Şcoala Postliceală Sanitară

Drobeta Turnu Severin

Asistenţa medicală generală

CAIET DE PRACTICĂ
AMG
 AMG anul I

Motto:

„În numele Vieții și Onoarei

Jur
Să-mi exercit profesia cu
deminitate,
Să respect ființa umană și
drepturile sale
Și să păstrez secretul
profesional.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
 RESPONSABILITATILE ELEVULUI AFLAT IN STAGIUL PRACTIC

1. Sa se prezinte cu regularitate la stagiu conform programului;

2. Sa poarte echipament de protectie adecvat;
3. Sa respecte masurile de protectie in vederea asigurarii securitatii pacientului si a sa in
timpul stagiului;
4. Sa identifice responsabilitatea sa in promovarea si mentinerea sanatatii;
5. Sa efectueze activitati de educatie pentru sanatate;
6. Sa cunoasca obiectivele de stagiu si sa ceara sprijin pentru realizarea lor echipei de
ingrijire;
7. Sa se integreze in echipa de ingrijire a sectiei;
8. Sa participle la ingrijiri conform obiectivelor stabilite sub supravegherea asistentei care
se ocupa de indrumarea si instruirea sa;
9. In activitatile desfasurate, sa aplice cele patru criterii: confort, securitate, eficacitate,
economicitate;
10. Sa adopte un comportament etic in relatia cu pacientul.
 PROCESUL DE NURSING
Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan – cadru de acordare a
ingrijirilor atat pacientului, cat si familiilor, grupurilor sau comunitatii. Este un proces organizat
si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in
scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate.
Procesul de nursing este:
 Un mod de a gandi ca nursa
 Modalitate dea corela activitatile ce conduc la ingrijiri competente de nursing
 Un ciclu dinamic
 Orientare stiintifica de abordare a problemei de ingrijire
Etapele procesului de nursing:
1. Culegerea datelor – APRECIEREA. Cuprinde:
 colectarea datelor
 validarea datelor
 organizarea datelor
 stabilirea profilului de sanatate
2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing
 analiza si interpretarea datelor
 identificarea problemelor
 enuntul diagnosticului de nursing
3. Planificarea ingrijirilor (OBIECTIVE)
 stabilirea prioritatilor
 stabilirea obiectivelor
 alegerea strategiilor
4. Implementarea (INTERVENTII). Cuprinde:
 culegerea de date noi
 efectuarea interventiilor
5. EVALUAREA -stabilirea criteriilor de evaluare
 evaluarea atingerilor obiectivelor
 identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor
 Procesul de nursing are următoarele avantaje , beneficii pentru:
- cel care ofera asistenta medicala (asistentul medical): permite luarea deciziilor, evidentiaza
legalitatea actiunilor, creste profesionalismul, creste responsabilitatea, competenta, posibilitatea
de a castiga incredere, da satisfactie muncii
- cel care primeste ingrijiri (pacientul): participarea pacientului la propria ingrijire si sa se
preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate, beneficiaza de ingrijiri de calitate in
functie de nevoi, continuitate in ingrijiri.

PLAN DE NURSING
Prin plan de nursing de îngrijire se înțelege o suită de intervenții, măsuri ce se stabilesc
pentru atingerea unui anumit scop.
Planul nursing este un instrument de lucru ideal, oferă atât nurselor, cât și elevelor
practicante posibilității perfecte, continue, permite acestora să desfășoare o activitate
organizată și planificată, să înțeleagă baza științifică a efectuării unei tehnici de îngrijire a
omului bolnav sau sănătos.
În același sens se poate comunica echipei de lucru turele următoare ce au survenit nou în
procesul de îngrijire.
Planul scris forțează pe cei care l-au făcut să gândească la nevoile fundamentale ale
individului și aduce un aport individual.
Îngrijirile nursei întăresc sau fac parte din planul terapeutic.

Procesul de nursing
Este o metodă organizată şi sistematizată ce permite acordarea de îngrijiri individualizate.
Domeniul de îngrijire este centrat pe reacţii particulare ale fiecărui individ la o
modificare reală sau potenţială de sănătate.
Demersul poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic
ordonate având ca scop obiectul unei stări mai bune a pacientului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson în procesul de îngrijiri uşurează
identificarea nevoilor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor fundamentale ale
procesului.
 De asemenea, prin procesul de îngrijire se stabilesc intervenţiile capabile să readucă
inflenţa surselor de dificultate.
Procesul de nursing complet în cinci etape
1. Culegerea datelor
2. Analiza și interpretarea datelor
3. Planificarea îngrijirilor (obiective)
4. Realizarea intervențiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1. Culegerea datelor
Ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor, privind pacientul, înglobalizate:
suferința actuală, alte îmbolnaviri, obiceiuri de viață.
2. Analiza și interpretarea datelor
Ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependență și sursă de dificultate
care le-a generat, adică elaborarea "unui diagnostic de îngrijire ceea ce observă asistenta, nu
diagnosticul primit de medic".
Reprezintă problema sau diagnosticul nursing. În analiza datelor este foarte important
utilizarea lor pentru identificarea ariilor în care asistenta poate interveni.
Analiza şi interpretarea datelor corespunde cu identificarea problemelor şi nevoilor
pacientului.
3. Planificarea îngrijirilor
Ne permite determinarea cazului, identificarea căilor folosite de asistentă pentru a interveni
în legătură cu problemele găsite.
4. Realizarea intervențiilor (aplicarea lor)
Aceste obiective sunt de îngrijire şi de intervenţie, se arată, se aplică modul prin care sunt
rezultate problemele bolnavului.
5. Evaluarea
Constă în analiza rezultatului obţinut, dacă intervenţiile au fost adecvate, dacă s-a obţinut sau
nu rezultatul dorit, dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor propuse.
Evaluarea constă în a aduce o apreciere, o judecată asupra progresului pacientui în raport cu
intervenţiile asistentei medicale.
Se evaluează trei aspecte
 - Rezultatul obţinut sau schimbarea observată
- Reacţia pacientului la îngrijire
- Satisfacerea pacientului însuşi.
Colectarea datelor: faza de început, debutul procesului de îngrijire care la omul bolnav este
un proces continuu în sensul că pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu încetează a întreba,
a nota date privind fiecare pacient în parte.
Tipuri de informaţii (date) culese
- Obiective culese de asistentă, despre pacient, funcții vitale, vegetative
- Subiective expuse de pacient
- Date conținând informații actuale, ceea ce reprezintă bolnavul și pentru ce s-a internat
- Date legate de viața pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său, de mediul inconjurător
Datele culese pot fi:
- Relativ stabile
- Variabile
Date relativ stabile: conțin informații generale nume, vârstă, sex, stare civilă, ocupație, ritm
de viață, elemente biologice legate de boli anterioare, accidentale, intervenții chirurgicale,
sarcină, avorturi, rețeaua de susținere a pacientului (familie, prieteni).
Date variabile: sunt în continuă evoluție fiindcă țin cont de desfășurarea bolii, starea fizică=
nevoile alterate ale bolnavului.
Observare: reprezintă capacitatea intelectuală deosebită de a sesiza detalii referitoare la
bolnav pe parcursul activității sale.
Interviul: este dialogul cu pacientul. E foarte important să se pună o singură întrebare o dată,
să se lase suficient timp pacientului pentru a răspunde.
Să se pună întrebarea în așa fel încât să nu se sugereze răspunsul.
Obiective generale
În stagiul practic la spital, elevii trebuie:
- să cunoscă specificul secției - locul, salonul, patologia generată, îngrijiri specifice secției,
dietetică, igienă, tratamentul;
- să stabilească reacții de colaborare cu pacientul, familia, echipa;
- să câștige abilități de lucru în ceea ce privește – planul de lucru
- tehnici de nursing.
 Lista diagnosticelor asistentelor
cele 14 nevoi fundamentale
1. A respira
Problema – alterarea vocii
- dispnee
- obstrucția căilor respiratorii
2. A se alimenta
Problema – alimentația exagerată în cantitate si calitate, insuficiență salivă
- dificultatea de a se alimenta si hidrata
- dificultatea sau refuz de a urmari dieta
- grețuri, vărsături
- refuz de a se alimenta, ori hidrata
- alimentație insuficientă calitativ și cantitativ
3. A elimina
Problema – constipația: - absența scaunului
- balonare
- crampe abdominale
- scaune tari sau rare
- deshidratare: - dezorientare mentală
- letargie (inactivitate letală)
- grețuri
- oligurie
- uscaciunea pielii
- sete
- tahicardie
- vărsături
- urină de culoarea (chihlinbarului)
- pierdere în greutate
- diaforeza: - transpirații abundente
- diaree: - colici abdominale
- colorație anormală
 - scaune lichide și frecvente
- eliminare urinară insuficientă cantitativ și calitativ:
- dificultate de a urina
- durere la micțiune
- retenție urinară
- urină tulbure
- incontinență de fecale sau urină sau ambele:
- pierderi involuntare de fecale
- pierderi involuntare de urină
- enurezis
4. A se misca si a avea o buna postura
Problema: - brahicardie
- palpitații
- piele cianozată, palidă, roșie
- furnicături și amoțirea membrelor
- tahicardie
- hiperactivitate: - limbaj precipital
- mânie
- mișcări repezite
- vorbire multă
- imobilitate: - crampe musculare
- dificultate sau incapacitate de a se mobiliza, a mișca
- necoordonarea mișcărilor: tremurături
- postura neadecvată: - a sta jos mult timp
- a sta în picioare mult
- poziție inadecvată
- aliniere greșită a membrelor
- refuz de a face activități
5. A dormi, a se odihni
Problema: - dificultate de a se odihni
- somnolența
 - insomnie: - trezire frecventă
- dificultate de a dormi
- somn agitat
- epuizare: - agresivitate
- neliniște
- plictiseală
- ochi încercănați
6.A se imbraca si dezbraca
Problema: - neindemânarea de a-și alege hainele potrivite
- neindemânarea de a se îmbraca și dezbraca
- dezinteres față de propria persoană
7. A meține temperatura corpului în limite normale
Problema: - hipertermie: - diaforeza (transpirații abundente)
- creșterea temperaturilor peste normal
- frisoane
- piele roșie și fierbinte
- hipotermie: - piele de gaină
- scăderea temperaturii peste normal
- amețeli ale extremităților
8. A fi curat, îngrijit, a proteja tegumentele
Problema: - alterarea tegumentelor și mucoaselor: - cruste
- eriteme
- escare
- ulcerații
- uscăciune
- pustule
- dezinteres față de măsurile de igienă: - neglijența în igienă
- nu se spala
- nu se pieptena
- dezinteres față de înfățișarea sa
- deficultatea sau incapacitatea de a urina, prescripțiile, îngrijirea de igienă:
 - să se spele
- să își îngrijească unghiile
- să se spele pe dinți
9. A evita pericolele
Problema: - anxietate: - agitație
- bulversare
- facies criptat
- temeri
- bulimie
- neliniste
- insomnie
- palpitații
- voce tremuratoare
- durerea: - țipăt
- transpirații abundente
- creșterea ritmului respirator
- micșorarea ritmului respirator
- hipotensiune sau hipertensiune
- plângeri
- tahicardie
- stare depresivă: - apatie
- astenie
- oboseală, plictiseală
- pierderea imaginii de sine
- frică (teama): - temeri
- spaimă
- panică
- posibilitatea de efectuare a integrității fizice: - infidelitatea față de tratament
- risc de infectie
- risc de cadere sau ranire
- risc de evidență față de altul
10. A comunica
Problema: - comunicare ineficientă la nivel senzo-motor:- dificultate de a auzi
- dificultate de a vorbi
- dificultate de a vedea
- bâlbâială
- comunicare ineficientă la nivel intelectual: - dificultate de a-și exprima părerile
- dificultate de a intelege
- limbaj incoerent
- logoree
- comunicare ineficientă la nivel afectiv: - apatie
- neincredere
- confuzie
- singuratate
11. A actiona dupa credintele și valorile proprii
Problema: - culpabilitate: - amăraciune
- mânia de a se scuza inutil
- perceperea bolii ca o pedeapsă
- a-și face reproșuri
- sentimentul de a fi nedemn
- dificultatea de a acționa după credințele și valorile sale: - supunere la
un tratament nedorit
12. A se recrea
Problema: - dezinteres de a îndeplinii activități recreative
- incapacitatea de a îndeplinii activități recreative
13. A învăța
Problema: - dezinteres față de învățătura
- dificultatea de a învața
- lipsa de cunoaștere
14. A se realiza
Problema: - depreciere
- dificultate de a-și asuma rolul
 - neputința
- devalorizare

Diagnosticul asistentei
1) Diagnosticul este enunțarea unei probleme a beneficiarului
2) Concluzia ce rezultă din analiza datelor
3) Un enunț se clasifică în două părți – problema
- cauza
4) Se bazează pe date subiective și obiective ce pot fi validate
5) Face referire la condițiile care pot fi tratate în mod autonom de către o asistentă
6) Face referire la condițiile care pot fi tratate, pe care o asistentă are dreptul să le trateze în
funcție de formația sa și drepturile pe care i le acordă legea.
Diagnosticul asistentei NU este:
1) un diagnostic medical
2) un tratament medical, dar se integrează în acesta
3) un mijloc de diagnostic.

Culegerea datelor
Istoric privind îngrijirile - prezentare de caz

1) Spitalizari anterioare Da/ Nu

Spitalizarea actuală motivul internarii-sindromul
2) Alimentația
Regimul pe care îl ține acasă și la spital
3) Eliminări
Sudative, diearee, constipație, nicturie
4) Alergii
La medicamente-reacții
La alimente
5) Medicație
Tranchilizante, anticoagulante
6) Istoricul socio-cultural
Ocupație
Locuința, casa, apartament, camera
Vârsta copiilor
Relații interpersonale semnificative cu familia, prietenii
7) Obisnuința de viață
Somn, alimentația, eliminările, igiena, alcoolul, tutun
8) Capacitatea de adaptare la o persoană dificilă
9) Activități
10) Observații
Starea generală - starea tegumentelor
- expresia feței
- comportamentul
Atitudini (vicioase) – reacții față de boală ( negare, acceptare)
- comentarii.
 ALIMENTAȚIA DIETETICĂ

Denumire regim Valoare calorică Alimentație

Hipolipidic, hipoproteic, Ceaiuri neindulcite, zeamă de orez, supe limpezi

Hidric hipocaloric, hipoglucidic
Hidrozaharat Hipocaloric, hipoproteic,
hipolipidic, monoglucidic
Semilichid Hipocaloric, monoglucidic,
hipolipidic, hipoprohidic,
Hiposodat
Lactat Hipocaloric, hipoglucidic,
normo hipoprohidric ,normo
hipolipidic
Lacto-fainos- Normo hipocaloric, normo
vegetarian glucidic, normo prohidric,
Hipolipidic
Hepatic Normo hipocaloric, normo
protidic, normo glucidic,
hipolipidic
Renal Normo sau hipoprotidic,
hiperglucidic,
hipelipidic, normo lipidic,
hiposodat
Cardio-vascular Normo caloric, hipocaloric,
normo glucidic, hipolipidic,
hipoprotidic, normo protidic,
hiposodat
de legume, supă diluată de carne, apă fiartă și
răcită.
Ceaiuri, zeamă de compot, sucuri de fructe,
zeamă de orez cu zahar.
Piureuri, supă cremă de legume, piure de legume,
fructe coapte, sufleuri făinoase cu brânza de vaci
1000-2000 ml lapte, eventual îmbogăţit cu frişcă
sau smântână
Lapte, brânza de vaci, ouă moi, sufleuri, piureuri
de legume cu lapte şi unt, smântână, frişcă (griş
cu lapte, orez cu lapte)
Iaurt, brânza de vaci, caş, urdă, carne albă fiartă,
albuş în preparate, pâine albă prajită, făinoase,
fructe coapte, compot, supă cremă de legume, unt
10-20 g/zi
Brânză de vaci, caş, urdă, gălbenuş de ou, pâine
fără sare, făinoase, nuci, salată, crudităţi, fructe
crude sau coapte, compot de mere, supă de
legume dietetice
Iaurt, supă cremă de legume, branză de vaci,
făinoase cu lapte, brânza, piureuri de legume,
salată de sfeclă, carne fiartă tocată, morcov,
aluaturi, papanaş, găluşte cu prune, dulceaţă,
pâine fără sare

Hipocaloric 1 l ceai neindulcit, 0 calorii, 100 g brânză vaci, 24

recomandat in calorii, lapte, carne albă, legume, mere, 400
obezitate sau calorii. Cantitativ mai puţin
post-
operator/diaree
pentru o zi

Diabetic Normo hipoproteic, normo Lapte, iaurt, paine, cartofi, peste, fainoase,
lipidic si normo glucidic legume (toate în suport cu toleranţa la glucide),
ouă, supă de carne şi de legume, sosuri fără făine,
unt, ulei
 TEMPERATURA

Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldură prin
dezintegrarea alimentelor cu rol energetic.

Valoarea normală 36-370C (afebril).

Valori patologice

Hipertermia >370C

Hipotermia <370C

Subfebrilitatea 370-380C

Febra moderata 380-390C

Febra ridicata 390-400C

Hiperpirexia 400-410C

În foaia de temperatură, TEMPERATURA, se notează cu culoarea neagră (din 2 în 2).

 PULSUL

Reprezintă o senzaţie de şoc care se percepe la palparea unei artere superficiale, comprimată
incomplet pe un plan rezistent, dur.

Valori normale

Nou-nascut 130-140 pulsaţii/min.

Copil mic 130-120 pulsaţii/min.

Adult 60-80 pulsaţii/min.

Peste 60 de ani 80-95 pulsaţii/min.

Tahicardie - frecvenţa pulsului crescut

Bradicardie - frecvenţa pulsului scăzut

În foaia de temperatura, PULSUL se notează cu culoare roşie (pentru fiecare linie se

socotesc 4 pulsaţii).
 RESPIRAŢIA

Este o funcţie importanta prin care se realizează schimbul de gaze dintre organism şi mediu.

Valori normale

Nou-nascut 40 respiraţii/min.

Copil mic 20 respiraţii/min.

Femei 18 respiraţii/min.

Barbaţi 16 respiraţii/min.

Stări patologice:

1. Dispnee-respiraţie dificilă (sete de aer)

2. Polipnee-tahipnee, respiraţie dificilă cu accelerarea frecvenţei repiratorii

3. Bradipnee-respiraţie dificilă cu scăderea frecvenţei respiratorii

În foaia de temperatură, RESPIRAŢIA, se notează cu culoare albastră (pt fiecare linie se

socotesc 2 R).
 TENSIUNEA ARTERIALA

Tensiunea arteriala este presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor arterelor.

Tensiunea maximă = sistolică TAMAX aproximativ 140 mm Hg.

Tensiunea minimă = diastolică TAMIN aproximativ 80 mm Hg.

Tensiunea minimă trebuie să fie jumatate +1 din tensiunea maximă.

Valori normale

1-3 ani TAMAX =75-90 mm Hg TAMIN =50-60 mm Hg

4-11 ani TAMAX =90-110 mm Hg TAMIN =60-65 mm Hg

12-15 ani TAMAX =110-120 mm Hg TAMIN =60-75 mm Hg

20-50 ani TAMAX =115-140mm Hg TAMIN = 75-90 mm Hg

>50 de ani TAMAX =150 mm Hg TAMIN = 90 mm Hg

În foaia de temperatură, TENSIUNEA ARTERIALA, se notează cu culoare verde sau

albastră (pt fiecare linie se socoteşte o unitate).

Hipertensiune - creştere tensiune.

Hipotensiune - scădere tensiune.

 DIUREZA

Reprezintă procesul de formare şi eliminare a urinei din organism pe 24 h.

Valori normale

Bărbaţi 5-6 micţiuni/24h 1200-800 ml/24h

Femei 4-5 micţiuni/24h 1000-1400 ml/24h

Valori patologice:
1. Polakiurie- ritm crescut de urină
2. Nicturie- ritm crescut de urină noaptea
3. Ischiurie- imposibilitatea de a urina
4. Disurie- dureri la micţiune
5. Enurezis- pierdere involuntară de urină pe timpul nopţii
6. Anurie- lipsa urinei din vezica urinară
7. Poliurie- volum de urină peste limita normală
8. Oligurie- volum de urină sub cantitatea normală
Diureza pe 24h se notează printr-un dreptunghi haşurat în interior cu culoare galbenă.

SCAUNUL

Scaunul - materie fecală, reprezintă cantitatea de materii fecale în urma procesului de digestie.

Valori normale
1) frecvenţa - 1/2 scaune zi
2) orarul - ritmic la acelaşi oră a zilei
3) cantitatea - 150/200g materie fecală/zi
4) aspectul - pastos omogen
5) forma- cilindrică 3/5cm
Notarea scunului

Scaun moale |
Scaun lichid -
Scaun semilichid /
Scaun mucos X
Scaun grunjos Z
Scaun cu sange (melena) S
Scaun cu puroi P
Scaun cu melena H
Scaun cu meconiu N
Lipsa scaunului (constipaţia) 0

Pot exista şi combinaţii cu – mucos grunjos XZ

- mucos cu sânge XS
Notarea scaunului în foaia de temperatură se face cu culoare albastră.
Valori patologice- dependenţă
a) diaree 3-6 scaune/zi
b) sindrom dizenterie 20-30 scaune/zi
c) constipaţie 1 scaun la 2/3zile
d) ileus - suprimarea completă a materiei fecale
Cantitatea redusă a scaunului în: -constipaţie
Culoarea patologică a scaunului:
1) galben auriu - diaree
2) verde - oxidarea bilirubinei
3) închisă – constipaţie
4) albicioasă – icter mecanic
5) brun închis – icter hemolitic
6) neagră pacură, moale şi lucios – hemoragie în partea superioară a tubului digestiv – melena
7) roşie – hemoragie în partea inferioară a tubului digestiv (TB)
Meteorism – acumularea de gaze în stomac
Balonare – meteorism abdominal
Flatulenţă – eliminarea fracventă a gazelor
Crampe – constipaţii dureroase involuntare ale muschiului abdominal

EXPECTORAŢIA
Expectoraţia - sputa, reprezintă actul de eliminare pe gură dupa tuse, a produselor formate în
caile respiratorii.
Culoare patologică
- roşie sangvinolenta spumoasă – HEMOPTIZIE în Tuberculoza pulmonară
- aerată în caverna pulmonară şi pneumonii grave
- ruginie (suc de prună) debut de pneumonie
- roşie-brună – sânge stagnat în plămâni
- roşie-gelatinoasă – cancer pulmonar
- alb-cenuşiu – inflamaţii ale bronhiilor în astm bronşic
- neagră – în infarct pulmonar
- vomică – cantităţi masive de puroi în abces pulmonar sau chiar hidatic
Notarea se face cu ajutorul culorii roşii identic cu diureza.

Aspectul şi culoarea tegumentului

1. Paloarea – pemanentă în anemie sau instalată brusc în hemoragii, colaps, şoc
2. Cianoza – afecţiuni respiratorii, circulatorii şi în unele boli cardiace
- poate fi discretă la lobul urechii şi extremităţilor sau intensă
la nas, buze, ochi
- foarte intensă pe toată faţă şi chiar limba
3. Roşeaţa pielii – poate apărea în erupţii, efort fizic, febră şi în unele afecţiuni hemoragice
4. Galbenă – icter
Galbenă ca paiul : cancer şi anemie
Pernicioasă : lipsa de aer
5. Bronzată – în boala ADDISON
6. Brună – ciroza hepatică
7. Cenuşiu murdar în supuraţii pulmonare
 INJECTIILE

Definiţie – Injecţiile reprezintă mijlocul prin care introducem o substanţă în ţesuturi, cu ajutorul
seringii, în scop terapeutic sau diagnostic.
Obiective – administrarea parenterală oferă o serie de avantaje:
· dozarea precisă a substanţei
· acţiune rapidă după administrare
· absorbţie completă
· se poate folosi când calea orală este inutilizabilă
· se pot administra substanţe ce sunt distruse sau inactivate de sucurile digestive
· se pot administra la bolnavii aflaţi în stare de inconştienţă sau recalcitranti
· se pot introduce substanţe în scop explorator sau diagnostic
Tehnica
a) Materiale necesare: Pentru efectuare unei injecţii avem nevoie de:
· seringă
· ace sau branule
· substanţa injectabilă
· antiseptice, tampon, leucoplast
- Seringa – se folosesc seringile din material plastic, de unică folosinţă, sau din sticlă.
Este alcătuită din:
· corpul de pompă – cilindric, are marcate pe el gradaţii - capacitate de 1, 2, 5, 10, 20 ml.
· piston – este clindric, etanş. Orice seringă trebuie să fie - etanşă, gradată corespunzător scopului
pentru care este folosită, sterilă
- Acele – au diferite dimensiuni, în funcţie de utilizare:
· pentru injecţii intradermice au lungime 10 – 25 mm, grosime 0,4 mm şi bizou scurt
· pentru injecţii subcutanate au lungime 25 – 30 mm, grosime 0,6 – 0,8 mm şi bizou lung
· pentru injecţii intramusculare sunt lungi de 50 – 80 mm, grosime 0,7 – 0,8 mm şi bizou lung
· pentru injecţii intravenoase au lungime 30 – 40 mm, grosime 0,8 – 1 mm şi bizou scurt 10
- Substanţele injectabile sunt livrate în fiole, flacoane, pungi, în stare lichidă sau sub formă de
pulberi (insotite de solvent), conţinutul fiind steril.
Obligatoriu trebuie specificate: denumirea substanţei, cantitatea, concentraţia, calea de
administrare, data fabricaţiei şi valabilitatea.
- Substanţele antiseptice – alcool, tinctură de iod - pentru dezinfecţia regiunii
- Garou – în cazul injecţiilor intravenoase
b) Calea de administrare – exista mai multe cai de administrare a substantelor parenteral.
Substanţele injectabile se pot administra:
· intradermic
· subcutanat (hipodermic)
· intramuscular
· intravenos
· intraarterial
· intracavitar
· intraosos
În principiu, diferitele substante se administreaza astfel:
· sarurile metalelor grele (bismut, mercur, iod, calciu, aur) se introduc intramuscular
· substanţele uleioase se injectează intramuscular profund
· soluţiile izotonice se pot injecta pe orice cale
· soluţiile hipotonice se administrează în circulaţia sanguină (intravenos, intraarterial)
· cantităţile mari de substanţe (soluţii perfuzabile, sânge, derivate de sânge) se introduc
intravenos sau intraarterial
· pentru explorarea funcţiei anumitor organe sau vizualizarea sistemului arteriovenos, substanţele
se introduc direct în circulaţia sanguină (intravenos, intraarterial)
Unele substanţe pot determina reacţii de hipersensibilitate din partea bolnavului, ceea ce necesită
testarea prealabilă a sensibilităţii.
c) Pregătirea seringii:
· montarea seringii (cele de unică folosinţă sunt montate) şi adaptarea acului
· încărcarea seringii
– Se face respectând regulile se asepsie şi antisepsie.
- Se ia fiola şi se goleşte lichidul din gâtul acesteia 11
- Se dezinfectează cu alcool şi se taie cu o pilă specială, sau se rupe catul fiolei
- Se introduce acul în fiolă şi se aspiră cu grijă conţinutul
- Se evacuează aerul din seringă
- Se schimbă acul seringii.
d) Pregătirea regiunii în care se execută injecţia.
Tegumentul trebuie să fie indemn, fără leziuni sau infecţii (dermită, foliculită).
Se dezinfecteaza locul. În funcţie de tipul de injectare se fac si alte manevre: aplicarea
garoului şi fixarea venei, reperarea pulsaţiilor unei artere.
e) Efectuarea injecţiei propriu-zise
Bolnavul este bine să fie în clinostatism (pericol de lipotimie).
1. Injecţia intradermică
Scop:
· diagnostic – se injectează diverse antigene sau alergeni care in contact cu anticorpii din
organism produc o reacţie eritemopapuloasa la locul injectarii (intradermoreactie)
· terapeutic – în desensibilizări
Zona de elecţie – faţa anterioară a antebraţului
Tehnică
· se foloseşte seringa de 1 ml, ace mici, subţiri, cu bizou scurt.
· dezinfecţia zonei respective
· se introduce vârful acului paralel cu suprafaţa pielii, strict intradermic şi se injectează 0,1 – 0,3
ml. La locul injectării apare o mică papulă, iar pielea ia aspectul de "coajă de portocală”.

2. Injecţia subcutană
Scop - terapeutic
Zona de elecţie:
· faţa anteroexternă a coapsei
· faţa posterioară a braţului
· faţa laterală a toracelui
· perete anterolateral abdominal
Tehnică:
· se dezinfectează tegumentul
· se prinde pielea cu indexul şi policele stâng până face o cută, la baza căreia introducem acul
paralel cu suprafaţa zonei
3. Injecţia intramusculară – se face în scop terapeutic
Zona de elecţie:
· regiunea fesieră – obligatoriu cadran superoextern
· regiune deltoidiană
· faţa anterioară a coapsei
Tehnică :
· se dezinfectează tegumentul
· acul ataşat la seringă se introduce profund în masa musculară printr-o mişcare bruscă
· se aspiră puţin cu seringa (pentru a verifica dacă nu s-a pătruns într-un vas)
· se injectează lent substanţa

4. Injecţia intravenoasă – se face în scop diagnostic (introducere de substanţă de contrast) sau

terapeutic şi constă în introducerea substanţei direct în circuitul sanguin.
Zona de elecţie – venele superificale de la plica cotului (în principiu se poate injecta în orice
venă superficială)
Tehnică
· se aplică un garou strâns moderat, care să comprime numai reţeaua venoasă superificală, încât
să producă staza venoasă
· se dezinfectează regiunea
· cu indexul se imobilizează vena ce urmează să fie puncţionată
· acul montat la seringă, bizoul în sus, în unghi ascuţit, se introduce acul
· se aspiră uşor (sângele pătrunde în seringă)
· se înlătură garoul şi se injectează substanţa lent sau rapid

5. Injecţia intraarterială – se face în scop explorator (arteriografii) sau terapeutic.

Se puncţionează artera femurală, artera carotidă, aorta abdominală.

6. Injecţia intracavitară – se face în scop diagnostic sau terapeutic.

7. Injecţia intraosoasă - se face în scop terapeutic (perfuzii de sânge la copil – stern, creasta
iliacă, trohanter, maleola tibială, peronier) sau pentru anestezii intraosoase.
 CAZUL I

PLAN DE NURSING

Nume şi prenume Data internării

Vârsta Data externării
Sex
Domiciliu
Ocupaţia
Diagnostic medical

Diagnostic nursing

Anamneza
a) motivele internarii

b) antecedente hedero-colaterale

c) antecendente personale, fiziologice şi patologice

d) condiţii de viaţă şi muncă

e) comportamente (fumat, alcool etc.)

f) medicaţie de fond administrată inaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi

imunosupresoare)
Istoricul bolii

Examen clinic general

Starea generală
Talie
Greutate
Stare de nutriţie
Stare de conştienţă
Facies
Tegumente
Mucoase
Famere
Ţesut conjuctiv-adipos
Sistem ganglionar
Sistem muscular
Sistem osteo articular
Aparat respirator

Aparat cardio vascular

Aparat digestiv

Aparat uro-genital

Sistem nervos
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
 CAZUL II

PLAN DE NURSING

Nume şi prenume Data internării

Vârsta Data externării
Sex
Domiciliu
Ocupaţia
Diagnostic medical

Diagnostic nursing

Anamneza
a) motivele internarii

b) antecedente hedero-colaterale

c) antecendente personale, fiziologice şi patologice

d) condiţii de viaţă şi muncă

e) comportamente (fumat, alcool etc.)

f) medicaţie de fond administrată inaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi

imunosupresoare)
Istoricul bolii

Examen clinic general

Starea generală
Talie
Greutate
Stare de nutriţie
Stare de conştienţă
Facies
Tegumente
Mucoase
Famere
Ţesut conjuctiv-adipos
Sistem ganglionar
Sistem muscular
Sistem osteo articular
Aparat respirator

Aparat cardio vascular

Aparat digestiv

Aparat uro-genital

Sistem nervos
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
 CAZUL III

PLAN DE NURSING

Nume şi prenume Data internării

Vârsta Data externării
Sex
Domiciliu
Ocupaţia
Diagnostic medical

Diagnostic nursing
Anamneza
a) motivele internarii

b) antecedente hedero-colaterale

c) antecendente personale, fiziologice şi patologice

d) condiţii de viaţă şi muncă

e) comportamente (fumat, alcool etc.)

f) medicaţie de fond administrată inaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi

imunosupresoare)
Istoricul bolii
Examen clinic general

Starea generală
Talie
Greutate
Stare de nutriţie
Stare de conştienţă
Facies
Tegumente
Mucoase
Famere
Ţesut conjuctiv-adipos
Sistem ganglionar
Sistem muscular
Sistem osteo articular
Aparat respirator

Aparat cardio vascular

Aparat digestiv

Aparat uro-genital

Sistem nervos
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
 CAZUL IV

PLAN DE NURSING

Nume şi prenume Data internării

Vârsta Data externării
Sex
Domiciliu
Ocupaţia
Diagnostic medical

Diagnostic nursing

Anamneza
a) motivele internarii

b) antecedente hedero-colaterale

c) antecendente personale, fiziologice şi patologice

d) condiţii de viaţă şi muncă

e) comportamente (fumat, alcool etc.)

f) medicaţie de fond administrată inaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi

imunosupresoare)
Istoricul bolii

Examen clinic general

Starea generală
Talie
Greutate
Stare de nutriţie
Stare de conştienţă
Facies
Tegumente
Mucoase
Famere
Ţesut conjuctiv-adipos
Sistem ganglionar
Sistem muscular
Sistem osteo articular
Aparat respirator

Aparat cardio vascular

Aparat digestiv

Aparat uro-genital

Sistem nervos
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
 CAZUL V

PLAN DE NURSING

Nume şi prenume Data internării

Vârsta Data externării
Sex
Domiciliu
Ocupaţia
Diagnostic medical

Diagnostic nursing

Anamneza
a) motivele internarii

b) antecedente hedero-colaterale

c) antecendente personale, fiziologice şi patologice

d) condiţii de viaţă şi muncă

e) comportamente (fumat, alcool etc.)

f) medicaţie de fond administrată inaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi

imunosupresoare)
Istoricul bolii

Examen clinic general

Starea generală
Talie
Greutate
Stare de nutriţie
Stare de conştienţă
Facies
Tegumente
Mucoase
Famere
Ţesut conjuctiv-adipos
Sistem ganglionar
Sistem muscular
Sistem osteo articular
Aparat respirator

Aparat cardio vascular

Aparat digestiv

Aparat uro-genital

Sistem nervos
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)
 CAZUL VI

PLAN DE NURSING

Nume şi prenume Data internării

Vârsta Data externării
Sex
Domiciliu
Ocupaţia
Diagnostic medical

Diagnostic nursing

Anamneza
a) motivele internarii

b) antecedente hedero-colaterale

c) antecendente personale, fiziologice şi patologice

d) condiţii de viaţă şi muncă

e) comportamente (fumat, alcool etc.)

f) medicaţie de fond administrată inaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi

imunosupresoare)
Istoricul bolii

Examen clinic general

Starea generală
Talie
Greutate
Stare de nutriţie
Stare de conştienţă
Facies
Tegumente
Mucoase
Famere
Ţesut conjuctiv-adipos
Sistem ganglionar
Sistem muscular
Sistem osteo articular
Aparat respirator

Aparat cardio vascular

Aparat digestiv

Aparat uro-genital

Sistem nervos
Data Diagnostic Obiective Interventii nursing Evaluare
nursing nursing (autonome si delegate)
(Problema)