36

Placa Dentara este un depozit format din agregate bacteriene ce adera la suprafetele dentare
sau alte suprafete solide din cavitatea bucala prin intermediul unei matrice . Apare ca un
depozit mat,acumulat in special in zona coletului dintelui,intre spatiile interdentare,fosetele
ocluzale.Pentru determinarea prezentei placii bacteriene se folosesc revelatori de placa .Placa
veche acumulata pe suprafetele dintilor se calcifica si formeaza tartrul in special pe suprafetele
dentare din zona canalelor salivare majore(suprafata linguala a incisisivilor inferiori, si suprafata
vestibulara a molarilor superiori). Deosebim placa supragingivala si subgingivala.
Compozitie: Primul strat al placii microbiene este format in special de glicoproteine, unde se
mai gasesc in cantitati mari aminoacizi de tipul prolinei si glicinei, acid glutamic. .Primii adera la
pelicula streptococii orali, si cocii gram negativi ca Neisseria si Moraxella.Apoi in interval de 24
h la ele mai adera corinebacterii ,bacterii anaerobe Veillonella,Lactobacillus apoi si
actinomicete anaerobe.
In placa matura, se mai observa: celule epiteliale, leucocite, eritrocite, particule alimentare şi
protozoare. Placa matură are capacitatea de a metaboliza foarte rapid zaharoza din aportul
alimentar prin lanţul glicolitic, producînd acizi organici care asigură o scădere profundă şi
prelungită a pH-ului plăcii, smalţul începe să sufere procesul de demineralizare.
-suprafetele V la M1 sup+suprafetele L ale m1 inf+suprafetele V ale IC sup drept si ic in stang=6
suprafete
- 0 – absenta placii
- 1 – placa supraging in 1/3 colet
- 2 – placa in 1/3 mijlocie a coroanei
- 3 – placa in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
X= suprafetele dentare cu placa(procentual)
Y=suprafetele dentare fara placa(procentual)=100-X
indice de placa SILNESS si LOE
- 0 – absenta placii
- 1 – placa nu se obs cu ochiul liber pe supraf dentare decat dupa razuire cu vf rotunjit al
sondei
- 2 – placa este vizibila cu ochiul liber ca un depozit fin pelicular
- 3 – acumularea de placa in strat gros, care acopera santul ging de la marg ging libera
pana la supraf dentara

37

Formarea Placii dentare prevede citeva etape:

1.formarea peliculei,
2.colonizarea bacteriana precoce,
3.succesiunile bacteriene pina la maturizarea placii.
Formarea peliculei: Microorganismele orale ca provatella melaninogenica
,P.oralis,fusobacterium produc neuroamidaze sub actiunea careia glicoproteinele salivare pierd
acidul sialic si precipita.Glicoproteinele insolubilizate se adsorb prin intermediul ionilor de Ca pe
suprafetele dentare ,in urma caror se adsorb si fosfoproteine,sulfoglicopeptide,incit grosimea
peliculei creste de la 100nm pina la 500-1000 nm dupa 48h.
Colonizarea si succesiunile: Bacteriile din saliva se adsorb pe pelicula glicoproteica in
formare.Primii adera la pelicula streptococii orali, si cocii gram negative ca Neisseria si
Moraxella.Apoi in interval de 24 h la ele mai adera corinebacterii ,bacterii anaerobe
Veillonella,Lactobacillus apoi si actinomicete anaerobe.Astfel Are loc sinteza de matrice
polizaharidica , scade potentialul de oxido-reducere ,se modifica Ph si se acumuleaza cataboliti
si alti produsi bacterieni care pregatesc urmatoarea succesiune bacteriana cu maturarea placii
ulterior.
Placa matura: Odată formata, placa bacteriană, continuă să se populeze cu bacterii
secundare, să se maturizeze, astfel încât în final, se concentrează în structura sa o cantitate
foarte mare de germeni. În 30 de zile de la colonizarea peliculei primare cu microorganisme,
apare placa bacteriană matură. Alţi constituenţi ai plăcii bacteriene mature ,pe lângă
microorganisme sunt: celule epiteliale, leucocite, eritrocite, particule alimentare şi
protozoare. Placa matură are capacitatea de a metaboliza foarte rapid zaharoza din aportul
alimentar prin lanţul glicolitic, producînd acizi organici care asigură o scădere profundă şi
prelungită a pH-ului plăcii, smalţul începe să sufere procesul de demineralizare. De aceea, este
necesară îndepărtarea constantă a plăcii bacteriene de pe structurile orale prin respectarea
unor reguli de igienă şi alimentaţie care ne vor păstra dinţii sănătoşi
45

Se depune de la virste tinere, primul apare tartrul supragingival. Tartrul dentar se formeaza pe
structurile bacteriene déjà preexistente care sufere procese de mineralizare. Aceasta incepe in
mod obisnuit in primele zile de depunere a placii bacteriene, chiar in prima zi in 4-8 ore si
reprezinta 50% dupa 2 zile, realizind o calcificare a 60-90% dupa 12 zile
Viteza de formare a tartrului dentar reprezinta o caracteristica individulala si este influentata de
o serie de factori favorizanti:
-retentivitati anatomice
-cantitatea si compozitia salivei secreate
-fumatul
-igiena cavitatii orale
Rolul dietei
O dieta bogata in zaharuri favorizeaza formarea placii la nivelul careia se acumuleaza
Streptococcus Mutans, neisserii, lactobacilli, veilonelle. Speciile de Streptococcus Mutans
provoaca o demineralizare precoce creaza un pH acid, favorizind microclimatul pentru
acumulari in placa bacteriana
-Alimentele dure cu actiune mecanica pronuntata intirzie formarea tartrului dentar
-Dificienta vitaminei B6 A P8 favorizeaza formarea tartrului
Tartrul dentar este factorul comun in etiologia cariei si a parodontopatiilor. Capacitatea lui de a
contribui la producerea cariilor depinde de continutul lui in calciu si fosfat, de metabolismul
bacterian propriu, de limitele valorilor intre care poate varia pH-ul sau de accesibilitatea si
componentii salivei.
Cavitatea bucala are o temperature constanta, iar alimentata si fluxul salivar asigura material
prima, conditiile ionice si de pH necesare supravetuirii si multiplicarii bacteriene, realizindu-se
astfel o cultura mixta bacteriana. Bacteriile in schimb modifica compozitia fizico-chimica a
mediului bucal, stabilesc legaturi atit cu gazda cit si cu celelalte specii bacteriene. Exista o
strinsa relatie intre placa dentara si bolile parodontiului. In placa de 48 ore se produce
material toxic in concentratii suficiente sa afecteze integritatea gingiilor. Substantele din placa(
enzimele proteolitice de origine bacteriana, amoniacul, hidrogenul sulfurat) pot difuza in
tesuturile gingivale fiind iritanti potentiali pentru gingii. De asemenea , endotoxinele becteriene
patrund in gingie inducind formarea de anticorpi. Reactiile locale antigen-anticorp, activeaza
complementul initiind procesul inflamator al gingiei si parodontiului.

49

Instrumentarul pentru detartraj:

- instrumente de examinare: sonde de parodontometrie si sonde

exploratorii;

- instrumente de detartraj si chiuretaj radicular: seceri, sapaligi,

pile sau razuse, chiurete;

- instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare

dupa detartraj: palnii de cauciuc rozetate sau nu, perii rotative, benzi
abrazive si de lustruit
Cele mai dese instrumente folosite in detartrajul manual sunt:
-secerile( anterioare pentru dintii frontali si posterioare pentru partile proximale a premolarilor
si molarilor)
- pilele sau razusele(pentru indepartarea tartrului de linga sau sub marginea gingivala libera)
-sapaliga(pt dintii frontali si pentru dintii laterali )
-daltile ( pentru zonele interdentare a dintilor frontali)
-chiurete Gracey

129

Prin lambou Se intelege un fragment de mucoasa sau si periost

decolat de osul alveolar subiacent printr-una sau mai mulle incizii;
fragmentul decolat poate fi partial sau total raflectat, ceea ce permite
un acces direct $i 0 buna vizibilitate asupra zonei operate si
repozilionat (fara a fi desprins de restul mucoperiostului). in scopul
protecliei plagii osoase subiacente si obtinerii unui efect cat mal
fizionomic.

in raport cu osul alveolar subiacent, lamboul poate fi:

- reflectat In Intregime;
- partial reflectat.

in funclie de straturile din care este format. lamboul poate fi:

- mucozal;
- mucoperiostal.

in raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finatul

interventiei, el poate fi repozitionat:
- apical;
- lateral;
- coronar.

In raport cu gradul de extindere a lamboului:

- lambou extins: pe un grup de dinti, pe 0 arcada;
-Iambou limitat: in L. pe unu-trei dinti.

Avantajele operatilor cu lambou sunt:

1. Un acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si
interradiculare.
2. Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de
jonctiunea mucogingivala.
3. Asigura accesul 'Ia nivelul osului alveolar pentru corectarea
defectelor resorbtive ale acestuia.
4. Crearea unei zone fara tesuturi patologice In scopul unei bune
reacolari gingivale.

Dezavantaje:
1. Dilacerari Intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau
de necroza, prin incizii necorespunzatoare cu afectarea irigatiei
lamboului.
2. Retraclie gingivala prin vindecare fibroasa retractila $i rezectia
modelanta substractiva a osului subiacent.

143

Regenerarea tisulara ghidata este 0 modalitate terapeutica

realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc In principal bariere
mecanice, unele cu valoare biologica: matricele de biovitroceramica in
colagen si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala.
Rolul de bariera intre epiteliu $i tesutul conjunctiv desmodontal II
au "membranele"
Nerezorbabile:
- membrane din politetrafluoreti/ena expandata (ePTFE Gore-Tex);
- cauciuc (latex) de diga; prezinta 0 serie de avantaje:
- adaptare buna $i etan$a, mai ales la niveluJ concavitatii
interradiculare;
- posibilitatea tratarii simultane a unui numar crescut de
defecte parodontale vecine;
- buna separare a cheagului de posibila contaminare
bacteriana;
- pretul de cost redus.
Rezorbabile:
- de colagen, care reprezinta 0 importanta proteina atat pentru
structurarea desmodontiului $i ligamentului periodontal, cat $i a osului
alveolar $i a cementului, activitate care rezulta din proprietatea sa
chemotactica fata de fibrobla$ti. Colagenul are de asemenea
proprietati hemostatice prin activarea agregarii plachetare cu formarea
rapida a unui cheag $i stabilizarea plagii postoperatorii.
- acid polilactic (folosit cu succes in tratamentul defectelor furcatiilor
de clasa a II-a:
- acid poliglicolic;
- poliglactin
- dura mater liofilizata:
- amestec de copolimeri din acid polilactic si tributilcitrat
- grefe autogene de periost
Membranele neresorbabile au dezavantajul reinterventiei
chirurgicale de indepartare dupa cca cinci saptamani de aplic re;
Membranele se utilizeaza in:
- tratamentul defectelor furcafiilor de clasa a II-a si a III-a;
- resorbtia osoasa limitata {unu-joi pereti} si sunt mai efieiente in:
- incongruente dento-alveolare cu inghesuire;
- resorbtii osoase orizonlale.