Geometrie clasa a VII-a

TRIUNGHIURI PRIVILEGIATE

1. Triunghiul ABC este isoscel ( AB = AC ), D(BC), dacă:

 AD este înălţime şi mediană, sau

 AD este înălţime şi bisectoare, sau
 AD este bisectoare şi mediană, sau
 înălţimile din B şi C sunt congruente, sau
 bisectoarele din B şi C sunt congruente, sau
 mediatoarea bazei [BC] trece prin A.

2. Triunghiul ABC este echilateral, dacă:

 este isoscel şi are un unghi de 60o, sau

 orice înălţime este şi mediană , sau
 orice înălţime este şi bisectoare, sau
 orice bisectoare este şi mediană, sau
 are toate înălţimile congruente, sau
 are toate medianele congruente, sau
 are toate bisectoarele congruente, sau
 are două unghiuri de 60o, sau
 are două axe de simetrie.

3. Triunghiul ABC este dreptunghic în A, dacă:

 laturile satisfac relaţia: BC2=AB2+AC2, sau

 mediana AM este jumătate din latura BC, sau
 are două unghiuri complementare
[m(<B) + m(<C) = 90o], sau
 AD fiind înălţime, D(BC),
este verificată una din relaţiile:
AB2 = BD  BC, sau
AC2 = CD  BC (r.t. catetei), sau

1
Geometrie clasa a VII-a

AD2 = BD  DC, (r.t. înălţimii), sau

 unul din unghiuri are 30o, iar latura care se opune acestui unghi este jumătatea unei alte laturi.

2
Geometrie clasa a VII-a

PATRULATERE SPECIALE

Patrulaterul ABCD este un paralelogram dacă:

 ABCD şi ADBC, sau
 ABCD şi [AΒ]  [CD], sau
 [AB]  [CD] şi [ΒC]  [AD], sau
 [AO]  [OC] şi [ΒO]  [OD].

Patrulaterul ABCD este un dreptunghi dacă:

 este un paralelogram cu un unghi drept, sau
 este un paralelogram cu diagonalele congruente, sau
 are trei unghiuri drepte.

Patrulaterul ABCD este un romb dacă:

 este un paralelogram cu două laturi alăturate congruente, sau
 este un paralelogram cu diagonalele perpendiculare, sau
 este un patrulater convex cu diagonalele bisectoare.

Patrulaterul ABCD este un pătrat dacă:

 este un romb cu un unghi drept, sau
 un dreptunghi cu două laturi alăturate congruente, sau
 este un dreptunghi cu diagonalele perpendiculare.

Patrulaterul ABCD este un trapez isoscel dacă:

 este un patrulater cu două laturi opuse paralele
şi două laturi opuse neparalele, congruente, sau
 un trapez cu diagonalele congruente, sau
 un trapez cu unghiurile de la bază congruente.

3
Geometrie clasa a VII-a

4
Geometrie clasa a VII-a

PATRULATERE

Patrulaterul Figura Proprietăţi Arii

[AΒ]  [CD]
Paralelogramul [AD]  [BC]
- patrulaterul convex
cu laturile opuse <A  <C
A  bh
paralele <B  <D
[AO]  [OC]
[ΒO]  [OD]

Dreptunghiul <A  <B  <C  <D

- paralelogramul cu un [AC]  [BD] A  L l
unghi drept

[AΒ]  [BC]  [CD]  [DA]

Rombul AC  BD A  bh
- paralelogramul cu
două laturi <A1  <A2, <C1  <C2,
d1 d 2
consecutive <B1  <B2, <D1  <D2 A
congruente 2
AC = d1, BD = d2

Pătratul <A  <B  <C  <D

- dreptunghiul cu două
[AΒ]  [BC]  [CD]  [DA] A  l2
laturi consecutive
congruente AC  BD

Trapezul
MN  AB  CD
- patrulater cu două
laturi opuse paralele Bb
m = MN =
A
 B  b  h
şi două laturi opuse 2
2
neparalele AB = B , CD = b

Trapezul isoscel <A  <B ; <C  <D

- trapezul cu laturile A  mh
neparalele congruente [AC]  [BD]

5
Geometrie clasa a VII-a

RELAŢII METRICE ÎN TRIUNGHIUL OARECARE

Teorema lui Thales

O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi, determină pe celelalte două laturi segmente
AD AE
proporţionale. ABC, DE // BC  
DB EC
Reciproca teoremei lui Thales
Dacă o dreaptă determină pe două laturi ale unui triunghi segmente proporţionale, atunci ea este paralelă
AD AE
cu latura a treia a triunghiului. ABC,   DE // BC
DB EC
Def. tr. asemenea
Două triunghiuri se numesc asemenea dacă au unghiurile
respectiv congruente şi laturile respectiv proporţionale.

A M
B P
ADE  MNP  C N
AB BC AC
 
MP PN MN

Teorema fundamentală a asemănării

O paralelă la una din laturile unui triunghi formează cu celelalte două laturi (sau cu prelungirile lor) un
triunghi asemenea cu cel dat. ABC, DE//BC  ADE  ABC

Criterii de asemănare

Criteriul I (L.L.L.)
Dacă cele trei laturi ale unui triunghi sunt proporţionale cu cele trei laturi ale altui triunghi, atunci aceste
triunghiuri sunt asemenea.
Criteriul II (L.U.L.)
Dacă două laturi ale unui triunghi sunt proporţionale cu două laturi ale unui alt triunghi şi unghiurile
determinate de aceste laturi sunt congruente, atunci aceste triunghiuri sunt asemenea.
Criteriul III (U.U.)
Dacă două unghiuri ale unui triunghi sunt respectiv congruente cu două unghiuri ale altui triunghi, atunci
cele două triunghiuri sunt asemenea.

6
Geometrie clasa a VII-a

RELAŢII METRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

a – ipotenuză
b, c – catete
h – înălţime
m – proiecţia catetei AC pe ipotenuză
n – proiecţia catetei AB pe ipotenuză
Teorema înălţimii
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii din vârful drept este media geometrică a lungimilor
proiecţiilor ortogonale ale catetelor pe ipotenuză.
h2 = m  n , (m + n = a)
Teorema catetei
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media geometrică a lungimii ipotenuzei şi a
lungimii proiecţiei ortogonale pe ipotenuză.
b2 = m  a şi c2 = n  a
Teorema lui Pitagora
Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu pătratul lungimii
ipotenuzei.
b2 + c2 = a2
Reciproca teoremei lui Pitagora
Dacă într-un triunghi suma pătratelor lungimilor a două laturi este egală pătratul lungimii laturii a treia,
atunci triunghiul este dreptunghic.
b2 + c2 = a2  m(<A) = 900
Numere pitagoreice
9 + 16 = 25  32 + 42 = 52 k20  (32 + 42)k2 = 52k2 
 32k2+ 42k2 = 52k2  (3k)2 + (4k)2 = (5k)2
Deci dacă b = 3k, c = 4k, a = 5k, kZ*, atunci: b2 + c2 = a2  ABC = tr. dr. în A.

b c a Teorema lui Pitagora b2 + c2 = a2

k=1 3 4 5 32 + 42 = 52  9 + 16 = 25
5 12 13 52 + 122 = 132  25 + 144 = 169
k=2 6 8 10 62 + 82 = 102  36 + 64 = 100
7 24 25 72 + 242 = 252  49 + 576 = 625
8 15 17 82 + 152 = 172  64 + 225 = 289
k=3 9 12 15 92 + 122 = 152  81 + 144 = 225
9 40 41 92 + 402 = 412  81 + 1600 = 1681
10 24 26 102 + 242 = 262  100 + 576 = 676
11 60 61 112 + 602 = 612  121 + 3600 = 3721
k=4 12 16 20 122 + 162 = 202  144 + 256 = 400
14 48 50 142 + 482 = 502  196 + 2304 = 2500
15 36 39 152 + 362 = 392  225 + 1296 = 1521

7
Geometrie clasa a VII-a

RAPOARTE CONSTANTE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

b
sin B = = cos C
a
c
cos B = = sin C
a
b
tg B = = ctg C
c
c
ctg B = = tg C
b
Sinusul
unui unghi este raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului şi lungimea ipotenuzei.
Cosinusul
unui unghi este raportul dintre lungimea catetei alăturate unghiului şi lungimea ipotenuzei.
Tangenta
unui unghi este raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului şi lungimea catetei alăturate lui.
Cotangenta
unui unghi este raportul dintre lungimea catetei alăturate unghiului şi lungimea catetei opuse lui.

Pentru 0o <  < 90o  0 < sin  < 1 şi 0 < cos  < 1.
sin2  + cos2  =1 tg   ctg  = 1

30o 45o 60o

30o
1 2 3
sin 2 2 2

3 2 1
cos 2 60o
2 2
45o
3
tg 1 3
3

3 45o
ctg 3 1
3

Într-un triunghi dreptunghic:

 catetă este egală cu produsul dintre ipotenuză şi sinusul unghiului opus
(cosinusul unghiului alăturat).
b = a sin B = a cos C; c = a sin C = a cos B.
 o catetă este egală cu produsul dintre cealaltă catetă şi tangenta unghiului opus
(cotangenta unghiului alăturat).
b = c tg B = c ctg C; c = b tg B = b ctg C.

8
Geometrie clasa a VII-a

TABEL cu valorile lui sin x

pentru toate unghiurile de măsură x, exprimate printr-un număr

întreg de grade, cuprins între 0o şi 90o
si
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
n
0 0,017 0,035 0,052 0,070 0,087 0,105 0,122 0,139 0,156
10 0,174 0,191 0,208 0,225 0,242 0,259 0,276 0,292 0,309 0,326
20 0,342 0,358 0,375 0,391 0,407 0,423 0,438 0,454 0,469 0,485
30 0,500 0,515 0,530 0,545 0,559 0,574 0,588 0,602 0,616 0,629
40 0,643 0,656 0,669 0,682 0,695 0,707 0,719 0,731 0,743 0,755
50 0,766 0,777 0,788 0,799 0,809 0,819 0,829 0,839 0,848 0,857
60 0,866 0,875 0,883 0,891 0,899 0,906 0,914 0,921 0,927 0,934
70 0,940 0,946 0,951 0,956 0,961 0,966 0,970 0,974 0,978 0,982
80 0,985 0,988 0,990 0,993 0,995 0,996 0,998 0,999 0,999 0,999

TABEL cu valorile lui tg x

pentru toate unghiurile de măsură x, exprimate printr-un număr

întreg de grade, cuprins între 0o şi 90o
tg 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0,017 0,035 0,052 0,070 0,087 0,105 0,123 0,141 0,158
10 0,176 0,194 0,213 0,231 0,249 0,268 0,287 0,306 0,325 0,344
20 0,364 0,384 0,404 0,424 0,445 0,466 0,488 0,510 0,532 0,554
30 0,577 0,601 0,625 0,649 0,675 0,700 0,727 0,754 0,781 0,810
40 0,839 0,869 0,900 0,933 0,966 1,000 1,036 1,072 1,111 1,150
50 1,192 1,235 1,280 1,327 1,376 1,428 1,483 1,540 1,600 1,664
60 1,732 1,804 1,881 1,963 2,050 2,145 2,246 2,356 2,475 2,605
70 2,747 2,904 3,078 3,271 3,487 3,732 4,011 4,331 4,705 5,145
80 5,671 6,314 7,115 8,144 9,514 11,430 14,431 19,081 28,686 57,290

Exemple de folosire a tabelelor:

sin 70o ≈ 0,940; sin 48o ≈ 0,743; tg 20o ≈ 0,364; tg 53o ≈ 1,327;
Pentru calculul cosinusului şi cotangentei nu avem nevoie de alte tabele. Folosim
tabele date şi formulele: cos xo = sin (90o  xo), ctg xo = tg (90o  xo).
cos 40o = sin (90o  40o) = sin 50o ≈ 0,766;
ctg 20o = tg (90o  20o) = tg 70o ≈ 2,747.

9
Geometrie clasa a VII-a
POZIŢIILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE
FAŢĂ DE UN CERC

Definiţii

Dreaptă exterioară cercului Dreaptă tangentă la cerc Dreaptă secantă cercului

a ∩ C(O, r) =  a ∩ C(O, r) = A a ∩ C(O, r) = A, B

d>r d=r d<r

Teoremă
O dreaptă este tangentă la cerc  este perpendiculară pe un diametru al cercului, într-o extremitate a lui.

TN = tangentă
AT = diametru  AT  NT
N exterior cercului

Teoremă
Segmentele determinate de punctele de tangenţă pe tangentele la un cerc duse dintr-un punct exterior
cercului sunt congruente.
PA şi PB sunt tangente în A şi B  [PA]  [PB]

10
Geometrie clasa a VII-a

POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI

1. Cercuri exterioare Distanţa dintre centre mai mare decât suma razelor.

2. Cercuri tangente exterioare Distanţa dintre centre egală cu suma razelor.

3. Cercuri secante Distanţa dintre centre mai mică decât suma razelor.

4. Cercuri tangente interioare Distanţa dintre centre este egală cu modulul diferenței razelor.

5. Cercuri interioare Distanţa dintre centre mai mică decât modulul diferenței razelor.

6. Cercuri concentrice Distanţa dintre centre egală cu zero.

11
Geometrie clasa a VII-a

POLIGOANE REGULATE

- Un poligon convex ce are toate laturile congruente şi toate unghiurile congruente se numeşte
poligon regulat.
- Un poligon regulat cu 3, 4, 5, 6 laturi se numeşte:
triunghi echilateral, pătrat, pentagon regulat, hexagon regulat.

- Orice poligon regulat se poate înscrie într-un cerc.

- Centrul cercului circumscris unui poligon regulat se numeşte centrul poligonului regulat.
- Distanţa de la centrul unui poligon regulat la oricare dintre laturile sale se numeşte apotema poligonului.

Lungimea laturii, lungimea apotemei şi aria unor poligoane regulate

în funcţie de raza cercului circumscris

Triunghi Hexagon
Pătrat
echilateral regulat

Lungimea laturii l3 = R 3 l4 = R 2 l6 = R
R R 2 R 3
Lungimea apotemei a3 = a4 = a6 =
2 2 2
3R 2 3 3R 2 3
Aria A3 = A4 = 2R2 A6 =
4 2

12
Geometrie clasa a VII-a

LUNGIMI ŞI ARII ÎN CERC

Teoremă Lungimea cercului de rază r este 2r.

L = 2r, R-Q,  = 3,14…

Teoremă Aria cercului de rază r este r2.

A = r2

Definiţie
Se numeşte sector circular porţiunea din interiorul unui cerc cuprinsă între două raze ale sale.

Lungimea unui sector circular

La 360 corespunde o lungime de 2r.
La u corespunde o lungime de:

2ru / 360 = ru / 180

Aria unui sector circular

La 360 corespunde o arie de r2.
La u corespunde o arie de:

r2u / 360

13