziare din cel 140 cumpărate ?
b) Cât pierde dacă are 100 de ziare și se cer 140 ?
c) Care este numărul de ziare pe care trebuie să le achiziționeze astfel încât
pierderile datorate surplusului sau lipsei să fie minime. Care sunt pierderile medii
minime ?

18. Un fabricant de produse de panificație constată că cererea pentru un anumit

sortiment este o variabilă aleatoare cu distribuția uniform continuă pe intervalul
1000, 2000 bucăți pe zi.
Dacă acest sortiment nu se vinde în ziua în care a fost fabricat el se vinde a
doua zi dar la un preț cu 80 de lei mai mic. Cunoscând profitul pe bucata vândută în
ziua fabricării de 120 lei să se stabilească gestiunea optimă.

19. Producția unei societăți comerciale dependentă de un stoc sezonier implică

o justă corelare cu producția de ambalaje corespunzătoare. Într-o astfel de societate
studiile statistice au arătat următoarea cerere pentru ambalaje:
Cerere x (mii buc.) 20 25 30 35 40 45
Probabilitatea cererii, p(x) 0,083 0,250 0,333 0,167 0,084 0,083
Costul unitar al stocării unui ambalaj este de 100 lei iar costul lipsei din stoc al
unui ambalaj este evaluat la 20000 lei
Să se stabilească gestiunea optimă a stocului de ambalaje.

20. Se cunoaște că o anumită materie primă are cererea, în tone pe o perioadă

de timp, dată de funcția a densității de probabilitate:

x  e x , x  0
f (x )  

0, x  0
În ipoteza unor cheltuieli de stocaj cs  4500 UM/t zi și de penalizare de 13500
UM/t zi să se determine stocul și gestiunea optimă.

21. Pentru acoperirea necesarului unei mărfi pentru patru consumatori C1, C2,
C3, C4 (v. Tabelul 2) se face aprovizionarea de la 4 depozite D1, D2, D3, D4 care are
disponibil cantitățile conform Tabelului 3.
Cunoscând costul transportului de la depozitul Di la consumatorul Cj (v.
Tabelul 4) se cere să se afle planul de transport care asigură minimizarea cheltuielilor
de transport, folosind algoritmul rezultat din scrierea modelului dual.

Tabelul 2
D1 D2 D3 D4
ai 150 200 150 100
Tabelul 3
C1 C2 C3 C4
Bj 100 200 150 50

Tabelul 4
cij C1 C2 C3 C4
D1 5 7 9 3
D2 2 4 6 8
D3 4 3 11 6
D4 9 10 5 2

22. Să se optimizeze planul de transport de la trei depozite care au cantitățile

de marfă : a1  7 t, a2  3 t, a3  5 t către doi consumatori care au necesarul b1  8 t,
b2  7 t, cunoscându-se costurile unitare de transport :
C1 C2
D1 1 2
D2 3 5
D3 7 4
(se cere scrierea modelului de programare liniară, a modelului dual și rezolvarea
modelului dual folosind algoritmul simplex pentru problema extinsă).

23. În graful din figura 1, nodurile reprezintă localitățile iar valorile arcelor
distanța dintre localități. Se cere găsirea drumului de valoare minimă dintre
localitățile x1 și x9.

fig. 1

24. În graful din figura 1, nodurile reprezintă localitățile iar valorile arcelor
distanța dintre localități. Se cere găsirea drumului de valoare minimă dintre
localitățile x2 și x8.

25. Se pune problema construirii unei linii de transport a semifabricatelor de la

magazia centrală către 8 puncte de lucru aflate în jurul acesteia. În urma unui studiu
tehnic au fost puse în evidență toate posibilitățile și costurile de conectare a celor opt
puncte de lucru între ele și cu magazia centrală, acestea fiind prezentate în figura 2.
Se cere găsirea variantei de construcție de cost minim care să asigure accesul de la
magazia centrală la oricare dintre punctele de lucru.

Fig. 2

26. Să se găsească planul optim de transport pentru a transporta o cantitate

maximă de produse de la depozitele D1, D2, D3 în care sunt disponibile cantitățile a1
 60 t, a2  24 t, a3  36 t, la consumatorii C1, C2, C3 cu necesarul b1 33 t, b2  19 t,
b3  18 t, cunoscând capacitățile de transport cij:

cij C1 C2 C3
D1 12 21 46
D2 15 18 34
D3 9 26 12

27. Cu ajutorul unor metode statistice s-a stabilit că sosirile la magazia centrală
de scule deservită de un singur gestionar sunt poissoniene cu media   30 persoane
pe oră, iar timpul de servire al unei persoane are o repartiție exponențială cu media
de 90 secunde. Să se determine:
a) Probabilitatea ca în sistemul de așteptare să nu existe nici-un cumpărător la
un moment dat
b) Probabilitatea ca în sistem să existe 3 cumpărători la un moment dat
c) Numărul mediu de cumpărători din sistemul de așteptare la momentul t,
numărul mediu de cumpărători ca așteaptă la momentul t, numărul mediu de
persoane care sunt servite la un moment dat, precum și numărul mediu de persoane
servite efectiv într-o unitate de timp.
d) Timpul mediu de așteptare al unui cumpărător până să fie servit și timpul
mediu de așteptare în întreg sistemul de așteptare.
 28. Pentru un meci de fotbal la intrarea în stadion au fost amplasate 3 case de
bilete. Din datele statistice anterioare se știe că sosirile spectatorilor sunt poissoniene,
cu media   12 spectatori pe minut, iar timpul mediu de servire a unui spectator la o
casă de bilete este de 10 secunde. Să se determine numărul mediu de spectatori care
așteaptă să intre la meci, precum și timpul mediu de așteptare la coadă.

29. Într-un atelier cu 10 mașini de același tip, la defectarea lor sunt reparate de
către un mecanic. Știind că sosirile sunt de tip poissonian cu   1/5 și durata
reparației este exponențială de parametru   2 să se calculeze caracteristicile
modelului (se consideră unitatea de timp 1 zi  8 ore).

30. Într-o secție sunt 9 mașini identice și sunt angajați 4 mecanici care intervin
numai în momentul în care o mașină se defectează, pentru a o repara. Știind că
reparația unei mașini este o variabilă aleatoare cu repartiție exponențială de
parametru   ½ mașini reparate pe oră și că durata medie de funcționare a unei
mașini fără nici o defecțiune este de 5 ore, să se determine :
a) probabilitatea ca în sistemul de așteptare să se găsească 3 mașini, apoi 4
mașini;
b)numărul mediu de mașini ce așteaptă la un moment dat să fie reparate ;
c) Timpul mediu de așteptare în fir și în sistem.

31. Sosirile mașinilor defecte la un atelier de reparații sunt poissoniene de

parametru   6/5 mașini pe zi. Pentru repararea lor se propune angajarea a doi
mecanici de aceeași calificare din una din categoriile :
Categoria Nr. mașini reparate pe Costul manoperei
zi
I 2 10
II 3 20
III 4 30
Se știe că timpul de reparare al unei mașini de către un mecanic de orice
categorie are o repartiție exponențială, iar lotul de mașini este suficient de mare
pentru a putea considera populația sursei infinită. Pierderea întreprinderii din cauza
unei mașini defecte este de 800 UM/zi.
Să se stabilească categoria din care trebuie să facă parte cei doi angajați astfel
încât costul global să fie minim.