Metode de intrare în afaceri

Există două metode principale de intrare în afaceri: iniţierea unei afaceri proprii sau cumpărarea unei afaceri
existente. La acestea se mai pot adăuga, derivat din cumpărare: subfurnitura; concesionarea; franciza şi licenţierea.

Pornirea unei afaceri „de la zero” (start-up)

Dacă afacerea vizează un nou produs sau serviciu, nu există altă alternativă de iniţiere. Dacă produsul (serviciul) nu
este nou, mai pot exista şi alte firme pe piaţă, însă acestea arareori sunt de vânzare. Faptul că nici o afacere nu este
de vânzare poate fi un semn că pe piaţă mai există încă oportunităţi neexploatate.

În linii mari, avantajele iniţierii unei afaceri sunt:

• flexibilitatea - afacerea poate fi structurată în maniera dorită de întreprinzător. Spre exemplu, în faza iniţială,
afacerea poate folosi personal cu normă redusă, în faza de creştere se pot închiria echipamentele, pentru a face
economii.

• imaginea - înfiinţând o afacere, întreprinzătorul are posibilitatea de a crea o imagine favorabilă, fără a suferi de pe
urma imaginii negative a întreprinzătorului precedent. Înainte de înfiinţare, firma nu are nici imagine, nici reputaţie.
În felul acesta, întreprinzătorul poate crea imaginea dorită firmei sale, diferenţiată de a celorlalte firme existente.

• alegerea personalului - pornind de la 0, întreprinzătorul are posibilitatea să angajeze personalul conform unor
criterii pe care ele însuşi le stabileşte

• lipsa erorilor precedente - întreprinzătorii care iniţiază afaceri nu au de luptat cu erorile precedenţilor deţinători ai
afaceri, cu efectele unor probleme anterioare.

• amplasarea adecvată - întreprinzătorul poate evalua variantele de amplasare a afacerii, alegând-o pe cea
optimă. În felul acesta, el evită un amplasament care ar putea fi total necorespunzător, poate chiar motivul pentru
care vechiul posesor al afacerii vinde. În foarte multe situaţii, datorită constrângerilor de ordin financiar, cu care se
poate confruntă o afacere nouă, alegerea celui mai bun amplasament nu este posibilă.

• noi materiale şi echipamente - o afacere nouă îi permite întreprinzătorului să cumpere noi echipamente, materiale,
stocuri etc., evitând achiziţionarea unor echipamente şi stocuri învechite. În unele cazuri, dorinţa de a cumpăra
numai lucruri noi poate fi blocată, de asemenea, de constrângerile de ordin financiar.

• costul mai scăzut - cumpărarea unei afaceri este, de regulă, mult mai costisitoare, deoarece componentele
organizaţiei funcţionează deja. Deşi o afacere nouă are nevoie de mai mult timp pentru a pătrunde pe piaţă, ea poate
fi mai puţin costisitoare, în special dacă piaţa este în creştere.

• crearea de noi locuri de muncă - cele mai multe firme nu pot plăti salarii care să concureze cu cele ale firmelor
existente, ele angajează adesea personal tânăr, cu mai puţină experienţă. Prin urmare, noile firme oferă prilejul
ocupării unui loc de muncă chiar de către persoanele mai puţin calificate (sau cel puţin fără experienţă).

1
Dezavantajele iniţierii unei afaceri (prin comparaţie cu preluarea unei afaceri existente)

trebuie evaluate cu atenţie. Acestea pot fi:

• rezistenţa consumatorilor - obiceiurile consumatorilor reprezintă un obstacol serios pentru o firmă

nouă. Loialitatea faţă de firmele existente sau letargia formată de-a lungul anilor sunt piedici
inerente în calea reuşitei unei firme noi, deoarece atitudinile şi obiceiurile se schimbă lent.

• timp de lansare îndelungat - în lipsa unor activităţi precedente, întreprinzătorul trebuie să ia totul
de la zero. Trebuie identificate surse de finanţare, achiziţionate echipamente, angajat personal, găsiţi
furnizori şi clienţi. Fiecare dintre aceste activităţi necesită timp. În felul acesta, timpul dintre decizia
de lansare în afaceri şi cel în care afacerea este efectiv lansată poate fi destul de lung.

• dificultăţi în finanţare - lipsa unor situaţii financiare precedente poate conduce la o reticenţă din
partea finanţatorilor în a credita astfel de firme.

• răspunsul agresiv al concurenţilor - firmele deja existente vor răspunde agresiv la reacţia intrării pe
piaţă şi vor face eforturi susţinute să-şi menţină partea de piaţă.

• efort prelungit - iniţierea unei afaceri presupune un efort substanţial.

• Birocraţie - pentru iniţierea unei afaceri sunt necesare o sumedenie de formalităţi.

• risc ridicat - posibilitatea ca o afacere nouă să nu meargă este destul de mare.