MOTO

"SĂNĂTATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL,

CULTURAL SI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE SI INDEPENDENŢĂ, FĂRĂ A
FI EGALĂ CU ABSENŢA BOLII SAU A INFIRMITĂŢII".

VIRGINIA HENDERSON
 CAPITOLUL I

ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL

ASISTENTULUI MEDICAL ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

MEMORIU EXPLICATIV

"PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL PRESUPUNE DIN TOATE

PUNCTELE DE VEDERE, MARI CERINŢE VORBIND DE CALITĂŢILE SALE
SUFLETESTI, SE REFERĂ LA: RENUNŢARE, RĂBDARE, ALTRUISM,
DEVOTAMENT, BUNĂ DISPOZIŢIE, AMABILITATE, VOIOSIE, PREZENŢĂ DE
SPIRIT SI CONSTIINCIOZITATE.

PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZICĂ,

PSIHICĂ SI MENTALĂ CARE ÎL PĂRĂSESTE VERTIGINOS ÎN MOMENTELE DE
SUFERINŢĂ, ASISTENTUL MEDICAL VA TREBUI SĂ ÎNTRUNEASCĂ MARI
CALITĂŢI MORALE SI UMANE, O DEPLINĂ DISPONIBILITATE AFECTIVĂ, DAR
SI O BUNĂ SI CONTINUĂ PREGĂTIRE PROFESIONALĂ.

RESPECTÂND SI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTRĂ, NE

RESPECTĂM PE NOI SI PROFESIA NOBILĂ PE CARE NE-AM ALES-O".

PLANUL LUCRĂRII

MOTO

MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL I

A.Rolul propriu si delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientilor cu

enterocolita

A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie

A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare

A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita

 A4.Participarea asistentului medical la acte de investigatie

A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita

A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic

A7.Educatia pentru sanatate

CAPITOLUL II

B.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita

B1.Culegerea datelor

B2.Analiza si interpretarea datelor

B3.Planificarea îngrijirilor

B4.Aplicarea planului de îngrijire

B5.Externarea pacientului

CAPITOLUL III

C1.Concluzii

C2.Evaluarea Finala

C3.Anexe

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

APARATUL DIGESTIV - NOŢIUNI DE

ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

A1.NOŢIUNI DE ANATOMIE

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si

chimice ale alimentelor, adica digestive.

Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se întinde între cavitatea bucala si anus
- numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care îsi varsa produsii în acesta -
numite glande anexe ale tubului digestiv.
 TUBUL DIGESTIV

Tubul digestiv sau tractul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:

- bucal

- anal

El nu este la fel de gros pe toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe

segmente, care poarta diferite denumiri.

Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:

-cavitatea bucala;

-faringele;

-esofagul;

-stomacul;

-intestinul subtire;

-intestinul gros.

Fiecare segment prezinta caracteristici specifice în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în

general au o structura asemanatoare.

STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI DIGESTIV

Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din patru tunici care, de la exterior spre
interior sunt:

a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, în regiunea faringiana si
în portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede în tot restul tubului digestiv.

Dupa dispunerea lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele

musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor largesc si scurteaza tubul
digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate în interior si prin contractia lor ingusteaza si
lungesc tubul digestiv.

Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se

relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.
 b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul
faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.

c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractul digestiv de la orificiul bucal pâna
la orificiul anal, fiind în continuarea tegumentului.

Ea este formata din doua straturi:

1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinzând de functiile pe care le

îndeplinesc segmentele respective.

Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar în restul
tractului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe
ale mucoasei tubului digestiv.

Aceste glande pot fi în forma de tuburi simple sau ramificate sau în forma de acini. Ele
produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarâmate (bolul alimentar), fie
pentru transformarile chimice ale alimentelor.

2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite
mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.

Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de

protectie. Rolul în digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor
chimice ale alimentelor.

Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în limfa, sunt absorbite prin mucoasa,
care îndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.

În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi
daunatoare organismului. În felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.

Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a

esofagului, stomacul, intestinele.

d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul visceral, una din fetele peritoneului,
care înlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractului digestiv sau le fixeaza.

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

CAVITATEA BUCALĂ
 Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin
orificiul bucal, iar în interior cu faringele.

Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta
doua repliuri musculomembranoase, având în grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.

FARINGELE

Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat înapoia cavitatii
bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat
unde se încruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se întinde de la baza craniului pâna la
esofag.

ESOFAGUL

Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Când este gol are aspectul unui tub
turtit, iar când trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la
partea inferioara a laringo-faringelui, coborând vertical între coloana vertebrala si trahee, trece
prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul
esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.

STOMACUL

Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla în cavitatea
abdominala, în partea stânga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este
aproape orizontal.

Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus,

înainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stânga cu splina, în jos
cu colonul transvers, înainte cu peretele abdominal si înapoi cu pancreasul, rinichiul si splina.

Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25
cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.

Prezinta trei portiuni:

-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;

-corpul - este partea mijlocie;

-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai îngusta a
stomacului.

Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:

-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;

 -marea curbura - care este convexa si orientata spre stânga, având o lungime de 40 cm.

Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în legatura cu esofagul si intestinul
subtire.

Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, având
un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este
închis printr-un muschi - sfincterul piloric.

La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera

este îndreptata spre intestin, formând valvula pilorica.

INTESTINUL SUBŢIRE

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând la 6 - 9 m.
Începe de la orificiul piloric al stomacului si se întinde pâna la valvula ileocecala.

Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul
sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.

Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de

potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputând sa-si
schimbe pozitia, fiind în cea mai mare parte retroperitoneal si în raport cu peretele posterior al
abdomenului.

Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se deschid: canalul pancreatic

(Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - în
grosimea careia se afla ampula Vater.

Deasupra acesteia se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica, unde se
deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).

-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. Începe de la
unghiul duodenojejunal si tine pâna la valvula ileocecala.

Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa între duoden si
intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost împartit în jejun si ileon.

Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de

aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-
un mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.
 Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase îndoituri, anse
intestinale, în numar de 14 - 16.

Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina în fosa ileaca dreapta a

abdomenului, deschizându-se în intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula
ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.

INTESTINUL GROS

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si
se întinde de la valvula ileocecala pâna la orificiul anal.

Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de
circa7 cm si merge descrescând catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe
partile marginale ale abdomenului, în jurul masei formulate de intestinul subtire, luând forma
literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.

Intestinul gros prezinta trei portiuni:

-cecul.

Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formându-
se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua în jos si
medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele cecal, lung de 4 - 10 cm.

-colonul

Colonul este lung de 1,50 m si începe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este
împartit în patru portiuni:

-colon ascendent - care începe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a
ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.

-colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pâna la

splina, unde se îndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stânga si este
situat orizontal sau în forma literei "V";

-colonul descendent - care începe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid,

în fosa iliaca stânga.

-colonul sigmoid - este în forma de "S", începe în fosa iliaca stânga si tine pâna în
dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine în raport
cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.

Din loc în loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti
proeminente - numite haustre sau boseluri, dând aspectul unor încretituri largi. Aceasta se
datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai
scurte decât lungimea sa si din cauza aceasta îl cuteaza,iar prin contractia lor produc ceea ce se
cheama peristaltism.

Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau
ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.

Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului

gros.

Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale
colonului, pe când celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.

ABSORBŢIA INTESTINALĂ

Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile
minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung în mediul intern. Un procent de 90%
din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati
intestinale cu irigatie sanguina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.

Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procesele de

absorbtie au loc la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si
intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.

Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.

a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie,

selective, care se desfasoara împotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).

b)Mecanismele pasive sunt:

-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.

-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica

mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;

-pinocitoza - adica înglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa
intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.

Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi în prima parte a intestinului

subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora în sânge.

Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin

mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia
glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
 Absorbtia lipidelor - se face în prima parte a intestinului subtire, in trei forme:

-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;

-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;

-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul

cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se reîntorc în ficat prin sistemul port.

Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre
sistemul limfatic.

Absorbtia apei si a sarurilor minerale(Na+, Cl -, Ca 2+ , P3 , Fe 2+) - se fac la nivelul

intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind
acolo.

Absorbtia vitaminelor - se face în functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile

(complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar
lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.

În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de

consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.

La nivelul intestinului gros se desfasoara procese secretorii, motorii si de absorbtie. În

urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat în materii fecale semisolide, de consistenta
moale.

Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale,

nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.

Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol în alunecarea materiilor

fecale de-a lungul colonului.

Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si sarurile minerale, unele

vitamine: vitamina B, vitamina K.

Procesul de fermentatie are loc în prima parte a intestinului gros, datorita florei
bacteriene anaerobe, formata în principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra
glucidelor nedigerabile (celuloza), scindându-le pâna la monozaharide si apoi la acid lactic.

Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua a colonului transvers si în colonul

sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practic nedigerati sub
control cortical, determinând decarbogazificarea si dezaminarea acestora.

Materiile fecale rezultate în urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si
10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
 Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat
voluntar.

La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati
sub control cortical.

RECTUL

Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, având o lungime de 15 - 20 cm.

Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.

Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un
calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula
rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal.

Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile

rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:

-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;

-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.

La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt
uniform repartizate în pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un
mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce îi confera o mare mobilitate.
Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.

GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid în cavitatea
bucala;

-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;

-se pot grupa dupa marime în: glande salivare mici si glande salivare mari.

Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;

-se afla situata în cavitatea abdominala în partea superioara dreapta, imediat sub
diafragm, iar lobul sau stâng se întinde pâna la epigastru sau în loja hepatica;

-este asezat transversal în abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul

antero - posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu -
caramiziu (contine o mare cantitate de sânge).
 -pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce detoxifica sangele de agentii
nocivi ai organismului,acesta este implicat si in procesul dedigestie prin secretia bilei ,un lichid
ce actioneaza cu predilectie in degradarea grasimilor.Intre mese bila se acumuleaza in vezicula
biliara(colecist).

Pancreasul –este o glanda mixta,retroperineala,situata inapoia stomacului.El are doua

functii respectiv exocrina si endocrina.Functia exocrina este implicata in digestie,fiind
responsabila cu elaborarea si secretia sucului pancreatic,un lichid care contine echipament
enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de substante alimentare.

I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Functiile aparatului digestiv constau în transformarea alimentelor în asa fel încât sa

poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului
digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite în sânge
si limfa la nivelul peretelui acestuia.

DIGESTIA

Prin digestie se înteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele
în tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga în sânge si
limfa.

Substantele alimentare se gasesc în natura împreuna cu unele substante care nu sunt

folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din
organism.

Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.

a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul rând, în faramitarea si înmuierea

acestora prin masticatie.Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta
care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si
înmuiate. Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta într-o farâmitare, adica
o prefacere a lor în particule cât mai mici,cu ajutorul dentitiei.
 b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o simplificare a moleculelor substantelor
alimentare.

Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin
actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate în molecule mai simple, care pot sa
strabata peretele tubului digestiv.

Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale
glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionând prin
componentele lor, în special apa si fermenti digestivi.

APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la
digerarea fizica a alimentelor, întrucât le înmoaie si usureaza astfel sfarâmarea lor.

Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în transformarea chimica a alimentelor,

contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Concentratia de
apa a diferitelor sucuri digestive variaza functie de natura si rolul sucului in procesul de digestie
al alimentelor.

FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive.

Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin
simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica,
actioneaza numai asupra anumitor substante, provocând anumite transformari.

Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub
forma inactiva si sunt activate numai în prezenta unor anumite substante si într-un mediu cu o
anumita reactie.

Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se

grupeaza în:

-proteaze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun

pâna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;

-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau

dizaharide) pe care le hidrolizeaza pâna la monozaharide;

-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza,

transformându-le în glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, decât daca acestea
se gasesc în stare de emulsie.

Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura înaintarii alimentelor din cavitatea
bucala spre intestin.

1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIŢIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC

 Enterocolita este o inflamatie acuta sau cronica a intestinului subtire si a intestinului
gros,provocata de germeni patogeni(bacterii,virusuri,ciuperci,paraziti)

ETIOPATOLOGIE

Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase,
chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt:
bacteriile -bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici, stafilococii si streptococii sunt
introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate,care contin toxinele microbiene,virusuri-
enterovirusuri,rotavirusuri,adenovirusuri,virusul Norwalk,ciuperci-candida,in special la pacientii
imunodeprimati ,paraziti-giardia lamblia.

Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de

Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele
toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile
volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).

Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si
bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt
provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce
flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.

1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul

inflamator poate sa intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele parti ale
colonului (colite segmentare).

ETIOPATOGENIE

Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.

Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu
stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de
antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).

Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz
de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.

Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.

2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt

urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.

Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut în trecutul mai apropiat sau mai
îndepartat si o enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive,
pe lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara
sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
 Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele
secundare, cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele
la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie
alimentara si enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza,
tricocefaloza, etc.

3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a

intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.

ETIOPATOGENIE

Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari

nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb,
medicamente) sau endogene (uremia).

Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori,
enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor
anexe (ficat, pancreas).

4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o eroare biochimica înnascuta:

deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza.

Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxim de duoden si jejunul proximal, acolo unde si
concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si
producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.

Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o

descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie
exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita,
enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa
rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea
leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii
celulare.

Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.

1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE

PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

ENTEROCOLITA ACUTĂ

Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au

ingerat substante toxice.
 Simptome:

-inapetenta;

-greata;

-cefalee;

-stare de neliniste;

-dureri abdominale progresive pâna la colici;

-balonare (zgomote hidro - aerice);

-varsaturi alimentare si bilioase;

-scaune subtiri - la început de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urât

mirositoare;

-febra;

-frisoane.

În cazurile mai grave se instaleaza:

-deshidratare - prezinta sete;

-fenomene de colaps periferic;

-adinamie;

-transpiratie;

-cianoza;

-racire a extremitatilor;

-puls mic;

-hipotensiune;

-hipotermie.

Problemele pacientului:

-oligurie;
 -piele uscata;

-ameteli.

ENTEROCOLITA CRONICĂ

Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte,

dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.

Simptome:

-dureri periombilicale, în fosa iliaca dreapta sau generalizate;

-eructatii;

-balonari;

-barborisme;

-eliminari de gaze;

-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare

nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;

-febra;

-frisoane.

Problemele pacientului:

-deshidratare;

-discomfort abdominal;

-hipertermie;

-riscul raspândirii infectiei.

PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA

ACTE DE INVESTIGAŢIE
 Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea
complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:

-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior;

Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila
(A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:

-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;

-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,

cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;

-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare.

Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au

actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.

Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin
vena porta în ficat de unde apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea
circulatiei entero-hepatice;

-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul

pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;

-aspiratie continua în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;

-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);

-investigatii de laborator.

Recoltarea sângelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta

coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.

Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie

venoasa.

-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie
spontana într-un recipient pentru coprocultura steril, din sticla sau din metal, cu capacitate de
peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.

Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale
aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii
de plastic).
 Prezenta urinei în recipientele în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru
aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze înainte de defecare.

-recoltarea sângelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml
sânge simplu.

Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.

-recoltarea sângelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.

INTERVENŢII AUTONOME SI DELEGATE ACORDATE

PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

INTERVENŢII AUTONOME ACORDATE PACIENŢILOR CU

ENTEROCOLITĂ

-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate
izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;

-acopar patul pacientului cu musama si aleza;

-linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai

echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;

-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;

-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;

-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de

tranzitie;

-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic;

-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;

-încurajez permanent pacientul;

-educ membrii familiei în privinta dietei;

 -masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura;

-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA,

comportamentul pacientului);

-calculez bilantul ingestie - excretie;

-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în

starea de sanatate a pacientului;

-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;

-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de

vindecare;

-îi explic regimul pe care trebuie sa îl urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;

-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;

-comunic pacientului data externarii;

-fac demersurile necesare externarii;

-însotesc pacientul la garderoba;

-predau pacientul apartinatorilor.

INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU

ENTEROCOLITĂ

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;

-recoltez materii fecale pentru coprocultura;

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic;

-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie în scop explorator;

-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si îi administrez

antiseptice;
 -tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si
solutie glucozata în caz de deshidratare.

EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC

EVOLUŢIE

Enterocolita acuta

Boala evolueaza în functie de agentul patogen. În mod obisnuit simptomele regreseaza

în 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neîngrijita, se poate croniciza.

Enterocolita cronica

Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile

de exacerbare sunt declansate în majoritatea cazurilor de alimente binecunoscute ca generatoare
de diaree (fructe, zarzavaturi în exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)

În alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la

frig, infectiile generale si curele hidrominerale.

Durata episoadelor active este de la câteva saptamâni pâna la 2 - 3 luni.

Remisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active.
Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent
enzimatic, stimuleaza peristaltismul.

Enterocolita glutenica

Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.

COMPLICAŢII

Enterocolita acuta si enterocolita cronica

Complicatiile sunt:

a.locale

-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si

sigmei;
 -manifestari rectosigmoidiene;

-manifestari rectale;

b.generale

-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;

-neuroza secundara;

-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.

Enterocolita glutenica

Complicatiile sunt:

-osteomalacie;

-distrofie;

-tetanie;

-hemoragii;

-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)

PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI

ENTEROCOLITEI CRONICE

Prognosticul este în general bun, bolnavul pastrându-si capacitatea de munca, cu

exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.

Sunt cazuri când bolnavii redobândesc toleranta alimentara care a declansat instalarea
suferintei.

Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele

norme igienico - alimentare si tratamentul medicamentos permanent.

Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.

Situatia este însa diferita atunci când exista defecte fundamentale ireversibile, ca
aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci când exista inflamatia mucoasei enterale.

Într-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine,
respectând evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu
reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este
lipsita de progresivitate.

Respectând anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea

sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.

În enterocolita glutenica, prognosticul se îmbunatateste radical, prin introducerea

regimului fara gluten.În etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. În prezent, se poate
obtine vindecarea clinica si cea morfologica.

Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Alimentatia trebuie sa fie cât mai completa, cu interdictii cât mai putine.

În formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu

ceaiuri amare sau îndulcite cu zaharina sau cu zahar în proportie de 5 %, zeama de orez, supa de
morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.

Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.

Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.

Regimul hidric poate fi înlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau
supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.

Când exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se începe o dieta

cu un suport redus de glucide, dar cu administrare în exces de proteine.

Pentru a combate diareea se dau produse bogate în:

-tanin -ceai oriental concentrat;

-ceai de coarne;

-suc de gutui;

-suc de afine;

-calciu (brânzeturi);

-mucilagii (orez).
 Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.

Alimentatia se îmbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus în ratii

mici.

Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mâini si a

fructelor înainte de a consuma alimentele.

Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B,
timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala
si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % înainte de masa cu 10 - 15 minute.

CAPITOLUL II
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

PLANUL DE ÎNGRIJIRE ALPACIENTULUI A.R. CU

ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

PRIMUL CAZ

PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.

CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

1.Culegerea datelor.

1.1.Date privind identitatea pacientului

Date relativ stabile:

Nume: A.

Prenume: R.

Vârsta: 29 ani

Sexul: M

Religia: Ortodoxa

Nationalitatea: Româna

Stare civila: Casatorit

Ocupatie: Profesor

Date variabile:

Domiciliu: Pleasa, judetul Prahova

Conditii de viata:

-pacientul locuieste cu familia într-o casa cu 5 camere, salubre, bine încalzite;

-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;

-dispune de venituri materiale bune;

 Conditii de munca: satisfacatoare

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale
de 2 ori/zi.

Mod de petrecere a timpului liber:

-vizioneaza programele TV, iese în oras cu familia

Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune

1.2.Date privind starea de sanatate anterioara

1.2.a)Date antropometrice: -greutate corporala - 81 kg;

-înaltime - 1,81 m

-grup sangvin AB IV

-RH (+)

1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;

-acuitate auditiva normala;

-functie tactila normala;

-acuitate gustativa normala

-somnul - normal, linistitor, odihnitor;

-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza
ametelii;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.

Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei.

 -neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica.

1.2.c)Antecedentele heredo-colaterale: fara importanta

1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendicectomie la 14 ani

1.3.Informatii legate de boala

1.3.a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri, lichide - 10/zi;

-crampe abdominale;

-paloare.

1.3.b)Istoricul bolii:

Pacientul în vârsta de 29 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.

1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta

1.3.d)Data internarii: 17.11.2013, ora 10.30.

1.3.e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;

-sistem ganglionar limfatic neglijabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.

-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;

-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil cu respiratia;

-murmur vezicular prezent, bilateral;

 -R=18 r/minut

Aparat cardio - vascular:

-matitate cardiaca în limite normale;

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.

Aparat digestiv si anexe:

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal sever afectat;

-dureri abdominale;

-ficat si splina în limite fiziologice;

-scaune diareice multiple.

Aparat uro - genital:

-loji renale libere, nedureroase;

-Giordano (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

-organele genitale externe normal conformate;

-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI A.R.
 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia
N Manifestari de Manifestari de Surse de
Nr. crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
Nevoia
1 de a respira si -frecventa respiratorie - -
a avea o buna normala vârstei 17 r/min,
1 circulatie respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;

-miscari respiratorii
libere;

-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
Nevoia
2 de a bea si - -greata, varsaturi; -procesul
2 inflamator
de a mânca -crampe
abdominale; intestinal

-lipsa poftei de
mâncare
Nevoia
3 de a elimina - -scaune apoase si -procesul
multiple; inflamator
3
-transpiratii; intestinal

-risc de
deshidratare
Nevoia
4 de a se misca - -adinamie; -discomfort
4 si a avea o buna abdominal
postura -crampe
abdominale;

-varsaturi
Nevoia
5 de a dormi si -pacientul doarme ore - -
5 de a se odihni suficiente de somn (6-8
ore) si are somn calm,
fara cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se trezeste
odihnit
Nevoia
6 de a se -pacientul se poate - -
6 îmbraca si dezbraca îmbraca singur, îsi alege
vestimentatia în functie
 de anotimp si stare
psihica
Nevoia
7 de a-si - -usoara hipertermie -procesul
7 mentine temperatura - 38,3 0 C inflamator
corpului în limite
normale intestinal
Nevoia
8 de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -
8 îngrijit, de a-si
proteja tegumentele si -urechi de conformitate
mucoasele normala, curate;

-cavitate bucala, nas cu

mucoasa umeda si roz,
gingii aderente dintilor si
roz;

-unghii taiate scurt,

îngrijite;

-pacientul are deprinderi

igienice normale, prezinta
aspect curat, îngrijit;
Nevoia
9 de a -functionarea adecvata a - -
comunica organelor de simt;
9
-debit verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre

sine;
Nevoia
1 de a actiona -are convingeri fata de - -
10 conform propriilor realitate;
convingeri si valori
-pacientul face rugaciuni
la masa si seara;
Nevoia
1 de a fi -pacientul ia singur - -
11 preocupat în privinta decizii;
realizarii
-uneori îsi manifesta si
stari de bucurie;
Nevoia
1 de a evita - -starea generala -alterarea
12 pericolele alterata tranzitului
intestinal
Nevoia
1 de a învata -pacientul prezinta - -
13 cum sa-si pastreze dorinta de a învata despre
 sau sa-si recupereze cum sa-si recapete starea
sanatatea de sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale;
Nevoia
1 de a se recrea - -momentan -boala în sine;
14 pacientul nu se
poate recrea, fiind -frica de
preocupat de complicatii
vindecare

2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

-durere abdominala;

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;

-greturi si varsaturi;

-diaree;

-hipertermie;

-anxietate;

-vulnerabilitatea fata de pericole;

-dificultatea de a se odihni;

-deficit de cunostinte medicale.

2.2.b)Probleme potentiale:

-risc de deshidratare;

-risc de transmitere a infectiei.

2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor

fundamentale pentru o perioada de timp, recurgând la ajutorul unei alte persoane;

-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are

problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile
medicului (când poseda cunostintele necesare).

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.

 1.OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul

internarii;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei în 1- 2 zile;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea

lor în decurs de 2 zile.

2.INTERVENŢII ZILNICE:

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si

umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;

-schimb lenjeria de pat si de corp;

-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;

-administrez medicatia prescrisa de medic;

-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);

-colaborez cu echipa de îngrijire;

-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;

-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru

examenele de laborator;

-supraveghez comportamentul bolnavului;

-întocmesc bilantul ingera - excreta;

 -pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;

-sustin educatia pentru sanatate;

-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A

PACIENTULUI A.R.

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare

Autonome Delegate
dependenta
1.Durere -pacientul sa -amplasez pacientul în -se efectueaza 17.11.2013
beneficieze salon, în functie de ecografie abdominala
abdominala starea sa, afectiune în scop explorator; T.A=125/70 mm Hg
de conditii de receptionate;
microclimat -recoltez produse R=18 r/min
-asigur conditii de biologice de la pacient;
si mediu securizat; mediu T=38,3 0 C
-recoltez sânge pentru
-pacientul sa fie adecvate, fara curenti hemoleucograma, Ficat cu dimensiuni
investigat si tratat de aer, surse de ionograma, usor marite.
corespunzator infectie, zgomote transaminaze
diagnosticului si deranjante; bilirubinemie; Colecist moderat,
zilei de boala; destins, cu pereti
-masor functiile vitale -examen coprocultura hiperecogenici, ciudat,
ale pacientului (P, R, T, si coproparazitologic; septat incomplet.
T.A), diureza, scaun,
greutate corporala; -însotesc bolnavul la -Glicemie 105 mg/dj
explorari;
-calculez bilantul -Sidermie 59,0
ingesta-excreta; -administrez micrograme %
medicamente prescrise
-observ orice de medic. -VSH 76 mm/h
modificare aparuta în
starea bolnavuluila -Timp de protombina 14
F.O.; sec

-pregatesc pacientul -Fibrinogen 850 mg %

pentru orice explorare;
Amilazemie 9 U/l
-pregatesc materialele,
instrumentele, solutiile -Uree 38,4 mg/dl
 pentru explorari;

-transport probele de
laborator în sectorul
clinic;

-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de a se -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 17, 18.11.2013
alimenta si hidrata - echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului:
risc de deshidratare hidroelectrolitic în pacientul, prin regim -pacientul încearca sa
24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa si -Scobutil 1x2 f/zi; se adapteze la noul sau
zeama de orez), apoi rol, declara ca durerea
-pacientul sa nu regim alimentar de -Algocalmin 1x2 f/zi; nu mai este chiar asa de
devina sursa de tranzitie, orez fiert în evidenta.
infectie pentru alte apa, brânza de vaci, -Papaverina 1x2 f/zi;
persoane pe toata carne fiarta; 19,20.11.2013
perioada internarii; -Amoxicilina 500 mg
-observ instalarea unor la 8 ore -pacientul îsi reia încet-
-pacientul sa fie reactii adverse la încet functia digestiva
supravegheat atent administrarea -Metoclopramid 1x2
pe tot timpul medicamentelor f/zi 21,22.11.2013
internarii;
-stare generala
-pacientul sa aiba o ameliorata
alimentatie
completa în circa T Hewell = 230 sec
10 zile
-pacientul sa fie -explorez nivelul de Administrez la TGO=25U/L
alimentat conform cunostinte al indicatia medicului:
diagnosticului si pacientului despre TGP=30U/L
zilei de boala, pe alimente, modul lor de -Scobutil 1x2 f/zi;
tot parcursul preparare si despre Chol=161 mg/dl
spitalizarii respectarea meselor; -Algocalmin 1x2 f/zi;
TRG=100 mg/dl
-permit pacientului sa- -Papaverina 1x2 f/zi;
si aleaga alimentele în Creatinina=0,93 mg/dl
functie de preferinte, -Amoxicilina 500 mg
dar sa respecte la 8 ore Na=132 mmol/l
indicatiile medicului
(regimul); -Metoclopramid 1x2 K=3,9 mmol/l
f/zi
-reechilibrez Cl=203 mmol/l
hidroelectrolitic
pacientul prin regim Ex. Urina:
hidric 24-48 ore (apa si
 zeama de orez), apoi Densitate=1015
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert în Ph=5
apa, brânza de vaci,
carne fiarta, ou fiert Leu=neg
moale, dupa 8-10 zile
se pot introduce laptele Nitrati=steril
si mezelurile
Rare epitelii, rare
oxalatii de calciu
3.Greturi si varsaturi -pacientul sa aiba o -asigur repausul fizic si - 17.11.2013
stare de confort psihic al pacientului;
fizic în -pacientul prezinta
urmatoarele 3 zile, -mentin igiena greturi si varsaturi
iar disparitia tegumentelor, a
diareei în timp de lenjeriei; 18,19.11.2013
1-2 zile;
-administrez -pacientul declara o
-pacientul sa fie tratamentul antispastic îmbunatatire a starii
echilibrat psihic în generale
decurs de 3 zile;
20, 21.11.2013

-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi

23.11.2013

-stare generala buna

-servesc pacientul cu
alimente la temperatura
acceptabila, prezentate
atragator si la ore fixe;

-calculez ratia calorica

24 ore în functie de
activitate si vârsta
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 17.11.2013
recapete echilibrul pentru examen
hidric si nutritional bacteriologic -pacientul prezinta stare
(coprocultura); de sanatate alterata, cu
în 1-2 zile diaree
-mentin permanent
legatura cu apartinatorii 18, 19.11.2013
 pacientului; -pacientul simte o
ameliorare, nu mai
-încurajez permanent; prezinta scaune

-educ membrii familiei 20,21, 22.11.2013

în privinta dietei
-stare de sanatate buna
5.Hiper-termie -pacientul sa -masor temperatura -administrez tratament 17.11.2013
prezinte corpului si notez în antiinfectios
temperatura foaia de temperatura; recomandat de medic -pacientul prezinta
corporala în limite hipertermie (38,3 0 C)
normale în 1-2 zile -supraveghez
manifestarile de 18, 19, 20.11.2013
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza, temperatura în limite
pulsul, T.A., normale
comportamentul
pacientului 21, 22.11.2013

temperatura în limite
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent
echilibrat psihic în pacientul, încurajându-
decurs de 3 zile; l;

-calculez bilantul
ingesta-excreta;

-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modificare
aparuta în starea de
sanatate a pacientului;

-încurajez pacientul sa-

si exprime temerile si
ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si -respect masurile de 17.11.2013
fata de pericole. satisfaca singur prevenire a infectiilor
Risc de transmitere nevoile în decurs noscomiale; -pacientul respecta
a infectiei de 3 zile; regulile de igiena
-educ pacientul cu
-pacientul sa nu privire la masurile de
 devina sursa de prevenire a infectiilor 18, 19.11.2013
infectie pentru alte
persoane pe toata -pacientul se
durata internarii conformeaza regulilor
de igiena

20, 21, 22.11.2013

-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de a se -pacientul sa -asigur conditii de 17.11.2013
odihni. doarma ore favorizare a somnului,
suficiente de somn semiobscuritate; pacientul nu prezinta
9.Deficit de si sa se trezeasca interes pentru
cunostinte medicale odihnit în decurs -rog ceilalti membri ai cunostinte
de 2-3 zile echipei de îngrijire sa medicale18,19.11.2013
procedeze asemanator
pentru a ajuta pacientul -pacientul întreaba
sa se odihneasca; despre tratament,
modalitati de recuperare
-la ora de vizita a a sanatatii
pacientilor de catre
medic va fi externat 20, 21, 11.2013

-pacientul a demonstrat
ca a acumulat
cunostintele medicale
din spital
 SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.

1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica pe 24 indicatii adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana larga,
cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E coli;

-efectul se manifesta
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar efecte
secundare.

Indicat în:

-diaree acuta si
cronica;

-colite acute si
cronice;

-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se administreaza
etiologie variata, produce imediat dupa
preventiv în efecte extra interventii
chimioteraia piramidale, chirurgicale pe
antitumorala, mai frecvent abdomen
gastropareza la copii, tineri
diabeticilor, adjuvant si batrâni;
în explorarea
functionala a -poate simula
stomacului si secretia de
duodenului, prolactina,
profilaxia greturilor producând
si vomelor
 postoperatorii, galactoree
usurarea intubarii
interstinale când -poate
pilorul este dificil de produce
trecut, sughit, dureri
migrena abdominale
diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopernie, alergie
dureri, inclusiv post- alergice la pirazoli
operatorii, colici cutanate,
renale si biliare leocupernie si
noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în litiaza - -glaucom, aritmii
biliara, colecistita, cardiace,
colangita, litiaza hipertensiune
renala, pielita, cistita intracraniana

-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenorice, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie, alergie
dureri, inclusiv post- alergice la pirazoli
operatorii, colici cutanate,
renale si biliare leucopenie,
noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic Hiposali- -glaucom;
predominant pe vatie,
aparatul digestiv, cai somnolen-ta, -abdomen acut
urinare, uter diminu-area
reflectivi-tatii

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.

Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile pacientului

1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11

9 ml sânge + 1 ml oxalat
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml T.H. =1 1 30 11 - 160 11
sânge + 1 ml oxalat 21 30 11
3.Colesterolemie Punctie venoasa, 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
vacutainer cu dop rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
sânge + 0,4 ml citrat de
Na 7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma serica Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l
sânge pe sticlute
heparinate K + =3,5-5,4 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%

I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg % 94 mg %
sânge sau 2 ml sânge + 4
ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg 241 mg %
sânge + 0,5 ml citrat de
Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg 815 mg %
ml sânge
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
ml sânge
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
ml sânge
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin Negativa Negativa
punctie venoasa pe
mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
punctie venoasa 5 - 10
ml sânge
13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii

Ph acid -frecvente leucocite

Densitate 1010 - -numeroase hematii

1025
 Urdulinogen: normal

Sedimente: rare
epitelii

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a -negativa -negativa
organelor genito -
urinare, se recolteaza
urina din mijlocul jetului
urinar într-o eprubeta
sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în -negativa -negativa
recipiente sterile
speciale, din trei locuri
diferite

EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.

Data externarii: 22.11.2013

Numarul de zile de spitalizare: 6

Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 29 ani, internat pentru stare de

sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate buna.

BILANŢUL AUTONOMIEI

-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;

-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular

prezent bilateral, R=10 r/min;
 -aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales
oua de rata;

-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea afumaturilor;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de

urgenta, prezentarea la medic

PROBLEME LA EXTERNARE

-inapetenta;

-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.

PROBLEME DE RECUPERARE

-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;

-va evita consumul de alimente reci;

-va evita bauturile fermentate;

-va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor, spalarea fructelor);

 -va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din
complexul B timp de 5-7 zile.

În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10

minute.

CAZUL II

PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLITĂ

ACUTĂ

1.Culegerea datelor

1.1.Date privind identitatea pacientului

a)Date relativ stabile:

Nume: R

Prenume: S

Vârsta: 49 ani

Sexul: M

Religia: Ortodoxa

Nationalitate: Româna

Stare civila: Casatorit

Ocupatia: Administrator

b)Date variabile

Domiciliu: Berceni - Prahova

Conditii de viata: Pacientul locuieste împreuna cu familia într-un apartament cu 3

camere, baie, bucatarie, salubre, bine încalzite; are trei copii.

Dispune de venituri materiale decente.

 Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator

Conditii de munca: Satisfacatoare

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna, toaleta cavitatii bucale de
2 ori pe zi

Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 în 2

saptamâni.

Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna

c)Date privind starea de sanatate anterioara

1.Date antropometrice:

Greutate corporala: 86 kg

Înaltime: 1,79 m

Grup sangvin A2

RH (+)

2.Limite senzoriale:

-pacientul vede foarte bine;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate gustativa normala;

-functie tactila normala;

-somnul normal, linistitor, odihnitor;

-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;

-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;

-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

 -eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;

-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;

-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc.

3.Antecedente heredo-colaterale:

-fara importanta.

4.Antecedente personale patologice:

-amigdalectomie la vârsta de 26 ani

1.3.Informatii legate de boala

a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;

-durere abdominala difuza;

-paloare;

-adenomie.

b)Istoricul bolii:

Pacientul în vârsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.

c)Diagnostic de internare:

Enterocolita acuta de cauza neprecizata

d)Data internarii: 20.11.2013, ora 14.45

e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;

-turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;

-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos bine reprezentat;

-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;

-murmur vezicular prezent bilateral;

-R=20 r/min

-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca în limite normale

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. =130/65 mm Hg,

-A.V. =75/min

-retea venoasa periferica;

-artere periferice pulsatile.

APARAT DIGESTIV SI ANEXE:

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal sever afectat;

-durere abdominala;

-ficat si splina în limite fiziologice;

-scaune diareice multiple

APARAT UROGENITAL:
 -lojii renale libere, nedureroase;

-GIORDANO (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

-organe genitale externe normal conformate;

-SNC iritabilitate;

-ROT prezente bilateral;

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

dificultate
crt. fundamentala independenta dependenta
1 -Nevoia de a respira -frecventa respiratorie - -
vârstei 20 r/min;
si de a avea o buna
circulatie -respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;

-miscari respiratorii
libere;

-amplitudine normala,
egala de ambele
hemitorace.
2 -Nevoia de a bea si a - -greata; -proces
mânca inflamator
-varsaturi; intestinal

-dureri
abdominale;

-lipsa poftei de
mâncare
3 -Nevoia de a elimina - -scaune apoase si -proces
multiple; inflamator
intestinal
 -transpiratii;

-risc de
deshidratare
4 -Nevoia de a misca si a - -adinamie; -discomfort
avea o buna postura abdominal
-durere
abdominala
difuza;

-varsaturi
5 -Nevoia de a dormi si a se -pacientul doarme ore - -
odihni suficiente de somn 6-9
ore si are somn calm, fara
cosmaruri, adoarme cu
usurinta si se trezeste
odihnit
6 -Nevoia de a se îmbraca si -pacientul se poate - -
dezbraca îmbraca singur;

-îsi alege vestimentatia în

functie de anotimp, stare
psihica si mai ales
adecvata vârstei
7 -Nevoia de a-si mentine - -usoara -proces
temperatura corpului în hipertermie, inflamator
limite normale 37,80 C intestinal
8 -Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -
îngrijit, a-si proteja
tegumentele si mucoasele -urechi de conformitate
normala, curate;

-cavitate bucala, nas, cu

mucoasa umeda si roz,
gingii aderente la dinti si
roz;

-unghii taiate scurt,

îngrijite;

-pacientul are deprinderi

normale, prezinta aspect
curat, îngrijit;
9 -Nevoia de a comunica -functionarea adecvata a - -
organelor de simt;
 -debitul verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre

sine
10 -Nevoia de a actiona -are convingeri personale - -
conform propriilor fata de realitate;
convingeri si valori
-foloseste obiecte
religioase personale;

-pacientul face rugaciuni

seara
11 -Nevoia de a fi preocupat -pacientul ia singur - -
în privinta realizarii decizii;

-uneori îsi manifesta

starile sufletesti;

-este singur ca se va face

bine si-si va duce viata
normal
12 -Nevoia de a evita - -starea generala -alterarea
pericolele alterata tranzitului
intestinal
13 -Nevoia de a învata sa-si -pacientul prezinta - -
pastreze sau sa-si dorinta de a învata despre
recupereze sanatatea cum sa-si recapete starea
de sanatate;

-acumuleaza cu usurinta
cunostintele medicale
14 -Nevoia de a se recrea - -momentan -boala în
pacientul nu se sine, frica de
poate recrea, fiind complicatii
preocupat de
vindecare

a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;

-greturi si varsaturi;

-diaree;
 -durere abdominala difuza;

-hipertermie;

-anxietate;

-vulnerabilitatea fata de pericole;

-dificultatea de a se odihni;

-deficit de cunostinte medicale

b)PROBLEME POTENŢIALE

-risc de deschidratare;

-risc de transmitere a infectiei

c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ A PACIENTULUI R.S.

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor

fundamentale, pentru o perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane;

-dependenta temporara - independenta va surveni atunci când pacientul are problema

medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului
(când poseda cunostintele necesare, dar mai ales când constientizeaza gradul de risc al bolii).

d)DIAGNOSTIC NURSING

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz,

uneori si sub forma de colici.

2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma

infectiei intestinale.

3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin

riscul de deshidratare si de anemiere.
 8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel
de probleme.

3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.

OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în aproximativ 1-2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii;

-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul internarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, si disparitia diareei în

timp de 1-2 zile;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea

lor în decurs de 2 zile.

INTERVENŢII:

-shimb lenjeria de pat si de corp;

-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si

umiditate optima - 22 0 C;

-administrez medicatia prescrisa de medic.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI

 A PACIENTULUI R.S.

Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare

Autonome Delegate
dependenta
1.Durere -pregatirea -amplasez pacientul -recoltez sânge pentru 20.11.2013
conditiilor de într-un salon luminat, hemoleucograma,
abdominala îngrijire; linistit, fara factori ionograma, -pacientul prezinta stare
perturbatori - pe cât se transaminaze, alterata de sanatate, dar
-pacientul sa poate de izolat, macar bilirubinemie; colaboreaza cu echipa de
prezinte disparitia cu un paravan; îngrijire
durerii în câteva -examen coprocultura
zile; -acopar patul si coproparazitologic 21, 22.11.2013
pacientului cu musama
-pacientul sa fie si aleza; -pacientul prezinta o
alimentat ameliorare a starii de
corespunzator -linistesc pacientul, sanatate, scaunele
diagnosticului si comunicând diareice s-au rarit
zilei de boala, pe permanent cu el;
tot timpul 23.11.2013
internarii; -asigur
mediu securizant si -starea de sanatate a
-pacientul sa fie conditii de pacientului s-a îmbunatatit
investigat si tratat microclimat;
corespunzator 24.11.2013
diagnosticului pe -supraveghez scaunul,
timpul internarii frecventa, consistenta; -pacientul prezinta stare
de sanatate buna
-supraveghez durerile
abdominale
2.Greturi si varsaturi -pacientul sa aiba o -asigur repausul fizic - 20.11.2013
stare de comfort si psihic al pacientului;
fizic în -pacientul prezinta greturi
urmatoarele 3 zile, -mentin igiena si varsaturi
iar disparitia tegumentelor, a
diareei în timp de lenjeriei; 21, 22.11.2013
1-2 zile;
-administrez -pacientul declara o
-pacientul sa fie tratamentul antispastic îmbunatatire a starii
echilibrat psihic în generale
decurs de 3 zile
23.11.2013

-pacientul nu mai prezinta

greturi sau varsaturi
 24.11.2013

-stare generala buna

3.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele - 20.11.2013
recapete echilibrul pentru examen
hidric si nutritional bacteriologic; -pacientul prezinta stare
în 1-2 zile de sanatate alterata, cu
-mentin permanent diaree
legatura cu
apartinatorii 21, 22.11.2013
pacientului;
-pacientul simte o
-recomand ameliorare, nu simtitor;
pacientului pozitia
antalgica de diminuare -scaunele sunt de
a durerilor consistenta semisolide;

23.11.2013

-stare de sanatate buna

4.Dificultate de a se -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 20.11.2013
alimenta si hidrata - echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului:
risc de deshidratare hidroelectrolitic în pacientul, prin regim -pacientul încearca sa se
24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa -Scobutil, Algocalmin adapteze la noul sau rol,
si zeama de orez); Papaverina câte o declara ca durerea nu mai
-pacientul sa nu fiola din fiecare în este chiar asa de evidenta.
devina sursa de -regim alimentar de injectie,
infectie pentru alte tranzitie, orez fiert în intramuscular; 21, 22.11.2013
persoane pe toata apa, brânza de vaci,
perioada internarii; carne fiarta, ou fier -Furazolidon 4x1 /zi -pacientul înca nu se poate
moale; dupa 8-10 zile alimenta normal, se simt
-pacientul sa fie se pot introduce slabit
supravegheat atent laptele si mezelurile
pe tot timpul 23.11.2013
internarii;
-pacientul începe sa
-pacientul sa aiba o manânce în cantitati mici,
alimentatie respectând indicatiile
completa în circa medicului; mai prezinta
10 zile scaune apoase

24.11.2013

-stare de sanatate buna

5.Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura -administrez tratament 20.11.2007
prezinte corpului si notez în antiinfectios
 temperatura foaia de temperatura; recomandat de medic -pacientul prezinta
corporala în limite hipertermie (380 C)
normale în 1-2 zile -supraveghez
manifestarile de 21, 22.11.2013
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza, -termperatura în limite
pulsul, T.A., normale
comportamentul
pacientului 23, 24.11.2013

-temperatura în limite
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent - 20.11.2013
echilibrat psihic în pacientul, încurajându-
decurs de 3 zile; l; -pacientul este anxios

-calculez bilantul 21, 22.11.2013

ingesta-excreta;
-pacientul începe sa-si
-observ permanent revina, nu mai este
starea pacientului si speroat
raportez meidcului
orice modificare 23, 24.11.2013
aparuta în starea de
sanatate a acestuia; -stare generala buna

-încurajez pacientul
sa-si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si -respect masurile de 20.11.2013
fata de pericole. satisfaca singur prevenire a infectiilor
Risc de transmitere nevoile în decurs noscomiale; -pacientul respecta
a infectiei de 3 zile; regulile de igiena
-educ pacientul cu
-pacientul sa nu privire la masurile de 21, 22.11.2013
devina sursa de prevenire a infectiilor
infectie pentru alte -pacientul se conformeaza
persoane pe toata regulilor de igiena
durata internarii
23, 24.11.2013

-stare generala ameliorata

8.Dificultate de a se -pacientul sa -asigur conditii de - 20.11.2013
odihni. doarma ore favorizare a somnului,
 suficiente de somn semiobscuritate;
si sa se trezeasca
odihnit în decurs -rog ceilalti membri ai
de 2-3 zile echipei de îngrijire sa
procedeze asemanator
pentru a ajuta
pacientul sa se
odihneasca;
-la ora de vizita a
pacientului de catre
medic, acesta din urma
îl anunta ca în ziua
urmatoare va fi
externat
9. Deficit de -pacientul sa -explic pacientului - 20.11.2013
cunostinte medicale capete cunostinte orice tehnica
medicale în termen întreprinsa, scopul si
de 24 ore si sa importanta ei în
prezinte procesul de vindecare;
întelegerea lor
-îi detaliez regimul pe
care trebuie sa-l
urmeze pentru
recuperarea starii de
sanatate;
-pacientul prezinta scaune
diareice, ceea ce îl
împiedica sa se
odihneasca
21, 22.11.2013
-pacientul se simte mai
linistit, spune ca a reusit
sa doarma
23, 24.11.2013
-pacientul doarme normal
-pacientul nu prezinta
interes pentru cunostinte
medicale
21, 22.11.2013
-pacientul întreaba despre
tratament, modalitati de
recuperare a sanatatii

-fac educatie pentru 23, 24.11.2013

sanatate si cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare externarii;
-pacientul a demonstrat ca
a acumulat cunostinte
medicale din spital

-însotesc pacientul la
garderoba;

-predau pacientul
apartinatorilor

5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.

Data externarii: 24.11.2013

Numar zile spitalizare: 5

 Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata

Starea pacientului la externare:

Pacientul în vârsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi,

durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate
foarte buna.

BILANŢUL AUTONOMIEI:

-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;

-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;

-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular

prezent bilateral R=18r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea consumului de afumaturi;

-respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;

-evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele termenul de valabilitate;

-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;

-prezentarea periodica la medicul de familie.

PROBLEME LA EXTERNARE:

-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);

-inapetenta;

-infectie urinara;
 -risc de transmitere a infectiei.

1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica pe 24 indicatii adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana larga,
cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E coli;

-efectul se manifesta
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar efecte
secundare.

Indicat în:

-diaree acuta si
cronica;

-colite acute si
cronice;

-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate produce -nu se administreaza
etiologie variata, efecte imediat dupa
preventiv în extrapirami- interventii
chimioteraia dale, mai chirurgicale pe
antitumorala, frecvent la abdomen
gastropareza copii, tineri si
diabeticilor, adjuvant batrâni;
în explorarea
functionala a -poate simula
stomacului si secretia de
duodenului, prolactina,
profilaxia greturilor producând
si varsaturilor
 postoperatorii, galactoree;
usurarea intubarii
intestinale când -poate produce
pilorul este dificil de dureri
trecut, sughit, abdominale,
migrena diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie, alergie
dureri, inclusiv cutanate, la pirazoli
postoperatorii, colici leucopenie si
renale si biliare noduli cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în litiaza - -glaucom, aritmii
biliara, colecistita, cardiace,
colangita, litiaza hipertensiune
renala, pielita, cistita intracraniana

-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
-efecte alergice -leucopenie, alergie
dureri, inclusiv
cutanate, la pirazoli
postoperatorii, colici
leucopenie,
renale si biliare
noduli cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic
-hipersaliva-tie, -glaucom;
predominant pe
tahicardie,
aparatul digestiv, cai
somnolenta, -abdomen acut
urinare, uter
diminuarea
reflectivita-tii
PROBLEME DE RECUPERARE:

-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;

-consumul de lichide de la surse autorizate;

-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;

-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea mâinilor);

-evitarea unor categorii limitate de alimente;

-respectarea regimului hiposodat;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan,
administrarea antibioticelor - Biseptol.
 SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.

Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m
serica sticlute heparinate Eq/l
K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10
Cl - =94-111 m Eq/l mEq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Ca 2+ = 4,7

mEq/l
Fe 3+ =80-120 y%
Fe 3+ =100 m
1
I =3-8y% Eq/l

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %
ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.

10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
- 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal hematii

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri
diferite

CAZUL III

PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU

PACIENTUL M.T. CU

ENTEROCOLITĂ ACUTĂ:

1.CULEGEREA DATELOR

2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE:

Nume: M.
 Prenume: T.

Vârsta: 54 ani

Sexul: M

Religia: Ortodoxa

Nationalitatea: Româna

Stare civila: Casatorit

Ocupatie: Inginer

DATE VARIABILE:

Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova

Conditii de viata:

-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un apartament cu 3 camere, bucatarie si
baie, salubre, bine încalzite;

-dispune de venituri materiale bune;

-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.

Conditii de munca: bune

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de
2 ori pe zi.

Mod de petrecere a timpului liber:

-pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic

Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune

1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:

a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;

 -înaltime - 1,83 m

-grup sangvin O (I)

-RH (+)

2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate gustativa normala

-perceptie tactila normala;

-somnul: normal, linistitor, odinitor;

-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de

mers;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;

-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale;

-1scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;

-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;

-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA

TBC, hepatita, etc

c)Antecedentele heredo-colaterale: mama diabet de grad II

d)Antecedentele personale patologice: fara importanta

1.3.Informatii legate de boala

a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;
 -varsaturi;

-scaune subtiri, lichide - 10/zi;

-durere abdominala colicativa;

-paloare.

b)Istoricul bolii:

Pacientul în vârsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi,

varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.

c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata

d)Data internarii: 24.11.2013

e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic neglijabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.

-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;

-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;

-murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=22 r/minut

Aparat cardio - vascular:

-matitate cardiaca în limite normale;

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min

-artere periferice pulsatile;

 -retea venoasa periferica normala.

Aparat digestiv si anexe:

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal alterat;

-durere abdominala colicativa;

-ficat si splina în limite fiziologice;

-scaune diareice multiple.

Aparat urogenital:

-loji renale libere, nedureroase;

-Giordano (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

-organele genitale externe normal conformate;

-S.N.C.: OTS;

-ROT: prezente bilateral.

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a -frecventa respiratorie normala - -
respira si vârstei 22 r/min, respiratii ritmice,
fara zgomote patologice;
a avea o buna
circulatie -miscari respiratorii libere;

-aplitudine normala, egala, de

ambele hemitorace.
2 Nevoia de a bea - -greata, varsaturi; -procesul
si inflamator
-durere abdominala
de a mânca colicativa; intestinal

-lipsa poftei de
mâncare
3 Nevoia de a - -scaune apoase si -procesul
elimina multiple; inflamator

-transpiratii; intestinal

-risc de deshidratare
4 Nevoia de a se - -adinamic; -disconfort
misca si a avea o abdominal
buna postura -durere abdominala
colicativa;

-varsaturi
5 Nevoia de a -pacientul nu se poate -colici
dormi si de a se odihni corespunzator; abdominale
odihni
-scaune
multiple
6 Nevoia de a se -pacientul se poate îmbraca - -
îmbraca si singur, îsi alege vestimentatia în
dezbraca functie de anotimp si stare psihica
7 Nevoia de a-si - -T=37,9 0 C masurata -posibil
mentine sub axila proces
temperatura infectios
corpului în
limite normale
8 Nevoia de a fi -par curat, îngrijit; - -
curat, îngrijit, de
a-si proteja -urechi de conformitate normala,
tegumentele si curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu mucoasa
umeda si roz, gingii roz, aderente
dintilor;

-unghii taiate scurt, îngrijite;

-pacientul are deprinderi igienice

normale
9 Nevoia de a -functionarea adecvata; - -
comunica
-debit verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre sine

10 Nevoia de a -are convingeri personale, pe care - -
actiona conform si le respecta;
propriilor
convingeri si -citeste carti, poarta discutii cu
valori colegii de camera si cu echipa;

-pacientul îsi respecta valorile

religioase
11 Nevoia de a fi -pacientul este optimist în - -
preocupat în privinta vindecarii;
privinta
realizarii -uneori îsi manifesta si stari de
bucurie;

-el spune ca boala lui este ceva

trecator
12 Nevoia de a - -starea generala alterata -alterarea
evita pericolele tranzitului
intestinal

2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ AL PACIENTULUIM.T.

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor

fundamentale si de aceea este internat în spital;

-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema
medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului
(când poseda cunostintele necesare).

2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.

2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.
 5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei
intestinale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin

riscul de deshidratare si alte complicatii

8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.

3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.

3.1.OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;

-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul

internarii;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în
timp de 1- 2 zile;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor

în decurs de 2 zile.

3.2.INTERVENŢII ZILNICE:

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si

umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;

-schimb lenjeria de pat si de corp;

 -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;

-administrez medicatia prescrisa de medic;

-colaborez cu echipa de îngrijire;

-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;

-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru

examenele de laborator;

-supraveghez comportamentul bolnavului;

-întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;

-sustin educatia pentru sanatate;

-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare

Autonome Delegate
dependenta
1.Durere -pregatirea -plasez pacientul într- -recoltez sânge 24.11.2013
conditiilor de un salon luminos, pentru
abdominala îngrijire; linistit, fara hemoleucograma, Pacientul
factoriperturbatori, pe ionograma, prezinta stare
-pacientul sa cât se poate izolat, transaminaze alterata de
prezinte macar cu un paravan bilirubinemie; sanatate, dar
disparitia durerii daca nu se poate o colaboreaza
în câteva ore; rezerva separata pentru -examen cu echipa de
el; coprocultura si îngrijire.
-pacientul sa coproparazitologic
beneficiezede -acopar patul 25.11.2013
un mediu pacientului cu musama
confortabil si si traversa; Pacientul
securizant pe tot prezinta o
timpul -linistesc pacientul, ameliorare a
internarii; comunicând permanent starii de
cu el; sanatate,
-pacientul sa fie scaunele
alimentat -asigur mediu securizat diareice s-au
corespunzator si conditii de rarit.
diagnosticului si microclimat;
a zilei de boala 26.11.2013
pe tot parcursul -supraveghez scaunul,
internarii; frecventa, consistenta; Starea de
sanatate s-a
-supraveghez durerile îmbunatatit
abdominale;
Scaunul de
-recomand pacientului 2/zi, de
pozitia antalgica de consistenta
diminuare a durerilor aproape
normala

27.11.2013

Stare generala
buna
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 24,
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului: 25.11.2013
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin regim
deshidratare în 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa si -Scobutil -pacientul
zeama de orez), apoi +Algocalmin + încearca sa se
-pacientul sa nu regim alimentar de Papaverina câte o adapteze la
devina sursa de tranzitie, orez fiert în fiola din fiecare în noul sau rol,
infectie pentru apa, brânza de vaci, injectie declara ca
alte persoane pe carne fiarta, ou fiert intramusculara; durerea nu
toata perioada moale; dupa 8 - 10 zile mai este chiar
internarii; se pot introduce laptele Furazolidon 4x1/zi asa de
si mezelurile. evidenta.
-pacientul sa fie
supravegheat 26.11.2013
atent pe tot
timpul -stare
internarii; generala buna
simtitor;
-pacientul sa
aiba o -scaunele sunt
alimentatie de consistenta
completa în semisolida
circa 10 zile, pe
tot timpul
internarii;

-pacientul sa fie
investigat si
tratat conform
diagnosticului
pe timpul
internarii

3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul fizic si - 24.11.2013

varsaturi aiba o stare de psihic al pacientului;
confort fizic în -pacientul
urmatoarele 3 -mentin igiena prezinta
zile, iar tegumentelor, a greturi si
disparitia lenjeriei; varsaturi
diareei în timp
de 1-2 zile; -administrez 25.11.2013
tratamentul antispastic
-pacientul sa fie -pacientul
echilibrat psihic declara o
în decurs de 3 îmbunatatire a
zile;
 starii generale

26.11.2013

-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 24.11.2013
recapete pentru examen
echilibrul hidric bacteriologic -scaune
si nutritional în (coprocultura); diareice
1-2 zile multiple
-mentin permanent
legatura cu 25,
apartinatorii 26.11.2013
pacientului;
-frecventa
-încurajez permanent scaunelor s-a
pacientul; mai redus

-educ membrii familiei

în privinta dietei
5.Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 24.11.2013
prezinte corpului si notez în tratament
temperatura foaia de temperatura; antiinfectios -hipertermie
corporala în recomandat de (37,9 0 C)
limite normale -supraveghez medic
în 1-2 zile manifestarile de 25,
deshidratare, aspectul 26.11.2013
tegumentelor, diureza,
pulsul, T.A., -termperatura
comportamentul corporala în
pacientului limite
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent - 24.11.2013
echilibrat psihic pacientul, încurajân-
în decurs de 3 du-l; -pacientul este
zile; anxios
-calculez bilantul
ingesta-excreta; 25,
26.11.2007
-observ permanent
starea pacientului si -pacientul
raportez medicului începe sa-si
orice modificare revina, nu mai
 aparuta în starea de este speriat
sanatate a pacientului;

-încurajez
pacientul sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri care
s-au recuperat foarte
repede
7.Vulnerabili- -pacientul sa-si -respect masurile de - 24.11.2013
tate fata de satisfaca singur prevenire a infectiilor
pericole. nevoile în noscomiale; -pacientul
decurs de 3 zile; respecta
Risc de -educ pacientul cu regulile de
transmitere a -pacientul sa nu privire la masurile de igiena
infectiei devina sursa de prevenire a infectiilor
infectie pentru 25.11.2013
alte persoane pe
toata durata -pacientul se
internarii conformeaza
regulilor de
igiena

26.11.2007

-stare
generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de - 24.11.2013
a se odihni. doarma ore favorizare a somnului,
suficiente de semiobscuritate; -pacientul
somn si sa se prezinta
trezeasca -rog ceilalti membri ai scaune
odihnit în echipei de îngrijire sa diareice, ceea
decurs de 2-3 procedeze asemanator ce îl
zile pentru a ajuta pacientul împiedica sa
sa se odihneasca; se odihneasca

-la ora de vizita a 25.11.2013

pacientilor de catre
medic, acesta îl anunta -pacientul se
ca mâine va fi externat simte mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
 26.11.2013

-pacientul
doarme
normal
9.Deficit de -pacientul sa -explic pacientului - 24.11.2013
cunostinte capete orice tehnica
medicale cunostinte întreprinsa, scopul si -pacientul nu
medicale în importanta ei în prezinta
termen de 24 procesul de vindecare; interes pentru
ore si sa cunostinte
prezinte -îi detaliez regimul pe medicale
întelegerea lor care trebuie sa-l
în decurs de 2 urmeze pentru 25.11.2013
zile recuperarea starii de
sanatate; -pacientul
întreaba
-fac educatie pentru despre
sanatate si cu membri tratament,
familiei; modalitati de
recuperare a
-fac demersurile sanatatii
necesare externarii;
26.11.2013
-însotesc pacientul la
garderoba; -pacientul a
demonstrat ca
-predau pacientul a acumulat
apartinatorilor cunostinte
medicale din
spital

II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.

Data externarii: 27.11.2007

Numarul de zile de spitalizare: 3

Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 54 ani, internat pentru stare de

sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate foarte buna.

BILANŢUL AUTONOMIEI:
 -tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;

-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular

prezent bilateral, R=20 r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales
oua de rata;

-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea afumaturilor;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de

urgenta, prezentarea la medic

PROBLEME LA EXTERNARE:

-infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;

 -inapetenta.

PROBLEME DE RECUPERARE:

-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor

înainte de consumul alimentelor;

-evitarea consumului de alimente reci;

-evitarea bauturilor fermentate;

-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;

Scobutil

Vitamine din complexul B.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.

1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica pe 24 indicatii adverse
ore
1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana larga,
cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;

-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
 Indicat în:

-diaree acuta si
cronica;

-colite acute si
cronice;

-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate produce -nu se
etiologie variata, efecte administreaza
(fiole) preventiv în extrapiramidale, imediat dupa
chimioterapia mai frecvent la interventii
antitumorala, copii, tineri si chirurgicale pe
gastropareza batrâni; abdomen
diabeticilor,
adjuvant în -poate simula
explorarea secretia de
functionala a prolactina,
stomacului si producând
duodenului, galactoree;
profilaxia greturilor
si vomelor -poate produce
postoperatorii, dureri
usurarea intubarii abdominale,
intestinale când diaree
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
3.PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,
dureri, inclusiv cutanate, alergie la pirazoli
(fiole) postoperatorii, leucopenie si
colici renale si noduli cutanati
biliare
4.PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii
litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita

-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
 pancreatita,
dismenoree, anexita
5.ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,
dureri, inclusiv cutanate, alergie la pirazoli
(fiole) postoperatorii, leucopenie,
colici renale si noduli cutanati
biliare
6.SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva-tie, -glaucom;
predominant pe tahicardie,
(fiole) aparatul digestiv, somnolenta, -abdomen acut
cai urinare, uter diminuarea
reflectivita-tii

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.

Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m
serica sticlute heparinate Eq/l
K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10
-
Cl =94-111 m Eq/l m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Ca 2+ = 4,7

m Eq/l
 Fe 3+ =80-120 y% Fe 3+ =100 m
Eq/l
I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %
ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.

10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
5 - 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal hematii

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri
 diferite

CAPITOLUL III

III.1.CONCLUZII

Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului.

Am avut sub îngrijire trei pacienti:

1.Pacientul A.R. prezenta la internare:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune diareice (lichide 10/zi);

-durere abdominala;

-paloare;

-adinamie;

-crampe abdominale.

2.Pacientul R.S. prezenta la internare:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune diareice (lichide 10/zi);

-durere abdominala difuza;

-paloare.

3.Pacientul M.T. prezenta la internare:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri (lichide 10/zi);

 -durere abdominala colicativa;

-paloare.

Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.

Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita

acuta.

Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte buna.

III.2.EVALUAREA FINALĂ

1.Pacientul A.R.:

Vârsta: 29 ani

Sexul: M

Ocupatia: profesor

Antecedente heredo - colaterale: fara importanta

Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani

Diagonostic: enterocolita acuta

2.Pacientul R.S.:

Vârsta: 49 ani

Sexul: M

Ocupatia: administrator

Antecedente heredo - colaterale: fara importanta

Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani

Diagonostic: enterocolita acuta

3.Pacientul M.T.:

Vârsta: 54 ani

Sexul: M
 Ocupatia: inginer

Antecedente heredo - colaterale: fara importanta

Antecedente personale patologice: fara importanta

Diagonostic: enterocolita acuta

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE:

Pacientul nr. 1 (A.R.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ sub
forma de crampe.

2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma

infectiei intestinale.

3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul
de deshidratare si de adinamie.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel
de probleme.

Pacientul nr. 2 (R.S.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz,

uneori sub forma de colici.

2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma

infectiei intestinale.

3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

 4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin

cresterea temperaturii corporale.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel
de probleme.

Pacientul nr. 3 (M.T.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ.

2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.

5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma

infectiei intestinale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul
de deshidratare si alte complicatii.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea.

OBIECTIVE PERMANENTE:

1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizat.

2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.

3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala.

 4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.

5.Pacientul sa beneficieze de îngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.

OBIECTIVE SPECIFICE:

Pacientul nr. 1 (A.R.):

-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.

-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în
timp de 1 - 2 zile.

-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii.

-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în
timp de 1 - 2 zile.

-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea

lor în decurs de 2 zile.

Pacientul nr. 2 (R.S.):

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.

-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.

-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.

-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în
timp de 1 - 2 zile.

-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea

lor în decurs de 2 zile.

Pacientul nr. 3 (M.T.):

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.

 -Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.

-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.

-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii.

-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul

internarii.

-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii.

-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.

-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în
timp de 1 - 2 zile.

-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea

lor în decurs de 2 zile.

INTERVENŢII AUTONOME:

Pacientul nr. 1 (A.R.):

-Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune, receptivitate.

-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote
deranjante.

-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.), diureza, scaun, greutate
corporala.

-Calculez bilantul ingesta - excreta.

-Observ orice modificare aparuta în starea bolnavului.

-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.

-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.

-Transport probele de laborator în sectorul clinic.

-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.

 -Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de
orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor.

-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare

si despre respectarea meselor.

-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte

indicatiile medicului.

-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.

-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.

-Administrez tratamentul antispastic.

-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore

fixe.

-Calculez ratia calorica pe 24 ore, în functie de activitate si vârsta.

-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.

-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.

-Încurajez permanent pacientul.

-Educ membri familiei în privinta dietei.

-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.

-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,

T.A., comportamentul pacientului.

-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.

-Calculez bilantul ingesta - secreta.

-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în

starea de sanatate a pacientului.

-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.
 -Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.

-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.

-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.

-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta

pacientul sa se odihneasca.

-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.

Pacientul nr. 2 (R.S.):

-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate
de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.

-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.

-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.

-Asigur mediu securizat si conditii de microclimat.

-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.

-Supraveghez durerile abdominale si intensitatea lor.

-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.

-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de

orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou
fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.

-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.

-Administrez tratamentul antispastic.

-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.

-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.

-Încurajez permanent pacientul.

-Educ membri familiei în privinta dietei.

 -Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.

-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,

T.A., comportamentul pacientului.

-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.

-Calculez bilantul ingesta - secreta.

-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în

starea de sanatate a pacientului.

-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.

-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.

-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.

-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.

-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator, pentru a ajuta

pacientul sa se odihneasca.

-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.

-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de

vindecare.

-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.

-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.

-Fac demersurile necesare externarii.

-Însotesc pacientul la garderoba.

-Predau pacientul apartinatorilor.

Pacientul nr. 3 (M.T.):

-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate
de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.

-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.

 -Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.

-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.

-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.

-Supraveghez durerile abdominale si intensitatea lor.

-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.

-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.

-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.

-Administrez tratamentul antispastic.

-Recoltez probele pentru examen bacteriologic.

-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.

-Încurajez permanent pacientul.

-Educ membrii familiei în privinta dietei.

-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de

orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou
fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.

-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,

T.A., comportamentul pacientului.

-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.

-Calculez bilantul ingesta - secreta.

-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în

starea de sanatate a pacientului.

-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.

-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.

-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.

 -Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.

-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator, pentru a ajuta

pacientul sa se odihneasca.

-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.

-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de

vindecare.

-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.

-Fac educatie pentru sanatate si cu membrii familiei.

-Fac demersurile necesare externarii.

-Însotesc pacientul la garderoba.

-Predau pacientul apartinatorilor.

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacientul în vârsta de 29 Pacientul în vârsta de 49 ani internat Pacientul în vârsta de 54 ani

ani, internat pentru stare de
sanatate alterata, greata,
voma, paloare.
În urma consultului clinic se
fixeaza diagnosticul
RECOMANDĂRI:
pentru stare de sanatate accentuat
alterata, greata, voma, durere
abdominala difuza, scaune apoase
multiple si paloare.
În spital se efectueaza examene
clinice si paraclinice în urma carora
se fixeaza diagnosticul.
RECOMANDĂRI:
internat pentru stare de
sanatate alterata, greata,
voma, durere abdominala
colicativa, scaune apoase
multiple si paloare.
În spital se efectueaza
examene clinice în urma
carora se fixeaza
diagnosticul.
RECOMANDĂRI:

-regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor
medicului;
-consumul de apa numai de
la surse sigure, este posibil
apa plata;
-sa spele ouale înainte de a
le sparge, cu apa, detergent
si sa nu consume mai ale
-respectarea regulilor de igiena atât
personala cât si alimentara;
-evitarea consumului de afumaturi;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea consumului de oua care nu
au pe ele data expirarii;
-prezentarea periodica la medicul de
-regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor
medicului;
-consumul de apa numai de
la surse sigure, este posibil
apa plata;
-fierberea carnii înainte de
preparare si procurarea ei
oua de rata; familie; numai de la surse autorizate;

-fierberea carnii înainte de -revenirea si acutizarea simptomelor -evitarea consumului de

preparare si procurarea ei
numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezinta calitati
organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului
medicamentos, control
periodic la medicul de
familie, revenirea,
acutizarea si prezenta si la
alti membri ai familiei,
impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala ameliorata
impune prezentarea de urgenta la conserve;
medic.
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte
ce nu prezinta calitati
organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului
medicamentos;
-control periodic la medicul
de familie;
-revenirea, acutizarea si
prezenta si la alti membri ai
familiei, impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala buna Stare generala buna

III.3.ANEXE

1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta în introducerea

unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior.

SCOP

-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B,
C), suc pancreatic si secretie proprie;

-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;

-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul,

cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;

-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.

-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune

directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se
vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate
împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice;

-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul

pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;

-aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;

-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).

GENERALITĂŢI

-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;

-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de
cea cu continutul sucului duodenal;

-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;

-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

PREGĂTIRI

-material de protectie;

-musama si aleza;

-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;

-prosoape sterile;

-sonda Einhorn;

-2 seringi de 20 ml;

-manusi de cauciuc sterile;

-pensa hemostatica;

-medii de cultura;

-eprubete.

Nesterile:

-tavita renala;
 -tava medicala;

-stativ pentru eprubete;

-pahar cu apa aromata;

-perna cilindrica dura sau patura rulata;

-hârtie de turmensol rosie si albastra.

Medicamente:

-sulfat de magneziu 33%;

-ulei de masline;

-novocaina;

-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege în functie de scopul

sondajului);

-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;

-i se explica necesitatea tehnicii;

-pregatirea fizica a pacientului:

-pacientul va fi nemâncat;

-se izoleaza patul cu un paravan;

-se protejeaza cu musama si aleza;

-se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea patului;

-se protejeaza cu sortul din material plastic;

-i se îndeparteaza proteza (dupa caz);

-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.

EXECUŢIA

Introducerea sondei:

-asistenta se spala pe mâini;

 -îmbraca manusi sterile;

-prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o introduce cu blândete prin
cavitatea bucala sau nazala pâna în faringe;

-cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si sa înghita de câteva ori pâna când
oliva trece în esofag;

-cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la marcajul 45 cm la arcada dentara,
moment în care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac;

-se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,
coapsele flexate pe bazin;

-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm;

-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de

înghitire a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);

-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden

(dupa circa 1 - ½ ore de la patrunderea ei în stomac);

-verificarea pozitiei sondei;

-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a
ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac;

-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a
ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;

-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar
poate fi extras daca ea se afla în stomac;

-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita
impregnarii cu saruri de plumb;

-captarea bilei;

-dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila
A, coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;

-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turnesol;

-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la

temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
 -se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa;

-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de

culoare închisa castanie - bila B, veziculare;

-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii
de cultura pentru examen bacteriologic;

-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C,
hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);

-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber
cu o pensa;

-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica

scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala;

-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala.

Îngrijirea ulterioara a pacientului:

-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;

-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;

-i se îndeparteaza sortul din material plastic;

-se aseaza pacientul în pozitie comoda;

-pregatirea produsului pentru examen de laborator;

-se determina cantitatea de bila retinuta;

-se eticheteaza recipientele;

-se trimit probele la laborator.

ACCIDENTE:

-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali în timpul senzatiei de

varsatura;

-încolacirea sondei în stomac;

-greturi si varsaturi;
 -imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului
Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase);

-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea
si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;

-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente

antispastice;

-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu
ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);

-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina,

solutie 1 - 2 %;

Nu trebuie:

-aspirat continutul sondei la extragerea ei;

-prelungita durata sondajului peste 3 ore;

-grabita introducerea sondei;

-depasita durata de executie (3 - ½ ore).

2.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU

EXAMINĂRI HEMATOLOGICE

Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA,

Wintrobe, heparina, citrat de Na.

Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc în laborator, iar

dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa nu se formeze
spuma în timpul rasturnarii flaconului.

Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie

venoasa.

ETAPELE DE EXECUŢIE ALE PUNCŢIEI VENOASE SUNT:

A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:

 Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace
pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru injectia intra-
musculara, tampoane sterile îmbibate în alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.

Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse

substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea
recipientilor sau eprubetelor.

Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului
pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.

În cazul în care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de
calibru mai mic decât la alte persoane.

B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:

I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.

De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei

pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.

I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de

executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia.

De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând întins pe pat în decubit dorsal,
însa daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe
scaun.

Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin dureroase sau traumatizante
pentru pacient.

C.Pregatirea asistentei la tehnica:

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se
face badijonarea mâinilor cu alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu mâinile la aer pâna se
evapora alcoolul si îmbraca manusile sterile.

În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în functie de starea sa generala si

în functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.

Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul

sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.

Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si supinatie si abductie îndepartat de corp.

Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.
 Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza
vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere
chirurgicala pe vas.

Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool
si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.

În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu

musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie, supinatie
si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.

Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de îmbracaminte si în tot

acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului.

Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a
bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.

Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele nu se evidentiaza si atunci se
recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se
bate energic cu degetele pe plica cotului.

Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului

înspre cot spre sensul circulatiei de întoarcere.

Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge se face o noua degresare larga a
plicii cotului.

Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna
stânga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va întinde
pielea, fixându-se astfel vena în momentul punctionarii.

Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.

Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului în sus.

Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu miscari usoare, pâna se simte senzatia

de cadere în gol, apoi se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul în
lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza sânge numai dupa desfacerea garoului si
dupa ce a asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.

D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa si se desface garoul cu miscari
lente, pentru a nu scoate acul din vena.

Pacientul desface apoi usor pumnul.

 Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon
îmbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.

Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast.

E.Reorganizarea locului de munca:

Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite anterior recoltarii.

Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza pentru fiecare proba în recipient
separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei,
data.

Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai repede la laborator.

Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala îsi va spala
mâinile cu apa calda si sapun si îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %.

În cazul în care recoltarea sângelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi

aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un
cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite în fabrici si contin anticoagulant în
functie de necesitati.

Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.

ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE:

1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu formare de hematom - se aplica

punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pâna la disparitie.

2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage putin acul si se

observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.

3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde constienta:

-punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei;

-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa

rece fata;

-în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal direct pe podea.

Precautii:

-punctia venoasa se face în conditii de perfecta asepsie;

 -la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea
sângelui n tesutul perivenos.

Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora

a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se

agita pâna când se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.

-valori normale Ht:

Barbati 46+ 6 g%

Femei 41+6 g%

-valori normale Hb:

Barbati 15+2 g%

Femei 12+2 g%

b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml

sânge+0,4 citrat de Na, fara staza.

-Valori normale VSH

Barbati 1 - 10 mm/1 h

7 - 13 mm/2 h

Femei 2 - 13 mm h/1 h

12 - 17 mm/2 h

3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect
curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite
examenul macroscopic în conditii cât mai bune.

Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile
fecale, aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).

Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.
 Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare.

Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa
ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a
falsifica si ele rezultatele.

Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu
ajutorul rectosigmoidoscopului.

REGIMUL DE PROBĂ

Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material
asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica
curenta.

Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este
necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.

În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie

identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne
(fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).

Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de
alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor
alimentarii.

Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.

REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER

MASA COMPOZIŢIE CANTITATE

Dimineata -lapte -500 ml

-pâine prajita -50 g

Ora 10.00 Supa din: -40 g

-fulgi de ovaz -10 g

-unt -200 g

-lapte -300 ml

-apa -1 buc

-ou
 Prânz -perisoare prajite -125 g

-piure de cartofi -200 g

-unt -10 g

-lapte -100 ml
Ora 16.00 -lapte -500 ml

-pâine prajita -50 g

Cina Supa din: -40 g

-fulgi de ovaz -10 g

-unt -200 g

-lapte -300 ml

-apa -1 buc

-ou

EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI

Scaunul normal este format în proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul
tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).

Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce
alcatuiesc flora intestinului gros normal.

În conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 -

200 gde materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o
consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale
ca un calibru cu diametru de 2, 5 - 5 cm.

Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza între
6,8 - 7,3.

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI BIO - CHIMICE

Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de sânge simplu.

Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.

1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de sânge simplu sau 2 ml sânge +

4 ml florura de Na uscat;
 -valori normale: 0,8 - 1,20 g%

2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge simplu cu seringa de

plastic;

-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l

3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge;

-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.

TGP 2 - 16 U.I.

4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge;

-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0

5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml

oxalat de potasiu;

-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde

Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11

6)Timpul de sângerare si timpul de coagulare - se face prin punctie capilara în lobul

urechii, respectiv în degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hârtie de filtru, lame de
sticla.

7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune a zilei, într-o
sticluta sterila;

Valori normale:

-culoare galben citrin;

-Ph acid;

-densitate 1010 - 1025;

-urobilinogen normal;

-sedimente - rare epitelii;

-leucocite - foarte rare;

-albumina - absenta;
 -glucoza - absenta;

-pigmentii biliari - absenti.

8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac prin punctie

capilara.

ETAPE DE EXECUŢIE:

a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu câmp steril se

aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod, comprese
uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hârtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.

b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca în dimineata

recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.

I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti

doar o mica întepatura, ca de tântar.

Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe scaun în cazul în care acestuia nu îi

este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai favorabila.

c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu spalarea atenta pe mâini cu apa calda si

sapun, apoi asistenta va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.

Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca manusile sterile.

Când se recolteaza sânge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de
18 - 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.

Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala a
lui si se face printr-o miscare sigura a degetului în partea laterala externa a degetului, iar la sugari
si la copiii mici se înteapa calcâiul sau fata plantara a halucelui-

TEHNICA PROPRIU - ZISĂ:

Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim mâna lui într-un vas cu apa calda sau
masam usor locul de punctie.

Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea.

Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adâncime de 2 - 3 mm.

Aceasta ajuta la venirea spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.

Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.

 Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira în pipete
pregatite sau cu hârtia de filtru.

Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le
contamina cu microbii nostri.

Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de sânge, se aseaza pe lama principala,

apoi pe o alta lama asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre
capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.

Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui

pacientului sau un numar de ordine.

9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon îmbibat cu alcool,

pentru care se aplica un pansament urgo.

Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus în salon.

Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de sânge recoltate vor fi trimise imediat
la laborator.

1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale:

-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;

-femei 4 - 4,5 milioane/ml.

2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 150.000 - 400.000/mm

3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 1

4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm

Forma leucocitara:

-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
 -neutrofile segmentate 45 - 70 %

-limfocite 20 - 40 %

-bazofile 0 - 1 %

-monocite 1 - 3 %

5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1

6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1

BIBLIOGRAFIE:

1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti -

Editura Medicala

2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate,
Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002

3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica