TIPURILE DE TEMPERAMENT

Răileanu Ancuța-Larisa, Specializarea Biologie (Nivelul II Postuniversitar)

Tihu Mihaela-Cătălina, Specializarea Biologie (Nivelul II Postuniversitar)

1. Partea teoretică

1.1. Introducere

Cercetarea științifică reprezintă un domeniu important deoarece contribuie la

dezvoltarea științei și este o investiție pe termen lung în vederea dezvoltării durabile.
Cercetarea pedagogică asigură dinamica pedagogiei ca știință și a învățământului.
Aceasta este un tip deosebit de cercetare ştiinţifică, având ca scop optimizarea și
înțelegerea procesului de educare și instruire.
Astfel, putem deduce că între cercetarea pedagogică și practica educațională este o
relație de complementaritate.
Cercetarea pedagogică este o strategie importantă pentru dezvoltarea profesională a
unui cadru didactic deoarece ea presupune desfășurarea unor acțiuni specifice în legătură cu
fenomenul educațional, mai ales în ceea ce privește procesul de cunoaștere, explicare,
înțelegere, interpretare, emitere și verificare a unor ipoteze și de introducere a unor noi
variabile, precum: programe, metode și mijloace de învățământ, principii didactice, forme de
organizare a învățării.
În procesul educativ, cunoașterea temperamentului elevilor este necesară deoarece pe
terenul fiecărui temperament formarea unor sisteme de lucru sau trăsături de caracter se
produce diferit.
Impunerea unui program dur de muncă unui melancolic poate avea un efect
dezastruos, accentuându-i instabilitatea afectivă și favorizând apariția depresiei, în timp ce
același program poate avea un efect mobilizator asupra unui sangvinic.
Astfel, cunoașterea particularităților temperamentale ale unui elev este o necesitate.
În funcție de tipul de temperament profesorul poate determina pentru fiecare elev un
anumit sistem, stil de lucru care să-i optimizeze învățarea.
1.2. Definirea conceptelor
Cercetarea pedagogică este un tip special de cercetare ştiinţifică, un proces continuu
ce are ca scop explicarea, înţelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea şi prospectarea
activităţii de instruire si educare, în viziune sistemică, bazându-se pe investigarea teoretică şi/
sau practic-aplicativă a relaţiilor funcţionale şi cauzale dintre componentele şi variabilele
fenomenului educaţional. (Bocoş, 2003)
Cercetarea pedagogică este o acţiune complexă, proiectată, organizată, coordonată,
evaluată, pentru a identifica fapte, acţiuni, relaţii, efecte ale manifestării variabilelor
educaţiei. (Joița, 2003)
Aceasta are ca scop dobândirea de cunoștințe noi, de soluții în vederea completării,
verificării și corectării lor.
Cercetarea pedagogică prezintă un caracter prospectiv deoarece proiectează modele
educaționale de realizare a finalităților și presupune o abordare interdisciplinară.
Cercetarea pedagogică prezintă mai multe categorii, precum (Gugiuman și colab.,
1993, Antonesei, 2009):
a) după nivelul sarcinilor:
 cercetări fundamentale (scop: cunoașterea),
 cercetări concrete/ aplicative (se bazează pe practică),
 cercetări de dezvoltare sau operaţionale (vizează implementarea rezultatelor),
b) după funcţia îndeplinită:
 cercetări constatative (urmăresc cunoaşterea şi descrierea),
 cercetări ameliorative (verifică eficienţa unor intervenţii),
c) în funcţie de metodologia adoptată:
 cercetări observaţionale (neexperimentale, efectuate de către un observator)
 cercetări experimentale (constau în declanşarea de acţiuni educaţionale),
d) cercetarea transversală, longitudinală:
 cercetarea transversală - „oferă informaţii despre schimbările unei variabile
pedagogice de-a lungul timpului sau despre diferenţele dintre diferite grupuri în ceea ce
priveşte o caracteristică analizată” (Antonesei, 2009) ,
 cercetarea longitudinală - „analizează un grup de-a lungul unei perioade mai lungi de
timp” (Antonesei, 2009),
e) cercetarea cantitativă versus calitativă:
 cercetarea cantitativă (se realizează prin metode de cercetare precum experimentul,
chestionarul, testul),
  cercetarea calitativă (se realizează prin metode de cercetare precum interviul, studiul
de caz, focus-grupul).
Temperamentul este format din ansamblul trăsăturilor care exprimă dinamismul, energia
unei persoane (latura dinamico-energetică).
În activitatea de învățare personalitatea se exprimă ca unitate vizând procese psihice
diferite implicate. Afectivitatea, ca reacție față de conținuturile învățate sau față de activitatea
însăși se regăsește în trăsăturile temperamentale, caracteristicile proceselor cognitive asigură
nivelul performanței concretizându-se în aptitudini, iar calitățile voinței vizează dimensiunea
efectorie a învățării și se exprimă în trăsături de caracter. Astfel, se poate considera că
personalitatea reprezintă un factor de sinteză pentru învățare.

1.3. Analiza studiilor în domeniu

Trăsăturile temperamentale sunt cele mai accesibile, ușor de observat trăsături de

personalitate. Fiecare persoană se diferențiază printr-un sistem propriu de realizare a
activităților psihice, printr-un anumit tempo și dislocarea unei cantități mai mult sau mai
puțin considerabile de energie în efectuarea unei acțiuni.
Temperamentul se exprimă prin particularități observabile ale activității intelectuale și
ale afectivității (nivelul energetic manifestat) și prin caracteristicile comportamentului.
Aceste caracteristici exprimă dinamismul și energia unei persoane și particularizează
persoana ca temperament.
Preocupări pentru studiul aspectelor energetice și dinamice ale personalității au existat
încă din antichitate.
Medicul grec Hypocrate, utilizând ca metodă observația, a propus o tipologie
temperamentală care s-a păstrat, în linii mari, și astăzi.
Tipologiile clasice și actuale clasifică oamenii în patru tipuri fundamentale: colericul,
sangvinul, flegmaticul și melancolicul.
Deși cercetările în domeniu au continuat, abia în secolul trecut a avut loc un progres
evident în domeniul explicativ al bazei comportamentale, Fiziologul rus I.P. Pavlov a emis o
teorie referitoare la tipurile de activitate nervoasă superioară care s-a constituit în explicația
științifică unanim acceptată pentru baza temperamentelor.
La baza activității sistemului nervos stau la bază cele două procese de bază: excitația
(activarea unor zone din sistemul nervos manifestată comportamental prin imboldul spre
acțiune) și inhibiția (inactivarea unor zone, manifestate comportamental prin blocarea,
amânarea sau anularea imboldului spre acțiune). Aceste două procese prezintă trei însușiri;
intensitatea, echilibrul și mobilitatea.
După fiziologul I.P. Pavlov, baza fiziologică a temperamentelor este constituită din
cele patru tipuri ce rezultă din combinarea însușirilor sistemului nervos (forța sau energia,
mobilitatea și echilibrul):
 tipul puternic, neechilibrat, excitabil = temperamentul coleric,
 tipul puternic, echilibrat, mobil = temperamentul sangvin,
 tipul puternic, echilibrat, inert = temperamentul flegmatic,
 tipul slab ( înțeles global ) = temperamentul melancolic.
Temperamentul se află în strânsă legătură cu aspecte biologice ale persoanei, în
special cu sistemul nervos și endocrin. De aceea el nu se schimbă pe parcursul vieții, ci poate
fi doar modelat prin nuanțarea unor însușiri cu ajutorul unor trăsături de caracter (modelate
prin învățare).
Nu există temperamente pure, orice persoană prezintă un amestec temperamental
rezultat în urma modificării genotipului sub acțiunea factorilor de mediu și educației.
Temperamentul cuprinde particularități, trăsături înnăscute, care, neimplicând
responsabilitatea individului nu pot fi valorizate moral. Temperamentul este neutru valoric.
El exprimă doar energia. Această energie poate fi orientată de caracter spre activități
valorizante moral sau devalorizante.
Caracterizarea celor patru tipuri clasice de temperament:
 colericul este nestăpânit (oscilând între entuziasm și decepție), nerăbdător și înclinat
spre exagerare; ca și sangvinul este extravertit, foarte comunicativ și orientat spre prezent și
viitor,
 sangvinul este rapid, dar echilibrat și stăpân pe sine, capabil de adaptare rapidă;
extrema mobilitate a sangvinului poate favoriza o atitudine superficială față de propriile sale
acțiuni și relații,
 flegmaticul este lent, neobișnuit de calm, perseverent și meticulos în munca de lungă
durată, stabil din punct de vedere emoțional, datorită tempoului foarte lent poate avea o
adaptabilitate redusă; ca și melancolicii, flegmaticii sunt introvertiți, puțin comunicativi și
orientați spre trecut,
 melancolicul este deficitar din punct de vedere energetic, tonusul scăzut stă la baza
instabilității sale emoționale și a tendinței de a deveni depresiv în condițiile unor solicitări
crescute; deși poate avea dificultăți în adaptarea socială, sensibilitatea deosebită a
melancolicului poate avea efecte pozitive asupra creativității sale.
2. Partea aplicativă

2.1. Obiectivul şi ipotezele cercetării

Obiectivul cercetării constă în identificarea tipurilor de temperament la elevii din

învățământul gimnazial. Un alt obiectiv vizează stabilirea corelației dintre procesul de
învățare și timpul de compartament al elevilor.
Ipoteza generală 1
Temperamentul elevilor din ciclul gimnazial este unul foarte variat.
Ipoteza generală 2
Există o corelație între procesul de învățare și tipul de temperament al elevilor.

2.2. Metodologia cercetării

2.2.1. Operaţionalizarea conceptelor şi definirea variabilelor

Conceptul principal este reprezentat de tipul de temperament, care este

operaționalizat pe baza celor 80 de caracteristici analizate.
Variabila dependentă este reprezentată de tipul de comportament, iar variabilele
independente sunt: genul (masculin, feminin), mediul de rezidență (urban, rural), vârsta (13-
14 ani, 14-15 ani).

2.2.2. Lotul de cercetare

Cercetarea a fost realizată pe două loturi, unul din mediul rural format din 50 de elevi
(clasa a VII-a și a VIII-a) de la Școala Gimnazială Luizi Călugăra, Bacău și unul din mediul
urban format tot din 50 de elevi din învățământul gimnazial (clasa a VII-a și clasa a VIII-a)
de la Liceul Teoretic “Grigore Antipa”, Botoșani.
Distribuția primului lot de cercetare în funcţie de variabilele independente este
prezentată în Tabelul 1.
Tabel nr. 1. Distribuția primului lot de cercetare în funcție de variabilele independente
Variabile independente Număr elevi
Genul
 Feminin 25
 Masculin 25
Mediul de rezidență Toți elevii sunt din mediul rural.
 Rural Școala Gimnazială Luizi Călugăra, Bacău
 Urban
Vârsta
 13-14 ani 32
 14-15 ani 18
 Distribuția celui de al doilea lot de cercetare în funcţie de variabilele independente
este prezentată în Tabelul 2.
Tabel nr. 2. Distribuția celui de al doilea lot de cercetare în funcție de variabilele
independente
Variabile independente Număr elevi
Genul
 Feminin 30
 Masculin 20
Mediul de rezidență Toți elevii sunt din mediul urban.
 Rural Liceul Teoretic “Grigore Antipa”, Botoșani
 Urban
Vârsta
 13-14 ani 30
 14-15 ani 20

2.2.3. Metode şi instrumente de cercetare

Observaţia constă în urmărirea intenţionată, metodică şi sistematică a unui eveniment

(sau a unui complex de evenimente educaţionale, în condiţii obişnuite de existenţă şi
desfăşurare (fără nici o intervenţie din partea cercetătorului), în scopul explicării, înţelegerii
şi ameliorării lor (Bocoş, 2005).
Aceasta prezintă mai multe etape: selectarea presupune care constă în stabilirea
evenimentelor de interes şi apoi a modului de alegere a evenimentelor care vor fi observate,
înregistrarea se referă la modul în care realizează o copie permanentă a observaţiei,
codificarea evenimentelor în anumite unităţi care implică și înregistrarea şi interpretarea unei
observaţii, interpretarea evenimentelor care constă în utilizarea observaţiilor înregistrate
pentru a descrie evenimente, a genera ipoteze, sau a testa ipoteze.
Observația presupune utilizarea grilelor de observaţie, deoarece facilitează recoltarea
şi compararea rapidă a datelor de observaţie, precum şi sistematizarea lor în funcţie de o serie
de criterii.
În cadrul cercetării, a fost utilizat (grila de observație) Ghidul de identificare a
temperamentelor adaptat după Below “Identificați-vă temperamentul” (Arădăvoaice și
Popescu, 2009), în care sunt prezentate câte 20 de caracteristici pentru fiecare tip de
temperament (Anexa 1).
2.2.4. Procedura de cercetare

Observarea caracteristicilor temperamentale ale elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a

de la Școala Gimazială Luizi Călugăra, Bacău și Liceul Teoretic “Grigore Antipa”, Botoșani
s-a efectuat în perioada 22 noiembrie-20 decembrie 2018.
Aceasta a fost o observație propriu- zisă, orientată către observarea caracteristicilor
temperamentale ale elevilor, sistematică, directă, participativă și selectivă.
Caracteristicile temperamentale ale elevilor au fost analizate timp de o lună cu
ajutorul unei grile de observație (Ghid de identificare a temperamentelor adaptat după
Below).

2.3. Rezultatele cercetării

În tabelul 3 și tabelul 4 sunt prezentate rezultatele obținute în urma observării

temperamentelor elevilor cu ajutorul grilei de observație, precum și dificultățile de învățare
ale acestora.
În cadrul cercetării au fost utilizate două loturi a câte 50 de elevi. Prin utilizarea grilei
de observare s-a totalizat numărul total de X-uri din coloana cu DA. Numărul de puncte
maxim este de 20. Un asemenea punctaj se obține însă în mod excepțional, uneori pot apărea
punctaje apropiate la două tipuri de temperamente deoarece temperamentele nu sunt pure.
Dar, de regulă, predomină un anumit tip de caracteristici care sugerează categoria
temperamentală. Regula în interpretarea rezultatelor a fost: cu cât numărul de puncte se
apropie de cifra 20 cu atât subiectul ce se evaluează aparține temperamentului respectiv.
Numărul minim de puncte care conturează un anumit tip de temperament este de 13.

Tabel nr. 3. Rezultatele obținute în urma aplicării grilei de observație a temperamentelor

elevilor din mediul rural și dificultățile de învățare ale acestora
Nr. crt. Tip de temperament Dificultăți de învățare
1. coleric iritabilitatea, nerăbdarea, inegalitatea în
comportament
2. sanguin mulțumirea de sine, nestatornicia, nu aprofundează
3. flegmatic reactivitatea redusă, inclinația spre rutină
4. coleric inegalitatea în comportament, supraevaluarea
proprie și subestimarea sarcinii
5. melancolic dificultățile de adaptare, sentimentul de inferioritate
6. flegmatic adaptabilitatea redusă, reactivitatea redusă
7. melancolic exigențele ridicate față de sine
8. flegmatic inclinația spre rutină
 9. flegmatic adaptabilitate redusă
10. coleric inegalitatea în comportament
11. flegmatic reactivitate redusă
12. melancolic sentimente de inferioritate
13. melancolic timiditate
14. flegmatic sensibilitatea la laude și mustrări
15. melancolic sentimente de inferioritate
16. coleric nerăbdarea,
17. flegmatic -
18. sanguin -
19. flegmatic înclinația spre rutină
20. flegmatic adaptabilitatea redusă
21. flegmatic reactivitatea redusă
22. flegmatic -
23. flegmatic -
24. flegmatic -
25. melancolic tendința spre depresie
26. sanguin nestatornicia
27. melancolic instabilitatea afectivă
28. melancolic -
29. flegmatic -
30. flegmatic -
31. flegmatic reactivitate redusă
32. melancolic -
33. melancolic -
34. melancolic -
35. coleric supraevaluarea proprie și subevaluarea sarcinii
36. melancolic exigențe ridicate față de sine
37. flegmatic înclinația spre rutină
38. melancolic timiditate
39. flegmatic -
40. flegmatic adaptabilitate redusă
41. flegmatic adaptabilitate redusă
42. flegmatic -
43. flegmatic -
44. sanguin -
45. flegmatic reactivitate redusă
46. melancolic -
47. melancolic sentimentele de inferioritate
48. sangvin -
49. flegmatic reactivitate redusă
50. flegmatic -
 Grafic nr. 1. Tipurile de temperament ale elevilor din mediul rural

60%

50%
50% temperament
coleric
40%
temperament
30% sanguin
30%
temperament
flegmatic
20%
temperament
10% 10% melancolic
10%

0%
temperament temperament temperament temperament
coleric sanguin flegmatic melancolic

Am constatat că în cazul elevilor din mediul rural, tipurile de temperament sunt

variate, cea mai mare pondere având temperamentul melancolic, urmat de tipul flegmatic.

Grafic nr. 2. Dificultățile de învățare datorate unor accente comportamentale

specifice unui anumit tip de temperament

36%
prezența dificultăților de
64% învățare
absența dificultăților de
învățare

Dintre elevii din mediul rural am constatat că 64% prezintă unele dificultăți în
procesul de învățare, ceea ce sugerează faptul că anumite accente comportamentale specifice
unui anumit tip de comportament pot crea anumite incoveniente.
 Tabel. nr. 4. Rezultatele obținute în urma aplicării grilei de observație a temperamentelor
elevilor din mediul rural și dificultățile de învățare ale acestora
Nr. crt. Tipul de temperament Dificultăți de învățare
1. melancolic timiditatea, sentimentele de inferioritate
2. coleric iritabilitatea, inegalitatea în comportament
3. sangvin nu aprofundează. mulțumirea de sine
4. coleric -
5. melancolic -
6. melancolic timiditatea
7. flegmatic înclinația spre rutină
8. sangvin superficialitatea, nestatornicia
9. coleric supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii
10. coleric -
11. flegmatic -
12. coleric -
13. sangvin este neponderat
14. sangvin -
15. sangvin nestatornicia, nu aprofundează
16. melancolic sentimente de inferioritate
17. coleric iritabilitatea, nerăbdarea
18. flegmatic adaptabilitate redusă, dificultăți de adaptare
19. coleric -
20. melancolic -
21. sangvin superficialitatea
22. coleric -
23. coleric inegalitatea în comportament
24. sangvin este neponderat
25. flegmatic -
26. sangvin -
27. coleric supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii
28. coleric iritabilitatea
29. melancolic -
30. coleric nerăbdarea, iritabilitatea
31. coleric nerăbdarea
32. coleric inegalitatea în comportament
33. melancolic -
34. melancolic dificultățile de adaptare
35. melancolic -
36. coleric supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii
37. sanguin superficialitatea, nu aprofundează
38. sangvin nestatornicia, este neponderat, mulțumirea de sine
39. coleric iritabilitatea, nerăbdarea
40. flegmatic reactivitate redusă
41. sagvin -
42. coleric -
43. flegmatic adaptabilitate redusă
44. melancolic -
 45. coleric nerăbdarea
46. sangvin -
47. coleric -
48. coleric iritabilitatea
49. flegmatic -
50. flegmatic adaptabilitate redusă

Grafic nr. 3. Tipurile de temperament ale elevilor din mediul urban

45%
40%
40%
35%
temperament
30%
coleric
24%
25% temperament
20% sanguin
20%
16% temperament
15% flegmatic
10% temperament
melancolic
5%
0%
temperament temperament temperament temperament
coleric sanguin flegmatic melancolic

Am constatat că în rândul elevilor din mediul urban, categoriile de temperament sunt

variate, cel mai mare procent având temperamentul coleric, urmat de cel sanguin.

Grafic nr. 4. Dificultățile de învățare datorate unor accente comportamentale

specifice unui anumit tip de temperament

40% prezența dificultăților

60% de învățare

absența dificultăților
de învățare

60% dintre elevii din mediul urban au prezentat unele dificultăți în procesul de
învățare, ceea ce evidențiază faptul că anumite accente comportamentale pot provoca unele
incoveniente.
3. Concluzii
Conform rezultatelor obținute, am constatat că ipoteza generală 1 este confirmată,
deoarece în graficul nr. 1 și graficul nr. 3 se observă că tipurile temperamentale ale elevilor
din cadrul cercetării este foarte variat.
În urma analizei comparative ale celor două loturi de elevi, am constat că în ambele
loturi au fost prezente categorii variate de temperament și că în lotul de elevi din mediul rural
tipul frecvent de temperament este cel flegmatic, iar în cazul lotului de elevi din mediul urban
este cel coleric.
Ipoteza generală 2 este de asemenea confirmată, tabelul nr. 3 și tabelul nr. 4
evidențiind faptul că există o corelație între procesul de învățare și tipul de temperament al
elevilor. Astfel, anumite accente comportamentale specifice unui anumit tip de temperament
pot crea dificultăți în procesul de învățare.
În cadrul existenței acestor dificultăți de învățare, cadrul didactic trebuie să abordeze
anumite măsuri educative în funcție de tipul de temperament al elevilor:
 în cazul elevilor colerici, cadrul didactic trebuie să-i ajute să își cunoască propriile
posibilități, să propună activități care să le mențină constantă atenția,
 în cazul elevilor sangvini, acesta trebuie să utilizeze acțiuni diversificate, cu elemente
noi și care să îi determine să se implice total,
 elevii flegmatici trebuie să efectueze activități cu caracter de stereotip, să fie antrenați
în activități care să aibă un anumit termen de execuție,
 în cazul elevilor melancolici, aceștia trebuie să fie încurajați, ajutați să aibă mai multă
încredere în forțele proprii, trebuie să se evite comparațiile între elevi.
Bibliografie

1.Antonesei, L. și colab. (2009). Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
2. Arădăvoaice, Gh., Popescu, Ș. (2009). Autocunoașterea personalității – Teste psihologice
de autoevaluare. București: Editura Antet.
3. Bocoş, M. (2003). Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, Ediţia a II-
a. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.
4. Joiţa, E. (2003). Cercetarea pedagogică. Inovarea teoriei şi practicii educaţionale. În: Joiţa,
E. (coord.), Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară. Craiova: Editura Arves.
5. Mâţă, L. (2010). Managementul proiectelor de cercetare în ştiinţele educaţiei. În L. Mâţă,
Ghid de pregătire psihopedagogică pentru gradele didactice (pp. 95-100). Bacău: Editura
Alma Mater.
6. Schipor, D.M. și colab. (2016). Caiet de seminar pentru un studiu activ al psihologiei
educației, Iași, Editura Pim.
7. Schipor, D.M. și colab. (2009). Personalitatea și învățarea. În: Schipor. D.M. (Coord.),
Psihologia educației – primii pași pentru a fi profesor, Suceava, Editura Universității din
Suceava.
 Anexa 1. Ghid de identificare a temperamentelor – Identificați-vă temperamentul!
(Arădăvoaice și Popescu, 2009)

Caracteristici temperamentale Încadrare

DA NU
I. Coleric (puternic-excitabil-mobil)
1.Fără astâmpăr, agitat
2. Impulsiv, irascibil
3. Nerăbdător
4. Aspru și sincer în relațiile cu oamenii
5. Hotărât și cu inițiativă
6. Încăpățânat
7. Ingenios în discuții
8. Lucru în asalturi
9. Înclinat spre risc
10. Neranchinos
11. Vorbește repede, cu psiune și intonație
12. Înclinat spre acțiuni hazardate
13. Scandalagiu și agresiv
14. Neîngăduitor față de lipsuri
15. Mimică expresivă
16. Capabil să gândească și să găsească soluții rapide
17. Năzuință spre nou
18. Mișcări rapide, violente
19. Perseverență în realizarea scopului propus
20. Schimbă brusc dispoziția

II. Sangvin (puternic-echilibrat-mobil)

1. Vesel, optimist
2. Energic și întreprinzător
3. Nu duce întotdeauna un lucru la bun sfârșit
4. Înclinat să se supraaprecieze
5. Capabil să sesizeze noul
6. Nestatornic în interese și înclinații
7. Suportă ușor neplăcerile și eșecurile
8. Se adaptează ușor la diferite împrejurări
9. Manifestă receptivitate față de nou
10. Se calmează ușor când îi scade interesul pentru activitate
11. Se deprinde ușor cu o muncă nouă
12. Suportă greu monotonia, activitățile migăloase
13. Comunicativ și serios
14. Răbdător și muncitor
15. Vorbește cu glas tare, repede, cu intonație, gesticulează
16. Își păstrează calmul în situații limită
17. Totdeauna este plin de viață
18. Adoarme și se trezește ușor
19. Se pripește când trebuie să ia o hotărâre
20. Tratează lucrurile cu superficialitate

III. Flegmatic (puternic-echilibrat-inert)

1. Calm, cu sânge rece
2. Consecvent și serios în tot ce face
3. Prudent și echilibrat
4. Poate să aștepte
5. Tăcut
6. Vorbește calm, cu opriri, fără mimică
7. Suportă ironiile la adresa lui
8. Nu-și cheltuie forțele inutil
9. Respectă cu strictețe un anumit regim de viață
10. Își reprimă ușor pornirile
11. Este puțin sensibil la laude și mustrări
12. Constant în relații și interese
13. Se încadrează lent într-o activitate nouă
14. Egal în raporturile cu cei din jur
15. Punctual și ordonat
16. Se adaptează greu la o situație nouă
17. Inert, greoi, indiferent
18. Știe să se stăpânească
19. Își controlează pornirile
20. Duce până la capăt o treabă începută

IV. Melancolic (slab)

1. Timid
2. Se pierde cu firea în relațiile cu necunoscuții
3. Dificultăți în stabilirea relațiilor sociale
4. Neîncrezător în forțele proprii
5. Suportă ușor singurătatea
6. Deprimat și dezorientat după eșec
7. Tendința de a se închide în sine
8. Obosește repede
9. Vorbește încet și rar până la șoaptă
10. Se adaptează greu la caracterul interlocutorului
11. Foarte impresionabil
12. Exagerat de receptiv la laude și dojeni
13. Exigent față de el și față de cei din jur
14. Predispus la suspiciune și neîncredere
15. Foarte sensibil
16. Foarte vulnerabil
17. Închis în sine și necomunicativ
18. Nu prea activ și fricos
19. Foarte docil
20. Tinde să stârnească compasiunea celor din jur