Sunteți pe pagina 1din 50

Prof. POPESCU BRÂNDUŞA

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTULUI MOTOR

AUXILIAR CURRICULAR

Domeniul de pregătire profesională generală:

MECANICĂ DE MOTOARE Stagiu de practiClasa a X a

1

CUPRINS

1.

Mecanismul motor………………………………………………

3

2.

Mecanismul de distribuţie……………………………………….…. 10

3.

Sistemul de ungere………………………………………………

14

4.

Sistemul de răcire………………………………………………

20

5.

Instalaţia de alimentare………………………………………….…. 26

6.

Instalaţia de aprindere……………………………………………

35

7.

Instalaţia de pornire………………………………………………

41

8

Evaluare…………………………………………………………

…45

9. Bibliografie……………………………………………………….….50

2

══════════════════

══════════════════ MECANISMU MOTOR Fig. 1. Sectiune printr-un motor: 1- piston;

MECANISMU

MOTOR

MECANISMU MOTOR Fig. 1. Sectiune printr-un motor: 1- piston; 2-biela; 3 -

Fig. 1. Sectiune printr-un motor:

1- piston; 2-biela; 3 - arbore cotit; 4 - clindri; 5 - chiulasa; 6 - carter inferior; 7 - pompa de ulei; 8 - sistem de distributie; 9 ,10 - supape de admisie, refulare; 11- arbore cu came; 12-termostat, 13-ventilator

1. DEFECTE ÎN EXPLOATAREA MECANISMULUI MOTOR

1.1. Arderea garniturii de chiuloasa

1.2. Fisurarea sau spargerea blocului cilindrilor sau a chiuloasei

1.3. Griparea pistoanelor

1.4. Topirea lagărelor

1.5. Griparea lagărelor

1.6. Ruperea segmenţilor

1.7. Ruperea bolţului de piston

1.8. Ruperea şuruburilor, a prezoanelor de prindere a capacului biele.

 

1.1. Arderea garniturii de chiulasă

Cauze

prelucrarea necorespunzătoare a suprafaţelor de etanşare a blocului cilindrilor sau a chiulasei; detonaţii;

strângerea insuficientă sau incorectă, (cea mai frecventa cauza);

montarea necorespunzătoare a garniturii;

Mod de

sderea apei în instalaţia de cire, fără să se observe pierderi exterioare, simultan cu apariţia apei în baia de ulei şi a creşterii nivelului uleiului care se emulsionează ;

 

constatare

prezenţa gazelor comprimate în instalaţia de răcire (la accelerarea motorului ies bule de gaze în vasul de expansiune sau la gura de umplere a radiatorului);

întreruperi la aprindere datorită depunerii apei pe electrozii bujiei;

rateuri ritmice în carburator;

prezenţa uleiului în bazinul superior al radiatorului, ca urmare a împingerii, de tre gaze, a uleiului de pe cilindri în cămaşa de apă a motorului.

Remediere

se înlătură pe parcurs de tre condutorul auto, prin înlocuirea garniturii de chiulasă.

 

1.2. Fisurarea sau spargerea blocului cilindrilor sau a chiulasei

Cauze

îngheţarea apei în instalaţia de răcire;

supraîncălzire locadatorită funcţionării îndelungate a motorului la turaţii şi sarcini ridicate;

reglaje incorecte;

înfundarea parţiaa canalizaţiei apei de răcire etc.;

turnare de arece în motor, când acesta este fierbinte.

Mod

de

pierderea apei din instalaţia de răcire;

constatare

supraîncălzirea motorului, putându-se ajunge până la griparea;

prelingerea apei şi emanarea de vapori.

Remediere

se înlătură în centre specializate prin înlocuirea componentelor.

   

1.3. Griparea pistoanelor

Cauze

răcirea necorespunzătoare a motorului;

ungerea insuficientă a pieselor în frecare;

reglaje necorespunzătoare (avans la aprindere prea mic, amestec prea sărac sau prea bogat, întinderea incoreca curelei ventilatorului, joc necorespunzător la montare între piston şi cilndru );

efectuarea unui rodaj neconform cu indicaţiile fabricii constructoare;

circulaţia îndelungată într-o treapă inferioară;

supraîncălzirea pistoanelor prin baia de foc (datorită spării gazelor pe ngă segmenţi, la funcţionarea cu detonaţii, la porniri la rece în sarcini, cînd segmeii sunt uzaţi sau înţepeniţi).

Mod

de

fierberea apei; sderea puterii motorului;

constatare

apariţia zgomotelor asemănătoare unei frecări puternice între metal

pistoanele cârâie şi dau un miros de fier încins.

Remediere

automobilul va trebui să fie remorcat până la prima staţie de întreţinere.

   

1.4. Topirea lagărelor

Cauze

ungerea insuficientă; joc incorect; îmbâcsirea filtrului de ulei;

pătrunderea prafului la motor;

amestec carburant necorespunzător, (detonaţii);

funcţionarea motorului timp îndelungat la turaţii şi sarcini peste limita admisă.

Mod

de

 

topirea lagărelor paliere este însoţită de o bătaie înăbuşită (înfunda), care se înteţeşte la accelerarea bruscă a motorului;

constatare

topirea materialului de pe cuzinetul lagărului de bielă se exteriorizează printr-o bătaie metalică de tonalitate mijlocie, care se aude clar la ridicarea bruscă a piciorului de pe pedala de accelerare.

Remediere

se opreşte motorul, iar automobilul va fi remorcat până la prima staţie de întreţinere.

   

1.5. Griparea

Cauze

supraîncălzire, ungerea incorectă;

joc incorect între arbore şi cuzinet;

material antifricţiune necorespunzător etc.

Constatare

 

sderea presiunii uleiului;

Remediere

se opreşte motorul, iar automobilul va fi remorcat până la prima staţie de întreţinere.

   

Ruperea segmenţilor

Cauze

calităţii necorespunzătoare a materialului segmenţilor;

montării incorecte;

uzurii sau înţepenirii în canalele lor;

supraîncălzirii care provoacă o creştere a tensiunilor interne.

Mod

de

 

pierderii etanşeităţii în cilindru;

constatare

sderii puterii motorului etc. La rotirea cu manivese aude un zgomot caracteristic zgârâierii.

Remediere

prin demontarea motorului şi înlocuirea segmenţilor. Deplasarea automobilului poate continua până la staţia de întreţinere numai cu motorul funcţionând la turaţii reduse şi mijlocii.

 

Ruperea bolţului de piston

Cauze

uzurii, (jocul între bolţ şi bielă sau între bolţ şi piston depăşeşte 0,05 mm);

gripării pistonului respectiv;

materialului necoresponzător.

Constatare

sunet metalic ascit, egal în intensitate;

Remediere

automobilul trebuie remorcat până la staţia de întreţinere, unde se va înlocui bolţul rupt.

 

Ruperea şuruburilor, a prezoanelor de prindere a capacului biele.

Cauze

materialului necorespunzător din care sunt executate prezoanele şi şuruburile;

montare efectuată incorect

(neasigurare, strângere prea tare).

Remediere

automobilul se va remorca până la prima staţie de întreţinere unde motorul de demontează, se verifică şi se repară.

ACTIVITATE PRACTI

A P 1 - ÎNLOCUIREA GARNITURII DE CHIULASĂ

 

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

 

DEMONTAREA GARNITURII DE CHIULASĂ

 

Pentru înlocuirea garniturii de chiulasă

este necesar se

respecte următoarea ordine de demontare:

se deconectează bateria de acumulatoare;

se scoate racordul filtrului de răcire;

se goleşte circuitul de cire;

macara;

se demontează de pe chiulasă: racordurile electrice, conductele de alimentare cu benzină, alternatorul, conductele de aspirarea vaporilor de ulei din carterul motor, capacul chiulasei, cablurile de acţionare a clapetei obturatoare şi a clapetei pentru pornirea la rece:conductele circuitului de răcire (chiula-carburator şi pompă apă-carburator). ATENŢIE la scoaterea capacului de chiulasă - garnitura de etanşare trebuie să rămână pe capac;

se deşurubează în ordinea prescrisă şuruburile care fixează chiulasa pe blocul cilindrilor, exceptând şurubul central care se slăbeşte pentru permiterea rotirii chiuloasei la demontare;

cheie

dinamometrică;

trusa de chei;

se scot şi se aşează în ordinea tijelor culbutorilor;

 

la scoaterea chiulasei, trebuie se păstreze ordinea de montare a tijelor împingătoare şi a tacheţilor, astfel ca la remontare să se asigure aceeaşi poziţie de lucru.

Diferenţele de planeitate nu trebuie depăşească 0,05 mm; în caz contrar, se va proceda la rectificarea prin frezare a suprafeţei de contact, respectându-se valorile înălţimii chiuloasei H.

…………………………………………………….

 

REMONTAREA GARNITURII DE CHIULASĂ

 

La remontare se foloseşte obligatoriu o nouă garnitură de chiulasă: operaţiile necesare remontării chiulasei se execută în ordinea inversă, respectându-se condiţiile tehnice menţionate. La final se mai execută următoarele operaţii:

cheie fixă; dispozitiv MOT

 

-

se reglează jocul dintre culbutori şi supape;

13;

se reglează cursa liberă a pedalei de acceleraţie şi a poziţiei butonului de comandă a clapetei de pornire la rece;

-

set calibre;

răcire;

- se realizează umplerea şi scoaterea aerului din circuitul de

patent;

- se reglează aprinderea şi carburaţia la motor;

- se aduce motorul la regimul termic normal, observându-se

etanşeitatea sistemelor motorului. După 500 km rulaţi, se procedează la o nouă strângere a chiulasei şi la reglajul jocului dintre culbutori şi supape.

Fig. 3. Deconectarea racordurilor de pe chiulas ă : 1-fi şe bujii; 2-fi şa central

Fig. 3. Deconectarea racordurilor de pe chiulasă:

1-fişe bujii; 2-fişa centrală a bobinei de inducţie; 3-cablul electric al circuitului primar al ruptorului; 4-cabluri electrice de la alternator; 5-conducta de alimentare cu benzină a carburatorului; 6-conducta avansului depresional; 7- racorduri de aspiraţie a vaporilor de ulei din carterul motor; 8- alternator; 9-cureaua ventilatorului; 10 piuliţe de fixare capac chiulasă; 11-cabluri de acţionare a clapetei obturatorului şi a clapetei pentru pornirea la rece; 12-conductele circuitului de răcire.

ACTIVITATE PRACTI

A P 2 - ÎNLOCUIREA GARNITURILOR DE LA CARTERUL INFERIOR

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

Pentru înlocuirea unui set de garnituri la carterul inferior se va proceda astfel:

   

se aşează automobilul pe o rampă elevatoare sau pe un canal de vizitare;

se demontează scutul de protecţie de la partea inferioară a motorului;

se scurge uleiul din carterul inferior, după ce se scoate dopul filetat de la partea inferioară;

se desfac cele 14 şuruburi de fixare a carterului inferior de la blocul cilindrilor;

se scoate carterul inferior;

se desfac garniturile laterale din locaşul lor, curăţindu-se şi locul de aşezare, apoi se scot garniturile din cauciuc aşezate frontal. Se recomandă ca la montarea garniturilor din cauciuc frontale, se ungă suprafeţele acestora cu un mastic de etanşare.

MONTAREA GARNITURII DE LA CARTERUL INFERIOR Se va proceda astfel:

 

se pun garniturile într-o ordine bine determinată; Pentru aşezarea corectă şi menţinerea garniturilor laterale pe blocul cilindrilor sunt prevăzute din construcţie patru ştifturi de centrare;

cheie

se fixează cu ateie carterul inferior (buşonul de golire fiind montat) pe blocul cilindrilor, astfel ca să nu se producă strivirea sau îndoirea garniturilor;

dinamometrică;

trusa de chei;

se strâng şuruburile de fixare a carterului inferior, începând cu cele de la partea centrală;

se introduce uleiul de motor prescris prin buşonul de umplere amplasat în capacul chiuloasei;

se porneşte motorul, aşteptând câteva minute pentru a se încălzi bine uleiul şi a se observa dacă apar eventualele scurgeri de ulei;

se remontează scutul motor;

se coboară automobilul de pe puntea elevatoare.

Fig. 4. Demontarea – remontarea carterului inferior şi o rdinea de aş ezare a garniturilor

Fig. 4. Demontarea remontarea carterului inferior şi ordinea de ezare a garniturilor

ACTIVITATE PRACTI

A P 3 - STNGEREA CHIULASEI

Succesiunea fazelor

S.D.V.- uri

Garnitura de chiulaare rolul de a asigura etaeitatea camerei de ardere, t şi de a prelua parţial din dilarile neuniforme ale materialului chiulasei şi blocului motor. Strângerea şuruburilor de fixare a chiulasei trebuie se facă într-o anumită ordine, de la mijloc spre extremităţi, evitându-se ondularea ei, care ar duce la lipsa de etanşeitate. Momentul de strângere a şuruburilor este prescris în instrucţiunile de întreţinere elaborate de întreprinderea constructoare. Strângerea şuruburilor chiuloasei se va face la un cuplu de 5,5-6,5 daNm, respecndu-se ordinea de strângere, începând din partea centrală în cruce sau circular. Se menţionează că ultima operaţie de strângere la cuplu trebuie precedată de o slăbire cu un sfert de tură a şuruburilor chiulasei. Restrângerea şuruburilor de fixare a chiulasei se execută:

după parcurgerea a 500 Km;

cheie dinamometrică cu manetă;

riggradată;

set de cale.

după 2 h 30 min de la oprirea motorului (când se demontează chiulasa cu ocazia unei interveii la motor);

înainte de înlocuirea garniturii de chiulase va face verificarea planeităţii chiulasei, măsurându-se deformaţia X cu ajutorul unei rigle gradate şi a unui set de cale.

Efortul de strângere trebuie dozat treptat, şi anume:

la început se strâng toate şuruburile cu 1/2- 1/3 din valoarea prescrisă a momentului;

apoi se repestrângerea cu efort egal cu 2/3 din această mărime, după care se strâng cu efort maxim. Pentru fiecare tip de motor, întreprinderea constructoare

indică ordinea de strângere a şuruburilor sub forma unor scheme.

Fig.5. Schema de str â ngerea a chiulasei

Fig.5. Schema de strângerea a chiulasei

════════════════════════════

MECANISMU DE DISTRIBU ŢIE Fig. 6. Mecanismul de distribu

MECANISMU

DE

DISTRIBUŢIE

MECANISMU DE DISTRIBU ŢIE Fig. 6. Mecanismul de distribu ţi e 1-ax cu came;

Fig. 6. Mecanismul de distribuţie 1-ax cu came; 2-culbutor; 3-tachet; 4- şurub de reglaj; 5-piuliţă; 6-ax culbutori; 7-culbutor; 8- arc; 9-supapă; 10-ghidul supapei; 11- pastila.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

F D 6 - DEFECTE ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE DISTRIBIE

 

Zgomote sau bătăi ale transmisiei

Cauze

uzura elementelor de transmisie a distribuţiei;

uzura pinioanelor pompei de ulei.

Mod

de

defecţiunile transmisiei cu lanţ se manifestă printr-un zgomot sub forma unui vâjâit. Se ascultă cu stetoscopul în zona I.

constatare

defecţiunile danturii de antrenare a pompei de ulei se manifestă în acelaşi mod şi se detectează prin ascultare cu stetoscopul în zona IV.

Remediere

se inlocuiesc elementele uzate.

 

Bătăi ale culbutorilor sau tacheţilor

Cauze

jocurile termice prea mari;

Mod

de

bătăile sunt ritmice, cu intensitate redusă şi frecvenţă mare (sunet ascit);

constatare

bătăile se pot depista prin ascultare cu urechea în zona V.

Remediere

se reglează jocurile termice la valoarea prescrisă.

se regleaz ă jocurile termice la valoarea prescris ă . Fig.7. Zonele de ascultare cu stetoscopul

Fig.7. Zonele de ascultare cu stetoscopul a zgomotelor şi tăilor mec. de distribuţie

I zona transmisiei distribuţiei;

II zona lagărelor axului cu came;

III zona tacheţilor;

IV zona angrerii pompei de ulei;

V zona culbutorilor şi a supapelor.

 

Griparea şi blocarea supapelor

Cauze

joc insuficient între supapă şi ghidul ei;

şlefuire insuficientă a talerului şi a scaunului de supapă;

joc insuficient la tacheţi;

depuneri de calamină pe tijă şi pe talerul supapei;

cocsarea uleiului dintre tija supapei şi ghid (datorită utilizării uleiurilor fără aditivi antioxidanţi).

Mod

de

funcţionare neregulată a motorului şi oprirea acestuia la turaţii reduse;

constatare

sderea puterii motorului;

rateuri în colectorul de admisie sau de evacuare (după tipul supapei gripate).

Remediere

se demontează toate bujiile, în afade cea a cilindrului care se verifică. Se roteşte arborele cotit şi dacă se aude un şuierat în colectorul de admisie sau în cel de evacuare, înseamcă supapa de admisie, respectiv, cea de evacuare este blocată. Înlăturarea defecţiunii pe poarcurs se face, paial, prin reglarea jocului dintre supapă şi tachet. Dacă remedierea nu este posibilă, automobilul este remorcat până

la atelierul de reparaţie.

   

Ruperea supapelor

Cauze

oboseala materialului;

coroziunea metalului;

blocarea supapei şi lovirii ei de tre piston.

Mod

de

bătaie metalică pronunţată neregulată;

constatare

 

Remediere

se face la un atelier până la care automobilul trebuie să fie remorcat.

   

Ruperea arcului supapei

Cauze

oboseala materialului;

coroziunea sau lovirea arcului cu ocazia montării.

Mod

de

ţăcănituri metalice puternice şi ascite;

constatare

rateuri în colectorul de evacuare sau de admisie (după supapa la care arcul este rupt);

mers neregulat al motorului.

Remediere

se poate face direct pe automobil, fără a se demonta motorul.

   

Sărirea lanţului distribuţiei

Cauze

lanţ uzat, la variaţii bruşte ale turaţiei motorului;

Mod

de

zgomot, care apare în carburator, asemănător unor ’’sforăituri’’, datorită închiderii şi deschiderii cu întârziere sau cu avans a supapelor;

constatare

Remediere

în parcurs, constă în punerea la punct a distribuţiei tot cu lanţul vechi şi continuarea drumului fără accelerări bruşte pentru a evita sărirea din nou a lanţului.

   

Deteriorarea pinioanelor distribuţiei

Cauze

ruperea dinţilor pinioanelor se produce iarna când uleiul are o vâscozitate ridicată;

Mod

de

motorul se opreşte imediat;

constatare

 

Remediere

se face numai la o staţie de întreţinere.

12

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 4 - VERIFICAREA ŞI CORECTAREA JOCULUI DINTRE CULBUTORI ŞI SUPAPE

 

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

 

Verificarea jocului dintre culbutor şi supapă

 

se aduce maneta de comandă a vitezelor pe poziţia liber”;

cheie

se strâng şuruburile de fixare a suporţilor rampei culbutorilor la un cuplu de 1,5 la 1,7 daN;

dinamometrică;

se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr. 1 (cel de n

volant) în poziţia complet deschisă;

calibru de

distanţă (spion);

se verifică gradul de uzură al suprafeţelor de lucru la culbutor şi

supapa de admisie de la cilindrul nr.3 şi suprafeţele de lucru la culbutorul şi supapa de evacuare de la cilindrul nr.4 şi se corectează, dacă este cazul, în vederea evitării erorilor de măsurare;

 

se verifică distanţa dintre culbutor şi supapă:

la rece: admisie - 0,5 mm şi la evacuare - 0,2 m; la cald: admisie - 0,18 mm şi la evacuare - 0,2 mm.

 

Corectarea jocului dintre supapă şi culbutor

patent.

se desface uşor contrapiuliţa 4 din capacul culbutorului, folosind o cheie fixă sau speciaMOT 13;

se introduce între culbutor şi capătul tijei un calibru 1, de grosime

corespunzătoare dimensiunilor prescrise, înşurubându-se uşor şurubul de reglare 5, până când calibrul alunecă cu oafrecare între suprafeţele de lucru. În această poziţie, ţinând şurubul de reglaj 5 blocat, se strânge

piuliţa 4 până la blocare; se continuă rotirea arborelui cotit cu 180 0 în ordinea de aprindere, respectându-se schema alăturată.

Fig. 8. Reglarea jocului dintre su papă şi culbutor 1-calibru de dist anţă; 2-che ie

Fig. 8. Reglarea jocului dintre supapă şi culbutor 1-calibru de distanţă; 2-cheie fixă; 3-şurubelniţă; 4-piuliţă de blocare; 5-şurub de reglare; 6-chiulasă; 7-tija supapei; 8-culbutor; 9-arbore de distribuţie;10-tachet

════════════════════

════════════════════ SISTEMUL DE UNGERE Fig.9. Schema sistemului de ungere cu

SISTEMUL DE UNGERE

SISTEMUL DE UNGERE Fig.9. Schema sistemului de ungere cu carter umed 1-pompa

Fig.9. Schema sistemului de ungere cu carter umed 1-pompa de ulei; 2 - sorbul; 3 - conductă; 4 - filtru curăţire brută; 5 - magistrala de ulei; 6,10 - canale de ungere în arborele cotit; 7 - conductă; 8 - filtru curăţire fină; 9 - supapă de siguranţă; 11- ax culbutor; 12 - jojă ulei; 13 - baia de ulei; 14 - pinioane distribuţie; 15 -manometru; 16 - supapă; 17 - schimbător de căldură;19 - supapă de scurtcircuitare.

FISĂ DE DOCUMENTARE

FD 7 - DEFECTE ÎN EXPLOATARE ALE SISTEMULUI DE UNGERE

   

Ruperea danturii pinioanelor pompei de ulei

Cauze

uleiul este foarte vâscos şi nu permite rotirea pinioanelor;

uleiul conţine acare a îngheţat în pompă.

Mod

de

presiune szută în sistemul de ungere.

constatare

 

Remediere

automobilul va trebui remorcat până la prima staţie de întreţinere unde se va remedia defectul.

   

Blocarea sau neetanşeitatea supapei de presiune

Cauze

defectarea arcului supapei;

depunerii pe scaunul supapei a unor impurităţi;

uzura bilei de închidere.

Mod

de

uleiul nu este trimis în conducta principală ci revine în pompă (sau direct în baie), înrăutăţind ungerea motorului.

constatare

Remediere

se face la atelier până la care automobilul se deplasează prin remorcare.

   

Diluarea uleiului cu apă

Cauze

condensarea vaporilor de aconţinuţi în amestecul carburant aspirat şi în gazele arse (la pornirea motorului rece, la porniri repetate pe timp friguros şi la funcţionarea fără termostat);

blocul cilindrilor prezintă fisuri interioare;

garnitura de chiulaeste defectă.

Mod de

apariţia pe jojă a spumei gălbui persistente;

constatare

cresterea nivelului de lichid din baia de ului.

Remediere

constă în evacuarea uleiului diluat, spălarea instalaţiei şi introducerea în motor a unui ulei corespunzător.

   

Diluarea uleiului cu benzină

Cauze

condensarea benzinei în cazul motorului rece;

perforarea membranei pompei de benzină;

amestecul carburant prea bogat;

utilizării unor benzine de calitate inferioace conţine produse grele ce nu ard şi se scurg în baia de ulei etc.

Mod

de

apariţia pe jojă a spumei persistente;

constatare

creşterea nivelului de lichid din baia de ulei.

Remediere

se face la atelier până la care automobilul se deplasează prin remorcare.

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 5 - CONTROLUL

PRESIUNII ULEIULUI

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

CONDIŢII TEHNICE PRIVIND VERIFICAREA PRESIUNII ÎN SISTEMUL DE UNGERE:

 

temperatura uleiului fie de cca 80 0 C;

uleiul în carterul inferior fie între limitele admisibile marcate pe jojă;

uleiul nu fie contaminat cu hidrocarburi grele din

benzină (în acest caz, uleiul prezintă emulsii de asau tendinţe de spumare);

cheie specială

pentru

se asigure şi să se soare turaţiile motorului, la care se fac diagnosticările;

demontare /

montare;

dacă uleiul prezintă un grad avansat de oxidare (verificare

monocontact;

după forma petei de ulei, rămase după o picătură de ulei lăsape o hârtie poroasă), se recomandă înlocuirea uleiului cu ulei original, înainte de verificarea presiunii.

manometru;

set de calibre;

După îndeplinirea condiţiilor tehnice menţionate se demontează manocontactul din locaşul său şi se montează racordul manocontactului în locul manocontactului.

La regimul de mers în gol al motorului (775±25 rot/min), corect este ca valoarea presiunii citite la manometru nu trebuie să scadă sub 0,7

daN/cm 2 , iar la 4 000 rot/min, valoarea presiunii fie de 3,5

4

daN/cm 2 .

Dacă valorile nu corespund, se demontează pompa de ulei împreună cu sorbul, se spală în motorină, se suflă cu aer sub presiune, se demontează capacul, se verifică jocul dintre pinioane şi corp (max. 0,2 mm) şi gradul de etanşare a supapei de siguranţă a pompei de ulei. După înlăturarea defecţiunii se verifică din nou valorile presiunii de ulei în aceleaşi condiţii, apoi se execută operaţiile pentru demontarea racordului manocontactului şi remontarea manocontactului, observându- se gradul de etanşare al acestuia la o turaţie de cca 2 000 rot./min.

Fig.10 . Verificarea presiunii uleiului î n sistemul de ungere

Fig.10. Verificarea presiunii uleiului în sistemul de ungere

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 6 - ÎNLOCUIREA FILTRULUI DE ULEI

 

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

Filtrul de ulei se va schimba după fiecare 15 000 km rulaţi în condiţii normale de exploatare a automobilului pe drumuri modernizate. În condiţii de exploatare mai grele sau de uzuri pronunţate la motor, se recomandă schimbarea filtrului de ulei după fiecare a treia schimbare de ulei. La înlocuirea filtrului se foloseşte dispozitivul MOT 445, care se compune dintr-un mâner de strângere şi un colier de fixare. Pentru demontarea filtrului de ulei, se procedează astfel:

dispozitivul

MOT 445

trusa de chei

 

se introduce pe capul filtrului dispozitivul MOT 445 şi se

fixează bine prin rotirea rozetei;

 

se slăbeşte filtrul, deşurubând cu cartuş cu tot, până se

îndepărtează de blocul motorş

Filtrul de ulei demontat de la motor nu se va mai folosi şi curăţi cu diverse substanţe chimice;

 

se unge cu vaseligarnitura de etanşare a filtrului de ulei

nou;

 

se pune uşor filtrul nou pe locaşul său din blocul motor,

înşurubându-l cu mâna cât este posibil;

Fig. 11. Î nlocuirea filtrului de ulei 1-dispozitiv de fixare a filtrului de ulei -

Fig.11. Înlocuirea filtrului de ulei 1-dispozitiv de fixare a filtrului de ulei - MOT 445; 2-filtru de ulei.

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 7 - ÎNLOCUIREA ULEIULUI DE MOTOR

 

Succesiunea fazelor

 

S.D.V.-uri

Înlocuirea uleiului de motor:

   
 

se

aduce

motorul

la

regimul

termic

normal

(80 0 C

temperatura uleiului);

 
 

se scoate buşonul de umplere ulei din capacul culbutorilor;

se pune automobilul pe un elevator, rampă sau fosă;

 

recuperator de

ulei ars

sub automobil se aşează recuperatorul de ulei ars;

se deşurubează buşonul de golire;

se aşteaptă până se goleşte tot uleiul din carter;

 

se montează la loc buşonul de golire;

 

se introduce ulei în motor, prin locaşul buşonului capacului

culbutorilor (2,75 litri ulei, fără înlocuire de filtru şi 3 litri cu înlocuire de

filtru);

 

se

remontează

buşonul

din

capacul

culbutorilor,

se

porneşte motorul şi se observă gradul de etanşare a buşonului de golire;

Fig. 12. Î nlocuirea uleiului motor 1- buşon de golire

Fig.12. Înlocuirea uleiului motor 1-buşon de golire

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 8 - ÎNLOCUIREA ŞI REPARAREA POMPEI DE ULEI

Succesiunea fazelor

Demontarea pompei de ulei de la motor în vederea verificării şi, eventual, a reparării prin înlocuiri de piese originale nu necesită demontarea motorului de la automobil. Pentru demontarea pompei de ulei de la motor se desfac şuruburile 1, iar pentru scoaterea numai a sorbului, se desfac şuruburile 2. Pentru verificarea şi, eventual, repararea pompei de ulei prin înlocuiri de piese originale trebuie se dezasambleze pompa, demontând şuruburile de fixare a capacului pompei şi aşezând în ordine piesele componente: pinionul condutor cu axul său, pinionul condus şi corpul cu supapa de siguranţă. Se curăţă toate piesele şi se verifi: gradul de uzură al pinioanelor, jocul dintre pinioane şi corpul pompei (max. 0,2 mm), sediul şi supapa de siguranţă. Piesele defecte se înlocuiesc cu altele originale. Se reasamblează pompa, strângând şuruburile de fixare a capacului. Operaţiile de remontare a pompei la motor şi reasamblarea celorlalte subansamble se fac în ordinea inversă demontării, aşa cum au fost prezentate.

or şi reasamblarea celorlalte subansamble se fa c în ordinea inve rsă demont ă rii, a

S.D.V.-uri

trusa de chei;

set calibre;

Fig.13. Demontarea pompei de ulei 1- şuruburi de fixar ea al pompei pe bloc; 2-

Fig.13. Demontarea pompei de ulei 1-şuruburi de fixarea al pompei pe bloc; 2-şuruburi de fixare.

de fixar ea al pompei pe bloc; 2- şuruburi de fixar e. Fig.14. Eclatarea pompei de

Fig.14. Eclatarea pompei de ulei 1-sorb; 2-pinion conducător cu ax; 3-pinion condus cu ax 4-corp; 5- supapă.

═══════════════════

═══════════════════ SISTE MUL DE RĂC IRE Fig. 15 Circuitul apei de r ă cire 1-

SISTEMUL DE RĂCIRE

SISTE MUL DE RĂC IRE Fig. 15 Circuitul apei de r ă cire 1- radiator; 2

Fig. 15 Circuitul apei de răcire

1- radiator; 2 - pompa de apă; 3 - termostat; 4 - vas de expansiune; 5 - tub flexibil de cauciuc; 6 - iesirea din pompa de apă a circuitului mic; 7 - intrarea în radiator a circuitului mare; 8 - intrarea în pompa de apă a circitului mic; 9 - intrarea în pompa de apă a circuitului mare; 10 - buşonul radiatorului.

FISĂ DE DOCUMENTARE

F D 8 – ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI DE RĂCIRE

Cură ţi rea ci rcuit ul ui r ăcir e

d e

Înlăturarea cruste calcaroase după patru-cinci ani de utilizare a automobilului este necesară. Se folosesc:

- soluţie specială comercializate sub denumirea de detartrant; - soluţia de acid clorhidric tehnic (6 dm 3 la 100 dm 3 adistilată).

Operaţiile necesare înlăturării crustei şi spălării circuitului de răcire trebuie se facă în ordinea următoare:

se prepară cca 5 litri soluţie acid clorhidric în proporţiile menţionate mai sus şi se

umple circuitul de răcire cu acest amestec;

se curăţă instalaţia de răcire folosindu-se două metode:

1. motorul funcţionează pe loc (fără deplasarea automobilului), procedându-se astfel: se deschide robinetul climatizor pentru ca soluţia fie răspândită în toată instalaţia de răcire; se turează motorul timp de 15 minute la cca 2 000 rot/min; se lasă soluţia în motor cca 8 ore; se verifică întodeauna ca martorul indicator de la bord nu se aprindă (în caz contrar, se opreşte motorul şi se răceşte uşor); se procedează la golirea soluţiei, după care se curăţă bine instalaţia cu anormade două ori, motorul fiind turat la cca 2000 rot/min, timp de 10 minute. 2. Motorul funcţionează în condiţiile de circulie ale automobilului pe o distanţă de cca 200 km, cu robinetul climatizor deschis, procedându-se la umplerea, curăţirea şi golirea soluţiei din instalaţie, conform indicaţiilor de mai sus. Nu se va folosi, pentru curăţire, soluţie de sodă causti, deoarece aceasta atacă canalizaţiile lichidului de răcire din chiuloasă, care sunt din aluminiu.

Com pleta rea l i chid ului de r ăcir e ş i s coat er ea a er ului

di n

s is

tem ul de

ră ci r e

Nivelul lichidului de răcire în vasul de expansiune trebuie verificat periodic, astfel ca să fie întodeauna aproape de nivelul maxim marcat pe vas. Verificarea se face atunci când motorul este rece.În cazul în care se constacă nivelul lichidului este sub reperul minim, trebuie ca, în cadrul celui mai apropiat atelier specializat, să se controleze întregul sistem de răcire şi să se restabilească nivelul, făcând totodată şi scoaterea aerului din circuitul de cire. În cazuri exceionale, când automobilul este în cursă şi se produc pierderi de lichid din diverse cauze ce pot fi remediate local cu mijloace improvizate, se permite continuarea cursei automobilului până la cel mai apropiat atelier specializat, respectându-se următoarele recomandări:

se opreşte motorul, aşteptând 5-10 minute, pentru echilibrarea statică a lichidului în sistemul de răcire;

se scoate capacul vasului de expansiune şi buşonul radiatorului, se toarnă apă

distilată sau, la nevoie, ade ploaie foarte curată în vasul de expansiune, până la reperul maxim, şi în radiator, până la nivelul buşonului;

se pune robinetul climatizorului în poziţia deschis (încălzire);

se porneşte motorul, lăsându-l să funcţioneze la turaţia de cca 2 000 rot/min.;

după restabilirea echilibrului lichidul în circuitul de răcire şi ieşirea parţiaa aerului prin robinetelor de purjare, acestea din urmă se închid;

se pleacă cu automobilul la o viteză redusă la maxim 60 km/oră, respectând turaţia

constantă a motorului, iar după fiecare 15 min de mers, se controlează nivelul lichidului din vasul

de expansiune, pentru a se observa eventuala sdere sub reperul minim. Numai în aceste condiţii, automobilul poate fi deplasat până la cel mai apropiat atelier de specialitate.

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 9 - VERIFICAREA ETANŞEITĂŢII SISTEMULUI DE RĂCIRE ŞI A VASULUI DE EXPANSIUNE

 

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

 

CONDIŢII TEHNICE ÎN VEDEREA VERIFICĂRII ETANŞEITĂŢII

 

verificarea şi completarea lichidului de cire dacă este cazul,

astfel ca nivelul în vasul de expansiune să fie plasat între repere

(verificarea se face cu motorul rece);

cleşte;

încălzirea motorului la regim normal (la temperatura de cca

80

85

0 C a lichidului de răcire);

 

asigurarea trecerii lichidului de răcire spre radiatorul

pompă cu

climatizorului, prin deschiderea robinetului climatizor sau prin aşezarea

manometru;

manetei de comanclimatizor pe poziţia încălzit;

obturarea conductei care duce la vasul de expansiune, cu un cleşte;

asigurarea presiunii de 0,9 bari în vasul de expansiune, folosind o

pompă specială cu manometru legată la radiator, în locul buşonului . În cazul sderii presiunii sub 0,8 bari, se verifică şi se remediază punctele neetanşe localizate de obicei la: strângerile colierelor de conducte, lipituri sau celule sparte (cu pori) la radiator,pompa de apă nu este etanşă. Dacă după remedierea neetanşeităţilor se constadin nou pierderi de presiune, se verifică dacă nu sunt spări la baza măşilor de cilindru

sau la garnitura de chiulasă.

Fig.16. Controlul etan ţe i tăţ ii sistemulu i de ră cire 1-aparat pentru realizarea

Fig.16. Controlul etanţeităţii sistemului de răcire 1-aparat pentru realizarea presiunii în circuitul de răcire;

2-manometru;

3-gura de umplere a radiatorului; 4-vasul de expansiune; 5-cleşte pentru obturat conducte; 6-supapa vasului de expansiune; 7-garnitura de etanşare a capacului vasului de expansiune.

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 10 - VERIFICAREA

CONCENTRAŢIEI

RĂCIRE

LICHIDULUI

DE

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

Sistemul de răcire al motorului este umplut cu un lichid care asigură protecţia contra îngheţului până la -40 0 C. Lichidul de cire este format dintr-un amestec de apă distilasau demineralizată şi antigel în proporţii egale. Pentru verificare se fac următoarele operaţii:

cleşte obturator;

termodensimetru

se porneşte motorul în scopul omogenizării lichidului de

sau

răcire şi se opreşte la temperatura lichidului de cca 40 0 C;

refractometru.

se obturează tubul de legătură între radiator şi vasul de expansiune, folosind un cleşte;

se desface buşonul radiatorului şi se ia puţin lichid de răcire cu ajutorul termodensimetrului;

se citeşte pe scara termodensimetrului, sau

refractometrului temperatura de protecţie a lichidului şi temperatura reaa lichidului, făcându-se apoi corecţiile (tabelul 1);

se remontează buşonul şi se demontează cleştele;

se scoate aerul din circuitul de răcire

Tabelul 1. Corespondenţa între gradele de protecţie şi gradele lichidului de răcire în timpul măsurării

 

Temperatura lichidului în timpul măsurării [ 0 C]

Cantitatea de lichid

Temperatura

20

30

40

50

60

70

care se scoate şi se înlocuieşte cu antigel

de protecţie

 

Valoarea critică pe scara densimetrului

   

-40

-38

-35

-31

-28

-25

-23

-

-35

-35

-32

-28

-26

-23

-21

0,5

-30

-30

-28

-26

-24

-21

-20

0,9

-25

-27

-24

-22

-19

-17

-15

1,0

-20

-23

-21

-18

-16

-13

-11

1,3

-15

-18

-16

-13

-12

-10

-8

1,6

-10

-13

-12

-10

-8

-7

-5

1,9

-5

-10

-8

-6

-4

-2

-1

se înlocuieşte

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 11 - CONTROLUL ŞI CORECTAREA ÎNTINDERII CURELEI DE VENTILATOR

 

Succesiunea fazelor

S.D.V.-uri

Verificarea săgeţii întinderii normale a curelei ventilatorului poate fi cută cu ajutorul unui dispozitiv, sau poate fi apreciată manual executându-se operaţiile:

 

se apasă brida dispozitivului pe cureaua de ventilatorului şi se apacu degetul pe împingătorul dispozitivului, până când bucşa culisantă 6 atinge de capătul împingătorului (în acest moment forţa de apăsare este de cca 3 daN);

dispozitivul

special

se citeşte valoarea săgeţii pe tija gradată 7 şi se compară cu cea norma(max. 7,5 mm); În cazul neobţinerii valorii de 7,5 mm, se va corecta întinderea curelei, prin îndepărtarea sau apropierea alternatorului, după deblocarea baretei de întindere 1 a alternatorului, acţionându-se asupra şuruburilor 2 şi 3 de fixare a alternatorului. O curea prea întinsă se deteriorează rapid şi provoacă totodauzura prematură a rulmeilor alternatorului şi pompei de apă. La montarea unei curse noi se va verifica şi reface tensiunea curelei după 10 minute de funcţionare a motorului.

Fig.17. Verificare a î ntinderii curelei ventilatorului : 1-bareta î nti nzătorului; 2,3- şuruburi le

Fig.17. Verificarea întinderii curelei ventilatorului:

1-bareta întinzătorului; 2,3-şuruburile de fixare a alternatorului; 4-cureaua ventilatorului; 5-traversă; 6-bucşă culisantă; 7-tijă gradată.

ACTIVITATE PRACTICĂ

A P 12 - ÎNLOCUIREA ŞI REPARAREA RADIATORULUI

 

Succesiunea fazelor

 

S.D.V.-uri

Pentru demontarea radiatorului de la automobil este necesar să se efectueze următoarele operaţii:

 
 

se deconectează bateria de acumulatoare, contactele

electrice de la motorul electric 6 al ventilatorului 7 şi de la termocontactul

8;

 

se goleşte lichidul din sistemul de răcire, desfăcând

dispozitivul

MOT 445;

buşoanele de golire 10 plasate la partea inferioaa radiatorului şi a

blocului motor;

se desfac colierele 2 şi se scot atât tubul de racord superior 1, cât şi tubul racord inferior;